Nichita Stănescu: noduri și însemne

[latan.elena]

Nichita Stănescu în zece gânduri și tot atâtea fotografii.

“Eu cred că un om este ceea ce-și aduce aminte despre sine însuși. Bunăoară, eu mă consider pe mine ceea ce îmi aduc aminte că sunt. De asta, uneori, oamenii sunt, în aparență, schimbători, sau în mod diferit, fiindcă de fiecare dată îți aduci aminte alte lucruri despre tine însuți.”

“Poezia justifică dorința omului de a fi în viață.”

Nichita împreuna cu mama sa (Tatiana) și sora sa (Mariana)

“Vai autorului care nu seamănă cu scrisul său – și vai poetului care nu seamănă cu versul său.”

“S-a confundat talentul cu munca, înțeleasă în sensul transportării pe umeri, de saci încărcați cu vorbe și cuvinte… Talentul nu este muncă, ci revelație, el nu rezidă în timpul investit monoton, ci din durerea monotonă izbucnită în strigăt.”

1951: Nichita Stănescu și Magdalena Petrescu, prima lui soție.

“Fără Miorița noi n-am fi fost niciodată poeți. Ne-ar fi lipsit această dimensiune fundamentală. Miorița este școala tristeții naționale. Matricea. Matca. Regina.”

Nichita Stănescu și Gabriela Melinescu, una dintre marile sale iubiri

“Creșterea limbii române este una dintre misiunile cele mai importante pe care le are poetul, pentru că limba este materialul cel mai de seamă pe care îl are poezia.”

Nichita Stănescu și Dora Stănescu

“Poezia este singura dimensiune care dă naturalețe omului: poezie existând în orice om, poezia este aceea care îi justifică dorința de a trăi. De aceea arta poeziei uneori se numește frumoasă: pentru că justifică dorința omului de a fi în viață.”

Nichita Stănescu și Dora Stănescu

“Întrebarea fundamentală a filosofiei nu este aceea dacă viața merită să fie trăită. Filosofia nu este făcută pentru morți. Ea nu are nici un fel de întrebare fundamentală. Soclul ei este un răcnet de spaimă în fața morții.”

“Uitați-vă numai la Sărutul lui Brâncuși să vedeți că îmbrățișarea este însăși poezia.”

“Dacă nu știi să recunoști iarba după verde și apa după sete, atunci nu-i va fi nimănui dor de tine.”

Sursa:https://webcultura.ro/nichita-stanes...RvM6zCHCyLpcLY

[latan.elena]

Sfârşit de anotimp

Eram atât de atent,
încât se stingea-n cupole amiaza,
iar sunetele înghețau în jurul meu,
prefăcându-se-n stâlpi răsuciți.

Eram atât de atent,
încât plutirea ondulată-a mirosurilor
se prăbușea-n întuneric
și parcă niciodată n-aș fi-ncercat
frigul.

Deodată
m-am trezit atât de departe
și de străin
rătăcind înapoia chipului meu,
ca și cum mi-aș fi învelit simțurile
cu relieful fără de noimă al lunii.

Eram atât de atent,
încât
nu te-am recunoscut, și poate
că vii mereu,
în fiecare ora, în fiece secundă,
și treci prin așteptarea mea de-atunci
ca prin fantoma unui arc de triumf.

Nichita Stănescu

Trandafir al dimineții mele N.Stănescu

Trandafir în roua dimineții
Ce diamant ascunzi între petale,
Dă-mi stropi de foc și de-nceput a vieții
Dă-mi un pământ și-acoperă-l cu dale.

Dă-mi o petea, de dulce amăgire
Și-o clipă de-nceput de dimineață,
Un spine blând și-o rază de iubire
Și-o mică stea din lumea ta măreață.

Căci am să vin mereu ca să te ud
Și-am să mă-nvârt în juru-ți cu-ntristare
C-ai să te duci, frumos și crud,
Și vreau să-mi i-au adio la plecare.

Dă-mi o speranță cât încă mai exiști
C-ai să te-ntorci din nou la primăvară,
Și-o să visez mereu cu ochii triști
La diminețile când lumina-i de primă oară.

Oh, i-e prea târziu să-ți cer iertare
Că ți-am pretins ce nu-mi poți oferi,
Rămâi oricum lumina dimineților murdare!
Că-n visul meu tu nu poți ofili !


Nichita Stănescu - Anotimpuri
❤️
Caci de-ar aduce toamna fulgii de zapada
Si ar pluti in aer jucausi,
Am alerga voiosi si reci pe strada,
Dar ne-ar fi dor de micii carabusi.

De primavara ar ingalbenii copacii,
Romantici printre frunzele de tei
Ne va fi dor sa infloreasca macii,
Si-n turme zbenguiala unor miei.

De s-ar putea ca pomii sa-nfloreasca iarna
in anotimpul friguros si inghetat,
Si-n frumusetea florilor de-a valma
Sa ne-amintim povesti cu Verde-imparat.

Dar toate-acestea par ca nu se poate,
Sa-ntrebator intoarcem drumul inapoi,
Aripi de carabus par astfel toate,
Minuni facute parca pentru noi.



"Începeam să mă topesc
în tot ce este firesc
şi sfârşeam de tot să mor,
în al razelor decor.
Orb fiind fără lumină,
destinu-şi găsi destină,
norocu-şi găsi noroacă,
iar tristeţea mea o joacă,
un şotron cu cretă albă,
insulară, lungă, slabă,
prin care săltând treceam,
pe când tu eram."

[latan.elena]

Învăţăturile cuiva către fiul său - Epica Magna (1978)


NICHITA STĂNESCU


I
Dragule, caută şi te însoţeşte ca să nu rămâi prea singur.
Vei vedea şi tu, atunci când vei iubi, cine îţi va fi soaţa,
aşa cum arborele cel mare, pe timpul soarelui în toi,
vede care îi este umbra.
Pe timp de durere, lasă-te singur ţie.
Şi cerul se acoperă cu nori când plouă.
Numai când ninge, ninsoarea e umbra de la stele.
Dar atunci, dragule, e foarte frig şi chiar ceea ce este
frumos vederii poate să ţină loc de cămaşă.
II
Dacă ţi-e foame, caută să nu te mănânci pe tine însuţi
în libera vedere a altora.
Pândeşte şi tu sărbătorile.
Orice sărbătoare este masa pe care cel care a învins îl
mănâncă, în talgere de aur, pe cel învins.
Fii atent: tot ceea ce există are o sărbătoare a sa.
Iar tot ceea ce există aproape că nu are loc de ceea ce
există unde să se sărbătorească pe sine.
Fii cuviincios şi vei fi invitat şi tu la masă.
E bine să fii invitatul caprelor.
E şi mai bine să fii invitatul cailor.
Dacă-ţi este foarte foame, şi eşti în stare să vorbeşti
cu dreptate şi leneş; ai putea să fii invitatul pietrelor
la masa tăcerii de piatră.
Dar cel mai bine ar fi să poţi să fii, mosafirul
Zeului.
III
Dragule, dacă te opreşte oricine altcineva din mersul
tău, sau din somnul tău, ca să te întrebe, cu sărut
sau cu urlet, cine eşti, tu nu-i răspunde pentru că nu
ştii cine eşti şi pentru că cel ce te întreabă în*-
grozitoarea întrebare „cine eşti?” te întreabă cu gând
ascuns să te piardă.
Te întreabă cu gând de batjocură şi smintit că ai putea
să ştii cine eşti şi să-i răspunzi cine eşti;
şi răspunzându-i cine eşti tu, dragule, să-l faci pe
el să se prăpădească de un venin râzând şi de o înălţime
străină.
Şi în hohote, – cine eşti, ştiindu-te, să nu mai poţi să fii.
Deci taci din gură când nu ai ce spune!
IV
Stând pe lângă foc, de vei simţi un oarecare lucru, un
fel de sorbitură că te mişcă şi te trage din loc;
dacă te cade o încetinire de zile;
şi dacă fierbinţeala mare ţi se arată ca şi cum te-ai
vedea pe însuţi tine de la o depărtare arsă;
dacă o spaimă moale cu coarne de melc te călătoreşte
cu dureroasă atingere prin mădularele trupului că ai
putea după somn, aidoma zilei de ieri, să te trezeşti
şi mâine;
dacă tăierea şi scoaterea maţelor mielului te doare
în pântecul tău numai gândind-o că se întâmplă;
dacă ruperea stelei în două şi ruperea cifrei unu în şapte
îţi străbat creierul cu sfâşietoare lumină;
dacă taina sfântă a trădării te cumpără pe un ochi triun*ghiular în runte;
dacă limbii tale i se face gust de Făt-Frumos
cu jugulara ruptă;
dacă nu-ţi smulgi ochii tu însuţi înfiorat de vedere;
dacă nu-ţi astupi urechile cu două stele;
dacă refuzi jertfa de un miros plăcut,
dragule,
lasă-te prădat de melancolie
şi lasă-te
jefuit de tristeţe
Stai tu melancolic, dragule,
stai tu melancolic.
Melancolia nu se petrece şi nu se mişcă,
melancolia se stă.
Stai tu.
V
Ce n-am făcut eu, măcar tu să faci
Ce am trăit eu, – prea mult este
aşa că-ţi ajunge şi ţie
să ai de dat
în stânga şi în dreapta.
Nu mă întreba pentru că nu ştiu să-ţi spun
nimic despre stânga soarelui
şi nimic despre dreapta lunii
Dragule, aşează-te şi tu cum poţi mai bine
cu spinarea pe o oră mai fericită
Ce crezi tu că ti-e dreapta?
Dacă eşti în stare să-i porunceşti
ea chiar îţi va fi dreapta
Stânga, pe dânsa, trebuie numai să o iubeşti,
Ea eşti chiar tu şi dacă o iubeşti
te va sluji ca o roabă.
VI
Despre fericire, dragule, nu pot să-ţi spun decât
foarte puţine cuvinte,
bunăoară :
cel mai miraculos fapt al existenţei
este faptul că este
De aceea,
dorinţa fierbinte de a fi fericit
este legitimă şi miraculoasă.
Ar fi absurd ca existenţa să fie absurdă.
Caută, dragule să fii fericit
cât timp eşti tu de faţă,
cât timp vei avea faţă;
fereşte-te vreodată să porţi mască;
nenorocul te recunoaşte
chiar înainte de a te naşte.
VII
Dormi cât mai puţin cu putinţă,
visează cât mai mult cu putinţă.
VIII
Ceea ce există, este.
Frumos luceşte masculul
din neputinţa de a naşte.
Dacă nu poţi luci, dragule, cântă.
Dacă nu poţi cânta, dragule,
varsă sânge.
De născut, dragule, naşte numai cosmosul.
Caută şi fă rost de scutece, dragule!
IX
Nu te grăbi să alergi.
Stai locului!
Chiar şi miezul fierului
curge leneş prin lăuntrul fierului.
Uită-te la fier şi aseamănă-te lui.
X
Şi acum, dragule, am să te învăţ
ce trebuie să faci
când n-ai să mai poti să fii.
Spală-te şi curăţeşte-te!
Păsării Phoenix nu-i plac
hoiturile şi murdăriile!
XI
Dragule, nu mă uita
ca să nu te uite,
la rândul tău, alţii.
Dragule, lasă măcar un cuvânt de-al tău
să-mi fi lespede.
Spune, când spui sunt,
cu gândul dus la mine.
Eu te-am născut pe tine, dragule.
Renaşte-mă tu.

[latan.elena]

__ Adrian Paunescu __ "Nichita s-a întors deodată spre mine şi mi-a zis: «Tu n-ai să vii la înmormântarea mea». Şi aşa a fost, nu m-am putut duce. Cum să mă duc eu acolo? El să stea întins şi eu să stau în picioare? Eu să-l privesc şi el să nu poată să se ridice? Să-l las groparilor, să pună pământ peste el?"

[latan.elena]

[PDF]Poezii Nichita Stănescu Epica magna - Scoala Gimnaziala nr ...

[latan.elena]

Nichita Stanescu



Nichita Stanescu

Nascut la 31 martie 1933 la Ploiesti ; decedat la 13 decembrie 1983 la Bucuresti

a fost un poet rebel, eseist, scriitor inovator, reprezentant al neo-modernismului romanesc in anii 1960-1970

Copilarie

1933-03-31 Se naste la Ploiesti Hristea Nichita Stanescu , nimeni altul decat scriitorul care a marcat secolul XX prin versurile sale de o rasunatoare franchete si melodicitate. Este fiul lui Nicolae H. Stanescu si al Tatianei N. Stanescu. Tatal, Nicolae Stanescu , se trage dintr-o familie de mici comercianti . Mama, Tatiana Cereaciuchin, de asemenea provenea dintr-o familie de mici nobili . Cei doi se vor casatori spre sfarsitul anul 1931. Peste un an si jumatate avea sa vina pe lume tanarul Nichita care va bucura viata tinerilor parinti. Va primi numele ambilor bunici, Nichita si Hristea , insa parintii il vor alinta Nini.
1934 - 1940 Nini era fermecator si buclat. Parintii sai isi dorisera o fetita de aceea il imbracau cu rochite si costumase fanteziste croite de tatal lui : ' copilul era purtat pana la trei-patur ani in chip de fetita si tuns cu breton". Are loc o intalmplare, in care sesizeaza diferentele intre fetitele din vecini si el si are loc prima razvratire a lui Nini: refuza sa mai umble astfel costumat. " Ca statura eram un copil necrescut si , peste faptul ca eram extrem de mic, eram si insuportabil si, pe deasupra, si mofturos la mancare". Facea destule pozne si nazuri dar isi primea "rasplata" de la parinti: o chelfaneala binevenita.

1938 Se naste sora sa, Mariana Elena. Copiii vor fi educati de parinti indeaproape insa vor avea si o fata pentru ingrijirea copiilor - Ana Szilagyi.
1940 - 1944 Urmeaza cursurile Scolii primare nr. 5 din Ploiesti, cu severul institutor Popescu. Din cauza razboiului insa este nevoit sa-si continue clasa a III-a la Busteni. Obtine " Premiul intii pentru silinta la invatatura si buna purtare". Clasa a IV-a o absolva impreuna cu parintii in refugiu la Valenii de Munte.
Adolescenta

1944 - 1948 Este elev in clasele gimnaziale la Liceul " Sf.Petru si Pavel" din Ploiesti. Este coleg si foarte bun prieten cu Eugen Simion. Nu se va remarca in mod deosebit la nicio materie, ia lectii de pian si incepe sa scrie versuri. Descopera lectura iar tatal sau este cel care ii cumpara carti alimentandu-i setea de cunoastere, in timp ce mama ii cultiva placerea pentru muzica. Profesorul Nicolae Similache este cel mare il indeamna pe elevul Hristea Stanescu care scria in revista liceului, sa semneze si cu al doilea nume, Nichita. I se parea mai exotic si cu mai multa priza la public!
1948 Moare bunicul matern, fost profesor de stiinte exacte, care l-ar fi putut ajuta cu studiile.
1948 - 1952 Urmeaza cursurile liceale, in cadrul aceluiasi liceu " Sf. Petru si Pavel" devenit intre timp I.L.Caragiale. Continua sa scrie versuri in mod timid insa. Scrisul nu este singura sa pasiune va desena caricaturi pentru gazeta de perete a liceului pe care le va semna H. Impreuna cu prietenii sai nedespartiti : Emil Popescu, Mircea Petrescu, Valeriu Pirvan si Wolf Morel infiinteaza revista Bacaonia. Numele se tragea de la expresia " A face pe cineva de bacanie!". Ii place si sportul : joaca volei, face curse cu bicicleta, la fotbal ocupa psotul de portar. Este indragostit de Magdalena, sora prietenului sau Mircea Petrescu. Adolescenta va ramane insa pentru Nichita " varsta de aur" pe care o va evoca mereu.
Tineretea

1952-06-01 Pleaca la Bucuresti sa sustina examenul de admitere la Politehnica. Nichitase intoarce triumfator cu vestea ca a reusit la ... Romana . " Cand am auzit sa cadem jos" isi aminteau parintii si incearca sa-si convinga baiatul de ce e bine in viata." Decat un inginer prost mai bine un profesor bun!" raspundea tanarul Nichita.
1952-09-01 - 1957 Il aflam student la Facultatea de Filologie din Bucuresti . Desi initial se visase student la Politehnica, ajunge sa urmeze sectia de Limba si Literatura Romana. Acum il cunoaste pe Grigore Hagiu, prietenul sau de o viata.
1952-10-01 Se casatoreste cu colega lui de grupa, Magdalena Petrescu.
1953-10-01 Casatoria cu Magdalena Petrescu va dura doar un an.
1955 Transcrie Argoticele, pe care le pastra inca din liceu, care nu au fost publicate si vazute ca profund neserioase si scrise de un copil.
1955 Este indragostit de noua colega, Doina Ciurea. Spre sfarsitul facultatii, tinerii se vor logodi!
1956 In Amfiteatrul " Odobescu" il intalneste pe Nicolae Labis recitand poezia "Moartea Caprioarei". Are prima intalnire cu pictorul Tuculescu si se gandea sa se apuce de pictura. Va lega prietenii trainice cu Cezar Baltag, Fanus Neagu, Mircea Ivanescu.
1957 Traduce poezii din limba rusa, sarba si engleza, impreuna cu Matei Calinescu.
1957 - 1960 Ocupa pentru scurt timp functia de corector iar apoi redactor la sectia de poezie a Gazetei literare, director fiind Zaharia Stancu.
1957 - 1960 Locuieste in conditii precare si starea materiala lasa de dorit. Este insa inconjurat de buni prieteni care ii sunt alaturi : Mircea Ivanescu, Fanus Neagu, Nicolae Velea. Il va cunoaste personal si pe marele scriitor Tudor Arghezi care il va invita in casa lui , fiind convins ca in tanarul Nichita zace acel poet ce nu poate fi ingenunchiat de nimeni si de nimic.
Debutul

1957-03-01 Are loc debutul tanarului Nichita Stanescu . In revista Tribuna din Cluj ii apar poeziile Au fost oamenii multi ..., La lemne, Pamant. In Gazeta Literara din Bucuresti ii apare poemul 1907.
Tineretea

1957-04-01 - 1957-12-01 Ii mai apar in Gazeta literara o traducere Veghea din a. Tudal si poemele : Cantec de leagan, Femeia aceea, Deceniul republican. In Tribuna ii apare un triptic de dragoste Joc de unu, Despartirea de dimineata si Joc de doi.
Maturitatea

1959 Incepe colaborarea la Luceafarul, care ii va publica in mod constant poeziile.
1959 Apare volumul colectiv " Sub semnul revolutiei : 30 tineri poeti" unde Nichita apare cu 4 poeme. Alaturi de Nichita Stanescu vor mai fi prezenti si Cezar Baltag, Ana Blandiana, Romulus Vulpescu etc.
1959-09-01 - 1960 Dupa absolvirea facultatii este pentru scurt timp corector, cu jumatate de norma, la Gazeta literara.
1960 Este prezent din punct de vedere literar la revistele Contemporanul, Familia, Ramuri. Ateneu, Tomis , Arges, Astra, Vatra, Romania literara.
1960 - 1968 Este redactor la sectia de poezie a Gazetei literare.
1960-11-01 Pleaca ca bun de tipar volumul Sensul iubirii, semnat Nichita Stanescu.
1961 Apare volumul Sensul iubirii la Editura E.S.P.L.A. 112 pagini de poezii purtand semnatura lui Stanescu. Volumul de poezii primeste critici pozitive din partea criticilor .
1962 - 1962-02-01 Calatoreste la Hunedoara si la Resita trimis spre documentare la Combinatul siderurgic pentru " un contact mai itnim cu concretul". Va scrie cateva poeme cu tema siderurgista: Tarziu de vara, Sensul otelului.
1962-06-06 Se casatoreste cu Doina Ciurea. Se hotaraste sa faca acest pas dupa 10 ani de relatie. Un timp locuiesc cu parintii Doinei, apoi primind prima sa casa se muta pe Magistrala Nord-Sud la nr. 11. Aici vor avea loc cenacluri literare cu prietenii.
1963 Prima calatorie in afara granitelor, in Cehoslovacia.
1964 Apare volumul O viziune a sentimentelor, fiind inspirat in cea mai mare parte de povestea de dragoste pe care o traieste alaturi de sotia sa Doina Ciurea. Avea 118 pagini si costa 4 lei si 50 de bani. Este volumul care-l consacra ca un poet solar al puritatii adolescentine. Cartea primeste Premiul Uniunii Scriitorilor.
1964-06-05 - 1964-06-15 Face o noua calatorie de aceasta data in Finlanda pentru a participa la intalnirea tinerilor scriitori din Europa. Participa la manifestarile prilejuite de implinirea a 75 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu. Descopera Praga, Berlinul, Copenhaga, iar orasul Helsinki pur si simplu il fascineaza descoperind "splendoarea noptilor albe".
1964-11-01 O cunoaste pe Gabriela Melinescu, poeta in plina afirmare. Relatia sa cu sotia este in impas . Nichita paraseste caminul conjugal preferand gazduirea prietenilor sai: Aurel Covaci si Gheorghe Tomozei care il vor gazdui pe rand.
1965 Se desparte dupa numai 3 ani de la casatorie de Doina Ciurea. Cu toate ca despartirea s-a produs inca din anul 1965 divortul in fapt al celor doi este infaptuit abia 16 ani mai tarziu, in anul 1981.
1965 Primeste primul premiu din cariera sa - Premiul Uniunii Scriitorilor - pentru volumul " O viziune a sentimentelor".
1965-03-01 La Editura Tineretului ii apare volumul Dreptul la timp, 84 de pagini de poezii.
1965-03-01 Este ales in comitetul de conducere al Uniunii Scriitorilor.
1965-05-01 Calatoreste in Iugoslavia pentru a participa la Festivalul de Poezie de la Strunga. Primeste "Premiul Mic" acordat tinerilor scriitori, pentru poemul Quadriga. Juriul macedonean il prefera pe Nichita Stanescu iar nu pe Evtusenko. Este prima sa recunoastere pe plan international.
1966 Apare in traducerea lui Nichita Stanescu volumul Versuri de Vasko Popa.
1966 Publica 11 Elegii, volum de seama al operei sale aparut la Editura Tineretului., in 84 de pagini.
1967 Alaturi de o delegatie a Uniunii Scriitorilor , calatoreste in Austria, Franta si Monaco.
1967 I se publica volumul Rosu vertical , la Editura Militara.
1967 Ii apare antologia Alfa, care cuprinde si cateva poeme inedite. Apare la Editura Tineretului
1967 Apare volumul Oul si sfera la Editura E.P.L.
1968 Apare volumul Laus Ptolemaei la Editura Tineretului.
1968-06-01 Se afla in Cehoslovacia unde viziteaza orasele Brno, Spielberk, Praga.
1969 Publica volumul de poezii Necuvintele, 216 pagini de poezii . Volumul apare la Editura Tineretului.
1969 Ii apare Un pamant numit Romania, la Editura Militara.
1969 Primeste Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul Necuvintele.
1969 Ii apare placheta Cinci degete, 16 pagini.
1969 Este numit redactor sef- adjunct al revistei Luceafarul, alaturi de Gheorghe Tomozei, Adrian Paunescu ai Fanus Neagu.
1969 Locuieste impreuna cu iubita sa, poeta Gabriela Melinescu pe aleea Romancierilor.
1969-12-01 Se afla in masina condusa de Nicolae Breban care face un accident pe soseaua Cimpina-Bucuresti. In acest accident este ranit grav Pop Simion. Nichita il insoteste pe prietenul sau aflat intre viata si moarte la spital si sta toata noaptea incurajandu-l cat timp a durat operatia.
1970 - 1973 Este redactor sef adjunct la Romania literara, revista condusa de Nicolae Breban.
1970 Ii apare volumul 11 Elegii in dubla traducere : romana -engleza si romana-franceza.
1970 Apare volumul In dulcele stil clasic la Editura Eminescu, in 212 pagini si a doua antologie de autor, Poezii, la Editura Albatros, 248 de pagini.
1970 Calatoreste la Belgrad, unde va aduna amintiri care se vor regasi in volumul Belgradul in cinci prieteni. Cei cinci prieteni erau : Anghel Dumbraveanu, Petre Stoica, Adam Puslojic si Srba Ignjatovic.
1970 Se desparte de iubita sa, Gabriela Melinescu.
1970 Sustine o rubrica lunara la revista Argesul a prietenului Tomozei.
1970 Scrie o prefata la traducerea lui Aurel Covaci din T.S.Elliot - Poeme.
1971 Apar in R.S.F. Iugoslavia doua carti traduse si ingrijite de prietenul sau, Adam Puslojic : Beograd u pet priatelija (Belgradul in cinci prieteni ) si Nereci.
1971 Face calatorii in Italia , la Venetia si Roma " Dupa ce am vazut Pieta de Michelangelo am devenit un om cult".
1971-07-01 - 1971-08-01 Se afla la Londa. Participa la al patrulea Festival de poezie - Poetry International. Prezenta poetului roman a fost remarcata de presa britanica, dupa ce acesta s-a fotografiat alaturi de W.H.Auden.
1972 Obtine pentru a treia oara Premiul Uniunii Scriitorilor de aceasta data pentru volumul de eseuri Cartea de recitire, aparut la Editura Cartea Romaneasca, 150 de pagini.
1972 Apare versiunea in limba romana a volumului Belgradul in cinci prieteni la Editura Dacia din Cluj, 62 de pagini si Maretia frigului-Romanul unui sentiment la Editura Junimea din Iasi, 190 pagini.
1972 In Biblioteca Arges ii apare a doua placheta " O litera in oglinda". Se difuzeaza numai cu revista Arges.
1972 Locuieste in cartierul Drumul Taberei din Bucuresti, intr-un apartament de doua camere ai caror pereti sunt tapetati cu icoane pe sticla si lemn. In aceasta perioada colectioneaza ceasuri vechi pe care le face cadou prietenilor.
1972-10-01 Il gasim in Franta, unde viziteaza Parisul.
1972-11-01 Nichita le scrie o vedere parintilor din Rothenbuch si Freiburg.
1973 Ii apare antologia Clar de luna, la Editura Junimea. Cele 267 de pagini cuprindeau numai poezii de dragoste.
1973 In Biblioteca Arges apare a treia placheta: Ion Neculce- O sama de cuvinte asezate in chip de vers de catre Nichita Stanescu, 16 pagini.
1973 La Editura Flacara se publica volumul Strigarea numelui, 184 pagini, traducere in sirbo-croata de Adam Puslojic. Urmeaza o lunga serie de traduceri in reviste si volume.
1974 Ii apar traduceri in limba engleza si maghiara: Viziorgona, Orga de apa si The Still Unborn About the dead.
1974 Va calatori pentru a doua oara in R.F.G. cu ocazia campionatului mondial de fotbal.
1974-03-01 Sufera un preinfarct si este internat la Spitalul de Urgenta Floreasca. Are o revelatie asupra mortii sub forma unui ingrozitor tunel oranj. Poetul locuieste acum intr-un subsol la Ion Draganoiu.
1975 Primeste Premiul Gottfried von Herder din partea Universitatii din Viena.
1975 Primeste pentru ultima oara in timpul vietii Premiul Uniunii Scriitorilor.
1975 Il gasim publicist comentator la Romania literara.
1975 La Editura Minerva ii apare in colectia Biblioteca pentru toti sectia de autor Starea poeziei, 420 de pagini.
1975 Ii este tradusa opera si in limba suedeza : volumul Mapen mellan inalvor och verklighet in 47 de pagini.
1975 Se muta in ultima sa locuinta, Str. Piata Amzei la nr. 9, in Bucuresti. Locuinta era in apropierea locului unde Eminescu ii citise poezia "Luceafarul" criticului sau, Titu Maiorescu, si a celui unde familia Slavici l-a gazduit pe marele poet national.
1976-05-01 Calatoreste in Austria, pentru a i se decerna Premiul Herder. Evenimentul are loc in aula Academiei austriece de stiinte! Cumpara flori pentru doamnele coloniei romane din Viena si lalele negre pe care le imprastie pe strada pe care a locuit marele poet, Mihai Eminescu.
1976-09-01 Ia parte la Zilele literaturii sovietice la Chisinau.
1977 Scriitorul suedez Arthur Lundkvist il propune Academiei Suedeze pentru includerea pe lista candidatilor la Premiul Nobel.
1977-03-04 Moartea prietenilor sai, Al. Ivasiuc Nicolae Stefanescu, in urma cutremurului il va marca. Pe Nicolae Stefanescu incearca sa-l salveze, dar este prins sub darmaturi. Sufera o paralizie temporara pe partea stanga .
1978 Primeste Premiul " Mihail Eminescu" pentru volumul Epica Magna din partea Academiei Romane.
1978 Dupa o indelungata absenta editoriala ii apare la Editura Junimea volumul Epica Magna, cu ilustratii de Sorin Dumitrescu si totalizand 215 pagini. Cartea este lansata la Iasi si apoi la Bucuresti cu prilejul infiintarii unui teatru de poezie la Nottara.
1978-07-01 O cunoaste pe Todorita Tarita (Dora) pe atunci inca studenta, cea care ii va deveni, pste 4 ani, ultima sotie.
1979 In cadrul unei intilniri cu cititorii in aula Bibliotecii Centrale Universitare isi lanseaza volumul Opere imperfecte, 215 pagini. Cuprindea 12 desene de Sorin Dumitrescu.Poetul este afectat de neintelegerea muncii sale de atitia ani in care elaborase o arta poetica pe care el o considera mai nuantata decit cele anterioare.
1980 Nichita Stanescu este nominalizat de Academia Suedeza la Premiul Nobel pentru Literatura, alaturi de Max Frisch, Jorge Borges, Leopold Sedar Senghorn.Laureatul va fi poetul grec Odysseas Elytis.
1980 Impreuna cu prietenul sau, Gheorghe Tomozei, editeaza Carte de citire, carte de iubire, 111 pagini cuprinzand versuri si proza poetica pentru copii.
1980 Apare la Belgrad o culegere Stanie poezije, in traducerea lui Petre Cirdu.
1980 Tot in acest an apare si monografia lui Ion Pop: Nichita Stanescu - spatiul si virstele poeziei.
Ultimii ani

1981 Primeste medalia " Meritul Cultural", clasa a II-a., cu ocazia implinirii a 60 de ani de la crearea Partidului Comunist Roman.
1981-08-01 Are prima criza de ficat cu o puternica hemoragie. Se hotaraste, desi are oroare de procedurile birocratice, sa divorteze de prima sa sotie, Doina Ciurea.
1981-10-01 - 1981-11-01 Crizele de ficat se repeta in toamna, poetul se interneaza la Spitalul Fundeni.
1981-12-31 Revine la acelasi spital la sfarsitul lunii decembrie. Revelionul il petrece aici in rezerva clinicii.
1982 Publica al doilea volum de eseuri Respirari, la Editura Sport-Turism, 383 de pagini.
1982 Publica volumul Noduri si semne la Editura Cartea Romaneasca, cu ilustratii semnate de Sorin si Doina Dumitrescu.
1982 Moare tatal poetului. Il va marca acest lucru si se va gandi din ce in ce mai tare la sfarsitul sau.
1982 Ii apar traducerile A szavak ellen si Pravoto na vreme.
1982 Calatoreste prin Macedonia si Iugoslavia.
1982-03-01 Primeste Premiul " Cununa de Aur" al Festivalului International " Serile de poezie de la Struga".
1982-07-01 Se casatoreste cu Dora, cea care va fi ultima sotie a scriitorului.
1982-10-01 Participa alaturi de scriitorul Marin Sorescu la Festivalul de poezie de la Belgrad, unde dicteaza prietenilor un ciclu de poeme, tiparit de acestia sub titlul Oase plingind, 70 de pagini cu desene facute de Nichita si fotografii cu acesta din timpul vizitei poetului.
1982-11-01 Aflat intr-o calatorie in Vrancea, Nichita isi fractureaza piciorul stang care se vindeca foarte greu. Va sta aproape sase luni cu el in ghips, imobilizat in casa. Dicteaza in acest timp Antimetafizica.
1982-11-10 Se scoala foarte tarziu, are aceeasi stare de somnolenta si, contrar obiceiului sau, cere multa cafea. La ceremonia din catedrala pictata de Tattarescu, Nichita participa ca la un recital muzical. Va canta la orga Pe langa plopii fara sot, un fragment din Bach si un vals, dedicate tinerilor casatoriti. Va mai cere formatiei sa cinte melodii sarbesti , pe melodia Macedonia le va aarat cum sa danseze dar si cantece ale bunului sau prieten Farcasu. Va consuma doar cateva pahare de vin. Spre seara, este invitat de protopopul Craciun, care locuia foarte aproape, sa deguste un vin bisericesc si sa admire cateva obiecte vechi de cult. Inainte de orele 21 poetul se retrage spre camera sa. Declara ca-i va astepta pe tinerii casatoriti caci are a le da unele sfaturi de viata. Pe la orele 23.30, cand acestia se intorc acasa gasesc umina aprinsa dar poetul doarme netulburat.
1982-12-01 Publica volumele de eseuri Respirari si Masina de meditat cu glas tare, ambele aparute la Editura Sport-Turism.
1983-03-31 Implinirea a jumatate de secol de viata . Nichita este sarbatorit in intreaga tara, atat prin manifestari cat si prin nenumarate articole inchinate marelui scriitor Nichita Stanescu. Cu toate ca nu lasa sa se vada oboseala. Ascunde fata de toti semnele bolii si afiseaza un optimism debordant, desi starea i se inrautateste de la o zi la alta.
1983-08-01 Este spitalizat in urma unei crize hepatice.
1983-08-01 Impreuna cu Augustin Fratila si sotia sa, Dora, calatoreste in Iugoslavia unde are o criza neobisnuit de grava, fiind necesara interventia medicilor.
1983-10-01 Participa la o tabara de creatie de la Teremia, in judetul Timis . Va sustine un recital de poezie la Timisoara.
1983-12-09 Se afla la Drobeta Turnu-Severin pentru a participa ca martor principal la casatoria prietenilor sai de familie Ofelia Rotaru si Alexandru Condeescu. Este incantat de calatorie dar marturiseste tinerilor care-l asteapta pe peron ca este foarte somnoros in urma noptilor nedormite din cauza certurilor unor prieteni pe care, pana la urma, ii impacase. La cina, Nichita dedica un poem gazdei, profesorul Nicolae Rotaru si se retrage devreme in camera sa, ceilalti urmarind programul televiziunii iugoslave.
1983-12-11 Duminica. Stau cu totii in casa, Nichita trezindu-se pe la pranz. Impreuna cu tinerii casatoriti si cu Dora face proiecte de viitor, vorbeste despre predarea antologiei Ordinea cuvintelor, chibzuieste cum vor ccheltui banii pe care poetul ar urma sa-i ia in urma unui premiu special despre care are stire ca i se va acorda in curind. Nichita decide sa se intoarca cu totii, a doua zi luni desi initial se gindise sa stea mai mult.
1983-12-12 Luni dimineata sunt cumparate bilete, dar cand se trezeste, spre pranz, Nichita se plange ca nu se simte bine si nu vrea sa manance nimic. Ramane in pat pana la ora plecarii trenului, dar intr-o cu totul alta stare decat cea din ziua anterioara. In tren calatoresc singuri intr-un compartimentin clasa I si Nichita, intins pe canapea, doarme tot drumul un somn agitat si cu dese intreruperi. Ajunge in Bucuresti la orele 22.30. Poetul face la despartire semne cu mana si isi invita a doua zi prietenii sa treaca pe la el. Ajuns acasa, Nichita se culca.
1983-12-13 Noaptea. Durerile din zona ficatului se accentueazasi simte ca nu mai poate respira. Doctorul Zeana, un prieten al sau venit in graba, cheama Salvarea. Pana la masina si apoi pe coridoarele Spitalului de Urgenta, Nichita merge pe picioarele sale si este tot timpul constient, dar criza se repeta cu si mai mare violenta si orice interventie ese zadarnica. La orele 2 si 10 minute, poetul Nichita Stanescu se stinge din viata in urma unei crize hepatice. Corpul neinsufletit este depus la Biserica Sf. Silvestru.
1983-12-14 Trupul neinsufletit al scriitorului este depus la Casa Scriitorilor pentru ca cei dragi si oamenii care l-au cunoscut sa isi poata lua ramas bun de la cel care a fost scriitorul Nichita Stanescu.

1983-12-15 Este inhumat la Cimitirul Bellu din Bucuresti, pe Aleea Scriitorilor , in fata mormantului marelui nostru poet Mihai Eminescu


Sursa:http://www.nichitastanescu.eu/biogra...p#.Xd6DH-gzbIU

[latan.elena]

a fost un poet rebel, eseist, scriitor inovator, reprezentant al neo-modernismului romanesc in anii 1960-1970

11 Elegii

• Elegia intaia
• Elegia doua, Getica
• A treia elegie
• A patra elegie
• A cincea elegie
• A sasea elegie
• A saptea elegie
• Elegia a opta. Hiperboreeana
• Elegia oului. A noua
• Omul-Fanta
• Elegia a zecea
• A unsprezecea elegie

Antologie

• Alfa (1967)
• Clar de inima (poezii de dragoste - 1973)
• Starea poeziei (1975)

Autoportret

• Autoportret- secvential biografic (1982)
  

Citate

• Citate de Nichita Stanescu
  

Critica

• Nichita Stanescu - Ion Neculce
  

Din versurile ultimilor ani

• Dorul
• Moartea tatalui (1982)
• Dora (1980)
• Catre tinara generatie
• Schiorul nebun
• Cohortele romane
• Cintec
• Doina
• Dora
• Dora
• Dora
• Dora
• Dora
• Zapada viscolita
• Nestinsa poezie de dragoste de dora
• Menuet
• Nu-mi prea pasa ce eram
• Vineri la ora 17
• Deznuntirea
• Ochire
• Strigaturi
• Inginare
• Ana lui Manole
• Cintec
• Basm
• Cintec
• P. S.
• Cintec
• Oaches
• Trecind pe acolo
• Nemernicia
• Se anapoda
• Debarcare
• Cintec
• Cintec
• Portret
• Rasarire de intuneric
• Madrigal
• Cintec de of si de dor
• S-o lasam...
• Cintec de dragoste moarta
• Inghetare
• Santa Maria de la Cruz
• Dupa lupta
• Atit
• Seara pe deal (1980)
• Depozitii
• Ce nenorocire sa fim doi
• Cintec
• Regina
• Cintec
• Viscol de primavara
• Contemplare
• Finar
• La plop (1981)
• Scrisoare
• Plautilla - ultima poezie antuma
• Catre...
• Domnului Rotaru
  

Ganduri

• Gand 1
• Gand 10
• Gand 11
• Gand 12
• Gand 13
  
• Gand 2
• Gand 3
• Gand 4
• Gand 5
  
• Gand 6
• Gand 7
• Gand 8
• Gand 9

Iarna de la sfirsitul lumii

• Testament latin
  
• Iarna de la sfirsitul lumii
• Testament
• Masca (1981)
• Autoportret
• Facerea
• Parere
• Priveliste
• Locotenenti
• Ana
• Setea
• Un sentiment ciudat
• Cintec
• Lectia de anatomie
• Zile si morti
• De albastru
• Impotriva nu stiu cui
• Desen dupa natura
• Silex
• A avea, -ce mizerie, a fi ,-ce nenorocire
• La plecarea ingerului
• O vedere care nu se cheama lumina
• Calm de iarna
• Iarna
• Un soldat catre Germanicus
• Schimbarea la fata
• Confesiune
• Oda in metru antic
• Lasarea la vatra (1980)
• Ninsoare
• Evocare (1979)
• O confesiune
• Toamna in Tara Hategului
• Nedarea numelui
• Deosebirea de asemuire
• Pleaca toamna
• Neliniste
• Menuet
• Confesiune
• Cresterea marii
• Amintiri din alta toamna
• Pluta lui Ulise
• De rerum
• Soarele era...
• Ghearele ei
• Iacob si ingerul
• Tu crezi...
• Sa vezi riul...
  

Ion Neculce - O sama de cuvinte (asezate in chip de vers de Nichita Stanescu)

• Ochii pietrenilor
• Unde au fost paltinul
• Taiere de boieri
• Cu diamanturi
• Stranutul lui Voda
• Stricarea Putnei
• Giupaneasa si vaduvoiul
• Domnia lui Vasilii-voda
• Domn dezmierdat
• Tara data in prada
• Voroave
• Inghititorul de tulpane
• Nunta cu pelivani
• Lapte pentru Duca-voda
• Lei, zloti, potroci
• Fata rachieritei
  
  

Nod

• Nod 1
• Nod 3
• Nod 6
  
• Nod 9
  
• Nod 11
• Nod 12
• Nod 13
  
• Nod 17
• Nod 19
• Nod 20
• Nod 22
• Nod 23
• Nod 25
  
• Nod 26
  
• Nod 28
• Nod 29
• Nod 32
  
• Nod 33
  

Oase plingind

• Oase plingind
• Autoportret
• Acasa
• Cuvintul care-mi paraseste gura
• Uita-te si uita-ma
• De dor de om
• Spirit de Haiku
• Cum se sfirseste o armata
• Hai Ku, Hai Pietre, Hai Kameni, Hai Petre!
• Doi
• Libelula
• Cele 19 hieroglife ale lui Bogan Bogdanovic
• Palatul vulturului
• Auricole fara ventricole
  
• Piatra
• Belgradul pe piatra
• Autobiografie la Belgrad
• Bocet
• Inghesuita lumina
• Floarea prin cate te plimbi
• Pasarea Phoenix a Serbiei
• Bogdan, Bogdanovic din Bogdania
• Requiem la inmormantarea unui munte
• Cina fara de taina
• Dialog cu oda in metru antic
• Muntele gindea in ape
• Marina Regala
• De rerum
• Daca ma uit mai mult
• Astfel
• Spirit de Haiku
• Miscarea prin nastere e a doua mea moarte
• Ultima
  

Poem

• 1907 (1957)
• Despre limba romana
  

Poezii

• Cantec de primavara
• Cantec despre cea mai inalta idee
  
• Poem
  
• Cantec de om
  
• Viata mea se ilumineaza
  
• Cantec
  
• Zenit nocturn
• Zborul de duminica
• X3
• Vorbind
  
• Vedenii
• Vechi cantec in doi
• Vantul sfartecat de boala
  
• Vechi camp de lupta
  
• Veghe langa metale
  
• Urme
• Voi repezi firi
• Vitrouri
• Vlaicu zburind
• Vitraliu
  
• Urletul
• Un soldat
• Un om de cal
• Un fel de liniste la byblos
• Unui fascist
  
• Ultima zi de ocupatie
  
• Treapta de real si vis
• Trandafir al diminetii mele
  
• Tragedii in timp de pace
• Trecere
• Ulise
• Visul unei nopti de iarna
• Virsta de aur a dragostei
  
• Vin ploile
• Verbele nebune
• Venise vremea
  
• Treaba ta
• Transparentele aripi
  
• Toata frunza-mi zice lotru
• Ultima clipa
• Turnare de soare pe pamant
  
• Toamna
• Turn
• Tristetea apelor adanci
  
• Tocirea
  
• Tara
• Tablou cu orbi
• Tarm
• Timp statea lungit pe timp
  
• Timp
• Text pe o piatra
• Text
• Tenis
• Tei nocturn
• Tatuaj cu inorog
• Tirziu de vara
• Tirfa sofisticata
• Tinerilor
• Timpul
• Tineam de maini nemarginirea
  
• Sufletul metalic al orasului
• Suflet de primavara
  
• Sirena lui Roaita (1959)
• Sunt un om viu
  
• Ca mi-e somn de nu mai pot, imi zise
• Caderea cerului
• Caderea oamenilor pe pamant
• Caderi
• Cain si Abel
• Cand au murit, de ce au murit
• Cat de subtire esti
• Cantec de leagan pentru Arca lui Noe
• Cantec de luna noua (1956)
• Cantec vechi de luna noua (1956)
• Cantecul privirilor (1957)
• Catararea pe o raza
• Carabusul de mai
• Carari pustii
  
• Suprafata
• Alta Matematica
• Al meu suflet, Psyhee
  
• Arbor Invins
• Autoportret in a patra dimensiune
• Avertisment
  
• Autoportret in timp de veghec
• Autoportret pe o frunza de toamna
• Ah, cata apa
• Al pamantului
• Albastru pescarus
• Alegerea culorii
• Alegerea sferei
• Alime
• Alt haiku
• Alte invataturi ale cuiva, catre fiul sau
• Alunecare
• Amfion, constructorul
• Amintindu-mi de razboi
• Amintiri de cand eram de piatra
• Amurgul nimanui
• Anatomia, fiziologia si spiritul
• Andru plangand
• Anotimpuri
• Antimaterii invinse
• Arca
• Armonizare
• Ars poetica (1955)
• Arta poetica
• Arta scrisului
• Artemis
• Azvarlire de lance
• A cumpara un caine
  
• Cotropirea frunzelor
• Creierul scotea din el miini
• Creionul plin de sange
  
• Contemplatie
• Continuitate
• Copilarosul amurg
• Cor pentru racheta
• Coroana
  
• Balada neincoltita
• Barbatii
• Basorelief cu indragostiti
• Blandele si ferocele activitati ale insufletitelor si neinsufletitelor
  
• Bind intr-un bistrou
• Batranii
• Blestemat,ah, ochi de piatra
• Confruntare
• Confundare
  
• Conserve de timp
• Contemplare
• Contemplarea lumii din afara ei
• Supunere iar nu marturisire
• Strajerii albi
  
• Rug si ruga primaverii
  
• Roata cu o singura spita
• Riu plutind
  
• Rosinanta
  
• Respirari
• Respirarea aerului de sub aripa
  
• Ritual de iarna
• Ritual
  
• Ramai cu mine
• Raid in interiorul pietrelor
• Repede ochire asupra animalelor
  
• Strigare
  
• Strigaturi
  
• Starea de a fi ciresar
• Strigat de ferire
  
• Spre andromeda
  
• Rugare
• Recrutii
• Realitate
• Razboiul
• Ratacitoare umbre
• Sa fim
• Sa sarutam
• Sa ne iubim ca florile
• Soldati in corturi
  
• Sagetarea cerbului stretin si harponarea pestelui vidros
• Stare
• Starea pe loc
  
• Spunere
• Spirit de doina
  
• Schimbarea la fata
• Schimbarea
• Schimbarea aerului
  
• Scena
• Schimbatorul de viteze
  
• Scrisoare medievala
• Si poate de aceea
• Simbata, cu motocicletele
• Si florile cresc pe morminte
• Solstitiu de iarna
• So pe zeita
• Smulgerea mastii
• Somnul stadionului
• Spirala albastra sfisietoare
• Strigat schimbat
  
• Somnul si trezia
  
• Semn 1
• Semn 11
• Simt
• Simt cum
• Sirul de ochi
• Sir
• Singuratate
• Sincopa
• Cantec pe o schela de aluminiu
  
• Sensul otelului
• Sentimentul tarii
• Sfirsit de anotimp
  
• Sete
• Salt
• Sarutul
• Savonarola
  
• Cu coltul inimii
• Cu o usoara nostalgie
• Curentii de aer
• Cutuma
  
• Bratara de gheata
• Brusca vorbire
• Bufonul si moartea
  
• Cantec De Iarna(1956)
• Cantec De Lume (1956)
• Cantec fara raspuns
• Clipe de culoare
• Closarii
• Confirmare
  
• Cintarea Romaniei
  
• Cele noua raiuri
• Certarea lui Euclid
  
• Catre Galateea
• Catre pace
  
• Cavaler al Florii de cires
• Ce bine ca esti
• Cind soarele viu
• Cine sunt eu?Care-i locul meu in Cosmos
  
• Ce este viata? cand incepe si incotro se indreapta?
• Chiron, parintele centaurilor
• Cimpie, primavara
• Cina cea de taina
  
• Cimp nou
  
• Ceasul
  
• Catre iarba
  
• Catre Hypnos
• Cautarea tonului
• Ceas cu luna
• Cina generala
• Ciocarlia de la Austerlitz
  
• Ciresar
• Clipa cea repede
  
• Ciudata lipsa de parinti
• Clar de inima
  
• Colinda colindelor
• Quadriga
• Puls
• Privind-o, mama mea
• Prin simpla luare
• Prin cate o mansarda
  
• Oratie de nunta
• Oratoriu
• Ora fericita
• Ou spart
• Oul cu iris
  
• O litera in oglinda
• O, nedreptate!
• O. lucrurile
• O viiziune a pacii
• Oratie
• Oras in crestere
• Opriti pregatirile de nunta
• Omul-sunet
• Omorarea calului
• Oedip soldat
• Ochiul patrat
  
• Peisaj final
  
• O armura
• O confesiune
• O iedera sa fii
  
• O calarire In zori
• Pana tarziu asteptand o fata
• Pentru ca inot si zbor in sus
  
• Panta rhei
  
• Presedintele Baudelaire
  
• Pentru linistea somnului
  
• Pasare trecand printr-un nor
• Paraseau cortegiul
• Parca dormim si visam, imi spuse ea
• Patru afirmatii in sprijinul realului
  
• Pean
• Peisaj cu batrani
• Peisaj de iarna
  
• Pierderea Ochiului
• Pierderea cunostintei prin cunoastere
• Prezentul chip
• Prevestire
  
• Printesa mea
  
• Ploi
  
• Ploaie In luna lui marte
• Ploua in vis
• Plonjeu
  
• Ploaia de munte
  
• Poem
• Pledoarie
  
• Ploaia
  
• Poetul ca si soldat
• Poetul si dragostea
• Ploua infernal
• Polul istoric
• Polul viitorului
• Prabusirea unui vultur intr-un om
• Portret de adolescenta
• Prelectiune
  
• Poveste sentimentala
• Perete
  
• Primavara
• Pe cimpul de piatra
  
• Papirus cu lacune
• Parandu-mi rau de adolescenta
  
• Rasu plansu- Mim
  
• Cu bulgari de zapada-n maini
• Dulce culpa mea de piele
• Dupa ce am ascultat-o pe cintareata
• Dupa inaltarea zidurilor
• Dupa lupta
• Dupa o zi de munca
• Dureroasa ninsoare
  
• De dragoste
  
• De ce
• Daca ar fi
• Dansul
• De dragoste, de nu
• De trista dragoste
• Da, Doamne, o ploaie albastra
• Daimanul meu catre mine
• Dans cu doua mere in maini
• Dans cu masca toamnei
• Dans pe tobe
  
• Dimineata marina
• Despre viata lui Ptolemeu
• Dezamblazirea
• Dimineata logodnicilor
• Din Carpati
  
• Din timpul unei zile
• Dintr-o seara
• Doi soldati de dupa lupta
  
• Douasprezece noaptea, cu dor
• Dubla nemesis
• Ducerea
  
• Descrierea lui A
• Desigur
• Despartire de o virsta
• Despre moartea lui Ptolemeu
• Despre noi
  
• Defaimarea raului
• Deodata am auzit ploaia venind
• Departarea
• Descalecare
• Descoperirea stelelor
  
• De unde-a apus, urma-va sa rasara soarele
• De-a sufletul
• Debarcare pe luna
• Deci voi sta
• Declaratia drepturilor dragostelor omului
• Ea
  
• Edict
• Egg
• Elogiu
• Enghidu
• Ensitteren
• Epave
• Epilog la lumea veche
  
• Emotie de toamna
• Eu, adica el
• Euridice
• Era o muzica presata
  
• Evocare
• Falstaff sau evitarea unui mit
• Fantoma timpului pierdut
• Fara de nume
  
• Fel de sfarsit
• Ferigi
• Fictiunile adolescentei
• Finish
• Fiziologia unui sentiment
• Flori de nuc
• Foamea de cuvinte
  
• Focul si gheata
• Frica si alergarea
• Fructe inainte de a fi mincate
• Frumoasa si eu
• Frunza
• Fulgerul si frigul
• Ganduri de iubire
  
• Geneza
• Geneza poemului
• Gladiatorii pe frunze
• Gnomica
• Gradina care plange
• Greata
  
• Gresirea cerului
• Grosimea pamantului
• Grup de inotatori
  
• Hieroglifa
• Iacob si ingerul
• Ideea cu gura
  
• Imbratisarea
• Iubesc ploaia!
  
• In dulcele stil clasic
  
• In gol de curti
  
• In gradina Ghetsemani
  
• In sfirsit
  
• In urma lor
  
• Intr-o joi de dimineata
• Intr-o dupa-amiaza de toamna
  
• Invataturile cuiva catre fiul sau
  
• Invocare
• Invidie
  
• In dreptul cifrei sapte
  
• Inscriptie pe un scut
  
• Inserare de toamna
  
• Inserare marina
  
• Intamplari in cerc
  
• Internationala
  
• Intins pe spate, stau si zic
  
• Insamantarea
  
• Inscriptie nedescifrata
  
• Inscriptie pe un baraj
  
• Inscriptie pe un circ roman
  
• Inima in luna mai
  
• Indoirea luminii
  
• Infatisare
  
• Infatisare la neiubiti
  
• Ingerul cu o carte in mana
• Inger refuzat de pasari
  
• Inghetate rauri
  
• Inima
• Idolul ierbii
• Imn
• Imn in decembrie
• Inaintare
• Inapoierea
• Inchinare
• Impotriva marii
• Joc intrerupt
• Joc de unu
• Joc de seara
• Jertfa si arderea de tot
  
• Ninge cu ochi
  
• Monstrii dansatori
  
• Mortii
  
• Miraj de iarna
  
• Miraj
• Montana
  
• Mortile iubite
• Mi-amintesc cu uimire
  
• Muzica
• Mozart si cainele spaniol
  
• Menire
• Metamorfozele
• Mim
• Mincatorul de libelule
• Minerva
  
• Nu mai palpaie nici o pasare, nici o stea
• Nu mai palpaie
  
• Noaptea metalelor
  
• Nu stiu
  
• Nu va jucati cu pacea!
  
• Noi
• Labirint in flacari
• Locuit
• Locul
• Logodna
• Lui Wotan
• Luare
• Lupta cu cinci elemente antiterestre
• Lupta cu vulturul
• Lupta inimii cu singele
• Lupta lui Iacob cu Ingerul
• Moartea pasarilor
• Moartea fertila
• Mizerabile pietre
• Miza pe nenascuti
• Mister de baieti
• Miscare in sus
  
• Muntii (1955)
  
• Muzica
  
• Leoiaca tanara Iubirea
• Luna in camp
• Lapte rosu, de sabie, as bea
• Lasi mirosul
• Lat
• Lauda omului
• Laus ptolemaei
• Lectia despre cub
• Legea
  
• La ceasul cu arlechini
• La mormintul lui Baudelaire
• La nord de nord
• La poarta
• La-nceputul serilor
• Lacustra
• Lupta ochiului cu privirea
• Mirosul de pe dealul inalt
  
• Luptator cazand
  
• Marina
• Meditatie de seara
• Meditatie de iarna
  
• Melancolie atavica
  
• Memoria asasina
• Melodie povestita
  
• Ma las in continuare
• Mai putin decat a fi
  
• Marele canion
• Marele cal
• Manie lenta
• Mana cu cinci degete
• Mama mea si soldatul ei
• Ma fac nevazut
• Ma asemui cu un copac
• Marele ochi al iernii
  
• Mastile de fier
  
• Acorduri de toamna
• Aeroport in ploaie
  
• Aerul
  
• Adaos
• Adaptare la aer
• Adolescenta
• Adolescenti pe mare
• Adolescentii
• Aeroport in seara
• Aeroport de toamna
• Adunarea prin indepartare
• A mirosi a floare
• A inventa o floare
• Afara nu mai ploua
  

Poezii (continuare)

• Cantec de pauza
• Ii iubeam sanii
• Inima se varsa printre coaste
• Dintre pietrele lungi pe care le-ating
• Se-azvarleau copacii in el insisi
• Sunt urma
  
• Albastru de Voronet
• Ispasire
  
• B dupa A
  
• Incercare de somn
• Somn
  
• Zvon
• Uneori
  
• Cantec - Stau infasurat in ora
• Miezul noptii
  
• Ta-ta-ta, caprita ta
• Asasinare
  
• Micsorare
  
• Poate ca ochiul verde
• Ea mi-a spus
  
• Lasare
  
• Cu urechea sangeranda
  
• Carciuma veche
  
• Ziceti
• Dinti
  
• Lepadare de copii
  
• Somnolenta
  
• Nelu Generalu
• Sublim static
  
• Cum sa ma-nsurubez in aer?
• Vederea aceasta e relativa ochiului meu
• Frumos esti calule!
  
• Dulcificarea legii
  
• Fior de inger negru
  
• Scriptura
  
• Infiintare
• Scurta balada
  
• Din aceasta carcasa
  
• Potcoava
  
• Ma las locuit
• Acest bloc de nervi
• Se uita cu ochii negri
  
• Stam lungit
  
• Incins
  
• Atat de repede
  
• Curentare
  
• Urla echipa
  
• Testament
• Mirosind a inger
• La piciorul rasfatat
• Sa nu se sparga gheata
  
• Sunet si tradare
  
• Atica
  
• Ce?
• Mult vechii de romantici ...
• Legenda
  
• Poem
• Ecou
  
• Scriptura intaia
• Voci de multi oameni
  
• Imi transmit
  
• Cine, deci ...
• Imbraca-te in trupul meu
• Atat de mandru ea mergea
  
• Pamant (1957)
• Cantec de incurajare
  
• Animal
• Animal sideral
  
• Cavalerul
  
• Unde ciolanele
  
• Intr-o mare de plasma
  
• Manusa
  
• Cel mai batran
  
• Lasi mirosul tau in aer
• Noi doi
  
• Am adormit
  
• Balada Motanului
• Arme
  
• Ciolanoasa-mi sta vederea
• Caramida arsa
  
• Una mai am
  
• Trei cai
  
• Steaua scrisa
  
• Cresterea apelor
  
• Despre lupul singuratic
  
• Cantec
• O, daca n-ar fi eroarea
• Ce este
  
• Spleen
  
• Rau De Frumusete
• Ce este omul? Care-i este originea? Ce fel de destin are el ?
  
• Care este puterea suprema, ce anima universul si creeaza viata?
  
• Zicere
  
• Cantec
• Inca patru
  
• Recele Echilibru Al Stelelor
• Cantec - Cand vad limacsii mi se face scarba
  
• Merg bland
  
• Flacara suna
• Fel
• Doi cai
  
• Hrana
  
• Balada
  
• Copil buimac
  
• Tu
  
• Izgonirea din Rai
  
• Rugaciune
  
• Iar nu barbar
  
• Moartea dintre da si ba da
  
• Pasare
  
• Pasarea verisoara
  
• Ma invelesc de frig intr-o speranta
  
• Feluri
  
• Maiastra
  
• Zicere
  
• Luna batand
  
• La inceputul serilor
• Ca un orb sunt
  
• Chiar nici vederea
  
• Si adevarata, si jucata
  
• Ultima si "adios"
  
• Inapoierea chei
• Tot universul noastru era albastru si gol
  
• La lemne (1957)
• O, si cat de mult
  
• Locomotive vechi, terasamente, greieri
  
• Vedere in actiune
• Necuvintele
  
• O
  
• Cantec
• Zbor lent
• Cainele lui Dumnezeu
  
• Plod
  
• Semnal
• Semn 12
• Semn 5
• Semn 6
• Basorelief Cu Eroi
• Proces
  
• Cantec De Dor
• Cantec in doi
  
• Bocet
• Cantec nesocotit
• Coagula Tristetea Deodata
• Numai o clipa
  
• Colinda Pe Loc
• N-ai sa vii
  
• Galben copil oprit in poza
• Frunza verde de albastru
• Din cand in cand
  
• Inchinare
• Cantec de trei
• Rasu' plansu'
• Rasul
  
• Frunzisuri
  
• Calul Troian
  
• Obedienta
  
• Foarte caine
• Acum Vom Sta
  
• Ai Vazut Vreodata
• Ridicare de cuvinte
  
• Alte Chei
  
• Anica
• Existenta tu
• Cantec de drum
  
• Dreptul la timp
• In timp
  
• Aterizarea
• Cheile
  
• Ausweis
• Estompare
  
• Orologiu Cu Statui
  
• Nedreptate
• Globul
  
• N-au murit in zadar
• N-am mai murit de foame
• Era cu neputinta sa le fie foame
  
• La ultimul etaj
• Meteoritul lent
• Prin lucrul rau,, prin lucrul rupt
  
• De dor de tine vad iarba rasarind
• Cata istorie si ce trecut
  
• Doina
• Mit
  
• Cotropirea Frunzelor
• Numaratoarea
• Din nou noi
  
• Eu cred ca da
  
• Invizibilul soare
  
• Plantonul de noapte
• Cantec de dragoste la marea marii
  
• Pasare dormind
• Poezia
• Oda bucuriei
• A mea
• Nedemn
• Muiere
• De dragoste
• Soldatul si pasarea
• Orga de apa
• Cantec - Cazut in apa si stalcind fara voie
• Amintiri nu are decat clipa de-acum
• Se uratise trupul gandit
• Mai am un gand
• Pana la urma ramane doar osul
• Tu ai un fel de paradis al tau
• Ce putine sunt ale noastre din noi
  
• Ma bausesi cu privirile
• Basm
• Bani de cheltuit
• Doina -Imi vine sa plang cu sange
  
• Doina -Am un ochi pentru ca tu esti vedere
  
• Dora
• Semn 21
• Semn 22
• Noe
• Spalarea cu pietre
  
• Facind nefacutul
• Obiectele
• Convorbire
• Pana de soare
• Ruda si strein cuvintului
• Pentru o mie de cintece
  

Postume

• Cintec de leagan
• La Tudor Vianu
• Ora H
• Eglonul
• Ultima scrisoare rupta
• Romania
• Eminescu adolescent
• Eminescu matur
• Eminescu ultim
  

Seama poeziei

• Seama poeziei
• Ars poetica
• Fulguratie
• Transport de geometrie
• Text
• Sigla
• Copacul cu roti
• De e maretia nemaipomenita
• Evocare
• Steaua cu coada
• Nimenea nu tine
• Viata este..
• Ma tem...
• Darea miinii
• Maramures
• Despre starea omului de a fi
• Homer
• Dezvatarea ochiului
• Cintec
• Dar eu salt si neg
• Dor de om
• A da cu pumnul in pieptul unui soldat
• Simun
• Descrierea Cartaginei
• Stela-bilingva
• Descintec de buba
• Marina
• Catararea pe Ducipal
• Daca pleci la drum lung
• Inainte de a orbi
• Catre Vesta
• Inmultirea limbilor
• Privind si meditind
• Azvirlire-n mare de stabilopozi
• Aproape de departe
• Speranta desarta
• Miscarea omului printre animale si plante, materiale si imateriale
• Aratarea cicatricelor
• Lege pentru nenascuti
• Simt
• Luare
• Actiunea contemplativa
• Tot timpul vei lumina
• Sapte pietre animale
• Focul s-a nascut
• Racirea singelui
• Tinta
• La revedere
• Oda in nici un fel de metru
  

Traduceri

• Versuri de Vasko Popa (1966)

Volume

• Sensul iubirii (1961)
• O viziune a sentimentelor (1964)
• Dreptul la timp (1965)
• 11 Elegii (1966)
• Rosu vertical (1967)
• Oul si sfera (1967)
• Laus Ptolemaei (1968)
• Necuvintele (1969)
• Un pamant numit Romania (1969)
• In dulcele stil clasic (1970)
• Cartea de recitire (eseuri - 1972)
• Belgradul in cinci prieteni (1972)
• Maretia frigului (1972)
• Strigarea numelui (1973)
• Epica Magna (1978)
• Opere imperfecte (1979)
• Noduri şi semne (1982)
• Oase plangind (1982)

Volume de eseuri

• Respirari (1982)
• Masina de meditat cu glas tare (1982)

[latan.elena]

Fotografii Nichita Stanescu



http://www.nichitastanescu.eu/poze.php#.Xd6Fa-gzbIU

[latan.elena]

Index Alfabetic Autori (Nichita Stanescu selectat)

de Nichita Stanescu

• A
  
  
• Alecsandri, Vasile
• Alexandrescu, Grigore
• Andersen, Hans Christian
• Arghezi, Tudor
  
  
  
  

• B
  
  
• Bacovia, George
• Blaga, Lucian
  
  
  
  

• C
  
  
• Caragiale, Ion Luca
• Christie, Agatha
• Cosbuc, George
• Creanga, Ion
  
  
  
  

• D
  
  
• Delavrancea, Barbu Stefanescu
  
  
  
  

• E
  
  
• Eminescu, Mihai
  
  
  
  

• G
  
  
• Goga, Octavian
• Grimm, Fratii
  
  
  
  

• I
  
  
• Ispirescu, Petre
• Istrati, Panait
  
  
  
  

• L
  
  
• Labis, Nicolae
  
  
  
  

• M
  
  
• Macedonski, Alexandru
• Micle, Veronica
  
  
  
  

• N
  
  
• Negruzzi, Costache
  
  
  
  

• P
  
  
• Petrescu, Camil
• Petrescu, Cezar
• Preda, Marin
  
  
  
  

• R
  
  
• Rebreanu, Liviu
  
  
  
  

• S
  
  
• Sadoveanu, Mihail
• Slavici, Ioan
• Stanescu, Nichita
  
  
  
  

• V
  
  
• Verne, Jules
• Vlahuta, Alexandru
• Voiculescu, Vasile

[latan.elena]

Gînduri şi rînduri V // Ion Stratan despre Nichita Stănescu: „El vine din afara lui însuşi ”*



„El vine din afara lui însuşi”*

Trei reliefuri ale minţii îi apar gîndului atunci cînd cuvintele „Nichita Stănescu” plutesc în aroma amintirii.
Primul este în adînca vale a imaginii personale. Chipul său fin, princiar, alcătuia o figură distinsă cu gesturi rare, concentrate, dar niciodată ostentative. Privirea albastră a lui Nichita plutea deasupra întinderii braţelor, deasupra mersului, deasupra degustării. Cuvintele rostite sacadat aveau un timp al primei expresii şi o metaforă ulterioară, explozivă, a înţelesului profound. „Rănit” la „mînă” sau la „picior”, el ştia că acolo „va fi pus un zeu”. Minunate dealuri ale „planetei Nichita” sînt făcute din prezenţa celorlalţi în preajma poetului. De la prietenul meu Traian T. Coşovei la delicata soţie, Dora, de la verbul tandru faţă de sufletul sensibil, contururile celor doi nu pot fi despărţite de atmosfera artistului. Au fost mulţi cei care i-au dat încredere şi forţă – genialul plastician Sorin Dumitrescu se alătură în amintirea mea interpretului dramatic Florin Zamfirescu, graficianul Mircia Dumitrescu se reliefează alături de dragul său prieten, unicul poet Petre Stoica. Vîrfurile impresiei lăsate de Nichita Stănescu, asemeni unui lanţ muntos înalt, sînt create de versurile sale.

Trei ar fi datele metafizice care mi-au marcat sensibilitatea. În primul rînd, abstractizarea. Poezia, chiar impregnată de metaforele realului, rămîne, încă de la funcţia integratoare pe care o are cuvîntul într-o conştiinţă activă, întreprindere a abstractului. În al doilea rînd, sentimentul. O poezie, cît ar fi de complexă, fără o latură afectivă, este asemeni unui interpret frumos, cu orchestră admirabilă, dar fără calităţi muzicale. Al treilea şi ultimul gînd important despre poezie este cultivarea limbii române. Nichita a fost un erou al invenţiei morfologice.
Şi noi, generaţia ’80, am încercat ca figurile noastre de stil, aerul nonconformist, ironia, citadinismul şi intelectualitatea să ducă mai departe expresivitatea graiului, să ofere o cale atît spre sentimentele care ne-au vizitat sufletul, cît şi spre o modalitate, specifică epocii noastre, de cunoaştere a condiţiei umane.

Ion Stratan

*Acest text este, aşa cum deseori mi-a mărturisit Nino, ultimul pe care avea să-l mai scrie despre Nichita Stănescu, în luna martie a anului 2003 şi pe care, apoi, l-a încredinţat spre publicare revistei ploieştene ateLier 21. De atunci, ori de cite ori, noi, prietenii aflaţi în jurul său, îl întrebam dacă nu cumva are de gînd să mai comită şi alte rînduri despre declaratul său maestru într-ale poeziei, Nino ne răspundea invariabil, cu un zîmbet trist în colţul buzelor: „Aş vrea să fiu lăsat să mă doar gîndesc la Domnia Sa…”. Ceea ce, de altfel, avea să se şi întîmple…

În fotografie: Ion Stratan împreună cu Nichita Stănescu, în 31 martie 1983, cînd poetul împlinea 50 de ani. Nino îi dăruise poetului o cămaşă de soldat pe care acesta o şi îmbrăcase. Coincidenţă sau nu, peste exact 20 de ani, tot în martie, Nino avea să aştearnă pe hîrtie ultimul său text (pe patru pagini albe, format A5, scrise pe o singură faţă; alăturat este facsimilul primei pagini) despre Nichita Stănescu.

Bogdan Toma

Comentariu publicat de CONSTANTIN STANCU pe Aprilie 4, 2011 la 5:06pm NOI NU SUNTEM NOROI
Motto : `` Întunecând întunericul, / iată / porţile luminii ``

Nichita Stănescu - `` Haiku ``


Eram adolescent şi mi se părea că iubesc poesia. Era un vis venit de departe, mai dinainte de naşterea mea, un vis trecut prin ninsori şi tăceri…. A venit o zi în care am cumpărat volumul de versuri cu titlul atât de transparent : `` Măreţia frigului `` de Nichita…
Adică Nichita Stănescu şi atunci a trebuit să iau lucrurile în serios. După ce am citit acel volum am înţeles cu adevărat că viaţa îmi va fi legată de poesie, că poesia mă va forma ca om şi că voi avea multe de învăţat din experienţa poetică şi că poesia îţi intră în trup ca sângele prin cordonul ombilical.
Titlul m-a intrigat, dar, ulterior, am înţeles măreţia acestuia. Adică omul este singur în univers şi de aici frigul interior, dar acest frig este măreţ pentru că reprezintă prezenţa divină, care te însoţeşte toată viaţa. Titlul volumului este relevant şi eliberator. Poesiile acelea au declanşat în viaţa mea o adevărată reacţie în lanţ. Am înţeles că poesia nu este un joc, poesia este revelaţie şi transformare interioară.
De câte ori ninge, îmi amintesc de Nichita.
Când este cald îmi amintesc de `` Măreţia frigului ``.
Ce păcat că poetul a plecat dintre noi în plină iarnă, aproape nespovedit, nemărturisit şi aproape neîmpăcat cu zăpezile eterne.
Tot în acea perioadă a vieţii mele am luat contact cu opera lui Constantin Brâncuşi, cu modul său de gândire şi atunci am înţeles că sfera se - împlinea şi ce sferă perfectă era dacă nu ar fi avut şi un colţ frânt ...
Ei, da, atunci când te atinge infinita şi sfera are colţuri, iar cubul este rotund de atâta şlefuire cu sufletul... De la cei doi am învăţat totul, cum poţi deveni muritor, cum poţi călători în univers. Am învăţat mai multe de cât de la profesori, care îţi predau din rutină...
Aşa a fost să fie...pe vremuri de ninsoare …
Regret nespus că nu am îndrăznit să -l abordez pe marele poet atunci când eram la Bucureşti. E o lipsă de atingere care o simt dureros şi care nu se mai vindecă. Îmi imaginam că Nichita este etern şi toate trec în afara poesiei. Dar Nichita a fost şi el om care totuşi a înviat şi va învia tot la al treilea poet din ţara asta...
Ghorghe Tomozei redă o mică anecdotă cu Nichita în albumul memorial apărut la Editura
`` Viaţa Românească `` în anul 1984 :
`` ... Cineva l-a supărat. Un scriitor care nu e chiar scriitor ci mai degrabă un trăitor în Mercedes, somtuos automobil despre care Nichita pretinde, călcând proverbul precum că ulciorul nu Mercedes la apă.
- Lasă-l, bre, zic .
Nichita : îl las.
- Vai de capul lui, zic.
Nichita : Ascultă - ncoa, bătrâne : ăsta o să fie toată viaţa ministru, da ` noi o să fim poeţi toată moartea ! ``
Anecodota este dureros de reală. Cu zâmbetul pe buze poetul a intrat în eternitate, împăcat cu sine, cu fiinţa sa, cu rana lumii.
Ştiu un portret al poetului împreună cu iubita sa. E un portret perfect al perechii de îndrăgostiţi, care rămâne neschimbat, etern.
Cu `` Măreţia Frigului `` am înţeles că piatra îmi este verişoară şi am fost mirat toată adolescenţa, dar mi-am revenit ulterior, când am descoperit că `` nimic nu-mi este altceva `` şi apoi că pietrele vor vorbi, dacă noi, creştinii nu o vom face… De atunci am ştiut că unu ori unu fac neaparat unu, dar ulterior am aflat că `` numai tu şi cu mine / înmulţiţi şi împărţiţi / adunaţi şi scăzuţi / rămânem aceiaşi ...``
De drag de Nichita, am scris pentru ora de limba română, adolescent fiind şi pierdut între cuvinte, un mic eseu de vreo 20 de pagini, despre poesia modernă, pe care l-am citit asprului meu profesor, chiar la ora de limba română, într-o clasă de liceu unde munţii îţi intră pe fereastră, şi care, uimit, m-a lăsat să-l citesc până la capăt, aproape întreaga oră şi am avut şi am strania impresie că el, profesorul de modă veche, el care ne-a învăţat atâtea, învăţa împreună cu mine, lecţia de teoria relativităţii în poesia modernă română. A fost lucru cel mai plăcut pentru adolescentul din mine, care deveneam bărbat prin poesie ...
Când sunt trist, când sunt abătut, pun discul vechi editat cândva de `` Electrecord `` şi ascult vocea poetului chemându-ne la eternitate. E un disc mai vechi, ce face alianţă cu un pick - up şi mai vechi, dar vocea e nouă de fiecare dată şi parcă mi se adresează.
Proiectul lui Nichita de a scrie o poesie deschisă, o operă deschisă, trebuie urmat, e un proiect îndrăzneţ, care antrenează poet şi cititor, care face să se vadă duhul cuvântului, al cuvântului de la început de lume. Restul impune omului să ceară iertare cercului şi îngerului nevăzut, care te însoţeşte.
Nichita a avertizat poporul poeţilor şi pe „ activiştii suferinţei „ :
`` Nu-l vede nimeni pe poet. / Unii nu-l văd pentru că nu au vedere. / Alţii nu-l văd pentru că nu au inimă. / ...
Poetul nu este de băut, deci nu-l înţelegem ! / Poetul nu miroase cum floarea // Cum putem să-l înţelegem,/ cum putem să luăm ceea ce nu miroase ca floarea/ drept floare ? / ``
Acest avertisment este mereu actual, poetul nu este om politic, nu este consilier local, nici preot, dar are lucrarea sa, are revelaţia sa şi mereu primeşte mesaje pentru ceilalţi , pe care ceilalţi nu le vor recepta, nu le vor accepta, sunt mesaje care schimbă sufletul, lucrare mult mai importantă decât paşaportul nostru cel de toate zilele.
Cândva Nichita a trecut prin Ţara Haţegului, a trecut ca un zeu care merge pe jos prin propria viaţă. A prins harul acestor locuri, le-a pus într-o poesie puţină în felul ei, dar multă în spirit, mare cât bugetul unui oraş ca Haţegul, ca Hunedoara, pe zece ani împreună , dar cine să înţeleagă că poetul nu este lup şi nici frunză căzătoare ?...
La primirea premiului acordat la Struga, ca poet important, Nichita lăsa în testamentul său vorbitor şi fierbinte :
`` Aici, în catedrala Sfânta Sofia, prin încoronarea unui om care visează şi gândeşte în limba română, se adevereşte, încă o dată, spiritualitatea plină de dor şi dumnezeiască a poporului român. ``
Cu alte cuvinte : punct - cine poate înţelege va înţelege...
Totodată atunci Nichita mărturisea : `` Să nu uităm însă naşterea cuvântului ca fiinţă vie care este produsul cel mai sublim al omului. ``
Înainte de a pleca dintre noi Nichita a scris :
`` Să ningă peste noi cu miei doar astăzi / să ningă inima din noi / Noi niciodată nu am fost noroi ... ``, iar ultimul vers - `` plecat dintre ele - ``, repetat de trei ori, ca – ntr - o înviere, pentru că nu suntem noroi, noroi, noroi...
Opera poetului a fost ca un fel de învăţătura pentru fiul său rătăcitor prin cuvinte.
Poate aceasta este şi menirea poesiei, de a purifica cu duh curat ...


Haţeg , decembrie, oricând
Constantin Stancu


Sursa:http://reteaualiterara.ning.com/prof...-rinduri-v-ion