Autostrada lui Henri Coandă


Savantul Henri Coandă a inventat un sistem de transport cu tuburi pneumatice prin care braşovenii ar fi ajuns la Bucureşti n jumătate de oră. Acesta a fost primul proiect pentru autostrada Bucureşti-Braşov
Cele mai moderne aeronave, ştiute sau secrete, au toate la bază efectul Coandă, descoperirea inginerului romn Henri Coandă. Despre el se ştie că ar fi fost ba ungur, ba englez, ba francez.
Anul acesta, cnd se mplinesc 120 de ani de la naşterea lui, se cuvine să reamintim că marele savant era romn get-beget. Că multe dintre invenţiile sale le-a brevetat n Romnia.
Un proiect pus n practică, dar nefinalizat, este sistemul de transport pneumatic prin tuburi. Coandă a vrut să lege Braşovul de Bucureşti prin nişte conducte prin care să circule containere şi oameni. De fapt, acesta a fost primul proiect de autostradă Bucureşti-Braşov.
Un savant pus pe şotii
Mulţi l-au cunoscut pe Coandă. Era prietenos, se oprea să discute cu oricine se arăta interesat de tainele ştiinţei. Aşa se face că un braşovean l-a ntlnit n 1971.
Eram un proaspăt locotenent de numai 22 de ani. Coandă revenise n ţară de mai bine de un an şi era invitat la fel şi fel de simpozioane de ştiinţă. Aşa am avut privilegiul să-l ntlnesc la Statul Major al Forţelor Aeriene. Savantul avea 85 de ani. Pe toţi ne-a impresionat extraordinala lui jovialitate, era pus pe şotii. Şi povestea romanţat, plăcut, ca un bunic. Dar un bunic atletic.
Iar noi, cele patru promoţii de absolvenţi, parcă eram nepoţeii lui, şi aminteşte generalul-maior prof. univ. dr. Constantin Zaharia, rectorul Academiei Forţelor Aeriene Henri Coandă din Braşov.


Efectul Coandă n trăsură
Henri Marie Coandă s-a născut la 7 iunie 1886 n Bucureşti. Tatăl său, generalul Constantin Coandă, era şi profesor de matematică. Mama lui, Aida Danet, era fiica unui medic francez.
A studiat sculptura, mpreună cu Auguste Rodin, care l socotea foarte talentat şi a luat şi lecţii de violoncel. Ne povestea despre nceputurile pasiunii lui pentru zbor. Cum, cnd era mic, scotea capul afară din trăsură fiindcă i plăcea să simtă cum i alunecă prin plete curentul de aer.
Observaţii care, mai trziu, le va aplica n cadrul experimentelor de deviere a unui fluid n alt fluid, adică efectul Coandă, spune generalul. n 1905, Coandă a devenit ofiţer de artilerie. La Şcoala Militară a avut ocazia să aibă acces la atelierele Arsenalului Armatei şi să facă unele experimente, explică generalul Zaharia.
Avionul fără elice
Hotărt să se dedice cercetării, Coandă a plecat n Franţa şi, n 1909, a absolvit Şcoala Superioară de Aeronautică din Paris. Apoi a urmat cursuri de specializare la cteva universităţi europene: Charlottenburg, Torino, Liege şi Paris.
Celebrul inginer Gustave Eiffel l-a ajutat să construiască un banc mobil de ncercări, montat pe o locomotivă, şi un dispozitiv original de nregistrare a fenomenelor aerodinamice din jurul aripilor. La 16 decembrie 1910, la Issy les Moulineaux, cu ocazia Celui de-al Doilea Salon Internaţional de Aeronautică de la Paris, Coandă a prezentat primul avion cu reacţie din lume. Pe eticheta exponatului scria: Singurele aeroplane fără elicii. Aeroplanele Coandă.
Prin această invenţie, a intrat n istoria aviaţiei mondiale. A arătat de fapt lumii ntregi primul avion cu reacţie.
Pietricele n gură
După ceva timp, Coandă s-a hotărt să ridice n aer invenţia. Ne-a povestit tot, cum a pornit singur motorul fiindcă n-avea mecanic. De fapt, nu era nimeni pe cmpul de la Issy Les Moulineaux, de lngă Paris. Aripile lăcuite au luat foc. S-a desprins de sol, dar la aterizare, s-a izbit de un zid al unui fost castel. Probabil şi-a pierdut cunoştinţa. Cnd şi-a revenit a zis: Aveam gura plină de pietricele. Peste cteva clipe mi-am dat seama că pietricelele erau dinţii mei care se spărseseră, povesteşte generalul.
Macheta primului avion cu reacţie din lume a fost adusă la Braşov, special pentru comemorarea a 120 de ani de la naşterea savantului.
Invenţii de război
Ziua de 16 decembrie 1910 a deschis o nouă era n aviaţia modernă. Peste cteva luni, inginerul romn a devenit director tehnic al uzinelor de avioane şi motoare pentru avion Bristol din Anglia. Aici a realizat mai multe tipuri de avioane denumite Bristol-Coandă.
n 1914, Coandă a inventat tunul fără recul, care putea trage cinci lovituri deodată.
Era vremea cnd izbucnise prima conflagraţie mondială. Savantul a demisionat de la Bristol pentru a intra n armata franceză. Repartizat la regimentul 22 artilerie, a fost subordonat colonelului Esteinne. Acesta i-a dat misiunea de a proiecta un avion special.
Romnul a făcut un mic avion biplan cu aripile repliabile, accesibil pe orice fel de teren.
Părintele prefabricatelor
n 1916, armata romnă a cerut ntoarcerea sublocotenentului Coandă n ţară. Dar francezii au spus că nu se poate deoarece lucrările ncredinţate lui nu pot fi continuate şi realizate dect n Franţa, ţară aliată Romniei.
După terminarea războiului, a conceput primele prefabricate pentru construcţii: materialul denumit beton-bois, mult mai rezistent dect lemnul. Invenţia a adus statului francez nsemnate economii şi refacerea unor localităţi distruse de război.
A nceput să colaboreze cu romnii. Din prefabricatele lui s-au construit cteva clădiri importante din Bucureşti şi Iaşi. Dar moartea tatălui său, n 1932, victimă a atentatului comunist asupra clădirii Senatului, l-a marcat profund şi l-a determinat să părăsească din nou Romnia.
[IMG]file:///C:/Users/admin/AppData/Local/Temp/msohtml1/01/clip_image002.jpg[/IMG]
Discul zburător
n 1934, a brevetat n Franţa Procedeul şi dispozitivul pentru devierea unui fluid ntr-un alt fluid. Acesta era, de fapt, efectul Coandă. Un an mai trziu, a brevetat aerodina lenticulară sau discul zburător. Ne spunea că seamănă cu o farfurie zburătoare. La vremea aceea, fenomenul OZN era la modă, aşa că l ascultam fascinaţi, imaginaţia noastră ajungea departe. Ne spunea că vrea să ajute statul romn să realizeze aerodina, o aeronavă performantă. Voia ca Romnia să fie prima ţară care fabrică OZN-uri, şi aminteşte generalul.
Invenţii n Romnia
Coandă a revenit definitiv n Romnia n 1969 ca director al Institutului de Creaţie Ştiinţifică şi Tehnică (INCREST), institut fondat de el. Deşi octogenar, inginerul nu a abandonat munca de cercetare n cele mai diferite domenii: medical, acustic, optic, aerodinamic, agrotehnie, căutnd să inventeze noi maşini la care să poată fi aplicat efectul Coandă.
n aprilie 1967, ziarul The Washington Post publica un articol intitulat Bunicul avionului cu reacţie munceşte la vrsta de 81 ani. Oficialităţile nsă ţineau secrete descoperirile lui, aşa nct realizările lui din Romnia au creat multe legende.
Transport pneumatic
n anii 1920-1921, Coandă a propus statului francez darea n exploatare a unui tren aerian, primul din lume, care putea circula cu 600 km/oră, viteză care pentru acea epocă era de domeniul fanteziei. Romnul propunea construirea de cabine după modelul avioanelor, care să alunece pe cabluri aeriene ajutate de perne de aer. Experienţa a avut loc la Vincennes, comisia i-a dat aprobarea, dar n-a fost niciodată aplicată, din lipsă de fonduri.
Coandă a reluat ideea n Romnia. Proiectul Aerotubexpres era o instalaţie de transport prin conducte, pe baza efectului Coandă. Invenţia a fost brevetată n Romnia la 21 mai 1970, cu titlul Procedeu şi instalaţie de transport pneumatic n interiorul unei canalizaţii tubulare. Savantul voia ca primii pasageri din lume să fie compatrioţii săi, iar inaugurarea staţiei-pilot urma să fie la Măneciu-Prahova.
Romnii mileniului III ar fi trebuit să circule prin tuburi, cu 500 km/oră. Iniţial, tubul avea un metru şi era pentru containere cu marfă. Pentru a elimina frecarea, a prevăzut nişte fante pe traseul tuburilor. Obiectul se nvelea cu o pernă de aer şi plutea pur şi simplu.
Magistrala Braşov-Bucureşti
Coandă avea de gnd să aplice sistemul de transport prin tuburi pe trei rute. Una dintre ele era Bucureşti-Braşov, pe care urma să se construiască două conducte-magistrale.
Una pentru garniturile de tren marfar, deplasate prin propulsie pneumatică, n zbor ghidat la viteze supersonice. A doua conductă era pentru transportul de persoane. Al doilea traseu ar fi trebuit să lege Bucureştiul de litoralul Mării Negre şi al treilea - de Oraşul Viitorului, prin Autostrada Soarelui.
Savantul a şi testat tuburile transportoare, n baza experimentală de la Măneciu Ungureni, n zona muntelui Ciucaş, pe o pantă cu multe curbe, pe rul Teleajen. Tuburile de transport au fost plasate şi la suprafaţă şi n subteran. Rezultatele au fost excelente. Dar cine a mai auzit de aerotubexpres?
Coandă, unul dintre cei mai prolifici savanţii ai lumii, a murit la Bucureşti, n 25 noiembrie 1972, la vrsta de 86 de ani. Dacă ar fi reuşit să realizeze magistrala pneumatică, am fi scăpat de tot circul cu promisa autostradă Bucureşti-Braşov.
Mulţi indivizi din societatea modernă snt ca barcagiii: trag la vsle, dar stau cu spatele la viitor. Viitorul este suma paşilor pe care-i faceţi, inclusiv a celor mici, ignoraţi sau luaţi n rs.
Henri Marie Coandă

Băiatul acesta s-a născut cu 30, dacă nu chiar cu 50 de ani prea devreme.
Gustav Eiffel

120 de ani, la Braşov
Aviatorii aniversează la Braşov 120 de ani de la naşterea lui Coandă. Nu ntmplător e evocată aici personalitatea marelui om de ştiinţă. Singura instituţie de nvăţămnt superior din Romnia - Academia Forţelor Aeriene - care i poartă numele fiinţează la Braşov din 1995. Pregăteşte cadre militare pentru Forţele Aeriene, specialităţile naviganţi, artilerie antiaeriană, rachete antiaeriene şi radiolocaţie.
O delegaţie de cadre militare şi cadeţi ai Academiei Regale din Breda, Olanda, a venit la Braşov să sărbătorească Ziua Porţilor Deschise. De doi ani sntem n schimb de experienţă cu instituţia olandeză. Dacă la nceput părea că ntre noi snt multe deosebiri, acum constatăm că snt foarte puţine deosebiri, observă lt.-colonel Dumitru Dinu.
700 de invenţii
Inventator prolific, cu peste 250 de brevete şi 700 de invenţii, Coandă a conceput şi realizat aparate de ochire pentru avioanele militare, vagoane de beton, cisterne de beton, o instalaţie solară pentru desalinizarea apei de mare.
Platforma mobilă pentru experimente aerodinamice era montată pe un tren, iar experimentele se desfăşurau n mişcare, la o viteză de 90 km/h, pe linia Paris - Saint Quentin.
n 1926, n Romnia, Henri Coandă a pus la punct un dispozitiv de detecţie a lichidelor n sol, folosit şi azi n prospectarea petroliferă. n Golful Persic inventatorul romn a construit un echipament oceanic de depozitare a petrolului extras departe de malul mării.
Bunicul avionului cu reacţie
Primul avion realizat de Coandă era dotat cu un motor cu piston de 50 de cai-putere.
Avionul era mpins nainte de aerul absorbit prin faţă şi aruncat cu putere prin spatele lui. Acest principiu stă la baza aviaţiei moderne. Dar aparatul lui era o ciudăţenie şi prin alte aspecte: aripile nu erau de pnză, ca la avioanele cunoscute pnă atunci, ci din placaj vopsit şi lăcuit. Nu avea elice.
Pentru a o obţine o portanţă ct mai mare a avionului, a făcut aripa cu fantă (volet) la bordul de atac, primii voleţi din istorie, cum spune gen. Zaharia, şi primul tren de aterizare cu suspensii. Unii au rs de avionul lui, alţii l-au lăudat.
Oraşul Viitorului
Unul dintre proiectele ţinute sub tăcere a fost Delta, un oraş al elitelor din Romnia, un fel de Sillicon Valley mult mai complex dect cel american. Oraşul Viitorului conceput de Coandă ar fi trebuit să fie un centru de cercetare, dotat cu un computer central ultraperformant şi laboratoare, dar şi locuri de recreere, unele subterane. Amplasamentul era stabilit pe plaja dintre Delta Dunării şi litoral, cu 10 km lungime şi 2 km lăţime.

monitorulexpres