Rezultate 1 la 2 din 2

Subiect: Orașul de sub oraș

  1. #1
    Senior Member
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    68.866

    Orașul de sub oraș

    Orașul de sub oraș


    29 noiembrie 2014
    Istoricii susțin că un tunel mergea de la Casinul Minerva spre Casa Băniei (foto), ca apoi să continue până aproape de Jiu

    Craiova are o bogată moștenire arhitecturală: case boierești astăzi monumente istorice, lăcașuri de cult religios de o deosebită valoare. Aceste locuri ascund însă comori subterane, acele tuneluri demonstrate arheologic sau doar înregistrate de memoria comunităţilor locale. Un alt oraș trăiește în adâncuri.
    Cetatea dacică Pelendava, de lângă Craiova, avea un tunel lung de doi kilometri, care ieşea la malul drept al Jiului. De asemenea, în satul Leamna de Sus exista o gură de tunel care lega localitatea de centrul Craiovei pe un traseu lung de 13 kilometri. Tot astfel, sub municipiul Craiova se găsea o reţea de tuneluri, descoperită în 1974, care făcea legătura între fostele case boiereşti.


    Tunelurile Conacului Glogoveanu
    Hristina Talabă vindea în aprilie 1724 „dumnealui vornicul ot sud Mehedinți, Matei Glogoveanu, aceste trei case și cămara care sunt într-un acoperiș cu pivnița și cuhnia și grădina după casă, cu pometuri și curtea“. Așa a început să se scrie istoria Caselor Glogoveanu, ce au fost de-a lungul timpului, pe rând, reședință, spital, tribunal, primărie și din nou tribunal, așa cum au rămas și astăzi. Legendele care s-au țesut în jurul acestui imobil, punct de referință al Băniei, vorbeau de niște tuneluri care plecau de la Glogoveni. Confirmarea a venit în 1974. „Se știa despre Cula de la Glogova, tot proprietate a familiei, că avea un tunel. Se știa despre legăturile boierilor Glogoveni cu Tudor Vladimirescu, revoluționarul de la 1821. Se poate spune că arheologii care au identificat rețeaua de tuneluri în 1974 au mers la sigur“, se punctează în lucrarea „Secretele României subterane“, purtând semnătura lui Ionuț Vlad Mușceleanu și Emil Străinu.
    Tunelurile porneau din marea pivniță a clădirii din Bănie, care măsura peste 100 de metri pătraţi. O galerie identificată de arheologi mergea spre Grădina „Mihai Bravu“. În acea vreme se numea „Maidanul lui Brăiloiu“, apoi „Cântarul de piatră“, de-abia din 1874 devenind grădina publică. Ramificațiile mergeau înspre fostele case Coțofeanu, spre Biserica „Sf. Mina“ și spre casele lui Hagi Stan Jianu. „Se presupune că mai există și alte tuneluri care mergeau spre alte case boierești, la vremea aceea locul fiind o zonă elitistă, a celor avuți. Aici se găseau casele Oteleștenilor, Bibeștilor, Obedenilor, Bengeștilor, Coțofenilor, majoritatea construite pe fundații și pivnițe vechi“, se notează în „Secretele României subterane“.

    Tunelurile, evadarea elevilor din internat
    De existența altor tuneluri ne vorbește și istoricul Toma Rădulescu. „Culele oltenești, palatele domnești, castelele din Occident au, după modelul otoman, tuneluri de retragere. Un lucru absolut firesc. Nici Craiova nu duce lipsă sau nu a dus, căci multe tuneluri au fost distruse de regimul comunist. Lucrurile care se păstrează în tradiție sunt confirmate și arheologic, nu au carater numai de legendă. La începutul secolului XX, când s-a făcut construcția în forma actuală a Hotelului Minerva – sau Casinul Minerva, cum mai era cunoscut, a fost identificat un tunel. După toate probabilitățile, mergea până la Casa Băniei, ca apoi să continue până aproape de Jiu.
    De asemenea, s-a identificat un tunel unde este acum Perinița. Pe acesta am apucat să-l văd și eu. Eram copil, mergeam cu tata de mână aproape de acest loc când se demola tunelul din timpul lui Radu de la Afumaţi, sub pretextul că «se bagă partizanii în el». La fel se consideră că au mai existat tuneluri spre Piața Veche. Funcționa acolo căminul elevilor de la Liceul „Frații Buzești“ și ei aveau obiceiul prin anii ‘50 și ceva să treacă prin acest tunel pentru a fugi în oraș, căci regimul internatelor era unul care funcționa după reguli stricte. Când au aflat de existența lui, organele de securitate l-au închis, considerându-l periculos pentru regim, pentru ca apoi să-l dărâme. Aceste tuneluri sunt firești, logice. Erau folosite în trecut pentru a se putea retrage lumea în cazul unei încercări forțate. Oamenii vremurilor de altădată, când teritoriile erau încălcate de cuceritori, trebuiau să găsească soluții de salvare. La fel erau și izvoarele de apă. În epoca romană, fântâna secretă de la Sucidava îi ajuta să reziste la orice atac. Până la urmă, prezența acestor tuneluri, fântâni este fireasă“, spune istoricul Toma Rădulescu.
    Bisericile aveau și ele locurile lor secrete: tainițele, aflate fie în subsol, fie în zidul lăcașului de cult, unde se ascundeau obiecte prețioase de cult religios.
    Legendă sau nu, sub fiecare oraș există un altul, ce aparține istoriei.

    Misterul din adâncuri
    Misterul planează însă asupra multor locuri din orașul de sub oraș. Fântâna secretă descoperită acum şase ani în urma unor lucrări de consolidare la clădirea Colegiului „Carol I“ este altă parte din istorie, care stârneşte, incită şi astăzi. Spectaculosul puţ, cu pereţi zidiţi în cărămidă mică, dreptunghiulară, a născut diverse ipoteze. Iniţial, s-a crezut că acesta este un puţ de acces în reţeaua de tuneluri subterane ale Craiovei Medievale. Când s-a scos apa din fântână, s-a observat pe fundul puţului cel puţin un tunel cu pereţii zidiţi, pe care apa a venit imediat şi a umplut fântâna în câteva de minute. Nu se ştie încă unde este izvorul de unde vine apa, chiar şi azi, cu traseul neafectat de fundaţiile construcţiilor din jur.
    A doua presupunere legată de fântână este şi mai interesantă. Informaţia provine din jurnalul lui Nicolae Iorga. Acesta spune că există ceva special în clădirile construite de Carol, şi anume două tuneluri de evacuare, la fel ca şi în casele familei Hohenzollern din Germania. El spunea că la a şaptea cărămidă de la gura puţului se află intrarea într-un tunel, marcată de cărămizi în formă de V şi că dacă loveşti cu piciorul în capul vulturului intri în cel de-al doilea tunel.


  2. #2
    Senior Member
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    68.866
    Ce au descoperit arheologii în curtea unei mănăstiri dintr-un cartier din Craiova





    Noi vestigii care atestă existenţa fortificaţiei romane Pelendava au fost descoperite în curtea Mănăstirii Coşuna, din cartierul Mofleni din Craiova, de o echipă de cercetători arheologi de la Muzeul Olteniei, transmite corespondentul MEDIAFAX.


    Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, a anunţat că o echipă formată din managerul Muzeului Olteniei, Florin Ridiche, şi arheologul Dorel Bondoc a identificat vestigii care atestă faptul că vechea fortificaţie Pelendava a fost construită în apropierea Craiovei actuale.
    "Au fost identificate elemente care certifică faptul că această fortificaţie, Pelendava, despre care se ştia că a fost ridicată în apropiere de Craiova, s-a aflat pe actualul amplasament al Mănăstirii Coşuna, din cartierul Mofleni. În ultimele zile, colegii de la Muzeul Olteniei au făcut o serie de cercetări la un zid aflat pe terenul mănăstirii, ceea ce le-a permis să demonteze o mai veche concepţie legată de originea acestuia şi să stabilească faptul că el a fost construit de romani, în urmă cu aproape 2.000 de ani. În concluzie, acum putem afirma că aceasta este zona în care s-a aflat Pelendava romană", a declarat Prioteasa.


    La rândul său, arheologul expert Dorel Bondoc a precizat: "Ideea că Pelendava romană corespundea, ca localizare, actualului teritoriu al Craiovei şi împrejurimilor sale fusese acreditată anterior pe baza celei mai vechi şi mai reuşite hărţi a antichităţii, Tabula Peutingeriană, pe care figurează şi drumul roman între Drobeta şi Romula, inclusiv staţiile de pe parcurs şi distanţele între acestea, măsurate în paşi romani. Între Drobeta - sau Drubeta - şi Pelendava, documentul consemnează o distanţă de 71.000 de paşi romani, aşadar de 105 - 106 kilometri, apropiată de distanţa rutieră din zilele noastre între Turnu Severin şi Craiova, de 112 kilometri. Construirea fortificaţiei ar putea fi atribuită unităţii militare auxiliare romane Numerus Maurorum, o garnizoană de aproximativ 500 de călăreţi stabilită la Răcari, după cucerirea actualului teritoriu al Olteniei de către împăratul Traian. Această unitate, ca şi altele, avea obiceiul ca în orice construia, castre sau puncte de observaţie, să folosească şi cărămizi ştampilate, în cazul de faţă purtând inscripţia «NM»".
    Directorul Muzeului Olteniei, Florin Ridiche, a subliniat faptul că originea romană a vestigiilor descoperite pe terenul Mănăstirii Coşuna este atestată de tehnica de construire, precum şi de materialele folosite.
    "Se cunoştea faptul că în curtea mănăstirii, la 15 - 20 de metri distanţă faţă de biserică, se află ruinele unor construcţii, despre care se presupunea, anterior, că ar fi fost chiliile călugărilor. La o cercetare atentă, noi am constatat însă că toate cărămizile care compuneau această temelie sunt de origine romană. Mai mult, chiar şi mortarul care le leagă este roman. Ca imaginea să fie completă, la marginea acestor construcţii am găsit baza unei coloane romane, realizată din calcar cochilifer, specific zonei Vratsa din Bulgaria, pe care îl foloseau constructorii din Imperiul Roman. Acestea sunt argumentele care ne determină să afirmăm că Pelendava s-a aflat exact în curtea Mănăstirii Coşuna. Descoperirile din teren sunt susţinute şi de informaţiile ce provin din documentele existente. În acest sens, mă refer la Tabula Peutingeriană, o hartă din secolul al XII-lea, copiată după una romană, în care sunt reliefate principalele drumuri aflate în nordul Imperiului Roman, precum şi distanţa dintre fortificaţiile aflate pe aceste drumuri. La un calcul foarte atent, Pelendava - sau Pelendova, cum apare specificat în acest înscris medieval - se situează pe malul stâng al râului Jiu, în apropierea municipiului Craiova", a declarat directorul Muzeului Olteniei, Florin Ridiche.
    Ultima modificare făcută de Adrian Pop; 04.12.2014 la 22:11.

Informații subiect

Utilizatori care navighează în acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Marcaje

Marcaje

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •