Pagina 9 din 9 PrimulPrimul 123456789
Rezultate 81 la 88 din 88

Subiect: Nichita Stănescu: noduri și nsemne

  1. #81
    Senior Member
    Data nscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    30.549
    Nichita Stănescu (1933 - 1983)


    Note Bibliografice

    Argotice (1955)

    1. Balada motanului
    2. Anica
    3. La poarta
    4. Bocet
    5. Nu mai plpie
    6. Cntec de dor
    7. Primăvara
    8. Cntec de lume
    9. Edict

    Sensul iubirii (1960)
    1. Lună n cmp
    2. O călărire n zori
    3. Dimineaţă marină
    4. Avertisment
    5. Vitraliu

    O viziune a sentimentelor (1964)
    1. Ce bine că eşti
    2. Ploaie n luna lui Marte
    3. Viaţa mea se iluminează
    4. Emoţie de toamnă
    5. Leoaică tnără, iubirea
    6. mbrăţişarea
    7. Poveste sentimentală
    8. Vrsta de aur a dragostei
    9. Sunt un om viu
    10. Cntec fără răspuns
    11. Sufletul metalic al oraşului
    12. Poem

    Dreptul la timp (1965)
    1. Dreptul la timp
    2. Basorelief cu eroi
    3. Frunzişuri
    4. Către Galateea
    5. Inima

    Obiecte cosmice (1967)
    1. Somnul cu fierăstraie-n el
    2. Arbor invers
    3. Alfa

    Oul şi sfera (1967)
    1. Tinerii
    2. Orologiu cu statui
    3. Coagula tristeţea deodată...
    4. Douăsprezece noaptea, cu dor
    5. Mă las n continuare
    6. Scrisoare medievală
    7. N-am mai murit de foame...
    8. ngerul cu o carte n mnă

    Roşu vertical (1967)
    1. Un soldat...
    2. Şi poate de aceea...
    3. nchinare

    Necuvintele (1969)
    1. Poezia
    2. Rsu' plnsu'
    3. Zicere
    4. Somnul şi trezia
    5. Cotropirea frunzelor
    6. Pierderea ochiului
    7. Necuvintele

    Un pămnt numit Romnia (1969)
    1. Muzica
    2. Noi
    3. Grosimea pămntului
    4. Cu bulgări de zăpadă-n mini
    5. Morţile iubite
    6. Acum vom sta...
    7. Labirint n flăcări
    8. Plantonul de noapte
    9. N-au murit n zadar
    10. Un pămnt numit Romnia

    n dulcele stil clasic (1970)
    1. De dragoste
    2. N-ai să vii
    3. Fel de sfrşit
    4. Testament
    5. Estompare
    6. Ausweis
    7. Din nou, noi
    8. Pasăre dormind
    9. Galben copil, oprit n poză
    10. Vederea aceasta e relativă ochiului meu
    11. Mă nvelesc de frig...
    12. Tot universul nostru era albastru şi gol
    13. Numărătoarea
    14. Rugare
    15. Mit
    16. A mea
    17. Al meu suflet, Psyhe
    18. n dulcele stil clasic

    Belgradul n cinci prieteni (1972)
    1. A cumpăra un cine
    2. Străfund de ochi
    3. Semnal
    4. n timp
    5. Poetul şi soldatul
    6. Tragere la sorţi
    7. ***
    8. Recele echilibru al stelelor

    Măreţia frigului (1972)
    1. Despre starea de zbatere
    2. ntrebări
    3. Altă matematică
    4. Nedreptate
    5. Colinda pe loc
    6. Rugăciunea
    7. Cavaler al florii de cireş
    8. Cireşar
    9. Starea de a fi cireşar
    10. Rău de frumuseţe
    11. Trecător
    12. Marină
    13. Foarte cine
    14. Alte chei
    15. Ai văzut vreodată...

    Epica magna (1978)
    1. Pean
    2. Autoportret
    3. Haiku
    4. Dezmblnzirea
    5. Hieroglifa
    6. napoierea cheii
    7. Greşirea cerului

    Operele imperfecte (1979)
    1. Evocare
    2. Lecţia despre cub
    3. Meteoritul lent
    4. Cheile
    5. Schimbarea la faţă
    6. Aterizarea
    7. Triumful

    Noduri şi semne (1982)
    1. Tonul
    2. Semn 1
    3. Nod 1
    4. Semn 5
    5. Semn 6
    6. Semn 12
    7. Nod 13
    8. Nod 19
    9. Nod 23
    10. Nod 33

    Gnduri
    1. Gnd 1
    2. Gnd 2
    3. Gnd 3
    4. Gnd 4
    5. Gnd 5
    6. Gnd 6
    7. Gnd 7
    8. Gnd 8
    9. Gnd 9
    10. Gnd 10
    11. Gnd 11
    12. Gnd 12
    13. Gnd 13


    Poezii

    Sursa:http://www.romanianvoice.com/poezii/poeti/stanescu.php

  2. #82
    Senior Member
    Data nscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    30.549
    INEDITE

    DE CE… ”PENTRU NICHITA”?

    Pentru că m-am născut n anul n care el a murit... Pentru că m-am născut plngndu-l... Pentru că a iubit pietrele... Pentru că a iubit păsările... Pentru că a iubit iubirea... Pentru că lui i se spune Nichita... Pentru a nu uita... vreodată.



    https://pentrunichita.wordpress.com/
    poezii/inedite/

  3. #83
    Senior Member
    Data nscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    30.549

  4. #84
    Senior Member
    Data nscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    30.549

  5. #85
    Senior Member
    Data nscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    30.549
    Iubiri care au invins timpul. Nichita si Dora Stanescu (Foto/Video – interviu)




    Va oferim prilejul de a viziona si asculta un interviu captivant cu poetul Nichita Stanescu, preluat de la colegii nostri „ZiaristiOnline” : Acest interviu va fi vizionat si in cadrul evenimentului nostru „UniVers InVers – in numele lui Nichita Stanescu” in seara de 12 Septembrie 2013 orele 18.30 La Copac, deci daca aveti de gand sa veniti mai bine tineti-va rabdarea sa-l putem viziona impreuna la proiector, multumim: Eveniment aici: https://www.facebook.com/events/668341259844200/

    Stanescu. Interviu (II)de ZiaristiOnlineTV

    Ea avea 22 de ani, el 45! Ea l-a cunoscut inainte de a se intalni, el i-a daruit numele, ca o pecete ce i-a marcat intreaga viata. Iar ea… ea i-a supravietuit intr-o lume in care n-avea sa mai fie vreodata „Dora”, ci „ultima si cea mai mare iubire a lui Nichita Stanescu”. Eram exact „jumatatea” lui



    Dora Stanescu: Toata viata mea este legata de Nichita



    Dupa moartea sotului sau a evitat sa apara cu declaratii despre iubirea lor. S-a retras apoi la Paris, pastrand legatura cu Romania doar din dorinta de a ingriji o parte din volumele postume ale poetului. Dintre toate iubirile lui Nichita Stanescu, iubirea pentru Dora a fost, poate, cea mai importanta, pentru ca a fost cea de pe urma… Totusi, s-au casatorit abia in 1982, cand poetul urma sa plece in Iugoslavia, sa primeasca un premiu pentru literatura. N-ar fi putut sa plece impreuna, decat daca erau casatoriti… In timpul iubirii cu Dora, Nichita nu divortase inca de cea de a treia sotie, invocand spaima de tribunal… Todorita Tarata avea 22 de ani atunci cand a intrat pentru prima data in casa lui Nichita Stanescu. Ii cunostea poeziile inca de pe bancile scolii. Intr-un interviu din 1999, acordat Iuliei Arsintescu de la LiterNet.ro, Dora marturisea ca „in liceu, poezia moderna era considerata abstracta si greu de inteles, nu ne prea bateam capul cu ea. M-am apropiat de opera lui Nichita abia dupa ce am inceput sa traiesc zilnic in preajma lui. Cand l-am cunoscut mai bine i-am si spus: stii ce parere aveam eu despre tine?! Ca esti un poet de neinteles si morocanos. Morocanos cred ca mi se parea dupa poza din manual. Ceea ce nu-i adevarat deloc, era un om vesel si de o deschidere imensa”. Sa stii ca tu o sa fii nevasta mea In seara cand l-a vazut pentru prima data, ea era inca Studenta la Filologie. O fata frumoasa, campioana universitara la badminton. Lucrul acesta il stanjenea teribil pe Traian Cosovei, colegul sau de generatie, care pierdea mereu in fata ei. Ca sa compenseze nepriceprea din sport, Cosovei a invitat-o, intr-o seara, in grupul de prieteni care urmau sa-i faca o vizita lui Nichita Stanescu – Florin Iaru, Ion Stratan… Erau vedetele facultatii, nu se lansasera inca, abia ce publicau din cand in cand prin cate o revista, dar se intalneau sa vorbeasca despre poezie! Nimeni nu ar fi banuit ca fata frumoasa care i-a pasit pragul lui Nichita Stanescu in seara in care acesta uitase ca primeste vizita tinerilor entuziasti, avea sa-i devina inspiratie. S-au spus poezii pana tarziu spre seara, iar cand toti cei prezenti au ispravit a recita, Nichita i-a spus poruncitor: „Hai, citeste si tu!” – „Eu nu scriu” – „Atunci de ce-ai venit?!”. Peste timp, Dora a povestit ca poetul i-a cerut sa fie ultima care pleaca, in seara aceea. In interviul din LiterNet, Dora isi aminteste ca „in ziua aceea n-a vrut sa ma creada, nu intelegea de ce ar veni cineva la el daca nu scrie poezii. Cand sa plecam, Nichita a zis M-ati obosit si acum ma lasati singur?! Plecati pe rand, din sfert in sfert de ora! Si ea – adica eu – pleaca ultima. Au plecat pe rand si, dupa ce a trecut si ultimul sfert de ora, cand sa ies, Nichita s-a apucat sa-mi dicteze un poem: Ma uitam absent la nu stiu ce Desigur in spatele meu ningea O fuga de iepuri lasase urme pe camp Fara de arme fiind, Doamne, cum am putut sa starnesc atata groaza!


    Mai mult:
    http://bindiribli.ro/2013/07/28/iubi...ideo-interviu/
    Ultima modificare făcută de latan.elena; 08.12.2020 la 22:04.

  6. #86
    Senior Member
    Data nscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    30.549

    In memoriam, Nichita Stănescu!


    de
    Anca Bălălău -

    13 decembrie 2019



    Motto: „Pe pămnt, tot ce există are nevoie, din cnd n cnd, să plngă”.Nichita Stănescu
    Despre Nichita se poate vorbi cu toate necuvintele nenăscute, dar şi cu durerea facerii lor… despre Nichita se poate pune tăcerea lespede peste vituţile slovei, se poate ndulci lacrima cu toate binefacerile apelor curgătoare spre marile hotare ale lumii, doar cu Nichita se poate respira n haosul deşănţat al chinului de-a ridica singurăţăţi peste ruina castelelor părăsite de anotimpurile vieţii, Nichita, ultimul urmaş al cuvntului ce i-a devenit patrie…Nichita Hristea Stănescu de 36 de ani zideşte Veşnicia limbii romne de-a dreapta Fiului plecat să ne mntuiască!
    E greu să ncarci iubirea cu văzduhul prin care ngerul Blond ne curge n vene ca o pată de snge care vorbeşte!

    Nichita cel Veşnic cu Nichita cel nenăscut mpreună cu Nichita fratele nostru rămn n sintaxa poeziei ca un singur poet rătăcit prin voluptatea nemuritoare a sentimentelor!
    Mi-e dor de Nichita cu nverşunarea celui oropsit de vina de a-l fi cunoscut, mi-e teamă de Nichita cel nempăcat cu soarta mea de ucenic tragic pe eşafodul disperării, mi-e bine cu Nichita ncoronat cu spinii defunctei mele vieţi păcătoase şi blazate de lipsa de respirări…

