Premierii Ungureanu si Ponta, prieteni pentru masoni, americani si Israel!
autor: Aciduzzul
Cornel-Dan Niculae
Victor Ponta isi face cartile in Israel
Aparitia la varful politicii romanesti, in anul 2001, a tanarului procuror Victor Ponta venea dupa ce acesta a instrumentat un dosar penal in care i-a facut jocurile inculpatului israelian Elan Schwartzenberg, individ care pe atunci, in anii 2001-2004, intermedia relatiile dintre politicienii romani de la guvernarea P.S.D. si cei israelieni. Pentru a-l proteja pe romano-israelian, procurorul Ponta, care era si asistentul premierului Nastase la facultatea unde preda acesta, a ignorat chiar si un Ordin de sechestru pronuntat impotriva lui Elan Schwartzenberg de catre inalta Curte de Justitie a Angliei si Tarii Galilor.
Imediat incheiata „afacerea penala Schwartzenberg“, Victor Ponta parasea procuratura si devenea sef al Corpului de Control al primului-ministru Adrian Nastase si, pe linie politica, seful tineretului P.S.D. Aveam sa vedem, apoi, cum Schwartzenberg a aranjat intalnirile semi-oficiale dintre premierul roman Adrian Nastase si cel israelian, Bibi Netanyahu.
Ajuns sef al Partidului Social Democrat (P.S.D.) din Romania, Victor Ponta a preluat si toate conexiunile israeliene ale acestuia, construite de mentorul sau politic, Adrian Nastase (pe larg prezentate in lucrarea Ofensiva iudaismului asupra Romaniei) [1]. Una dintre aceste conexiuni este cea cu oamenii miliardarului Mordechai (Motti) Zisser, un sionist care este principalul finantator al Partidului Muncii din Israel si care detine in Bucuresti hotelul Radisson Blue (fostul Hotel Bucuresti), ca urmare unei privatizari frauduloase.
Asa se face ca, in 26 noiembrie 2010, Victor Ponta se ducea in Israel insotit de Daciana Sarbu, sotia sa europarlamentar, ca si de „pupila“ lui Ion Iliescu, Corina Cretu. Oficial, cei trei se aflau la Tel Aviv pentru inaugurarea unei nou infiintate filiale a P.S.D. in Israel, dar ei au discutat si alte treburi cu Colette Avital, la resedinta lui Armand Schor, influent om de afaceri israelian, reprezentantul P.S.D. pentru Israel si Orientul Apropiat. Interesul lui Ponta la Colette Avital era faptul ca aceasta ar avea puternice legaturi la varful administratiei de la Casa Alba, fiind totodata, de cateva decenii, intima presedintelui israelian Shimon Peres, iar scopul sau era „sa prezinte americanilor, prin intermediul israelienilor, planul sau de revenire a P.S.D. la conducerea Romaniei“, dorindu-si pentru el insusi „functia de prim-ministru, pe care vrea sa o ocupe in urma unor alegeri anticipate sau la termen… Victor Ponta doreste sa negocieze sustinerea administratiei de la Casa Alba prin intermediul israelienilor“. Raportul S.I.E., prezentat presedintelui Basescu in acele zile, ar fi aratat ca Victor Ponta a convins-o pe Colette Avital „sa sustina in fata lui Shimon Peres, dar si la Casa Alba, un plan prin care atat israelienii, cat si americanii sa marseze in cazul unor alegeri anticipate… la schimbarea guvernului actual cu un guvern de coalitie condus de P.S.D., cu Victor Ponta premier“. Totodata, insa, Ponta aducea asigurari de fidelitate in privinta „relatiilor comerciale si politice dintre Israel si Romania“ si privind „pozitia statului roman in procesul politic din Orientul Apropiat“, cum anuntau comunicatele de presa[2].
Pana la urma, Ponta si Colette Avital nu erau la prima discutie. in acelasi an, prin luna mai, unii lideri ai P.S.D. avansau ideea ca romano-israelianca Avital sa devina presedintele Romaniei la alegerile din 2014, pe care o vedeau ca o „doamna de fier de origine evreiasca“, „o Margaret Thatcher a Romaniei, o mana de fier intr-o manusa de catifea“. Exact dupa o luna de cand s-a discutat in „cercurile inalte“ ale P.S.D. aceasta propunere, in iunie 2010, Victor Ponta, in calitate de sef al P.S.D. se intalnea la New York cu madame Colette Avital, la intrunirea Consiliului Internationalei Socialiste, avand o lunga discutie cu aceasta (conform unui comunicat al P.S.D.), Colette Avital detinand functia de secretar general al Partidului Muncii din Israel si fiind o intima a centrelor de putere ale lumii[3].
Ungureanu nominalizat de Washington
Am vazut, in mare parte din continutul acestei lucrari, trecutul, mai mult decat vulnerabil, care il leaga pe personajul Mihai-Razvan Ungureanu de evrei, in general, de organizatiile americane si mondiale evreiesti, in special, de Israel si interesele lui, mai ales.
Devenit premier al Romaniei la inceputul lunii februarie 2012 in urma revoltelor de strada din tara si indeosebi Bucuresti, urmate de demisia guvernului Emil Boc 5, aveam sa aflam, ulterior, de la Traian Basescu ca decizia ca Ungureanu sa devina premier al Romaniei o luase cu Emil Boc inca din decembrie 2011 (deci fara nici o legatura cu revoltele populare din ianuarie-februarie 2012). De ce sa fi intervenit, insa, aceasta decizie. Raspunsul sta, cum se aflase deja, in afara tarii.
Cineva din marii acestei lumii i-a cerut lui Basescu sa il aduca la guvernarea Romaniei pe Mihai-Razvan Ungureanu, pana atunci sef al spionajului romanesc (S.I.E.).
Cum am vazut, M.-R. Ungureanu i-a deschis usile S.U.A. lui Traian Basescu inca din anul 2005 (8-10 martie), cand, fiind ministru de Externe, Ungureanu s-a folosit de vechile si stransele sale relatii cu organizatiile evreiesti, in frunte cu B’nai B’rith-ul, pentru a-i aranja anumite vizite si intrari lui Basescu in Statele Unite.
Ei bine, ceea ce nu se stie, este ca, inca de atunci, din 2005, Traian Basescu a incercat sa il faca premier pe Ungureanu (ca urmare, probabil, vizitei din S.U.A., din martie). Povestea, strict reala, este urmatoarea: Basescu a negociat cu premierul Tariceanu la Vila Lac 3 ca acesta sa isi dea demisia ca sa forteze alegerile anticipate (erau siguri ca Alianta „D.A.“ va obtine o majoritate, pe care nu o avea) si, in calitatea sa de premier interimar, sa si organizeze alegerile. Numai ca, dupa ce Tariceanu a anuntat ca va demisiona, Basescu a declarat ca il va numi pe Ungureanu premier interimar, fapt ce a facut ca Partidul National Liberal sa respinga demisia lui Tariceanu, care si-a si retras-o, intrand, alaturi de P.N.L., in bine-cunoscutul razboi de uzura cu Traian Basescu[4].
Era inainte ca guvernul Emil Boc sa plece in Israel, in noiembrie 2011, cand, pe canalele politice neoficiale se aflase ca, in urma vizitei presedintelui Traian Basescu in S.U.A., din 13-14 septembrie 2011, Mihai-Razvan Ungureanu trebuia scos in prim-planul politicii romanesti pentru a fi, mai apoi, ales presedinte al Romaniei, in 2014 (sau mai devreme, in cazul alegerilor anticipate).
Ungureanu se afla si el alaturi de Basescu la Washington[5]. De aceea, un ziar titra: „Succesorul lui Traian Basescu“ inca din noiembrie (Cotidianul din 4 noiembrie 2011), aratand ca oficialii S.U.A. i-au cerut lui Traian Basescu „sa-si gaseasca repede un succesor de soi la tronul Cotrocenilor“, caci, „cum Romania face parte din N.A.T.O. si U.E., partenerii nostri externi se arata, la randul lor, preocupati inca de pe acum de cine va conduce Romania in epoca post-Basescu“.
Concret, discutia a fost impusa de sefa politicii Externe a S.U.A., evreica Hillary Clinton, ca si de vicepresedintele american Joe Biden, un interlocutor curent al lui Basescu, dupa 2009. Numele agreat de toata lumea la Washington a fost cel al lui Mihai-Razvan Ungureanu.
„Ca dovada – scria Cotidianul –, nici nu au trecut doua saptamani [de la vizita lui Basescu in SUA] si despre Ungureanu se aude ca va fi dislocat din dispozitivul SIE si aruncat pe scena politica. Scopul: antrenarea lui pentru Cotroceni… O data rezolvata Presedintia, mai marii Americii si Romaniei au trecut la guvernul Boc. De care toti s-au declarat satui… Conform ecourilor revarsate pana pe malurile Dambovitei, partea americana ar fi sugerat o schimbare rapida si majora…“.
A urmat apoi discutia lui Basescu cu Boc, dupa ce acesta a fost lasat totusi sa semneze ca premier angajamentele Romaniei cu Israelul in 23-24 noiembrie 2011 (vezi subcapitolul Guvernare mixata: israeliano-romana, in Cornel Dan Niculae, Politica filo-sionista a Romaniei, Editura Carpathia Rex, ed. a IV-a, pag. 261-264), in decembrie 2011 presedintele cerandu-i premierului Boc ca, in circa o luna, sa demisioneze. Pe de alta parte, nu trebuie sa uitam ca, aflandu-se in Israel si fiind indemnat public (in conferinta de presa) de premierul israelian Netanyahu sa se alieze Israelului in atacarea Iranului, Emil Boc a facut un pas inapoi, declarand ca Romania se raliaza sanctiunilor ONU si UE la adresa Iranului (prea blande si insuficiente, in opinia lui Netanyahu). A mai facut si „impolitetea“ de a cere sa citeasca acordul romano-israelian, pregatit de gazde, inainte de a-l semna.
„Premier pentru razboi“… sustinut de masoni
Era de asteptat, vazand trecutul si prieteniile sale, ca noul premier numit in februarie 2012, M.-R. Ungureanu, sa fie mult mai saritor pentru interesele Israelului. Voci publice, ale societatii civile, au spus-o raspicat: „M.-R. Ungureanu este prim-ministrul de razboi al Romaniei!“.
Opiniile acestea se bazau pe faptul ca Iranul declarase ca va lua drept tinta orice tara care ajuta Israelul sa il atace militar: „Orice loc folosit de inamic pentru operatiuni ostile impotriva Iranului va fi subiectul unei riposte din partea fortelor noastre armate“, declara textual, prin februarie 2012, vice-comandantul iranian al „Gardienilor Revolutiei“ (fortele militare de elita iraniene), Hossein Salami, conform agentiei Fars. Cum am vazut, in acest sens, al ajutorarii militare a Israelului, spatiul Romaniei exceleaza (cf. subcapitolele Armata israeliana se antreneaza in Romania si Romania la razboi pentru Israel-2, in op. cit., pag. 259-261), ceea ce ar fi trebuit sa atraga atentia autoritatilor romane, care, insa, au tacut malc, spre deosebire de cele bulgare, care, prin vocea ministrului de externe de la Sofia, Nikolai Mladenov declara, chiar inainte de sosirea secretarului de stat american Hillary Clinton la Sofia: „Bazele americano-bulgare din Bulgaria nu vor fi folosite pentru un eventual atac asupra Iranului“ (conform Sofia News Agency).
Cand ex-premierul Emil Boc ii respingea propunerea premierului israelian Netanyahu, in noiembrie 2011, ca Romania sa participe la masuri mai dure impotriva Iranului, el, practic, il contrazicea pe presedintele Basescu, care in 12 august 2010, in timpul unei vizite la Bucuresti a presedintelui israelian Shimon Peres, spunea ca „Romania va fi un partener loial al Israelului“ in cazul in care acesta va ataca Iranul.
Din 2012, razboiul era pe punctul de a se declansa exact in anul la inceputul caruia Mihai-Razvan Ungureanu devenea premier al Romaniei[6].
Un important mason roman – s.M. –, sef de rit, a aratat intr-un anumit context ca Ungureanu apartine masoneriei regulare. Avand un grad inalt de initiere (33 in Ritul Scotian), el are dreptul de a participa si la intrunirile altor loji, din strainatate, dar se spune ca a avut si perioade in care a intrat in adormire, desi s-a vadit ca „fratii“ i-au sarit intotdeauna in ajutor. Si despre tatal lui M.-R. Ungureanu, Stefan Ungureanu, se spune in orasul sau, Iasi, unde a fost viceprimar, ca este un important mason. Un profesor evreu si mason, A. Vianu (zis si Sami), ar fi cel care l-a preluat la inceputul anilor ’90 pe M.-R. Ungureanu, pentru a-l propulsa in cariera (cf. subcapitolul Ministrul Razvan Mihai Ungureanu, un „iudeu“ sionist, in op. cit., pag. 198-207).
S-a vorbit chiar in Parlamentul Romaniei despre „apartenenta“ (probabil participarea sa, in timpul deplasarilor in Israel), prin 1997-2007, la loja masonica Hashachar nr. 32 din „Orientul Tel Aviv“, cu caracter sionist, compusa de evreii originari din Romania in anul 1951, care tine ritualul in limba romana, „sub ciocanul venerabilului maestru Ioan Schwartz“. Loja masonica israeliana Hashachar ar fi fost, alaturi de gruparea de la Paris a evreului Marcel Schapira, cu care se afla in stransa legatura, „pastratoarea si perpetuatoarea traditiei masonice romanesti peste 40 de ani [1951-1993], pana la crearea Marii Loji Nationale din Romania“, dupa Joseph Haffner, Mare Orator al Marii Loji din Statul Israel[7].
Loja Hashachar asigura in prezent amicitia intre Marea Loja din Statul Israel si masoneria romana (M.L.N. din R.), dupa ce in martie 2001 (cand Ungureanu era secretar de stat la Externe si presedinte al asa-zisei agentii de stat „Institutul Roman pentru Studii Strategice“) o delegatie a masoneriei romane, condusa de Marele Maestru Gheorghe Comanescu i-a vizitat pe „fratii“ din Israel, la jubileul de 50 de ani de la crearea lojii Hashachar.
De ani buni, Mihai-Razvan Ungureanu a fost sustinut, material si politic, de magnatul „mare maestru“ mason Bogdan Nicolae Buzaianu, cel care este „garantul de amicitie“ dintre Marea Loja Alpina a Elvetiei (este cetatean elvetian) si Marea Loja Nationala din Romania. Tot Buzaianu e cel care i-a propus, pe linie de partid (PNL), in 2004, premierului Tariceanu, sa il puna pe Ungureanu – agreat si de Basescu, Buzaianu fiind prieten si cu Mircea Basescu, fratele presedintelui – in fruntea ministerului de Externe. Apoi, cat a fost director general al S.I.E. (spionajul romanesc), Ungureanu a folosit curent avionul personal al lui Buzaianu si a primit de la el zeci de mii de euro (plati pentru servicii necunoscute).
De fapt, Ungureanu ar fi fost impreuna cu Mircea Basescu in mai multe randuri la ziua de nastere a lui Buzaianu (sunt celebre scenele de pahar dintre Bogdan Buzaianu si Mircea Basescu). Totodata, Mihai Razvan Ungureanu se caza gratuit in apartamentul rezervat permanent la Hotelul Imperial din Viena pe numele Bogdan Buzaianu, caci Ungureanu are, dupa Israel, o relatie speciala cu Austria, vizitand frecvent Viena, dand interviuri si conducand Institutul de Cercetari Evreiesti din capitala austriaca[8].
Dar Austria este, in Europa, „sluga intereselor sioniste“, conform lui Moishe Arye Friedman, rabinul sef iudeo-ortodox al Austriei (vezi in op. cit., nota de la pag. 284), statul austriac, Viena cu precadere, fiind impanzit de agentura Mossad-ului, care a recurs chiar si la lichidarea, prin aranjarea unui accident, a liderului nationalist Jörg Haider, in anturajul caruia a fost introdus – ca secretar general al partidului al carui lider era Haider, Partidul Libertatii – un evreu recrut Mossad, Peter Sichrovski (eodem loco, pagina 285).
Gruparea masonica condusa de Buzaianu si de Cornel Visoianu este cunoscuta si ca „masoneria romana a energiei“, dupa mega-afacerile derulate de cei care o compun si a fost pana la integrarea ei in Marea Loja Nationala din Romania, in 2008, dar si dupa aceea, strans legata de Grande Lodge Alpina (Marea Loja Alpina) din Elvetia, („tara de adoptie“ a afaceristului Pro Mare Maestru Buzaianu, care a si renuntat la cetatenia romana in 2007 pentru a fi mai greu anchetat de procurorii romani). in mod concret, Marea Loja a Romaniei (gruparea lor) semnase un «Pact de Concordat» cu Alpina, marea loja elvetiana, care este unul dintre puternicele brate europene ale masoneriei britanice – care ii confera „regularitatea“ – dar numele ei este, in acelasi timp, implicat in mai multe conspiratii.
P.D.L.-istul Corneliu Visoianu, seful MASONERIEI ENERGIEI, deci principalul partener masonic al lui Buzaianu, in prezent ii secondeaza pe medicul Radu Balanescu si pe E. O. Chirovici la sefia Marii Loji Nationale din Romania, dupa ce si-a alipit la M.L.N.R., in 2008, gruparea masonica (Marea Loja a Romaniei), iar la Conventul din 2010 a fost ales Mare Maestru Adjunct, pozitie infiintata pentru prima data in M.L.N.R. Aproape toate afacerile asupra energiei romanesti teleghidate de „fratele“ Buzaianu sunt in favoarea unor firme elvetiene[9].
Pozitia in „lumea internationala a energiei“ a lui Bogdan Buzaianu l-a facut sa devina, printre altele, membru al Forumului Crans Montana (Elvetia), sub numele de Nicolas Buzaianu, in calitatea de „industrias elvetian al carui holding este implicat in productia si distributia de energie electrica“, devenind, astfel, si fondator si presedinte executiv al Consiliului pentru Afaceri Publice Internationale (World Public Affairs). De altfel, masonul Buzaianu a devenit si membru in consiliul de administratie al OMV Petrom, care controleaza rezervele de petrol ale Romaniei.
Aceasta pozitie a lui Buzaianu in C.A. al OMV Petrom poate sa aduca lumina si asupra dedesubturilor situatiei prin care Daniela, sotia lui Mihai Razvan Ungureanu, a incasat de la grupul OMV Austria, in 2 ani (2010-2011) suma de 170 mii euro pentru „servicii de consultanta medicala“, adica 7 mii de euro pe luna, de 6 ori si ceva mai mult decat salariul de director al Serviciului de Informatii Externe (S.I.E.) al lui Ungureanu, din aceeasi etapa, de la o companie a carei activitate priveste in mod evident siguranta nationala, asupra careia trebuia sa vegheze S.I.E.
S-a spus despre protectorul lui Ungureanu, Bogdan Buzaianu, ca „masoneria l-a ajutat sa patrunda in cercuri altfel inaccesibile unui comerciant obscur de energie“, caci el devenea, in mai 2011, la Viena, ctitor al unui think-thank mondialist, prin intermediul societatii Selectra AG, al carei presedinte era, cu numele Center for Global Dialogue and Cooperation, printre sponsorii caruia se numara si Stamen Stantchev (secretar general si fondator), binecunoscutul smenar bulgar din subordinea mafiei israeliene a fratilor Cernoy (executanti ai omului Mossad-ului, Marc Rich, care, l-a randul lui, i-a sponsorizat studiile in tinerete lui Ungureanu; ajuns premier, Ungureanu a exclus din biografia sa acest fapt).
Dintre participantii la infiintarea think-thank-ului masonic al lui B. Buzaianu, vienezul Center for Global Dialogue and Cooperation, „nu puteau lipsi“ nici evreul ruso-american Vadim Benyatov sau Mustafa Oral, partenerii lui S. Stantchev din „dosarul spionilor“ sau al „pradatorilor din energie“. Tocmai pentru acesti „spioni“ a intervenit Mihai Razvan Ungureanu pentru a fi eliberati din arestul cerut de Parchetul General al Romaniei-DIICOT, in anul 2007, cand era ministru de Externe, Ungureanu actionand la cererea „de informare“ a unor politicieni americani, multi evrei.
In 2006 Vadim Benyatov lucra in Romania pentru Marco Industry Group, companie olandeza controlata de americano-israelianul Marc Rich prin magnatul ruso-israelian Vitali Maschitskiy. in 2002, Marco Industries BV, parte a Marco Group, a preluat una dintre cele mai mari companii romanesti, ALRO-Slatina (cea mai mare topitorie de aluminiu Central si Est-Europeana), totodata cel mai mare consumator de electricitate din Romania. A preluat, apoi, si controlul asupra ALUM Tulcea si al Conef Energy, specializata in tranzactionarea de energie.
In 2006, in numele evreului Maschitskiy (marioneta lui Rich), Benyatov si gasca erau interesati de extinderea unitatilor de reactoare nucleare de la Cernavoda. De asemenea, el incerca sa aranjeze contracte de energie ieftina de la statul roman pentru clientii sai, pentru toate acestea racolandu-i pe Theodor Stolojan si Elena Udrea. La 30 noiembrie 2006, Benyatov si asociatii sai au fost arestati si acuzati de DIICOT de spionaj asupra Ministerului Economiei cu privire la planurile de privatizare din domeniul energiei.
„M-am asteptat ca asupra DIICOT sa se faca presiuni – avea sa relateze procurorul de caz, Ciprian Nastasiu – si chiar asa s-a intamplat dupa arestarea lui Benyatov. in sprijinul lui, Ministerul Afacerilor Externe [adica ministrul Ungureanu] a transmis o scrisoare din partea congresmenului [evreu] Robert Wexler, un democrat din Florida… Alte figuri americane care au inaintat «cereri de informare» cu privire la Benyatov erau congresmanul californian Elton Gallegly, senatorul Richard Lugar din Indiana, senatorul Joe Biden din Delaware, in prezent vicepresedintele SUA, Maura Harty, inalt oficial in Departamentul de Stat american, si fostul ambasador [evreu] al Statelor Unite in Romania, Alfred Moses [sef, atunci si in prezent, al mai multor organizatii evreiesti internationale]…“.
Procurorul Nastasiu mai spunea: „Atunci cand l-am informat pe Benyatov ca planuiam sa-i cerem o declaratie referitoare la chestiunea ALRO-Slatina [caci, conform unor suspiciuni generate de interceptarile SRI, persoane din anturajul presedintelui Basescu – Stolojan si Udrea – fac trafic de influenta pentru Grupul Marco in Romania, care a acaparat ALRO], m-a privit lung si, pe un ton scazut, pentru a nu fi auzit de celelalte persoane prezente, m-a intrebat daca eram in toate mintile si daca-mi dadeam seama in ce ma bagam. Nu a asteptat sa-i raspund si a parasit biroul, dand din cap a refuz… Eram constient ca acest caz era foarte sensibil din cauza numelor politice romanesti «mari» implicate in actiuni in numele Marco Group.“ (Despre vasta retea mafiota evreiasca si Marc Rich a se vedea si capitolul Israelul si Mafia nu-si dezmint interesul (in op. cit., pag. 322-337), dar mai ales subcapitolele O perdea de ceata in jurul adevaratilor proprietari (cf. op. cit., pag. 358-360) si Basescu si PDL finantati de evreii de la RAFO., in op. cit., pag. 367).
Cum a ajuns Mihai Razvan Ungureanu in legatura, in anturajul sau in subordinea vastei retele create de un escroc international evreu, Marc Rich, este greu de stiut cu exactitate, dar ramane un fapt bine documentat: acela ca, din 1992, el era detinatorul „bursei de merit Marc Rich“ (din cadrul „Academiei Regale de stiinte“ din Marea Britanie) si absolvea, mai apoi, „Mark Rich Royal Society“ la St. Cross College Fellowship Centre for Jewish and Hebrew Studies, din cadrul St. Cross College – University of Oxford, ceea ce avea sa il propulseze pe Ungureanu in lumea marilor afaceri ideologico-politice controlate de organizatiile mondiale evreiesti, ca si, iata, in anturajul (subordinea !!?) unor potentati financiar.
In vremea cand M.-R. Ungureanu obtinea „bursa Mark Rich“, la inceputul anilor ’90, Rich actiona in Romania prin firmele Glencore si Total Mark Rich, instalate la noi prin bunavointa guvernului Petre Roman (evreu, la randul lui, cum bine se stie). Ulterior, Rich avea sa isi ascunda interesele in spatele unor magnati co-etnici evrei din spatiul ex-sovietic, acaparand ALRO-Slatina (prin Marco Group), ca si rafinaria RAFO-Onesti sau alte perle ale industriei romanesti (a se vedea capitolele -Casa de avocatura a lui Bittner si a „rusilor“; – Mossad-ul si „Oligarhii rusi“ evrei inscrisi pentru rafinariile romanesti; – Israelul si Mafia nu-si dezmint interesul; – O perdea de ceata in jurul adevaratilor proprietari, ca si schema de la finele capitolului Privatizari si relatii PD: Baltazar-Videanu-Bodu; afacerile lui Marc Rich mai sunt prezentate, pe larg si in context international, in lucrarea Ofensiva iudaismului asupra Romaniei).
Odata ajuns prim-ministru, in sprijinul lui Mihai Razvan Ungureanu, asigurand si transferul (interimatul) guvernarii de la Emil Boc, a intervenit deschis, in mai multe randuri, ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, despre care e un fapt bine stabilit ca, in trecut, i-a aparat interesele lui Marc Rich prim firma de avocatura Predoiu-Racoti, care avea printre clientii sai compania Marco International (adica a lui Marc Rich), aceeasi pe care o slujeau prietenii lui Bogdan Buzaianu, adica Benyatov si Stantchev.
M.-R. Ungureanu, presedintele Romaniei (!??)
Cum am vazut la subcapitolul Ungureanu nominalizat de Washigton, exista o constructie externa care vrea ca in anul 2014 (sau chiar si mai devreme) presedinte al Romaniei sa ajunga Mihai Razvan Ungureanu. Desi astfel de constructii externe au mai existat, ele nu au fost niciodata atat de hotarate ca din septembrie 2011 incoace, cand Washingtonul, prin vocile vicepresedintelui Joe Biden si a secretarei de stat Hillary Clinton, i-a cerut presedintelui Basescu sa fie scos in fata si pregatit viitorul presedinte roman, care va fi sustinut nu neaparat de un partid, ci de o grupare de politicieni deja racolati de aceste interese straine.
Mihai-Razvan Ungureanu, un slujbas devotat al iudaismului, fiind bine sponsorizat la inceputul carierei sale de magnati evrei precum Marc Rich si George Soros, se afla alaturi de Basescu cand acesta discuta cu oficialii americani, fiind pe loc ales sa iasa in prim-planul vietii politice romanesti, ajungand astfel ca, in 2012, sa i se dea guvernarea Romaniei si sa instraineze rezervele Romaniei, precum gazele de sist catre trustul petrolier american Chevron (fosta Standard Oil, detinuta de familia Rockefeller – patronii Comisiei Trilaterale si ai Grupului Bilderberg, super think-tank-uri tip societate secreta –, cu care Ungureanu a semnat contractul pe ascuns, dar in prezenta ambasadorului Gitenstein. in 2012, guvernul Ungureanu trebuia sa mai privatizeze pachete de actiuni la Hidroelectrica, Transelectrica, Transgaz, Romgaz, Nuclearelectrica, Oltchim, Electrocentrale Bucuresti, Complexele Energetice Oltenia si Hunedoara.
Schema trasata la Washington a fost pana la urma recunoscuta si la Bucuresti, cand vicepresedinta PDL Elena Udrea declara, in aprilie 2012, ca „premierul Mihai-Razvan Ungureanu va fi liderul in jurul caruia sa se construiasca o noua forta politica de dreapta“. in acelasi timp, la randul lui, M.-R. Ungureanu declara ca simte „o asteptare din partea populatiei si ca aceasta asteptare se va structura la un moment dat“.
Zvonurile de pe culoarele Puterii spuneau chiar ca Ungureanu ar putea sa fie candidatul Puterii la alegerile prezidentiale care ar putea avea loc in martie 2013 (si nu in 2014, devansate prin demisia calculata a lui Traian Basescu), odata cu parlamentarele, care ar putea fi amanate fata de termenul corect: noiembrie 2012.
Nici atunci cand a fost demis de catre Parlament, in 27 aprilie 2012, Mihai-Razvan Ungureanu nu renunta la aceste planuri, caci, pe loc, declara public: „Eu, personal, nu mi-am spus ultimul cuvant!“
Si Ponta si-a facut guvernul la Washington
Decis sa inlocuiasca guvernarea P.D.L. in Romania, Victor Ponta purcede ca, in urma sforilor trase de mai bine de un an cu ajutorul contactelor israeliene, mai ales al lui Colette Avital (a se vedea subcapitolul anterior: Victor Ponta isi face cartile in Israel), sa aiba o vizita oficiala in S.U.A., in februarie 2012. Scopul sau era sa isi declare fidelitatea pentru a castiga acordul/sprijinul americanilor spre a veni la Putere, desi la Bucuresti abia se instalase guvernul condus de M.-R. Ungureanu, agreat de Washington. „Lista intalnirilor [din S.U.A.] a fost stabilita dinainte de a pleca in America cu ambasadorul Mark Gitenstein, la Bucuresti – zicea Victor Ponta… Toate persoanele cu care trebuia sa ne intalnim ne-am intalnit si eu si domnul Corlatean si domnul [general] Dobritoiu“.
In realitate, intreaga deplasare si intalnirile au fost inconjurate intr-un maxim mister. Nici nu se stie concret ceea ce a discutat Victor Ponta cu oficialii americani, adica cu sefii de cabinet si consilierii vicepresedintelui S.U.A. Joe Biden si ai secretarului de stat de la Externe, Hillary Clinton, ca si cu mai multi congresmeni sau „Pentagon“-ul – Departamentul de stat al Apararii S.U.A. Se pare ca Ponta s-a intalnit in taina chiar si cu Hillary Clinton, dar nu s-a dat nimic publicitatii.
Ceea ce s-a aflat este numai din interviul dat de Ponta la o televiziune a romanilor din Chicago, Romanian Television Network, din care se poate retine ca liderul P.S.D. s-ar fi angajat in fata oficialilor americani, daca va ajunge sef al guvernului Romaniei, pentru urmatoarele: 1. Romania este si va ramane „un partener special“ al Statelor Unite; 2. in acest sens, opozitia, odata ajunsa la putere, „vom face si mai mult“ decat au facut „cei dinainte“ (guvernarea Basescu-P.D.L.); 3. „S.U.A., ca si U.E., raman un partener strategic pentru Romania“, iar „viitorul guvern al U.S.L. [pe care il va conduce Ponta] va continua, dupa alegeri, proiectele incepute, respectiv proiectele de cooperare militara in cadrul N.A.T.O., proiectele de colaborare politica in regiune si proiectele de colaborare economica, in special pe zona energiei“.
„M-am vazut si cu reprezentantii de la FMI – adauga Ponta –, pentru ca Romania are nevoie de capitaluri americane“ (!!?). La Bucuresti, el tipa, insa, din Opozitie, ca Romania nu trebuia sa se imprumute de la FMI.
Ponta s-a mai vazut, totusi, si cu sefii unor „firme de consultanta“ si think-thank-uri americane de tip mondialist, din pleiada ce sta in spatele „guvernului din umbra“ global. in fruntea acestora se afla SONECON, condus de evreul Robert Shapiro, ex-subsecretar al Economiei S.U.A., care, prin SONECON, i-a consiliat pe Tony Blair, Bill Clinton, Al Gore si Hillary Clinton, cat timp acestia au ocupat/ocupa functii de stat („ne-am ajutat clientii sa-si atinga scopurile“, zice Shapiro).
Tot un evreu este si Barry Pavel, directorul unui think-thank satelit ideologic al N.A.T.O., numit Atlantic Council, unde Victor Ponta, in timpul vizitei din S.U.A., a sustinut un speach pe tema „Prioritatile strategice ale Romaniei“ (Atlantic Council are un puisor-sucursala si la Bucuresti, sub numele de „Dinu Patriciu Eurasia Center“). in aceeasi linie se inscria si intalnirea lui Ponta cu Sally Painter, sefa „Blue Star Strategies“, alt satelit al N.A.T.O., care ofera „consultanta“ pentru mentinerea Romaniei in Alianta militara euro-atlantica, printre altele.
Alta „firma“ vizitata de Victor Ponta, in acele zile, este Benenson Strategy Group, condusa de Peter Brodnitz, companie care ofera consultanta „de strategie“ celor care vor sa castige Puterea, fie in Senatul sau Congresul S.U.A., sau chiar presedintia S.U.A. Inclusiv presedintele american Barack Obama a fost clientul lor.
Cea mai importanta, insa, asemenea vizita, Victor Ponta a avut-o la think-tank-ul American Enterprise Institute (infiintat din 1943, in timpul razboiului), unde s-a intalnit cu Desmond Lachman. A.E.I. este un fel „biserica“ a capitalismului american, care urmareste limitarea puterii guvernului in favoarea initiativei si interesului particular (al celor mai bogati americani, bineinteles – ce o fi cautat un „Che Guevara“ precum „socialistul“ Ponta la acestia?). A.E.I., o alternativa a celui mai important grup de planificare a politicii SUA, Institutul Brookings, are o influenta globala si se ocupa de politica internationala, dar este adesea, prin membrii ei din Administratia de stat, realizatoarea in fapt a politicii S.U.A.
Printre acesti membri il regasim, bunaoara, si pe Paul Wolfowitz, fostul sef evreu al Bancii Mondiale, iar in board ii aflam si pe reprezentantii marilor magnati evrei ai Americii, precum Robert Pritzker (proprietar al lantului hotelier Hyatt), pe intelectualii evrei precum profesorii Michael Rubin, Dan Blumenthal sau Joshua Muravchik (fiul unor emigranti evrei din Kiev, care il apreciaza pe Tony Blair pentru „transformarea partidului laburist in partid liberal, al oamenilor de afaceri“), ca si importanti politicieni precum fostul vicepresedinte al S.U.A. Dick Cheney.
American Enterprise Institute, alaturi de alte trei think-thank-uri – adica Institutul Brookings, Fundatia Heritage si Consiliul Relatiilor Externe – reprezinta „grupurile de reflectie“ care gandesc si fac politica S.U.A., numai ca American Enterprise Institute este cel mai conservator si sustinea, in decembrie 2011, necesitatea ca S.U.A. sa atace militar Iranul, sprijinind Israelul sa asigure „securitatea zonala“.
Cum am vazut, cele mai numeroase intalniri, Ponta le-a avut in zona militara, respectiv Pentagonul si think-tank-urile N.A.T.O., trebuind sa confirme ca va mentine Romania in aceasta linie, care este, in buna masura, „armata capitalismului“. De aceea, el a fost insotit in S.U.A. de Titus Corlatean si de generalul (r.) Corneliu Dobritoiu, ca o garantie, Victor Ponta spunandu-le textual americanilor ca acestia doi „vor ocupa functiile de ministru de Externe, respectiv cel al Apararii nationale“ in viitorul guvern, pe care il va conduce. Dobritoiu este un general de 67 de ani care a mai fost subsecretar de stat la Aparare si care a absolvit in 2004 „Colegiul N.A.T.O.“ din Roma, fiind, astfel, agreat de americani ca fidel politicii lor militare (un tip inchipuit si plin de sine, Dobritoiu sustine ca el a „coordonat integrarea Romaniei in N.A.T.O.“).
Una dintre intalnirile mai speciale ale lui Victor Ponta la Washington a fost cea cu un reprezentant la firmei petroliere Chevron, Jay Thompson, care, in aceeasi vreme, semna la Bucuresti cu premierul Ungureanu concesionarea gazelor de sist romanesti.
Ceea ce a urmat este istorie deja. La finele lui aprilie 2012, Victor Ponta, ca lider al opozitiei parlamentare, respectiv al aliantei U.S.L., introducea motiunea de cenzura impotriva guvernului Ungureanu, pe 27 aprilie darama acest guvern la votul din Parlament, iar, apoi, era nominalizat drept premier de catre presedintele Traian Basescu. Mai putin se stie ca inainte de introducerea motiunii de cenzura, in 25 si 26 martie 2012 Victor Ponta se intalnea cu fostul premier britanic Tony Blair, un emisar al ocultei mondiale, precum Grupul Bilderberg si Comisia Trilaterala. intalnirea a avut loc la sediul central al P.S.D., „la solicitarea lui Blair“, care se afla la Bucuresti la un „eveniment al societatii civile“, ziceau pesedistii, venind „sa dea un mesaj de sustinere pentru U.S.L. si pentru Victor Ponta“ si pentru a-l felicita pe Ponta pentru includerea acestuia pe lista „Young Global Leaders“ de catre Forumul Economic Mondial, mai ziceau ei. (Forumul Economic Mondial, care se intruneste anual la Davos, este puternic contestat, in strada, de extrema stanga europeana, ca fiind conclavul marelui capitalism, dar „Che Guevara“ de Dambovita, adica Victor Ponta, il iubeste.
CUPRINS
1. Metodele unui serviciu secret strain 5
- Cazul Mossad-ului -
Agentii „oameni de afaceri“
Asasini sub steag strain si „propaganda neagra“
Crima ca metoda generala
Pe deasupra Romaniei
Identitatile clandestine
Mossad-ul in Romania „post-decembrista“
„Parteneriat strategic“ SRI-Mossad din 1992.
Ofiterii israelieni fac afaceri romanesti
2. Axa Washington-Londra-Bucuresti, o alta Axa sionista? 33
Prieten al Israelului si al americanilor
„Profilul“ Basescu in cancelarii
Ca ministeriabil emanat de „revolutie“
Ce mai politician!
Mafia libanezilor „crestini“ si PD-ul
Afacerile Ioanei Basescu cu libanezii Mossad-ului
in vizita la Bechtel si B’nai B’rith
Ofensiva anti-musulmana
Recrut pentru Mossad
Implicarea organizatiilor mondiale evreiesti
Vizita la nivel inalt la evreii americani si B’nai B’rith
3. Cadavrele din debaraua lui Basescu 74
Peste 10 ani de relatii Basescu-Bloom
„stirile“ criptate… si Democrats Abroad
Basescu-Bloom si interesul asupra Irakului
(Bloom, ca varf americano-israelian in Irak).
Simona Marinescu ii incurca
Bloom si Baltazar, din nou asociati
Mita, frauda si coruptie
Asupra privatizarii BCR
Bloom servit de SRI si PD
CIA, Mossad, SRI si un dosar penal ultra-secret.
„Actorii“ evrei de la Ambasada SUA
Musamalizarea politica a fraudei penale
Boc si Eba, la spa-ul israeliean
Privatizare si relatii PD: Baltazar-Videanu-Bodu.
Patronii lui Sebastian Bodu
„Agentul israelian“ Elena Udrea
Cu oamenii israelianului Ari Shavel-Stanescu
in reteaua Bittner & Comp
Bittner, Udrea-Cocos si banii mafiei
Casa de avocatura a lui Bittner si a „rusilor“
invaluirea lui Traian Basescu
„Alegerile fraudate“ si Golden Blitz-ul!?!
Reabilitarea alegerilor si a lui Bittner
„Mossadiuc“ de la PD
FNI-ul, israelienii, Babiuc si Basescu
4. Care societate civila? 162
Basescu cel din pusculita lui Sörös
Basescu, „falimentul“ Romaniei si J. Sachs
Revolutiile soft marca Sörös
Ucraina Portocalie
La Bucuresti ca la Kiev
Pleiada organizatiilor din „Reteaua Sörös“
Mizeria din interiorul GDS
Coalitia pentru un parlament pro-Sörös
Desprinderea lui Sörös de Basescu!?!
Sörös, ca voce a sionismului soft
Afacerile Sörös in Romania
5. Guvernarea filo-sionista 193
Delegatiile evreiesti si B’nai B’rith-ul
Ministrul Mihai Razvan Ungureanu, un „iudeu“ sionist
Sa-si caute romanii alta tara!?
inca un liberal cu ascendenta israelita
Ehud Olmert, un evreu „roman“
interesat de „intoarcerea acasa“
Romania ca tinta…
impotriva Uniunii Europene. Da pentru
firmele israeliene
Expansiune economica prin ambasada Israelului
M. R. Ungureanu in Israel
Atingand inima iudaismului
„Curtile Gojdu“, afacere israeliana
a guvernelor maghiar si roman
Ambasadorii SUA de religie mozaica
6. Politica filo-sionista 242
Romania pro-Israel in Consiliul de Securitate
Israelul, Ungureanu si „Dosarul iranian“
Romania la razboi pentru Israel (1)
Pro-israelian in fruntea spionajului romanesc
Presedintele roman „isi ia lectiile“ in Israel
„Romania actioneaza la comanda MAE israelian“
Armata israeliana se antreneaza in Romania
Romania la razboi pentru Israel (2)
Guvernare mixata: israeliano-romana.
7. Bucurestiul ca tinta 265
Ghesefturile evreiesti la Capitala
Israelienii de la Catedrala Plaza
M. R. Ungureanu sabotand Biserica si Vaticanul.
Primarul Oprescu, „frate“ cu evreii !?
Retrocedari si Puz-uri a la Oprescu
8. in Uniunea Europeana 280
Diplomatia israeliana ne-a bagat in UE !?
„Un Israel in Romania!“
Disparitia Israelului !?
„Israelul cumpara Romania !”
Israelul versus UE !?
„CIA conduce Romania!“
Israelul vrea (in) Uniunea Europeana!
Romania ca avanpost al Israelului
Comitii si comitete mixte
„Comertul Liber“ cu Israelul
Noile Protocoale economice
9. Ciudata politica economica a Romaniei 315
„Investitiile israeliene“ in Romania
Camera de Comert a Romaniei, filo-israeliana
Fara vize pentru evrei
10. Israelul si Mafia nu-si dezmint interesul 322
Oamenii de paie ai investitorilor secreti
Stapanul Transilvaniei cu spate israelian
Mafia „rusa“… este evreiasca!
Baza grupului e la Tel Aviv
„Oligarhii“ de la Rasarit, in Romania
11. Mossad-ul si „oligarhii rusi“ evrei,
inscrisi pentru rafinariile romanesti 338
- Odiseea rafinariei RAFO -
Nevazutul varf al piramidei
Agentul israelian Levy Nissim
Prima privatizare cu dedicatie
Se sparge buboiul cu titei
Evreii ies pe fata: vor rafinaria bacauana!
inceputul implicarii lui Traian Basescu
Fridman si israelienii lui Rich ies din culise
Descinderea la Cotroceni a lui Uri Bidner
Levy Nissim catre premierul Tariceanu
Cotrocenii schimba proprietarii Rafo
O perdea de ceata in jurul adevaratilor proprietari
Mikhail Fridman, inca un
exponent al noii „oligarhii ruse“
Mikhail Fridman, Al. Bittner, „mafia rusa“ & comp
Basescu si PDL finantati de evreii de la Rafo
12. Premierii Ungureanu si Ponta, prieteni
pentru masoni, americani si Israel! 368
Victor Ponta isi face cartile in Israel
Ungureanu nominalizat de Washigton
„Premier pentru razboi“… sustinut de masoni
M. R. Ungureanu, viitorul presedinte al Romaniei (!??)
si Ponta si-a facut guvernul la Washington.
[1] Detalii in lucrarea Ofensiva Iudaismului asupra Romaniei, capitolul Marele gheseft din constructii, subcap. Bibi Netanyahu si „afacerea Romania“. Editura Carpathia Rex, Bucuresti, Editia a IV-a, 2010, pag. 318-332.
[2] Agentiile Animanews si Prompt Media din 27.11.2010, ca si ziarul Tricolorul din 29 si 30 noiembrie 2010.
[3] Colette Avital „s-a ciocnit de toate marile centre de putere ale lumii“: a lucrat pentru diplomatia israeliana la Bruxelles, a fost consul la Boston, ambasadoare a Israelului la Paris si la Lisabona, consul general al Israelului la New York si director general adjunct pentru problemele Europei Occidentale in ministerul de Externe israelian, apoi de peste un deceniu este deputat in parlamentul israelian, candidand chiar si la sefia statului Israel. Are reputatia de a fi prietena si cu secretarul de stat american Hilllary Clinton, evreica la randul ei.
[4] A se vedea pe larg articolul Demisia lui Tariceanu s-a negociat, Basescu a incalcat consemnul! din Gardianul din 14.11.2006.
[5] Vizita presedintelui Basescu in SUA, in 13-14 septembrie 2011 „a fost un lucru bine pregatit si bine securizat pentru a nu fi distrus mediatic din vreme“, zicea el, adica a fost tinuta la secret pana cand a intrat la oficialii americani, pentru a treia oara de cand era presedinte (8-10 martie 2005; 26-28 iulie 2006 si acum, in 2011), de fiecare data insotit de M.-R. Ungureanu. De aceasta data, Basescu era insotit in SUA si de directorul SRI, George Maior, de ministrul Apararii, Gabriel Oprea, ei venind, cel putin formal, sa semneze „intelegerea“ de amplasare in Romania a scutului american „antiracheta“ (de fapt, niste rachete americane cu raza lunga ce ar putea ajunge si in Iran, dar si in Rusia, iar daca ar fi folosite ca interceptoare, ar exploda deasupra teritoriului Romaniei sau al Marii Negre). in realitate, ca sa fie primit, Basescu a semnat mai multe in SUA, caci secretarul de stat de la externe, Bogdan Aurescu, ii pregatise un nou „Parteneriat strategic“ cu SUA, mai „accentuat“ (dupa cum mai au americanii cu Israelul si Polonia, vezi Doamne!), privind „consolidarea schimbului de informatii“ si „lupta antiterorista“, cooperarea militara si regionala, facilitarea „investitiilor“ americane etc.
[6] Un raport al Institutului pentru stiinta si Securitate Internationala, raport finantat de Centrul de studii al Congresului SUA, sustine ca Iranul nu va construi o bomba atomica decat in 2012-2013, pentru ca nu are inca dezvoltate suficient capacitatile de imbogatire a uraniului, informa Reuters. stirea venea la foarte putin timp dupa ce New York Times publicase „analiza“ evreului Ronen Bergman, preluata din ziarul israelian Yedioth Ahanoroth, in care se arata ca este foarte probabil ca Israelul sa atace instalatiile nucleare iraniene in 2012. Bergman sustine, dupa interviuri realizate cu lideri politici, militari, cu fosti si actuali responsabili cu rang inalt din Mossad si serviciile de informatii militare israeliene ca, cel mai probabi,l Israelul va lansa un atac impotriva Iranului „in acest an“ (2012), chiar daca ar fi sa o faca impotriva dorintei Administratiei Obama. Serviciile israeliene estimau la inceputul lui 2012 ca savantilor militari iranieni le-ar lua macar 9 luni din momentul in care ar primi ordinul pentru a asambla un dispozitiv exploziv si inca 6 luni dupa aceea pentru a-i reduce dimensiunile astfel incat sa il instaleze pe rachetele Shahab-3, care pot atinge Israelul. Aceasta situatie ar determina „fereastra de oportunitate“ pentru un „atac preventiv“ asupra facilitatilor nucleare iraniene. Potrivit ministrului apararii israelian, Ehud Barak, sustinut de premierul Netanyahu, nu a mai ramas decat un an „pentru a impiedica Iranul sa obtina arma nucleara“. Dupa aceea, Teheranul va intra in ceea ce el numeste „zona de imunitate“ in care va fi acumulat suficienta materie prima si experienta, incat nici un atac nu il va mai putea impiedica sa fabrice bomba.
[7] Revista MLNR, Forum Masonic, nr.8-9, iunie-septembrie 2001.
[8] in martie 2006, in cotidianul austriac Die Presse, aparea un interviu cu ministrul de Externe de atunci al Romaniei, M.-R. Ungureanu, care le spunea austriecilor: „Austria este azi cel mai important investitor strain din Romania. Trebuie sa priviti Romania aproape ca si un nou land federal (austriac)“. De fapt, lui Ungureanu ii place sa stea cat mai mult la Viena. Aici a condus in anii 2001-2003 asa-zisul institut „Europe’s South-Eastern’s Pact of Stability“ (Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est), iar in anii 2003-2004 a coordonat, tot la Viena, „South-Eastern European Initiative“ (Initiativa de Cooperare pentru Europa de Sud-Est), post in care revine in martie-decembrie 2007, tot la Viena. si sotia lui Ungureanu a incasat 170.000 de euro pentru „medical consulting“ de la OMV AG Vienna (care detine in Romania trustul petrolier Petrom).
[9] Actualmente, Buzaianu face parte din Marea Loja Nationala din Romania, fiind un apropiat al conducerii acesteia; despre Bogdan Buzaianu si afacerile din jurul sau, a se vedea lucrarea Armaghedonul Masonic (Ed Carpathia Rex 2012), capitolele Marea Loja a Romaniei (sau masoneria energiei) si Alegerea primarului Oprescu in 2008.
Sursa: Cornel Dan Niculae, Politica filo-sionista a Romanei. Editura Carpathia Rex, Bucuresti, editia a IV-a, 2012, Cap. 12, pag. 368-384 via Altermedia
Răspunde cu citat
Foarte interesantă treaba asta cu referendumul. Mă gândisem de ieri să scriu, dar luat cu alte ştiri care se buluceau pe agentiile de stiri am lăsat pentru azi. Mi-a luat-o înainte colegul 
Preşedintele suspendat Traian Băsescu a aprins, la finalul mitingului de la Cluj-Napoca, o flacără, pe care a numit-o "flacăra democraţiei", spunând că speră ca aceasta să ardă până în 29 iulie şi că va fi purtată prin ţară de tineri de dreapta, conform Mediafax.
Imperiul are propriul sau om, extrem de eficient, la Bucuresti, si atunci intervine direct, brutal si umilitor pentru Romania in disputa politica interna, impunand regulile jocului astfel incat sa asigure puterea actualului presedinte suspendat Traian Basescu. Dicteaza un cvorum al referendumului, in ciuda faptului ca aceasta regula nu este deloc “europeana”, nu este democratica sau nu este macar folosita in celelalte tari care folosesc acest tip de consultare populara; intervine in campania electorala cu “drafturi”, declaratii, “puncte de discutie” de tip diktat care nu fac altceva decat sa preia propaganda grupului politic al lui Traian Basescu; ameninta, santajeaza de-a dreptul, de fapt, cu mecanismele de control si excludere (MCV, Schengen, fonduri europene, vot in Consiliul European), toate aceste interventii dictatoriale fiind menite unui singur scop: blocarii schimbarii si mentinerii lui Traian Basescu la putere.
din aceeasi familie politica europeana (popularii) sau ca ar exista niste interese economice la mijloc. Conteaza, desigur, si faptul ca Merkel si-a pierdut partenerul politic, anume Nicolas Sarkozy, fostul presedinte al Frantei, cu care a facut tandem pana acum, in favoarea socialistilor. La mijloc pot fi insa si interese geopolitice. Germania este foarte vocala si activa in Estul Europei. Cere imperativ Serbiei sa recunoasca Kosovo. Pune la zid Ucraina pentru scandalul cu Timoshenko, desi prin acest lucru impinge Kievul, practic, in sfera de influenta rusa.
Marcaje