n această săptămnă, de duminică şi pnă vineri, se săvrşeşte slujba Deniilor, rnduieli de o mare frumuseţe, care evidenţiază momentele dramatice legate de Patimile şi Jertfa Mntuitorului Iisus Hristos. Două dintre aceste au o semnificaţie aparte şi o structură specială. Astfel, Denia din Joia Patimilor, cunoscută şi sub numele de Denia celor 12 Evanghelii, recapitulează şi actualizează n conştiinţa credincioşilor istoria mntuirii, ncepnd cu Cina cea de Taină şi continund cu prinderea Mntuitorului n grădina Ghetsimani, aducerea Lui la arhiereii Ana şi Caiafa, condamnarea de către Sinedriu, judecarea de către Pilat, batjocorirea, răstignirea şi moartea, ncheind cu punerea n mormnt.

Denia de vineri seara cuprinde rnduiala Prohodului Domnului, cntări de o frumuseţe şi profunzime deosebite, care evocă deopotrivă durerea nespusă la vederea Fiului lui Dumnezeu pe cruce, ct şi nădejdea n biruinţa nvierii ce se ntrezăreşte. Slujba se ncheie cu procesiunea de nconjurare a bisericii, care simbolizează nmormntarea Domnului.

Prin Denie se nţelege slujba Utreniei făcută seara aşa cum se face n cadrul privegherilor, adică slujba Utreniei, slujba de dimineaţă, se mută la vremea serii, după ce se sfrşeşte rnduiala Vecerniei.

Deniile se fac n timpul Postului Paştilor, miercuri şi vineri n săptămna a cincea, miercuri fiind Canonul Sfntului Andrei, adică o slujbă de dimineaţă, o Utrenie, n care se cuprinde un canon mare. La fel vineri seara, n săptămna a cincea, este slujba Acatistului Bunei Vestiri al Maicii Domnului, ncadrat n slujba de dimineaţă, n slujba Utreniei, care se face seara.

Tot Denii se numesc şi slujbele din ultima săptămnă din Post, Săptămna Mare. Slujbele care ncep n seara din Duminica Floriilor şi continuă n serile de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri din Săptămna Sfintelor Patimi sunt Utrenii, adică slujbe de dimineaţa, făcute seara.

Traditii in Saptamana Mare


Aceasta se mai numeste si Saptamana Patimilor, deoarece tine din momentul intrarii lui Iisus in Ierusalim (in Duminica Floriilor) si pana la rastignirea acestuia in Vinerea Mare. Este o saptamana sfanta, binecuvantata, in care postul trebuie tinut strict si pregatirile de Paste facute ca la carte.

Luni, se citește, mai nainte de toate, istoria lui Iosif cel preafrumos, patriarhul din Vechiul Testament n care Biserica a văzut prenchipuirea lui Hristos. Tot n timpul deniei de luni se face pomenirea smochinului neroditor, smochinul blestemat de Iisus naintea intrării n Ierusalim.

Ca obiceiuri și superstiții, n Lunea Mare, femeile ncep curățenia de Paște. Se scoate totul afară, se aerisește casa ca să iasă toate relele de peste iarnă, se văruiește și se spală totul. Să nu te prindă Paștele n necurățenie, că te blesteamă casa!

In Martea Mare se aspira, se da cu matura, se spala geamuri si se fac treburile grele pe langa casa.

Miercurea Mare este ultima zi in care se mai pot face treburi pe camp sau se mai spala si calca. Din aceasta zi, se spune ca barbatii trebuie sa stea pe langa casa si sa isi ajute nevestele.

Joia Mare este ultima zi in care se pomenesc mortii, iar femeile merg la biserica si impart colaci de post, vin, miere si fructe. Barbatii aprind focuri rituale in curti, pentru sufletele mortilor care se reintorc acasa. In dupa-amiaza acestei zile se fac copturile: painea, pasca si cozonacul.

In Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor se tine post negru, nu se face treaba sau mancare, unii se scalda in rauri pentru a fi sanatosi tot timpul anului si seara se merge la biserica pentru Prohod si trecerea pe sub Sfantul Aer.

In Sambata Mare, femeile pregatesc mielul sacrificat in aceasta zi, fac ultimele pregatiri pentru masa si scot hainele noi pentru Inviere. Seara se vopsesc ouale, daca nu s-au pregatit din Joia Mare, si se face un cos pentru biserica ce contine: oua rosii, pasca, cozonac, sare, ustoroi, friptura de miel etc.

Săptămna Mare este săptămna Patimilor lui Iisus Hristos. Este numită şi Săptămna Pătimirilor de către unii preoţi, n care creştinul mimează, după canoanele bisericeşti, suferinţele ndurate de Hristos. Acestea constau n ngrădiri, cum este postul Paştelui, cel mai sever din an, ce presupune abţinerea de la hrana de origine animală, dar şi de la fapte, gnduri şi vorbe rele. Creştinul se spovedeşte, se căieşte, purificndu-se pentru a ntmpina nvierea Domnului şi a primi Sfnta mpărtăşanie. Este o săptămnă mistică, de introspecţie, de pregătire duhovnicească deosebită a creştinilor pentru nviere.

Slujbele specifice Săptămnii Mari sunt Deniile, adevărate roade de pocăinţă pentru creştini. Aceste rnduieli bisericeşti sunt nsă şi prilej de manifestare, n paralel, a unor obiceiuri locale mai mult sau mai puţin legate de credinţa adevărată. Nu sunt sacrilegii, dar se ndepărtează de duhul ortodoxiei, neavnd valoare religioasă, după cum spun preoţii. Sunt simple obiceiuri perpetuate ca tradiţii locale. Iată cteva dintre cele mai răspndite şi acceptate de Biserica Ortodoxă.

nnodarea şnurului la Denia celor 12 Evanghelii

n Joia Mare se săvrşeşte Denia celor 12 Evanghelii. n timpul acestei slujbe, unele femei fac 12 noduri pe sfoară sau aţă, unul după fiecare Evanghelie, punndu-şi dorinţe. n unele locuri, nodul respectiv se desface după ce dorinţa a fost ndeplinită, iar n altele, se desface la vreme de ncercare, rostindu-se o rugăciune pentru rezolvarea problemei respective. Fetele nemăritate mai obişnuiesc să şi pună şnurul nnodat sub pernă ca să-şi viseze ursitul.

La Denia celor 12 Evanghelii se obişnuieşte, n unele locuri, să se pună la Vii, legate ntre ele, cele 12 lumnări aprinse n timpul slujbei, una pentru fiecare Evanghelie. Şi acest obicei este tolerat de Biserică.

De asemenea, se duc la biserică vase noi, pine lumnări şi vin şi sunt lăsate acolo pnă la Paşti.

Pomana dată peste mormnt şi focul prin care trec spiritele

Joia Mare este şi o zi specială pentru pomenirea celor adormiţi. Este ultima zi de pomenire a morţilor din Postul Mare. Este foarte important să se mpartă căni tradiţia vorbeşte despre Cănile din Joia Mare colaci şi apă. Se spune că este bine să se dea toate acestea peste mormnt celui care le primeşte. Se mai obişnuieşte să se aprindă focuri pe morminte sau n curtea casei, pentru că se crede că n această zi morţii se ntorc acasă şi vin la foc să se ncălzească. De asemenea, focul aprins are rol purificator, spunndu-se că el alege spiritele bune care vor păzi casa, de cele rele, pe care le alungă.

Se spune că slujitorii lui Caiafa au aprins, n joia cnd Iuda l-a vndut pe Hristos, un foc n curtea arhierească, pentru că le era frig. O altă interpretare a focului din Joia Mare este aceea potrivit căreia Sfntul Petru ar fi fost oprit de un asemenea foc atunci cnd s-a lepădat de Hristos.

Ouăle nu se vopsesc n Vinerea Mare

Se spune că ouăle nroşite n Joia Mare nu se strică tot anul. Gospodinele care nu au nroşit ouă n Joia Mare trebuie să facă acest ritual smbătă, naintea Paştelui şi n niciun caz n Vinerea Mare. n această zi se spune că nu se face nimic pentru spor, deoarece nu rodeşte, pentru că Hristos a murit. Or, oul este un simbol al rodirii perpetue şi al formei rotunde aproape perfecte.

Este bine ca ouăle să fie vopsite numai n roşu, deoarece această culoare simbolizează sngele Mntuitorului. Tradiţia spune că acest lucru vine de la faptul că peste ouăle aduse de Mironosiţe au căzut picături din sngele lui Hristos răstignit pe Cruce. Se mai povesteşte că Maria Magdalena, care ducea un coş cu ouă, le-a spus unor necredincioşi cu care se ntlnise pe drum că Hristos a nviat. Ei au rs de ea, spunndu-i că vor crede că aşa este dacă ouăle din coşul ei se vor nroşi iar acestea s-au nroşit pe loc.

Vinerea Mare mai este numită şi Vinerea Seacă, pentru că se ţine post negru toată ziua, pentru iertarea păcatelor şi pentru a avea spor şi sănătate tot anul.

Dansul ritual de bucurie şi nconjurarea Bisericii n genunchi

n Vinerea Mare, se scoate Sfnta Cruce n mijlocul Bisericii, la amiază, iar naintea ei se aşează pe masă Sfntul Epitaf. Este ziua n care se tămăduieşte sufletul de păcat şi se spune că pnă şi cei blestemaţi se pot vindeca. Sfntul Epitaf aşezat n faţa Crucii cu Mntuitorul răstignit este loc de pelerinaj al credincioşilor. Este aşa-numita trecere pe sub Masă un dans ritual de bucurie, după cum explică preoţii. Creştinii trec n genunchi pe sub Masă, acesta nsemnnd gestul suprem de pocăinţă, iar după ce ies, se ridică n picioare, gestul simboliznd faptul că respectivul nu rămne doar la pocăinţă, ci se ndreaptă, se luminează după această trecere, se purifică. O altă interpretare a trecerii pe sub Masă este coborrea n Mormntul lui Hristos care s-a jertfit pentru iertarea păcatelor neamului creştin, iar ridicarea n faţa Crucii este triumful asupra suferinţei şi spălarea păcatelor.

Se poate trece pe sub Masă o dată sau de trei ori, cu o lumnare aprinsă, ritualul fiind diferit n funcţie de obiceiul locului. Pe Masă se pun flori. Se spune că nu este bine să treci după un bătrn bolnav, că s-ar putea să ajungi ca el sau să-i iei păcatele, şi nici după o femeie. După Prohod, se nconjoară Biserica mpreună cu preoţii care au ţinut slujba. Unele persoane fac nconjurul sfntului lăcaş mergnd n genunchi.

Scăldatul ritual

Este un alt simbol al purificării, al curăţirii trupeşti şi sufleteşti care se face n Vinerea Mare. Obiceiul spune că se face ntr-o apă curgătoare, ca să se ducă tot ce e rău. Creştinii care nu au la ndemnă o astfel de sursă se mulţumesc cu apa de la duş, pentru că şi aceasta este curgătoare. Este bine să se facă acest ritual chiar naintea Răsăritului sau ct mai devreme dimineaţa.

n Duminica Paştelui, creştinii se spală cu apă n care s-a pus un ou de Paşti şi un ban de argint, pentru a fi sănătoşi tot anul şi a nu duce lipsă de nimic.

Lumina nvierii

n noaptea de smbătă spre dumincă este nvierea. La miezul nopţii, creştinii cntă mpreună cu preoţii Hristos a nviat!. Slujba de nviere se ncheie dimineaţa, dar cei mai mulți dintre creştini pleacă după ce au luat Lumina.

De la slujbă, creştinii trebuie să plece cu lumnarea aprinsă şi să meargă aşa cu ea pănă acasă, unde, după ce fac semnul Crucii, o sting n pragul de sus al uşii de la intrarea n casă. Gestul simbolizează lumina care ne luminează pe noi şi spaţiul n care trăim.

Lumnarea de la nviere se ţine n casă şi se aprinde la nevoie, cnd creştinul se roagă pentru ceva special, pentru diferite trebuinţe.

Rugăciuni folositoare

Preoţii le recomandă creştinilor să citească Evangheliile n toată această perioadă. Astfel, naintea Paştelui sunt recomandate Evagheliile după Matei, Marcu şi Luca, iar după nviere, cea a lui Ioan Evanghelistul.

Este bine de ştiut că din Joia Mare pnă n Joia din Săptămnă Luminată nu se spală rufe şi nici nu se coase. Curăţirea trupului este permisă. De asemenea, este de rău augur să te tunzi n Vinerea Mare. Se spune că tragi a rău şi că ţi va muri cineva apropiat din familie.

Nu n ultimul rnd, creştinul trebuie să poarte haine curate, primenite, iar de Paşti, haine noi.

De asemenea, rugăciunile care se fac după nviere, ncepnd din Săptămna Luminată şi pnă la nălţare se fac stnd n picioare, nu n genunchi.



http://ampress.ro/stiri/ce-nu-trebui...ana-patimilor/