    Despre Nichita Stănescu fiindcă „Suntem ceea ce Iubim”…

    „Să mă dezobişnuiesc să mai fiu om mi-a fost dat destul de uşor. Să mă dezobişnuiesc să trăiesc mi-a trebuit doar o moarte cu omor… Nu vreau pom de Crăciun.Vreau brazi tineri, fără munți, fără soartă,s-aud zgomotul cuielor, cnd au să-mi bată n poartă”,mărturisea NGERUL BLOND al poeziei romneşti – Nichita Hristea Stănescu, plecat n Ceruri acum 36 de ani pe 13 decembrie 1983, ora 2:10 …

    Nichita Hristea Stănescu s-a născut pe 31 martie 1933, n Ploiești, Regatul Romniei și a primit la naștere patrafirul limbii romne pe care l-a sărutat cu buzele poemelor din destinul poetului, scriitorului și eseistului romn, membru post-mortem al Academiei Romne.
    Tatăl poetului, Nicolae Hristea Stănescu, s-a născut la 19 aprilie 1908. Linia sa genealogică are la origine țărani prahoveni veniți la oraș, n Ploiești, la nceputul anilor 1800. Mai apoi, foștii țărani prahoveni au devenit meșteșugari și comercianți ploieșteni, precum bunicul poetului, Hristea Stănescu, specializat n producerea și comercializarea unor țesături grele de tipul abalei.
    Mama sa, Tatiana Cereaciuchin, s-a născut n ziua de 16 februarie 1910, la Voronej. Tatăl Tatianei a fost fizicianul și generalul Nikita Cereaciuchin.
    Ca urmare a Revoluției din Octombrie, generalul Cereaciuchin se refugiază discret și rapid mpreună cu familia sa, formată din soție și două fete, n Romnia, inițial n Constanța și ulterior la Ploiești, unde se stabilesc.
    Aici, n orașul petroliștilor, dar și al lui Ion Luca Caragiale, viitorii părinți ai lui Nichita se vor ntlni și căsători la 6 decembrie 1931.
    ntiul lor născut va purta, emblematic, prenumele ambilor bunici, al generalului-fizician rus și al comerciantului romn, Nichita (și) Hristea Stănescu.
    Cnd avea 5 ani, o privea pe mama lui cum cnta la pian, iar ea l-a nvăţat atunci „Valsul pisicii“ şi, doi ani mai trziu, l-a dat la lecţii private cu o profesoară. De obicei, după ce venea de la şcoală, nici nu intra bine pe uşă şi se aşeza la pian. Nichita a urmat primele două clase la o şcoală din oraşul natal, iar după ce a avut loc evacuarea localităţii, n vremea celui de-al Doilea Război Mondial, a absolvit-o pe a III-a la o şcoală din Buşteni, unde s-a mutat cu familia. „Poate uita vreodată o mamă prima zi de şcoală a fiului ei?“, se ntreba Tatiana Stănescu, mama poetului.
    „i cumpărasem uniformă: un şorţuleţ gri-pepit cu fundă albastră şi basc alb; era foarte emoţionat şi n acelaşi timp foarte necăjit că şorţuleţul i era prea lung şi nu i se vedeau pantalonii ca să ştie lumea că e băiat. Era att de dulce, cu ochii lui albaştri, visători, cu părul blond, cu faţa lui mbujorată, nct toţi credeau că e fetiţă şi el nu concepea acest lucru! Aşa că i-am scurtat şorţuleţul“, a povestit ea pentru un volum publicat n 1993 sub ngrijirea profesoarei Mariana Stănescu, sora poetului.

    Nichita a spus ncolo şi-ncoace că a rămas repetent n clasa I, dar de fapt, mama l retrăsese de la şcoală din cauza unei tuse convulsive şi, cu toate că a repetat anul, poetul a fost unul dintre premianţi.
    După război, familia Stănescu a revenit n Ploieşti şi Nichita şi-a văzut de şcoala gimnazială la Liceul „Sf. Petru şi Pavel“, astăzi Colegiul Naţional „I. L. Caragiale“. nvăţa cu plăcere la istorie, materie pe care i-a predat-o Nicolae Simache, cunoscut profesor şi istoric n oraş, cel care a deschis Muzeul Ceasului. Se mai descurca bine la matematică şi la fizică, dar mintea nu-i stătea doar la nvăţătură. n anii de liceu, la acelaşi colegiu, a scos o revistă satirică mpreună cu prietenii şi colegii lui: Emil Popescu, Mircea Petrescu şi Valeriu Prvan – atunci, el şi Popescu au fost chiar eliminaţi trei zile din şcoală. Apoi, au editat o revistă de poezie, n care Nichita scria epigrame şi poezii ironice, n stilul lui George Toprceanu, pe care-l descoperise de curnd. Din ce-a mai citit n acele vremuri, nu i-au plăcut „Aminitirile din copilărie“, dar s-ar fi ntors oricnd la „Moby Dick“, „Călătoriile lui Gulliver“, „Don Quijote“ şi la Bacovia.

    Mariana Stănescu, sora lui cea mică, şi aducea aminte n volumul pe care l-a coordonat că toate colegele ei de şcoală erau ndrăgostite de Nichita şi că unele l supranumiseră „ngerul blond“. A amintit şi de deprinderea fratelui ei de a inventa, adică de a crea alte realităţi. „Asta era firea lui, el declara azi o biografie, mine alta, poimine alta – după starea lui de suflet, după cum simţea că biografia lui corespunde limanului său spiritual. (…) Spunea despre tata că a fost ţăran. Am nsă carnetul de student al tatii la Academia Comercială. El spunea asta figurativ.“

    n perioada 1944 – 1952 a urmat Liceul „Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești, iar ntre 1952 – 1957 a urmat cursurile Facultății de Filologie a Universității din București.
    n 1952, s-a căsătorit cu Magdalena Petrescu, dar cei doi se vor despărți după un an. n 1962 s-a căsătorit cu poeta și eseista Doina Ciurea, din a cărei dragoste se va plămădi tema volumului O viziune a sentimentelor. Ulterior, fiind mpreună cu poeta și autoarea Gabriela Melinescu, se vor inspira reciproc n a scrie și a construi universuri abstracte. n 1982 se căsătorește cu Todorița (Dora) Tărță.
    Este considerat de critica literară și de publicul larg drept unul dintre cei mai importanți scriitori de limbă romnă, pe care el nsuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”.

    Nichita Stănescu aparține, temporal și formal, neo-modernismului romnesc din anii 1960 – 1970. Nichita Stănescu a fost considerat de către unii critici literari, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabilă, făcnd parte din categoria foarte rară a inovatorilor lingvistici și poetici.

    A fost nominalizat de Academia Suedeză la Premiul Nobel pentru Literatură, prin scriitorul suedez Arthur Lundkvist, alături de Max Frisch, Jorge Borges, Leopold Sedar Senghorn. Laureatul va fi poetul grec Odysseas Elytis din ale cărui versuri amintim: „Doamne, ct albastru cheltuieşti ca să nu te vedem”.
    Cum era, de fapt, acasă la Nichita Stănescu, n acel „mic univers boem”, n care viața lui a ars cu intensitate, pnă la 50 de ani?

    Mariana Stănescu, sora poetului spunea:

    „Nichita n ultimii ani ai vieţii avea o singurătate numai a lui pe care o bănuiam. Era partea lui de suflet care nu ne aparţinea, aparţinea numai Poeziei.
    Nichita se confesa ncă elev fiind. Cnd ajunsese mare, n special după vrsta de 40 de ani, confesiunile lui au nceput să fie foarte dureroase… Simţea necesitatea confesării. Era foarte aproape dar şi foarte departe de noi…
    Un punct era numai al lui şi noi, ai casei, probabil că nu am nţeles acest punct, „punctul Nichita”…”

    „Totul era magic la el”, și amintește pictorul, graficianul, sculptorul Mircia Dumitrescu, un prieten al poetului.

    „De cnd intrai. Te ntmpina normal un om total sărac care, pnă să se nsoare cu Dora, avea o saltea aşezată pe jos şi o masă cu şase scaune bonanza, pe care şi alea cred că i le dăduse cineva, şi un dulăpior bonanza, dar bătălia, vorbele, ideile… Era un loc unde te informai şi puteai să ştii tot. Din afară. Brusc. Erai n plin cancan. Mi-aduc aminte… Veneau şi generali de Securitate şi oameni foarte mari, erau şi mediocri mulţi care se vnturau pe acolo. Vă daţi seama că, dacă era un om care n-avea clanţă la uşă… mpingeai uşa şi intrai n casă, pur şi simplu. La fel se ntmpla şi cnd locuia dincolo, pe Grigore Alexandrescu, la doamna Covaci, avea o căsuţă n spate pe strada aia” (n.n. – la ultima sa locuinţă, din Strada „Piaţa Amzei” nr. 9, n faţa geamului apartamentului său creştea celebrul salcm „Gică”), „dar viaţa se petrecea n spaţiul public. Ţin minte o imagine cnd cineva a venit şi i-a zis: Fii atent, că ăsta e general de Securitate”. La care Nichita a zis: Păi, mai bine să audă un general de Securitate dect să audă vreun mic căţel care cine ştie cum mi răstălmăceşte vorbele…”.

    Așa a trăit Nichita pnă la sfrșit. Cu un fel de libertate pe care și-a creat-o singur și la care n-a vrut să renunțe. Iar alcoolul care l-a ucis a făcut, de fapt, parte din ea.

    n noaptea de 12 spre 13 decembrie 1983, Nichita Stănescu ajungea la Spitalul de Urgenţă „Fundeni”, acuznd dureri atroce n zona ficatului; cu o zi nainte participase la nunta unor prieteni – a ajuns cu trenul n Bucureşti, chiar n seara despre care scriu, cu cteva ore nainte să moară… Diagnosticul oficial a fost „stop cardiorespirator”.

    „La autopsie, s-a constatat că nu mai avea nici măcar o celulă de ficat. Şi-l băuse pe tot”, povestea (naintea propriei sale dispariții) poetul Cezar Ivănescu… Ultimele sale cuvinte ar fi fost: „Respir, doctore, respir”…
    Ct timp se scurseseră, din clepsidră, fărmele de viață, recunoștea: „Eu nu sunt altceva dect o pată de snge care vorbeşte”…

    Eu cred că un om este ceea ce şi aduce aminte despre sine nsuşi. Bunăoară, eu mă consider pe mine ceea ce mi aduc aminte că sunt. De asta uneori oamenii sunt n aparenţă schimbători sau au umori diferite. De fiecare dată ţi aduci aminte alte lucruri despre tine nsuţi. n măsura n care ți aduci aminte lucruri care te justifică, nu ai nimic de regretat. Cnd ți-aduci aminte defecțiuni, pe ele oricum nu le mai poți repara. Aș minți să spun că nu regret nimic. Dar iarăși aș minți dacă aș spune că regret ceva”,mărturisea Nichita Stănescu.

    Maestrul Johnny Răducanu, legat printr-o prietenie de nezdruncinat cu Nichita Stănescu, avea un mod neobişnuit de a-l comemora; mergea la mormntul poetului şi i vărsa o sticlă de votcă pe pămnt:

    „Bre, ce faci acolo? Hai, vino napoi, că mă plictisesc singur aici”
    Singuri am rămas și noi, o singurătate a necuvintelor ne pune rana n cioburi din care curg versuri ce ne șterg lacrimile cu inima Veșniciei n care Nichita Hristea Stănescu străjuiește limba și literatura romna, Patria sa și Patria noastră!

    Epilog: „Nu poţi să vezi zne dacă nu eşti zănatic” Nichita Stănescu

    Anca Bica Bălălău
    Sursa-wikipedia; „Adevărul despre viaţa şi moartea lui Nichita Stănescu”(Virgil Şerbu Cisteianu)





  7. #87
    Senior Member
    Data nscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    30.549

  8. #88
    Senior Member
    Data nscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    30.549

Pagina 9 din 9 PrimulPrimul 123456789

Informații subiect

Utilizatori care navighează n acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează n acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Marcaje

Marcaje

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •