Gheorghe Crtan, cunoscut mai ales sub numele de Badea Crţan, născut la data de 24 ianuarie 1849 n comuna Crtisoara, a fost un tăran sibian autodidact care a militat activ si logistic pentru independenta romnilor din Transilvania. Intrat n legenda locurilor, acest cioban ardelean, născut ntr-o familie cu ncă sase copii, reprezintă unul dintre cele mai elocvente simboluri ale constiintei Badea Cartan (Gheorghe Cartan) nationale romnesti. nsetat de cunoastere, el nu numai că si-a procurat cărti din Romnia dar a si răspndit cu desaga prin satele din sudul Transilvaniei, circa 200.000 de volume.
La Columnă

Printre localnici mai circulă ncă ntmplarea care i-a desteptat tnărului fiu de cioban iubirea fată de neamul romnesc. Aflat mpreună cu părintele său si cu turma de oi pe crestele muntilor, ntr-o zi senină de vară, n care panorama Făgărasilor se distingea pnă departe n zare, acesta a avut curiozitatea de a-si ntreba tatăl ce se afla dincolo de crestele semete ale muntilor. Răspunsul cum că acolo sunt romni, l-a nedumerit pe pusti care i-a replicat:
Dar noi ce suntem? Nu suntem tot romni? De ce aici nu-i tot Romnia? De atunci a simtit nevoia să treacă dincolo, n vechiul regat. A ocolit străjile unguresti si a ajuns la ciobanii argeseni. Acolo l-a ntlnit pe intelectualul brasovean Ion Cotigă, caruia i-a devenit discipol, nvătnd aproape totul despre trecutul neamului său. n anul 1877, si-a pus turma de oi la dispozitia armatei romne, nrolndu-se voluntar n Războiul de Independentă.


A călătorit pe jos, timp de 45 de zile, pnă la Roma, pentru a vedea cu proprii săi ochi Columna lui Traian si celelalte mărturii ale vechimii si latinitătii poporului romn. Cum era singur și al nimănui și se făcuse seară, s-a așezat pe trotuar și s-a culcat la picioarele Columnei. A doua zi dimineața, trecătorii, polițiștii, ziariștii, au avut o revelație: un dac la picioarele Columnei lui Traian. Presa din Roma a scris n ziua următoare: Un dac a cobort de pe Columnă: cu plete, cu cămașă și cușmă, cu ițari și cu opinci. I s-a publicat fotografia, i s-au luat interviuri. Badea Crțan a făcut senzație la Roma, a fost invitat la mediile politice, culturale, jurnalistice din Italia, fiind primit cu simpatie și prietenie. n 1895 i-a vizitat n nchisoarea din Vacz pe memorandistii condamnati n procesul de la Cluj. S-a stins din viată la 7 august 1911, fiind nmormntat la Sinaia. La căpătiul său stă scris: Aici doarme Badea Crtan, visnd la ntregirea neamului său.

Fragment din interviul acordat de Badea Crțan revistei Poporul romn:
17 ani am fost cioban, am păzit pe Bărăgan cte 3-4 sate de oi. n 1877 mă uitam cum se bat romnii pe malurile Dunării. Acolo, pe cmpurile Bărăganului, am citit Istoria romnilor și alte cărţi. n 1878, am venit acasă, am tras sorț și am jurat. Am cătănit n Bosnia. n 1881, m-am liberat. Era tocmai conferință la Sibiu, că se luase iară pricină ntre romni și unguri. Pnă n 1893 am stat pe-aci, pe la noi, apoi iar m-am dus n țară. Vine 94, şi cu el, Memorandul. Eu urmăream din doască n doască daravelile şi eram necăjit că, ziceau ei ntruna, suntem neam rău de oameni noi, romnii. Ceteam eu, nu-i vorbă, multe bune şi frumoase, da nu le prea credeam. s eu aşa, un fel de Toma. De-aceea mi-am zis: Tu trebuie să te duci la Roma, să vezi: ai tu tată, ai tu mamă?. Si-apoi am văzut, dragii mei De trei ori am fost la Maica Roma. Ultima oară, eu am dus coroana de bronz pnă la Columnă şi mergeam n fruntea tuturor, aşa mbrăcat de cioban, cu hainele mele. Mi-au cumpărat un costum, da le-am spus să nu cheltuiască, că şi-aşa nu umblu cu sărăcii de acelea nemtăşti. La Bucureşti am fost de peste o sută şaptezeci de ori. Bucureştiul şi Roma ar trebui să le vadă tot romnul, că dacă nu ştie de Moşu-său şi de Tată-său, zici de el că-i orfan.
surse
http://www.sibiul.ro/personalitati-sibiene/badea-cartan.html
http://romaniaistorica.ro/2012/02/25/badea-cartan-un-daccoborat-de-pe-columna/
http://webcultura.ro/badea-cartan-arta-de-a-fi-roman/

http://www.istorie-pe-scurt.ro/badea...de-pe-columna/