Pagina 1 din 8 12345678 UltimulUltimul
Rezultate 1 la 10 din 78

Subiect: Nichita Stănescu: noduri și nsemne

  1. #1
    Senior Member
    Data nscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    28.207

    Nichita Stănescu: noduri și nsemne

    Nichita Stănescu n zece gnduri și tot attea fotografii.



    “Eu cred că un om este ceea ce-și aduce aminte despre sine nsuși. Bunăoară, eu mă consider pe mine ceea ce mi aduc aminte că sunt. De asta, uneori, oameniisunt, n aparență, schimbători, sau n mod diferit, fiindcă de fiecare dată ți aduci aminte alte lucruri despre tine nsuți.”




    “Poezia justifică dorința omului de a fi n viață.”





    Nichita mpreuna cu mama sa (Tatiana) și sora sa (Mariana)


    “Vai autorului care nu seamănă cu scrisul său – și vai poetului care nu seamănă cu versul său.”






    “S-a confundat talentul cu munca, nțeleasă n sensul transportării pe umeri, de saci ncărcați cu vorbe și cuvinte… Talentul nu este muncă, ci revelație, el nu rezidă n timpul investit monoton, ci din durerea monotonă izbucnită n strigăt.”






    1951: Nichita Stănescu și Magdalena Petrescu, prima lui soție.
    “Fără Miorița noi n-am fi fost niciodată poeți. Ne-ar fi lipsit această dimensiune fundamentală. Miorița este școala tristeții naționale. Matricea. Matca. Regina.”






    Nichita Stănescu și Gabriela Melinescu, una dintre marile sale iubiri
    “Creșterea limbii romne este una dintre misiunile cele mai importante pe care le are poetul, pentru că limba este materialul cel mai de seamă pe care l are poezia.”







    Nichita Stănescu și Dora Stănescu
    “Poezia este singura dimensiune care dă naturalețe omului: poezie existnd n orice om, poezia este aceea care i justifică dorința de a trăi. De aceea arta poeziei uneori se numește frumoasă: pentru că justifică dorința omului de a fi n viață.”






    Nichita Stănescu și Dora Stănescu
    “ntrebarea fundamentală a filosofiei nu este aceea dacă viața merită să fie trăită. Filosofia nu este făcută pentru morți. Ea nu are nici un fel de ntrebare fundamentală. Soclul ei este un răcnet de spaimă n fața morții.”






    “Uitați-vă numai la Sărutul lui Brncuși să vedeți că mbrățișarea este nsăși poezia.”






    “Dacă nu știi să recunoști iarba după verde și apa după sete, atunci nu-i va fi nimănui dor de tine.”





    http://webcultura.ro/nichita-stanescu-noduri-si-insemne/



    Nichita Stănescu: „Poetul nu are biografie; biografia lui este, de fapt, propria lui operă(…)”

    Nichita Stănescu[1]

    (31 martie 1933, Ploieşti-judeţul Prahova-13 decembrie 1983, Bucureşti), considerat, att de critica literară ct şi de publicul larg, drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba romnă (el nsuşi o denumea „Dumnezeiesc de frumoasă”), aparţine temporal, structural şi formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului romnesc din anii 1960-1970; ca orice mare scriitor, nu se aseamănă dect cu el nsuşi, fiind considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu şi Eugen Simion

    2]
    , un poet de o amplitudine, profunzime şi intensitate remarcabile, făcnd parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici şi poetici
    Pnă a ajunge poet, scriitor, eseist, a urmat (n perioada 1944-1952) cursurile Liceului „Sfinții Petru şi Pavel”



    [3] din Ploieşti; ntre 1952-1957, avea să urmeze cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti…
    „Nu poţi să vezi zne dacă nu eşti zănatic.”
    Comportamente, reacţii, atitudini, decizii, valori, principii… Inevitabil, apare ntrebarea fundamentală: „Cine stabileşte ce este normal şi ce nu este pe tărmul normalității?” Desigur, și ntrebarea derivată: „Unde apare limita clară ntre normal şi anormal?” n 1952, s-a căsătorit

    [4] cu Magdalena Petrescu, „a doua dragoste” din adolescenţă

    [5]; n 1962, uniunea legalizată cu poeta şi eseista Doina Ciurea

    [6] a plămădit tema volumului O viziune a sentimentelor; mai trziu, fiind mpreună cu poeta şi autoarea Gabriela Melinescuși-au stimulat inspirația („cheia tuturor lucrurilor”, pentru asemenea creator) n „a scrie şi a construi universuri abstracte”; n 1982, și-a unit singurătatea

    [7] cu Todoriţa (Dora) Tărţă

    Corector, apoi redactor la secţia de poezie a„Gazetei literare”. Publică, la Editura „Tineretului”,un volum

    [8]cu 11 elegii. Tipăreşte Necuvintele

    [9], apare şi volumul de poezii Un pămnt numit Romnia. Redactor-şef adjunct al revistei „Luceafărul”

    [10], devine (n 1970) redactor-şef adjunct la „Romnia literară”

    [11]. Publică două noi volume de poezii: Belgradul n cinci prieteni şi Măreţia frigului. Pentru Cartea de recitire (eseuri) obţine, a treia oară, Premiul Uniunii Scriitorilor. I s-a acordat, pentru ultima oară,Premiul Uniunii Scriitorilor şi i s-a atribuit Premiul internaţional Johann Gottfried von Herder

    [12]. La 4 martie 1977, Nichita Stănescu ncearcă, zadarnic, să-și salveze un prieten (Nicolae Ştefănescu), fiind el nsuși lovit de un zid care s-a prăbuşit după cutremur; n urma şocului, suferă o paralizie de scurtă durată a părţii stngi a corpului (aceasta va lăsa cteva sechele şi după vindecare). n 1978

    [13], publică volumul de poezii Epica Magna, care primeşte, n acelaşi an, premiul Mihai Eminescual Academiei Romne

    [14]. Fusese nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură (1980)

    [15]
    „Am să vă spun un lucru, cu riscul de a mă repeta.Eu nu prea cred că există poeţi, cred că există poezie.”
    Dependența de alcool a fost una de notorietate… Cunoscuţi şi prieteni apropiaţi ai poetului povesteau despre consumul „fără margini”, despre admiratorii care veneau n vizită (cu sticle pline de votcă şi de palincă), despre sumele cheltuite pe băutură

    [16]; n cazul lui Nichita, pnă şi beţiile erau fermecătoare, alcoolul acționa ca un catalizator de funcții, ca un „drog” care i menţinea inspiraţia, l stimula să creeze (cu ct l consuma n cantități mai mari, „cu att părea mai lucid”). n august 1981, are prima criză hepatică

    [17]. n 1982, primea PremiulCununa de aur” a Festivalului internaţional de poezie de la Struga (Macedonia)

    [18]. n timpul călătoriei (fosta Iugoslavie) are o criză aproape sinonimă cu moartea

    [19](apoi, ntr-o deplasare la Focşani, n noiembrie, şi-a fracturat piciorul stng

    [20]). La 31 martie 1983, cnd mplinea 50 de ani de viaţă, poetului i s-a organizat o adevărată „festivitate naţională”. Pe 12 decembrie, durerile din zona ficatului ating semnificația ngrozitorului

    [21]; poetul se stinge la ora 2:10 (două şi zece minute)/13 decembrie 1983


    [22]
    „ntunecnd ntunericul am deschis porţile luminii.”
    i spusese, oarecum premonitoriu, prietenului Johnny Răducanu

    [23]: „Cnd oi muri, am să fiu un amărat de poet, care n-o să aibă nici cruce!”… „Ce poem ţi place mai mult?”, l ntrebase amicul Aurelian T. Dumitrescu; „Odă n metru metru antic, pentru că ncepe cu cel mai frumos vers care s-a scris vreodată n limba romnă: Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată”, i-a răspuns Nichita. „Viaţa asta trece prea repede, ngrozitor de repede. N-apuci să te naşti, c-ai şi mbătrnit.”
    „La nceput cnd ncă mai purtam
    pe suflet coaja de var a sufletului
    credeam şi speram
    iubind să fiu iubit.
    Mai trziu cnd dădeam din trup
    ca dintr-o aripă
    n sngerosul aer, mi-am zis:
    dacă pot să iubesc mi-e destul
    şi mi-este surs
    şi mi-este vis
    dacă pot să iubesc.
    La urmă, la umbră
    am cntat:
    dacă cineva poate să iubească
    e mpărat
    dacă cineva este iubit
    e infinit
    şi dacă există iubire
    din goluri se naşte plinul...

    [1] Numele de la naştere era Nichita Hristea StănescuMama sa, Tatiana Cereaciuchin, proveneadintr-o familie nobilă orginară din Rusia; tatăl poetului, Nicolae Hristea Stănescu, a fost ţăranul prahovean devenit, mai trziu, meşteşugar şi comerciant ploieştean….

    [2] „Ceea ce putem spune, pnă toate acestea se vor lămuri, este că poetul Nichita Stănescu continuă o serie mare de poeţi din secolul al XX-lea (Bacovia, Arghezi, Blaga, Barbu) şi că el nsuşi este un mare poet care cu nchipuirile, jocurile, teoriile, stările şi abilităţile lui a schimbat faţa poeziei romneşti. Un mare poet romn ntr-o istorie imposibilă (epoca totalitarismului), un mare liric european aproape necunoscut…” (Eugen Simion)

    [3] Devenit „Mihai Viteazul”…

    [4]Poetul, ca şi soldatul, nu are viaţă personală” (Nichita Stănescu). Poetul, care a murit n 1983, umbla din floare n floare. Dincolo de cele trei aventuri matrimoniale, „i ieşeau n afară ba o mnă, ba un picior, ba aureola genialităţii lui, fiind incapabil să-şi asume o responsabilitate pentru mult timp”, povestea, cu un umor irezistibil, criticul Alex Ştefănescu…

    [5].Cei doi se vor despărţi, după un an…

    [6] Nichita şi-a adunat poeziile sale„băşcălioase”, scrise, potrivit propriile sale cuvinte, „fără mamă, fără tată”,ntr-un volum numit Argoticecntece la drumul mare, publicat n 1992, după moartea sa, de Doina Ciurea…

    [7] Cum era, de fapt, acasă la Nichita Stănescu, n acel „mic univers boem”, n care viața lui a ars cu intensitate, pnă la 50 de ani? „Totul era magic la el”, și amintește pictorul, graficianul, sculptorul Mircia Dumitrescu, un prieten al poetului. „De cnd intrai. Te ntmpina normal un om total sărac care, pnă să se nsoare cu Dora, avea o saltea aşezată pe jos şi o masă cu şase scaune bonanza, pe care şi alea cred că i le dăduse cineva, şi un dulăpior bonanza, dar bătălia, vorbele, ideile… Era un loc unde te informai şi puteai să ştii tot. Din afară. Brusc. Erai n plin cancan. Mi-aduc aminte… Veneau şi generali de Securitate şi oameni foarte mari, erau şi mediocri mulţi care se vnturau pe acolo. Vă daţi seama că, dacă era un om care n-avea clanţă la uşă… mpingeai uşa şi intrai n casă, pur şi simplu. La fel se ntmpla şi cnd locuia dincolo, pe Grigore Alexandrescu, la d-na Covaci, avea o căsuţă n spate pe strada aia” (n.n. – la ultima sa locuinţă, din Strada „Piaţa Amzei” nr. 9, n faţa geamului apartamentului său creştea celebrul salcm „Gică”), „dar viaţa se petrecea n spaţiul public. Ţin minte o imagine cnd cineva a venit şi i-a zis: Fii atent, că ăsta e general de Securitate”. La care Nichita a zis: Păi, mai bine să audă un general de Securitate dect să audă vreun mic căţel care cine ştie cum mi răstălmăceşte vorbele…”. Așa a trăit Nichita pnă la sfrșit. Cu un fel de libertate pe care și-a creat-o singur și la care n-a vrut să renunțe. Iar alcoolul care l-a ucis a făcut, de fapt, parte din ea. „n vara lui 1977, atunci cnd m-am mprietenit ct de ct cu Nichita, era deja dependent de alcool. Mai bine zis, de vodcă”, afirma Ștefan Agopian…



    [8] Trei ani după prima călătorie peste hotare (1963), n Cehoslovacia…

    [9] Care primeşte Premiul Uniunii Scriitorilor

    [10] Alături de Adrian Păunescu…

    [11] Revistă condusă de Nicolae Breban…

    [12] n anul 1973, publicase antologia de poezii de dragoste „Clar de inimă”, iar, n 1975, era recompensat cu Premiul internaţional „Johann Gottfried von Herder”; n acelaşi an publica antologia „Starea poeziei”/premiul Uniunii Scriitorilor/ şi devenea publicist comentator la revista „Romnia literară”…

    http://www.radioiasi.ro/stiri/prim-p...ocemGefCCHOofQ

    [13] n acelaşi an, i apărea traducerea n limba bulgară a volumului „Bazorelief cu ndrăgostiţi”, publicat de Editura „Narodna Kultura”…

    [14] Ales post-mortem membru al Academiei Romne

    [15] Scriitorul suedez Arthur Lundkvist l-a propus Academiei Suedeze pentru includerea pe lista candidaţilor la Premiul „Nobel” pentru Literatură, Nichita Stănescu fiind nominalizat alături de Max Frisch, Jorge Borges, Leopold Sedar Senghorn; laureatul ediţiei 1980 a fost poetul grec Odysseas Elytis…

    [16] Pnă la 2.500 de lei – pentru cteva zile, n condiţiile n care un salariu „gravita”, pe atunci, n jurul cifrei 1.000…

    [17] Crizele au căpătat continuitate n toamna anului 1981, atunci cnd poetul s-a internat la spitalul „Fundeni”; după ce era externat, a ascuns – faţă de toţi – semnele maladiei, afişndu-se optimist, medicii declarndu-se „uimiţi de rezistenţa şi vitalitatea sa extraordinară”… ntr-o dimineaţă anterioară anului 1981, Nichita s-a trezit, la ușa casei, cu Eugeniu Proca/dirijat, de la distanță, de Elena Ceaușescu/; i s-a spus că ministrul Sănătății, trimis personal de tovarăşa, a venit să-i facă un tratament pentru ficat. „A ncercat Nichita să-i spună că nu era cazul să se deplaseze personal, la care ministrul cu o amabilitate părintească i-a mărturisit că a venit, fiindcă cele două apeluri ale lui fuseseră ignorate de Nichita şi n plus era o plăcere să discute cu marele poet la el acasă. La promisiunile lui Nichita că n două trei zile o să se prezinte oriunde va dori profesorul, acesta a replicat destul de sec: Stimate domn, pleci la tratament chiar n clipa aceasta cu mine, de bună voie sau legat de echipa pe care am adus-o cu mine, putem pleca la tratament buni prieteni sau supăraţi unul pe altul!”/Tratamentul s-a desfăşurat la Mangalia Nord, tocmai pentru a-l rupe pe Nichita de anturaj; n perioada respectivă, vizitele i-au fost supravegheate cu mare stricteţe („pentru a nu fi deranjat”); tratamentul a costat circa două milioane de lei (sumă enormă la nivelul anilor 1979-1980, fiindu-i administrate cele mai noi medicamente existente pe plan mondial şi cele mai sofisticate vitamine pentru refacerea ficatului, combinate cu o psihoterapie prin care a fost convins să bea alcool mai rar şi mai puţin). „Părerea mea, bazată numai pe intuiţie, este că urmarea tratamentului a fost prelungirea vieţii lui cu cţiva ani”, susținea Mircea Gociman…

    [18] n februarie, acelaşi an, moare tatăl poetului; lui Nichita Stănescu i-a apărut volumul „Noduri şi semne”, subintitulat „Recviem pentru moartea tatălui”, o selecţie din tot ceea ce scrisese de la ultima sa apariţie editorială…

    [19] Care necesitase intervenţia medicilor…

    [20] ntmplare care l va imobiliza n casă pentru următoarele şase luni…

    [21] n noaptea de 12 spre 13 decembrie 1983, Nichita Stănescu ajungea la Spitalul de Urgenţă „Fundeni”, acuznd dureri atroce n zona ficatului; cu o zi nainte participase la nunta unor prieteni – a ajuns cu trenul n Bucureşti, chiar n seara despre care scriu, cu cteva ore nainte să moară… Diagnosticul oficial a fost „stop cardiorespirator”. „La autopsie, s-a constatat că nu mai avea nici măcar o celulă de ficat. Şi-l băuse pe tot”, povestea (naintea propriei sale dispariții) poetul Cezar Ivănescu…

    [22] Ultimele sale cuvinte ar fi fost: „Respir, doctore, respir”… Ct timp se scurseseră, din clepsidră, fărmele de viață, recunoștea: „Eu nu sunt altceva dect o pată de snge care vorbeşte”…

    [23] Maestrul Johnny Răducanu, legat printr-o prietenie de nezdruncinat cu Nichita Stănescu, avea un mod neobişnuit de a-l comemora; mergea la mormntul poetului şi i vărsa o sticlă de votcă pe pămnt. „Bre, ce faci acolo? Hai, vino napoi, că mă plictisesc singur aici”

    Sursa
    :http://www.radioiasi.ro/stiri/prim-plan/nichita-stanescu-poetul-nu-are-biografie-biografia-lui-este-de-fapt-propria-lui-opera/?fbclid=IwAR1oocemG


    Ultima modificare făcută de latan.elena; 15.11.2018 la 10:45.

  2. #2
    Senior Member
    Data nscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    28.207

    Poezii de Nichita Stanescu - cele mai frumoase poezii :

    Nichita Stanescu - 56 De Ani
    Nichita Stanescu - A Cincea Elegie
    Nichita Stanescu - A Cumpara Un Caine
    Nichita Stanescu - A Mea
    Nichita Stanescu - A Saptea Elegie
    Nichita Stanescu - A Unsprezecea Elegie
    Nichita Stanescu - A poem
    Nichita Stanescu - About the state of struggling
    Nichita Stanescu - Acasa
    Nichita Stanescu - Aceasta Tara De Vis
    Nichita Stanescu - Acelasi Gand
    Nichita Stanescu - Acest Bloc De Nervi
    Nichita Stanescu - Adolescenti Pe Mare
    Nichita Stanescu - Adolescents on the sea
    Nichita Stanescu - Aeroport De Toamna
    Nichita Stanescu - Aeroport In Seara
    Nichita Stanescu - Ah, copacule
    Nichita Stanescu - Ai Vazut Vreodata...
    Nichita Stanescu - Alfa
    Nichita Stanescu - Alta matematica
    Nichita Stanescu - Anica
    Nichita Stanescu - Animal Sideral
    Nichita Stanescu - Arbor Invers
    Nichita Stanescu - Ars poetica
    Nichita Stanescu - Artemis
    Nichita Stanescu - Aterizarea
    Nichita Stanescu - Att de mndru ea mergea
    Nichita Stanescu - Att de rarul animal...
    Nichita Stanescu - Att de repede
    Nichita Stanescu - Ausweis
    Nichita Stanescu - Autoportret
    Nichita Stanescu - Autoportret in timp de veghe
    Nichita Stanescu - Autoportret n a patra dimensiune
    Nichita Stanescu - Avertisment
    Nichita Stanescu - Axios
    Nichita Stanescu - Azvrlirea mputitei secunde
    Nichita Stanescu - Aşteptare
    Nichita Stanescu - Balada motanului
    Nichita Stanescu - Bas-relief of heroes
    Nichita Stanescu - Basm
    Nichita Stanescu - Basorelief Cu Eroi
    Nichita Stanescu - Basorelief Cu Indragostiti
    Nichita Stanescu - Bate ntotdeauna alt clopot
    Nichita Stanescu - Blestemat, ah, ochi de piatră
    Nichita Stanescu - Blndele şi ferocele activităţi ale nsufleţitelor şi nensufleţitelor
    Nichita Stanescu - Bocet
    Nichita Stanescu - Briza
    Nichita Stanescu - Burned forest
    Nichita Stanescu - Cantec
    Nichita Stanescu - Cantec De Luna Noua
    Nichita Stanescu - Cantec Fara Raspuns
    Nichita Stanescu - Cantec de dor
    Nichita Stanescu - Cantec de iarna
    Nichita Stanescu - Cantec nesocotit
    Nichita Stanescu - Cantec vechi de luna noua
    Nichita Stanescu - Cantec2
    Nichita Stanescu - Cantecul privirilor
    Nichita Stanescu - Catre Galateea
    Nichita Stanescu - Catre Hypnos
    Nichita Stanescu - Catre fantanar
    Nichita Stanescu - Cavaler Al Florii De Cires
    Nichita Stanescu - Ce Vis Ciudat Ma Strabatu Azi Noapte...
    Nichita Stanescu - Ce bine ca esti
    Nichita Stanescu - Ce este viaţa? Cnd ncepe şi ncotro se ndreaptă?
    Nichita Stanescu - Ce fel de tren
    Nichita Stanescu - Ce rază
    Nichita Stanescu - Cea mai scumpă de pe lume
    Nichita Stanescu - Ceas Cu Luna
    Nichita Stanescu - Cel mai bătrn
    Nichita Stanescu - Cele noua raiuri
    Nichita Stanescu - Ciresar
    Nichita Stanescu - Clar De Inima
    Nichita Stanescu - Coagula tristeţea deodată...
    Nichita Stanescu - Colinda in doi
    Nichita Stanescu - Colindă de inimă
    Nichita Stanescu - Confesiunea zeului visator
    Nichita Stanescu - Cotropirea frunzelor
    Nichita Stanescu - Cu Bulgari De Zapada-n Maini
    Nichita Stanescu - Cmpie, primăvara
    Nichita Stanescu - Cntec de dor
    Nichita Stanescu - Cntec de dragoste la marginea mării
    Nichita Stanescu - Cntec de drum
    Nichita Stanescu - Cntec de lume
    Nichita Stanescu - Cntec de pauză
    Nichita Stanescu - Cntec de primăvară
    Nichita Stanescu - Cntec de trei
    Nichita Stanescu - Cntec de ncurajare
    Nichita Stanescu - Cntec pentru crăpatul zorilor
    Nichita Stanescu - Cntec singur
    Nichita Stanescu - Cntec trist
    Nichita Stanescu - Cntecul privirilor
    Nichita Stanescu - Crciumă veche
    Nichita Stanescu - Cărăbuşul de arama
    Nichita Stanescu - Către Eminescu
    Nichita Stanescu - Către Galateea
    Nichita Stanescu - Către Hypnos
    Nichita Stanescu - Către Laura
    Nichita Stanescu - Către fntnar
    Nichita Stanescu - Către ultimul actor
    Nichita Stanescu - Căutarea tonului
    Nichita Stanescu - De Aer Prea Mult
    Nichita Stanescu - De dor de om
    Nichita Stanescu - De dragoste
    Nichita Stanescu - Desigur
    Nichita Stanescu - Dezmblnzirea
    Nichita Stanescu - Dimineata Marina
    Nichita Stanescu - Din Nou, Noi
    Nichita Stanescu - Din vol. "In dulcele stil clasic" (1970)
    Nichita Stanescu - Dis-de-dimineata
    Nichita Stanescu - Distance
    Nichita Stanescu - Douăsprezece noaptea, cu dor
    Nichita Stanescu - Dreptul La Timp
    Nichita Stanescu - Ea
    Nichita Stanescu - Edict
    Nichita Stanescu - Eminescu
    Nichita Stanescu - Emotie de toamna
    Nichita Stanescu - Estompare
    Nichita Stanescu - Evocare
    Nichita Stanescu - Existenta, tu
    Nichita Stanescu - Fara inima
    Nichita Stanescu - Fel De Sfrşit
    Nichita Stanescu - Field in Spring
    Nichita Stanescu - Foarte Caine
    Nichita Stanescu - Frunza verde de albastru
    Nichita Stanescu - Frunzisuri
    Nichita Stanescu - Gand
    Nichita Stanescu - Gazela
    Nichita Stanescu - Gresirea Cerului
    Nichita Stanescu - Grosimea Pamantului
    Nichita Stanescu - Hieroglifa
    Nichita Stanescu - In dulcele stil clasic
    Nichita Stanescu - Inapoierea cheii
    Nichita Stanescu - Inima
    Nichita Stanescu - Inscriptie nedescifrata
    Nichita Stanescu - Invizibilul Soare
    Nichita Stanescu - Knot 19
    Nichita Stanescu - La inceputul serilor
    Nichita Stanescu - La poarta
    Nichita Stanescu - La ultimul etaj
    Nichita Stanescu - Labirint n Flăcări
    Nichita Stanescu - Lectia De Anatomie
    Nichita Stanescu - Lectia Despre Cerc
    Nichita Stanescu - Lectia de zbor
    Nichita Stanescu - Leoaica tnara, iubirea
    Nichita Stanescu - Luna n cmp
    Nichita Stanescu - Lupta Inimii Cu Sangele
    Nichita Stanescu - Ma Las In Continuare
    Nichita Stanescu - Maiastra
    Nichita Stanescu - Meditatie De Iarna
    Nichita Stanescu - Meteoritul Lent
    Nichita Stanescu - Miza pe nenascuti
    Nichita Stanescu - Moartea Fertila
    Nichita Stanescu - Moartea Pasarilor
    Nichita Stanescu - Muntii
    Nichita Stanescu - Muzica
    Nichita Stanescu - N-ai Să Vii
    Nichita Stanescu - N-am mai murit de foame...
    Nichita Stanescu - N-au Murit n Zadar
    Nichita Stanescu - Necuvintele
    Nichita Stanescu - Nedreptate
    Nichita Stanescu - Nesomn
    Nichita Stanescu - Ninge Cu Ochi
    Nichita Stanescu - Nocturna
    Nichita Stanescu - Nod 13
    Nichita Stanescu - Nod 33
    Nichita Stanescu - Noi
    Nichita Stanescu - Nu mai plpie
    Nichita Stanescu - Numaratoarea
    Nichita Stanescu - O calarire n zori
    Nichita Stanescu - O, lucrurile!
    Nichita Stanescu - Oase plangand
    Nichita Stanescu - Of love
    Nichita Stanescu - On horseback at dawn
    Nichita Stanescu - Orologiu cu statui
    Nichita Stanescu - PITAGORA
    Nichita Stanescu - Parca Dormim Si Visam
    Nichita Stanescu - Pasare Dormind
    Nichita Stanescu - Pean
    Nichita Stanescu - Peisaj de iarna
    Nichita Stanescu - Pentru o mie de cantece
    Nichita Stanescu - Plantonul De Noapte
    Nichita Stanescu - Ploaie de munte
    Nichita Stanescu - Ploaie n luna lui Marte
    Nichita Stanescu - Poem
    Nichita Stanescu - Poem-Tu Plutesti...
    Nichita Stanescu - Poemul viermilor
    Nichita Stanescu - Poetry
    Nichita Stanescu - Poezia
    Nichita Stanescu - Popas
    Nichita Stanescu - Poveste Sentimentală
    Nichita Stanescu - Primăvara
    Nichita Stanescu - Prin cate o mansarda
    Nichita Stanescu - Public clock with statues
    Nichita Stanescu - Rau De Frumusete
    Nichita Stanescu - Rugaciune
    Nichita Stanescu - Rsu' plnsu'
    Nichita Stanescu - Sa ne iubim ca florile
    Nichita Stanescu - Sad Love Song
    Nichita Stanescu - Schimbarea la fata
    Nichita Stanescu - Scrisoare
    Nichita Stanescu - Scrisoare Medievala
    Nichita Stanescu - Scrisori
    Nichita Stanescu - Season's end
    Nichita Stanescu - Second Elegy: The Getica
    Nichita Stanescu - Semn 5
    Nichita Stanescu - Semn 6
    Nichita Stanescu - Semnal
    Nichita Stanescu - Sentimental Story
    Nichita Stanescu - Sete
    Nichita Stanescu - Sfarsit De Anotimp
    Nichita Stanescu - Sign 12
    Nichita Stanescu - Soldatul Si Pasarea
    Nichita Stanescu - Somnul Si Trezirea
    Nichita Stanescu - Somnul cu fierăstraie-n el
    Nichita Stanescu - Spalarea cu pietre
    Nichita Stanescu - Starea De A Fi Ciresar
    Nichita Stanescu - Sufletul Metalic Al Orasului
    Nichita Stanescu - Sunt Un Om Viu
    Nichita Stanescu - The Golden Age of Love
    Nichita Stanescu - The ascintion of words
    Nichita Stanescu - The hieroglyph
    Nichita Stanescu - Timpul
    Nichita Stanescu - Tinerii
    Nichita Stanescu - Tinerilor
    Nichita Stanescu - Tonul
    Nichita Stanescu - Tot Universul Nostru Era Albastru Si Gol
    Nichita Stanescu - Treaba ta
    Nichita Stanescu - Trecator
    Nichita Stanescu - Triumful
    Nichita Stanescu - Un presentiment
    Nichita Stanescu - Un soldat...
    Nichita Stanescu - Unwords
    Nichita Stanescu - Vantul, sfartecat de boala
    Nichita Stanescu - Vara
    Nichita Stanescu - Viata mea se ilumineaza
    Nichita Stanescu - Vin ploile
    Nichita Stanescu - Visul unei nopti de iarna
    Nichita Stanescu - Vitraliu
    Nichita Stanescu - Vrsta De Aur A Dragostei
    Nichita Stanescu - Winter Song
    Nichita Stanescu - Zicere
    Nichita Stanescu - limba romaneasca
    Nichita Stanescu - mbrăţişarea
    Nichita Stanescu - nchinare
    Nichita Stanescu - ngerul cu o carte n mnă
    Nichita Stanescu - Şi poate de aceea...


    Sursa:
    http://www.versuri-si-creatii.ro/poezii/s/nichita-stanescu-8zudtzd/




    Cultură / Cărţi "O patrie fără de nume nu este o patrie. Limba romnă este patria mea". Citate celebre de-ale lui Nichita Stănescu, care ar fi mplinit azi 82 de ani


    Citeste mai mult: adev.ro/nm2mq9
    Ultima modificare făcută de latan.elena; 31.03.2018 la 20:54.

  3. #3
    Senior Member
    Data nscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    28.207
    Acel ceva dintre aripă și aer

    Cteva gnduri despre viață.

    Prietenul meu de o viață, poetul Grigore Hagiu, cu infinita lui timiditate, mi-a spus două, trei vorbe despre cutremurul care ne-a ndoliat țara. Nu pot să-i reproduc ntocmai cuvintele, dar sensul confesiunii lui pot să-l spun ntocmai. Mi-a zis: “Ieșisem desculț pe pămnt și m-am apucat de un copac. Copacul se ținea de mine și eu cu el. Amndurora ni se făcuse frică”.Să fi vrut vreodată să exprim vorbirea ce-am avut-o din frageda copilărie pnă la tremurata adolescență, – vorbirea mea cu bătrnul gutui din fața ferestrei, cu verdea de iarbă din curte, n-aș fi fost n stare să zic mai corect dect a zis Grigore de copac.
    Tristă comunicare, dar totuși ce comunicare, Dumnezeule!
    Vine o vreme cnd te trezești vorbind și spunndu-te pe tine unui bolovan, unei pietre. Te trezești dnd de mncare unei vrăbii, dar nu din milosardie, ci pur și simplu.V-ar supăra, prieteni, dacă n-aș spune că sunt contemporan cu iarba verde, cu gndacii de bucătărie, cu nțepătoarea albină, cu nenorocita de furnică, clasa salahoră a gazelor, că sunt contemporan cu acea neagră capră de munte, cu delfinul mintos, cu paltinul și cu teiul, care din pricina lui Eminescu nu mi mai tihnește să-l miros ca lumea?
    Și că veni vorba, ia uitați-vă și voi la el!
    Hai, să nu-i mai lăsăm pe unii dintre ai noștri să spună totul despre ceva!
    Să fim generoși. să lăsăm nenăscuților dreptul de a vedea cu ochi proaspeți și cu ființa singuratică ncă o dată ceea ce văzurăm și noi cu ochi proaspăt.
    - Ce faci bre?
    – De unde vrei să știu?!”
    Nichita Stănescu, Acel ceva dintre aripă și aer
    (din volumul “Sudoare de piatră” – 1982)


    (foto: Remus Tiplea)

    http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2014/06/Remus-Tiplea.jpg

  4. #4
    Senior Member
    Data nscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    28.207


    Ultima seară pe pămnt. De ce a murit Nichita Stănescu







    n noaptea de 12 spre 13 decembrie 1983, Nichita Stănescu ajungea la Spitalul de Urgenţă Fundeni, acuznd dureri puternice n zona ficatului. Cu o zi nainte fusese la nunta unor prieteni. A ajuns la Bucureşti, cu trenul, chiar n seara aceea, cu cteva ore nainte să moară.



    Citiți tot articolul in n Ziarul Metropolis > http://www.ziarulmetropolis.ro/ultim...hita-stanescu/





  5. #5
    Senior Member
    Data nscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    28.207


    Ultima iubire a lui Nichita Stănescu - Dora, femeia care i-a răsucit un cuţit n inimă. „S-a oprit o secundă, era transfigurat. A spus att: A mea“







    Citeste mai mult: adev.ro/njrbf5

  6. #6
    Senior Member
    Data nscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    28.207
    mbrățișarea este nsăși poezia

    “Poezia justifică dorința omului de a fi n viață.”



    “Cuvintele sunt materialul principal al poetului. Ori creșterea limbii romne este una dintre misiunile cele mai importante pe care le are poetul, pentru că limba este materialul cel mai de seamă pe care l are poezia. E adevărat că și culoarea este un material important al poeziei. E adevărat că și cntecul este un material important al poeziei, cum și mbrățișarea este un material al poeziei. Uitați-vă numai la Sărutul lui Brncuși să vedeți că mbrățișarea este nsăși poezia.

    Dar acesta n ceea ce privește materialul poeziei. Căci poezia, ea ține de cu totul și cu totul altă zonă. Ea este singura dimensiune care dă naturalețe omului: poezie existnd n orice om, poezia este aceea care i justifică dorința de a trăi. De aceea arta poeziei uneori se numește frumoasă: pentru că justifică dorința omului de a fi n viață. Existența unui om este un lucru extraordinar și poetic.”
    “Poezia are vrsta adolescenței”

    “Poezia are vrsta adolescenței și ea poate fi observată – vrsta poeziei – n absolut toate regnurile existenței noastre. Orice formă a copilăriei și a adolescenței, la orice formă de viață, are adolescență. Să băgați de seamă că, n această perioadă, la nceput apare curiozitatea și luarea n cunoștință a naturii, după care urmează mirarea, care este fundamentală, n fața naturii, după care urmează punerea la ndoială a nsăși naturii și a existenței, după care urmează crearea existenței de sine nsuși, care se universalizează prin adolescență.”
    Nichita Stănescu, Testamentul Văcărescului


    http://webcultura.ro/imbratisarea-este-insasi-poezia/



    Sărutul – Constantin Brncuși












  7. #7
    Senior Member
    Data nscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    28.207
    Geniul lui Nichita Stănescu, văzut prin ochii ultimei sale iubiri, Dora: Poeţii tineri veneau pentru un fel de binecuvntare, iar el considera că nu trebuie să respingă pe nimeni



    TOT ARTICOLUL AICI: http://www.gandul.info/cultura/geniu...imeni-15177781

  8. #8
    Senior Member
    Data nscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    28.207

  9. #9
    Senior Member
    Data nscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    28.207






    Ana Bisca ntr-un apartament cu două camere din Piaţa Amzei din Capitală a trăit şi a creat n ultimii ani de viaţă poetul Nichita Stănescu.

    Cnd Nichita Stănescu s-a mutat n apartamentul din Piaţa Amzei, n 1975, lumea avea să cunoască imediat faptul că acolo nu locuia oricine. De la balconul său a atrnat multă vreme o pnză pe care scria: „Hic sunt leones“, „Aici sunt leii“ - sintagmă folosită de romani pe hărţi, acolo unde ncepeau teritoriile necunoscute şi cu pericole neaşteptate. A fost dată jos mai trziu cu tam-tam, după o ntlnire a comitetului de bloc. ntr-un mod ciudat, prezenţa locatarului poet de la numărul 16, scara C, i-a atins pe mulţi ca un braţ lung şi nevăzut.

    Aici cu Dora pe balcon si copacul Gica langa balcon.




    Ultima modificare făcută de latan.elena; 31.03.2018 la 21:28.

  10. #10
    Senior Member
    Data nscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    28.207
    Palma bate-mi-o n cui…

    “n toți oamenii există poezie.”


    “Poezia este singura avuție pe care omul o are ncă nejefuită.”











    “De mult negru mă albisem
    De mult soare mă-nnoptasem
    De mult viu mă mult murisem
    Din visare mă aflasem
    Vino tu cu tine toată
    Ca să-ntruchipăm o roată
    Vino tu fără de tine
    Ca să fiu cu mine, mine
    O răsai, răsai, răsai
    Pe infernul meu, un rai
    O rămi, rămi, rămi
    Palma bate-mi-o n cui
    Pe crucea de carne
    Cnd lumea adoarme.”

    Dezmblnzirea, Nichita Stănescu (31 martie 1933 – 13 decembrie 1983)




    SURSA: http://webcultura.ro/palma-bate-mi-o-in-cui/

Pagina 1 din 8 12345678 UltimulUltimul

Informații subiect

Utilizatori care navighează n acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează n acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Marcaje

Marcaje

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •