Festivalul Timpului (cu participarea exceptionala a membrilor Academiei Zamolxiene )

[Adrian Pop]

Bună ziua!


Academia DacoRomână, după vacanța de vară - iulie- august - iși reia activitațile sale specifice
In fapt, deschiderea s-a realizat cu TEMPUSFEST - Festivalul Timpului (cu participarea exceptionala a membrilor Academiei Zamolsiene ”Primii în timp” de la sediul central al ADR din Traian Ialomita- care au inclus sesiuni de comunicari științifice ale micilor cercetători tempusieni - premianții din Mica noastră academie pentru prichindei, inclusiv un Foc de tabara in Gradina Tempus, premiu Tempus la inceperea anului la Liceul tehnologic Traian)

Iata Planul de activitati 18.09 2014- 2106.2015 in anexa
La data de 18 septembrie orele 16 (ca de obicei in fiecare joi a saptamanii avem o activitate specifica) avem o sesiune de comunicari la Centrul Cultural Calderon din strada Calderon nr 39 - langa Intercontinental
cu tema HOLOCAUSTUL ȘI DACOROMÂNITATEA ( din ciclul Minoritățile etnice- o problemă? - am discutat despre maghiari, secui, țigani, vom discuta si despre armâni , germani, tătari, turci etc). Ocazie cu care vom prezenta lucrarea dl VASILE ZARNESCU, HOLOCAUSTUL GOGORITA DIABOLICĂ - lucrare științifică percutantă care a trezit furtuni in mediul iudaic, sionist și kazar
La 19 sept 2014 la Buzău, la Biblioteca judeteana la orele 15 vom lansa cartea dr SAVIN BÂLDEA - AM FOST AICI DINTOTDEAUNA.
LA 25 septembrie, orele 16, cred ca inauguram sala de lansari de carte de la libraria Mihai Eminescu - de lînga Universitatea Bucuresti, ocazie cu care vom prezenta cele doua lucrari inclusiv lucrarea dlui PD POPESCU - Poeme pitice.
Maine 16 sept filiala Brasov a ADR condusa de dna BLENDEA GEORGETA ZAMFIR -vezi invitatia anexata va avea o actiune de exceptie la care sper sa pot ajunge si eu - invitațiile sunt penttru toți membri și simpatizanții ADR din Bucuresti și din țara, inclusiv din lumea românească din afara granițelor.
In data de 10 octombrie avem planificata o deplasare la UZDIN in Voivodina -Serbia pentru o lansare de carte ce va fi tiparita de Editura DacoRomână si sponsorizata de Asociația Boema OJT condusa de dl Cozma Mihai
De asemeni, rog sa tineti aproape pentru a participa in aceasta toamnă la inaugurarea cetății dacice de la DRAGANESTI OLT - PROIECTATA si CONSTRUITĂ cu sprijin loca sub egida ADR de către dl TRAIAN ZORZOLIU- doctor honoris causa al ADR care ne va inștiința in timp util această victorie.
In luna octombrie vom participa la SALONUL CARTII IALOMIȚENE la Slobozia - asteptam planificarea zile din partea centrului cultural Ionel Perlea și a bibliotecii județene.
Ascultialomita - filiala independenta a ADR din Ialomita- Slobozia va pregati o surpriza pentru membrii ADR.
Tot in aceasta toamna la Valea lui Ion - Bacau vom acorda premiul Ion Rotaru pentru cel mai silitor elev din scoala cu acelasi nume


In acest an sunt peste 42 de manuscrise ale membrilor ADRE care asteapta sa fie publicate și lansate.


Va asteptam cu drag!




--
GeoStroe

0722972522, tel:0214138434, geostroe@gmail.com
Fundația Academia DacoRomână ”TDC” - FADRTDC, Blocul Unitatea Națiunii - BUN
Partidul României Europene - P.R.E. va deveni Partidul Dacilor Liberi - D.L.
SC.Tempus DacoRomânia ComTerra SRL - Editura DacoRomână ”TDC”
www.tempusdacoromania.ro
www.academiadacoromana.ro
www.partidulromanieieuropene.ro

[Adrian Pop]

CERERE DE ÎNSCRIERE

Subsemnatul(a)…….................................. ........................................, luând cunoştinţă de prevederile Statutului FUNDAŢIEI ACADEMIA DACOROMÂNĂ « TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA » şi Programul acesteia, PROTEMDACOM - 10 050 (2050), solicit prin prezenta să fiu primit (ă) ca membru (ă) a (l) acestei instituţii. Doresc să activez în structurile autonome ale ACADEMIEI DACOROMÂNE TDC sau / şi ale UNIVERSITĂŢII DACOROMÂNE TDC. Semnătura…………………. Data ……………. SENATULUI

FUNDAŢIEI ACADEMIA DACOROMÂNĂ

“TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA”


CURRICULUM VITAE

Numele, (nume anerioare), .................................................. .................................................. .........................
prenumele (cu iniţiala tatălui)…………………….................................. .................................................. ........
.................................................. .................................................. ...........CNP............................... ……………....
Data nasterii.......................................... ... Locul naşterii.......................................... .............................................
.religia........................ ……..sex…...................naţionalitatea......... .........................cetăţenia…............... ..............
Domiciliu………………….................................. .................................................. .................................................
.................................................. .................................................. .................................................. ...........................
telefon,........................ fax,..................... e-mail.............................................. .................................................. .. . .................................................. .................................................. ..mobil........................................... ......................
Profesie.......................................... .................................................. .................................................. .....................
Locul de muncă............................................. .................................................. .................................................. .....
Adresa de la locul de muncă............................................. .................................................. ....................................
.................................................. .................................................. .................................................. ..........................
Reşedinţa......................................... .................................................. .................................................. ...................
Funcţia îndeplinită....................................... .................................................. .................................................. .......
Studii, titluri ştiinţifice, gradul profesional .................................................. .................................................. .......
.................................................. .................................................. .................................................. .........................
………………............................................ .................................................. .................................................. .......
………………............................................ .................................................. .................................................. .......
Centrul de cercetare, structura ADR din care doreşte să facă parte….……......................................... ................
……………............................................. .................................................. .................................................. ......
Structura Universităţii DR din care doreşte să facă parte............................................. .......................................
………………............................................ .................................................. .................................................. .......
Experienţa ştiintifică şi profesională……… ……………… ………............................................... .....................
.................................................. .................................................. .................................................. .........................
funcţia anterioară..................., experienţa acumulată......................................... .................................................. .
.................................................. .................................................. .................................................. .........................
Instituţii academice, societăţi în care sunt membru sau în care deţin funcţii, titluri onorifice etc………………
…………………………........................................ ...........………………………………………………………
……………............................................. .................................................. .................................................. ..........
.................................................. .................................................. ............………………………………………..
Lista de lucrări, articole, studii, cărţi, enciclopedii, colaborări, lucrări de artă, tehnici, arhitecturale, creaţii intelectuale, compozitii (se anexează o listă separată)………………. .................................................. ..................
.................................................. .................................................. .................................................. ...........................
…………………………………………………………………………………................... ..................................
.................................................. .................................................. ..................................…............... ........................
Domeniul (centrul, filiala, structura) în care doreşte să activeze în FADRTDC……….………………………
…………………........................................... .................................................. .................................................. ......
Teme de cercetare pe care le propune în planurile şi programul FADRTDC şi încheie contract de cercetare cu ADR............................................... .................................................. .................................................. ........................
.................................................. .................................................. .................................................. ...........................
.................................................. .................................................. .................................................. ...........................
.................................................. .................................................. .................................................. ........................... ………………............................................ .................................................. .................................................. .......
Titlurile manuscriselor în lucru (proiecte, schiţe, studii etc).............................................. .....................................
......................................……………………………. .................................................. ............................................
.................................................. .................................................. .................................................. ...........................
.................................................. .................................................. .................................................. ...........................
………………............................................ .................................................. .................................................. .......
………………............................................ .................................................. .................................................. .......

Acţiuni privind Festivalul Timpului ………………………………………………………………………… .……………………………………………………………………………………………………………………
………………............................................ .................................................. .................................................. .......
………………............................................ .................................................. .................................................. .......
Dacă sunt detalii de comunicat, se vor anexa mai multe file in format electronic si pe suport de hartie

Data completarii.................................... Acest document se expune pe www.academiadacoromana.ro

[Adrian Pop]

(urm.din p.1) Calendarului Dacoromânesc (CDR), pentru strîngerea Fondului dacoromânităţii (FDR), pentru problemele curente ale redacţiei Revistelor DacoRomânităţii (Tempus, DacoRomânia, Comterra, Lupta pentru DacoRomânia europeană şi DacoRomânitatea – magazin pentru toţi dacoromânii), Studii şi cercetari de dacoromânistică, Colecţiei TDC, de secretariat, colaborări, corespondenţa, arhive, depozitul de carte etc.
În ultima joi a lunii noiembrie are loc sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice a FADRTDC. În luna iunie, în a treia joi are loc, de drept, şedinţa conducerii FADRTDC la sediul public. De regulă, în prima joi a fiecărei luni între orele 16-18: 1 oră predare - prezentare a temei de cercetare fundamentală, 1 oră dezbateri de tempologie-istorie-filosofie, creativitate, ştiinţa conducerii-management, dacoromânistică-sociologie şi drept. În a doua joi, Laboratorul de creaţie Hasdeu, în penultima joi - probleme comterriste (globale), iar în ultima joi, probleme naţionale.

PROIECTE CULTURALE FUNDAMENTALE

I. OPERE FUNDAMENTALE:1. ENCICLOPEDIA DACOROMÂNĂ - inițial Enciclopedia Academiei DacoRomâne (a apărut prima ediție îin două volume, a doua ediție îin patru volume (aproximativ 4500 pagini, format intermediar, iar în prezent se lucrează la o ediție a treia îin 10 volume, iar în final va Enciclopedia DacoRomână va avea 100 de volume – comparabilă cu marile encilopedii ale lumii), 2. DICȚIONAR ETIMOLOGIC AL LIMBII DACOROMÂNE, 3. TESTAMENTUL ZAMOLSIAN DACOROMÂN, 4. ENCICLOPEDIA CONDUCERII, 5. ENCICLOPEDIA DREPTULUI, 6. ENCICLOPEDIA PENALĂ, 6. 7 PROIECTUL CONSTITUŢIA DACOROMÂNIEI – 2025-2050.
II. TRATATE DE SPECIALITATE: 1. TRATAT DE ISTORIE A DACOROMÂNILOR, 2. TRATAT DE ŞTIINȚA CONDUCERII, 3. TRATAT DE DACOROMÂNISTICĂ, 4. TRATAT DE COMTERRISTICĂ, 5. TRATAT DE TEMPOLOGIE, 6. TRATAT DE EUROPENISTICĂ, 7 TRATAT DE ISTORIE A FILOSOFIEI ZAMOLSIENE.
III. LUCRĂRI DE SINTEZĂ: 1. O ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE DE LA ORIGINI PÎNĂ ÎN PREZENT, Ion Rotaru, (publicată în prima ediţie, apoi ediție definitivă, donația autorului pentru patrimoniul A.D.R.). 2. CALENDARUL DACOROMÂNILOR, 3. ANTOLOGIA LABORATORULUI DE CREAŢIE HASDEU T.D.C., 4. ISTORIA DREPTULUI DACOROMÂNESC, 5. BIBLIOGRAFIA DACOROMÂNEASCĂ, 6. TEMPUS - ȘTIINȚA AUTOCONDUCERII SAU CUM SA FII PRIMUL ÎN TIMP. 7. CRONOLOGIA DACOROMÂNILOR
IV. REVISTE: 1.STUDII ȘI CERCETĂRI DE DACOROMÂNISTICĂ - revista A.D.R., 2. REVISTELE DACOROMÂNITĂŢII - (TEMPUS, DACOROMÂNIA, COMTERRA, LUPTA dacilor liberi pentru DacoRomânia şi DACOROMÂNITATEA - magazin pentru toţi dacoromânii), 3. ASCULTIALOMIȚA - revista filialei independente a A.D.R. - Asociația culturală Ialomiţa.
PREMIILE FADRTDC: pentru Secţia TEMPUS : 1. PRIMUL ÎN TIMP: ZAMOLSE, 2. B.P. HASDEU, 3. CONSTANTIN BRÎNCOVEANU; pentru Secţia DACOROMÂNIA: 1. MIHAI EMINESCU, 2. NICOLAE DENSUŞIANU, 3. DUMITRU BĂLAŞA; pentru Secţia COMTERRA: 1. BUREBISTA, 2. REGALIAN, 3. MIHAI VITEAZUL.

Membrii FUNDAŢIEI au acţionat :

I – a) pe plan local, dezvoltarea, democratizarea şi europenizarea conducerii instituţiilor locale, stimularea elevilor silitori; obiectiv : TRAIAN - ORAŞ EUROPEAN PÎNĂ ÎN 2025.
b) PREMIUL „TEMPUS-PRIMUL ÎN TIMP” pentru cel mai bun elev la învăţătură din Traian se acorda, de 25 de ani, toamna.
II - a) pe plan judeţean şi zonal fondînd „Asociaţia culturală [IMG]file:///C:\DOCUME~1\Admin\LOCALS~1\Temp\msohtml1\03\clip_i mage002.jpg[/IMG]Ialomiţa – ASCULTIALOMIŢA”, filială independentă, cu revistă proprie, pentru promovarea şi stimularea creativităţii şi valorilor ialomiţene, de la izvoarele Ialomiţei (vîrful Omul, Sfinx, Peşteră), la vărsare în Dunăre, în bazinul ei hidrografic (Bucegi-Dîmboviţa-Moştiştea-Buzău-Dunăre). Obiectiv: Slobozia - centru universitar dacoromânesc european şi de cercetări temporale Amara şi Mînăstirea Piscul Crăsani de lîngă Cetatea lui Dromichete – tabere de creaţie dacoromânească.
III - pe plan naţional şi european a fondat :
a)[IMG]file:///C:\DOCUME~1\Admin\LOCALS~1\Temp\msohtml1\03\clip_i mage004.jpg[/IMG]S. C. TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA SRL. www.tempusdacoromania.ro, ca editură, a scos sute de titluri de cărţi, reviste, în mii de exemplare. Prin sutele de milioane de pagini tipărite, promovează sute de oameni de valoare naţională. În perspectivă, o fermă de tip european, un Centru multifuncţional all in one la Traian, o Radio-televiziune Tempus şi un Liceu privat Tempus.
b)[IMG]file:///C:\DOCUME~1\Admin\LOCALS~1\Temp\msohtml1\03\clip_i mage006.png[/IMG]ACADEMIA DACOROMÂNĂ și[IMG]file:///C:\DOCUME~1\Admin\LOCALS~1\Temp\msohtml1\03\clip_i mage008.jpg[/IMG] ACADEMIA ZAMOLSIANĂ ”Primii în timp”– www.academiadacoromana.ro, entități autonome al Fundaţiei.Prima pentru cercetare ştiinţifică în dacoromânistică-europenistică, istorie-tempologie-filosofie, comterristică-probleme globale, drept, ştiinţa conducerii-management, sociologie, creativitate, educaţie permanentă cu sesiuni săptămînale în fiecare joi, între orele 16-18, la Clubul Calderon - Bucureşti. A doua, pentru educație și învățîmînt aparținînd de A.D.R. la Traian.
În perspectivă: Universitatea Zamolsiană DacoRomână sau DacoRomâno-Chineză ”Zamolse- Confucius” în România.
c)[IMG]file:///C:\DOCUME~1\Admin\LOCALS~1\Temp\msohtml1\03\clip_i mage010.jpg[/IMG]PARTIDUL ROMÂNIEI EUROPENE–P.R.E. (nr.45 din 27.06.2007 Tribunal Buc.) are Program politic intitulat „Renaşterea dacoromânească în U.E.-2050”, ca partid de unitatecu doctrină naţională, de centru-dreapta şi deschidere europeană.
d)[IMG]file:///C:\DOCUME~1\Admin\LOCALS~1\Temp\msohtml1\03\clip_i mage012.jpg[/IMG]PARTIDUL DACILOR LIBERI –D.L. Ambele fondate de FADRTDC vor participa la alegerile din România şi din U.E.promovînd valorile naţionale şi europene în şi din România în Europa, în Parlamentul României şi al Europei. www.partidulromanieieuropene.ro, www.partiduldacilorliberi.ro
e) [IMG]file:///C:\DOCUME~1\Admin\LOCALS~1\Temp\msohtml1\03\clip_i mage014.jpg[/IMG]FESTIVALUL TEMPUS, TEMPUSFEST, al timpului, la Traian - Ialomiţa, se organizează mereu în a doua sîmbătă a lunii septembrie, sub semnul crucii la sediul fundaţiei din Traian – Ialomiţa, cu deviza:“Să cinstim împreună înaintaşii, să ne bucurăm împreună că mai existăm şi să construim împreună viitorul celor care vor veni!” Viitoarea ediţie, XV, TEMPUSFEST se va desfășura între 11-14.09.2014, la sediul din Traian.

A fi pentru a şti, a şti pentru a avea,

a avea pentru a putea, a putea pentru a face,

a face pentru a fi oameni fericiţi!

[IMG]file:///C:\DOCUME~1\Admin\LOCALS~1\Temp\msohtml1\03\clip_i mage016.jpg[/IMG]

Întru eternizarea valorilor temporale dacoromâneşti

pe Terra comună, într-o lume comterristă, a tuturor!

F U N D A Ţ I A

A C A D E M I A DACOROMÂNĂ

„TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA”

a fost înfiinţată la 23.11.1991, dosar 751/PJ/1991 la judecătoria sect. 1, Bucuresti, pe timp nelimitat, ca societate independentă, neguvernamentală, non profit, la adunarea membrilor fondatori de la Căminul Cultural din localitatea Traian-Ialomiţa cu denumirea FUNDAŢIA TEMPUS şi a acţionat pentru îndeplinirea programului propriu. Prin modificări succesive ale Statutului şi Programului şi prin absorbţia, la 9 mai 2008, a ACADEMIEI DACOROMÂNE (A.D.R.-fostul Institut Naţional pentru Românitate şi Românistică-INPROROM fondat la 1 Dec.1991, transformat în A.D.R. la 9 mai 1995), a devenit dintr-o fundaţie sătească, una cu vocaţie naţională, europeană şi chiar globală, rămînînd cu rădăcinile la Traian, alături de membrii fondatori din România şi activi de pe mai multe continente.

Adresa: Str. Drumul Taberei, nr.26/119, cod poştal 061335, sect. 6,

Tel. / fax: 021413 84 34, 0722972522, sau FADRTDC - str.Unirii 589A–Traian, jud. Ialomiţa. geostroe@gmail.com, www.academiadacoromana.ro. www.tempusdacoromania.ro, http://www.partidulromanieieuropene....cilorliberi.ro

Oficiul poştal 58, Căsuța poștală 14, Bucureşti – România

ACŢIUNI PERMANENTE ALE FADRTDC

BUCUREŞTI: de la a treia joi a lunii septembrie pînă la a treia joi din iunie, comunicări-dezbateri, între 16-18, la Biblioteca Pedagogică Naţională, str. Zalomit nr.12 (Cişmigiu),sala Istrate Micescu.
SLOBOZIA - AMARA: ASCULTIALOMIŢA, ultima sîmbătă a lunii octombrie, SIMPOZION ŞTIINŢIFIC NAŢIONAL pe teme de cultura, terapii naturale, tradiţionale, alternative şi complementare, management, drept, educaţie împreună cu alte societăţi.
BUCUREŞTI: SIMPOZION DE TERAPII NATURALE, ALTERNATIVE şi COMPLEMENTARE, împreună cu Fundaţia TERRA MIRABILIS, în ultima sîmbătă a lunii septembrie.
SLOBOZIA: în jurul datei de 22.03. cu ASCULTIALOMIŢA: SĂRBĂTOAREA „HORA ECHINOCŢIULUI”, A PRIMAVERII, Centru Cultural UNESCO „I. Perlea”, împreună cu alte societăţi.
VALEA LUI ION - jud. BACĂU: în ultima sîmbătă a lunii mai – Simpozion naţional de teorie, istorie şi critica literară „Ion Rotaru”
RÎMNICU VÎLCEA - „IN MEMORIAM - pr.cerc.şt. DUMITRU BĂLAŞA” - memorial pentru părintele dacoromânisticii (1 august).
BUCUREŞTI, a treia joi din octombrie, IN MEMORIAM EMIL MIHULEAC-ştiinţa conducerii împreună cu ACADEMIA OAMENILOR DE ŞTIINŢĂ.
TRAIAN-IALOMIŢA:FESTIVALUL TEMPUS, TEMPUSFEST a doua sîmbătă a lunii septembrie. „TEMPUS”, pentrucel mai bun elev (se acordă la începerea anului școlar la Liceul tehnologic Traian).
TRAIAN - IALOMIŢA - CURSURI „PRIMII ÎN TIMP”- la sediul Fundaţiei din Traian, în fiecare an, în a doua şi a patra sîmbătă a lunilor septembrie, octombrie, noiembrie decembrie, ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai şi iunie, lucrările Laboratorului de creaţie TDC astfel : între orele 12,00-13,00 întîlniri-dezbateri bilunare privind PROGRAMUL „TRAIAN – ORAŞ EUROPEAN PÎNĂ ÎN ANUL 2025”, iar între orele 13,00-14,00 Cursuri- dezbateri bilunare ”PRIMII ÎN TIMP” sub egida Universităţii DacoRomâne TDC pe teme privind cercetarea, democraţia, ştiinţa conducerii, ştiinţele juridice, europenistica, privind învăţămîntul, educaţia permanentă, creativitatea, cultura şi tradiţiile locale în Traian, în România şi în lume. (deocamdată suspendate pentru reamenajarea locaţiei). In perspectivă: Tabere de creaţie a valorilor dacoromâneşti la AMARA-IALOMIŢA, mănăstirea Piscul Crăsani - Cetatea lui Dromichete (Dromigetul) şi un Centru Cultural Zamolsian la SINAIA. Obiectiv strategic: refacerea Capitalelor SARMISEGETUZA REGIA şi ARGEDAVA.
Conform art.57 alin.(4) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal pentru sponsorizarea entităţilor nonprofit, contribuabilii pot solicita direcţionarea unei sume prin completarea formularului 230 denumit Cerere privind destinaţia sumei reprezentînd pînă la 2% din impozitul anual, cod 14.13.04.13. Cereţi acest formular care se completează de către persoanele fizice care au realizat venituri din salarii în fiecare an pînă la 15 mai de la organul fiscal în a cărei rază teritorială se află domiciliul dvs. şi păstraţi copia. Formularul este gratuit şi se poate depune direct sau prin scrisoare recomandată. FUNDATIA ACADEMIA DACOROMÂNA „TEMPUS DACOROMANIA COMTERRA” are Cont CECBank, Agenţia Drumul Taberei, Bucureşti, sect. 6, Cod fiscal nr.4929150 Cod IBAN R035CECEB60443RON0354455, Bucureşti. Treceţi adresa şi codul numeric personal, denumirea şi codul IBAN, fisa dvs., a soţului, soţiei etc. Dacă nu optaţi pentru FADRTDC, 2% din impozitul datorat statului se varsă, ca şi pînă acum, tot la stat.
Administraţia financiară deţine formularele oficiale.

EXTRAS DIN DOCUMENTELE FUNDAŢIEI

a). Prezidiul FADRTDC este format din: Gheorghe (Geo) Stroe - preşedinte fondator, precum și un secretar-contabil şi un administrator-tezorier. b). Consiliul de conducere este alcătuit din 7 persoane desemnate de preşedintele fondator pe timp nelimitat (...). c). Senatul Fundaţiei ADRTDC este alcătuit din Senatul Academiei DacoRomâne (ADR), constituit din 25 de persoane propuse de către cei 100 de membri ai ADR şi Consiliul de conducere al FADRTDC. d). Forumul Fundaţiei ADRTDC (Adunarea Generală) este compus din Prezidiul FADRTDC (3 persoane), Consiliul de conducere (7 membri) şi Senatul ADR (25 membri) avînd maximum 33 de membri. Senatul Fundaţiei este şi Senatul Academiei DacoRomâne.
FILIALA INDEPENDENTĂ: Asociaţia culturală Ialomiţa-ASCULTIALOMIŢA, Slobozia, Club Tineret.
FILIALA TRAIAN-IALOMITA, cu sediul pe proprietatea Fundației (lîngă primăria comunei Traian), precum şi alte filiale din ţara şi din lume.
FADRTDC va acţiona pentru înfiinţarea de filiale în România, în Europa şi oriunde trăiesc dacoromâni. Conform programului propriu „PROTEMDACOM-10 050(2050)”, Patronul spiritual-temporal este ZAMOLSE, simbolizat prin Sfinxul dacoromânesc din Bucegi, Patronul culturii şi limbii naţionale este MIHAI EMINESCU, iar Patronul acţiunii este BUREBISTA. NICOLAE DENSUȘIANU este presedintele de onoare în eternitate al FADRTDC.
ACADEMIA DACOROMÂNĂ (A.D.R.) este principala parte componentă autonomă a Fundaţiei ADR”T.D.C.” şi, totodată, continuatoarea şi legatara unică a Institutului Naţional pentru Românitate şi Românistică (INPROROM), fondat la 1 Dec.1991 şi a Cercului de studii Deceneu. A.D.R. este, ca şi Fundaţia de care aparţine, o instituţie independentă de stat sau de partide politice, non-profit, de interes public naţional şi internaţional, de cercetare în domeniile fundamentale ale ştiinţei, culturii, artei şi tehnicii, independentă în acţiunile ei. A fost înfiinţată de Fundaţia Tempus devenită FADR ”T.D.C.” A.D.R. se constituie ca o societate a oamenilor liberi, care au conştiinţă identitară de dacoromâni şi care militează pentru eternizarea valorilor temporale dacoromâneşti de la origini şi pînă în viitorii posibili şi dezirabili pe Terra noastră comună. Are 3 secţii: Tempus, DacoRomânia și ComTerra, fiecare cuprinzînd cîte 7 centre de cercetare fundamentală. Scopul A.D.R. este cunoaşterea, cercetarea, crearea, stimularea, promovarea, apărarea şi eternizarea valorilor temporale dacoromâneşti de pretutindeni, pe Terra noastră comună. Creată din nevoia unor clarificări privind problematica omului, a timpului, privind geneza, identitatea naţională şi culturală, dacoromânistica – ca istorie, cultură și civilizație a românimii, privind stimularea creativităţii, cercetarea, apărarea drepturilor şi libertăţii omului, privind problemele conducerii şi ale dreptului într-o lume globală, a cunoaşterii şi acţiunii în general, A.D.R. îşi propune să colaboreze cu persoane fizice şi juridice din ţară şi din străinătate, care au preocupări comune, pentru conceperea şi realizarea de proiecte interdisciplinare de interes naţional, european şi internaţional. Conceptul de Tempus se constituie ca expresie a conştiinţei unei persoane în raport cu semenii, cu naţiunea şi cu comunitatea de naţiuni de pe Terra. Deviza acesteia este: „Primul în timp!”. Conceptul deDacoRomânia şi dacoromânitate constituie expresia istorică, logică şi prospectivă a unei entităţi naţionale dacoromâneşti, cu o vechime de zece ori milenară, cu puternice interese şi aspiraţii la nivel planetar de promovare a păcii şi a solidarităţii interumane, fără discriminări sau exclusivisme, spre edificarea prin eforturi comune a unei lumi a libertăţii, a cunoaşterii şi a creativităţii, a demnităţii persoanei umane şi a democraţiei naţiunilor, a prosperităţii. Deviza: „Spre viitorul DacoRomâniei!“ Conceptul deComTerra este expresia conştiinţei lumii în care trăim, a tuturor oamenilor şi naţiunilor de pe Terra noastră comună. Deviza acesteia este: „Întru eternizarea valorilor temporale dacoromâneşti zamolsiene, pentru o lume comterristă, a fiecăruia şi a tuturora!“
Obiectivul strategic al A.D.R. este pregătirea spirituală a renaşterii pentru reîntregirea naţiunii dacoromâne de pretutindeni în contextul valorilor umane temporale europene şi universale. În acest sens, A.D.R. colaborează cu academii, instituţii de stat şi private de cercetare, de învăţămînt, religioase, cu Partidul României Europene – P.R.E. pe care l-a înfiinţat, cu Partidul Dacilor Liberi (în formare), alte organizaţii şi instituţii cultural-ştiinţifice din România şi vecinătăţile sale, de oriunde trăiesc dacoromâni. Ea are ca temei atît adevărul, cît şi acţiunea eficace şi militează pentru stimularea acestora în cercetarea ştiinţifică, în creativitate, învăţămînt, în educaţie permanentă, în promovarea şi apărarea drepturilor şi libertăţii omului şi ale naţiunii dacoromâne pe Terra noastră comună. A.D.R. contribuie, independent de stat, la întărirea legăturilor dacoromânilor din ţară cu dacoromânii din afara frontierelor ţării şi acţionează pretutindeni pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii dacoromâneşti sub aspect etnic, cultural, lingvistic şi religios, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt ei în momentul de faţă.
PLANUL FADRTDC 2014-2015
Acţiunile specifice sunt publice şi au loc conform PROGRAMULUI TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA „PROTEMDACOM-10050 (2050)” al Fundaţiei Academia DacoRomână TDC (FADRTDC), de regulă, în fiecare zi de joi a fiecărei luni calendaristice, între orele 16.00-18.00, în Bucureşti, în str. J.L.Calderon nr.39, la Clubul Calderon (aproape de Piața Universității-Intercontinental), mai puţin în lunile iulie, august, precum şi în ultima săptămînă a lunii decembrie, considerate luni de vacanţă, precum şi în zilele de sărbători legale.
În principiu, în prima zi de joi sub egida Universităţii Zamolsiene TDC au loc cursurile libere şi gratuite, urmate de dezbateri publice de tempologie, filosofie, ştiinţa conducerii, comterristică, europenistică, dacoromânistică, sociologie, istorie şi drept, ştiinţe de graniţă, în a doua, sub egida FADRTDC au loc lucrările Laboratorului de creaţie TDC Hasdeu, (în a treia zi de joi, numai în lunile care au cinci zile de joi, au loc manifestările specifice de promovare a valorilor dacoromâneşti sau şedinţe de lucru ale conducerii FADRTDC, Universităţii TDC şi conducerea P.R.E.), în penultima joi a fiecărei luni au loc sesiunile de comunicări şi dezbateri publice pe teme internaţionale (comterriste - Terra comună), în ultima joi a fiecărei luni, sub egidele FADRTDC şi Universităţii Zamolsiene TDC au loc sesiunile de comunicări şi dezbateri publice pe probleme naţionale, dacoromâneşti, conform planului anual extras din PROTEMDACOM.

În fiecare joi, conform Protocolului de desfăşurare a şedinţelor, în primul sfert de oră, au loc comunicările de interes general, anunţuri din filele Calendarului dacoromânesc, reuniuni de lucru al colectivelor pentru a redacta Enciclopedia DacoRomână TDC (EDR), Dicţionarul etimologic al limbii dacoromâne (DELDR), Istoria Dacoromânilor (IDR), revista ADR–Studii şi cercetări de dacoromânistică, Revistele dacoromânităţii, lucrări ale membrilor sub egida FADRTDC la Editura DacoRomână TDC etc. (urm în p.2)

[Adrian Pop]

STATUTUL FUNDAŢIEI ACADEMIA DACOROMÂNĂ

„TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA”


A. DISPOZIŢII FUNDAMENTALE
Subsemnatul STROE GHEORGHE, născut la 11 septembrie 1952, în comuna Traian, Ialomiţa, fiul lui Radu şi al Mariei, domiciliat în Bucureşti, strada Sibiu nr. 13, bloc Z-18, sc.1, etaj 10, apartament 65, sector 6, în conformitate cu legislaţia României, constitui începând data de 9 mai 2008 următorul Statut al FUNDAŢIEI ACADEMIA DACOROMÂNĂ TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA (FADRTDC) - înfiinţată la 23.11.1991, cu denumirea FUNDAŢIA TEMPUS, dosar 751/PJ/1991 la judecătoria sectorului 1, Bucureşti, pe timp nelimitat, ca societate independentă, neguvernamentală, non profit, cu sediul în Bucureşti, Drumul Taberei nr. 26, bloc T-1, scara 1, etajul 9, apartamentul nr. 119, următorul conţinut:

Art. I. Denumirea este FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ “TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA” – prescurtat FADRTDC, pe scurt Fundaţia Dacoromână Tempus. A dobândit personalitate juridică prin sentinţa civilă nr. 46 prezentată în şedinţa publică din 30 ianuarie 1992 sub denumirea de Fundaţia Tempus, Traian – România, rămasă definitivă, la Judecătoria Sectorului 1, Bucureşti, dosar nr. 751/91 dosar transferat la judecătoria sectorului 6, şi este o organizaţie independentă, neguvernamentală, nelucrativă, fără caracter politic, constituită pe timp nelimitat de preşedintele ei fondator, Gheorghe (Geo) Stroe, la data de 23 noiembrie 1991, în localitatea Traian, judeţul Ialomiţa.

Art. II. Sediul legal al FT este în Bucureşti, Drumul Taberei nr. 26, bloc T-1, scara 1, etaj 9, apartament 119, telefon/fax nr. 4 021- 745 33 79; 413 84 34, oficiul poştal 66, ghişeul 1, C.P.58-14, 061534, Cod poştal 061355, sediu aflat în proprietatea acesteia.

Are o filială în comuna Traian, jud. Ialomiţa, tel. 0243/224082, cu sediu propriu în imobilul din centrul localităţii Traian, judeţul Ialomiţa, nr. cadastral 896, suprafata de 5067 metri patrati (suprafaţa construita la sol de 771 metri pătraţi) şi alta în Slobozia, denumită Asociaţia culturală Ialomiţa - ASCULTIALOMIŢA, municipiul Slobozia, sediu public inchiriat in B-dul Chimiei, nr. 10, jud. Ialomita. FADRTDC are dreptul de a constitui noi filiale oriunde în ţară şi în lume.Art.III. Scopul Fundaţiei este pentru a îndeplini PROGRAMUL TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA (pe scurt PROTEMDACOM-10 050 (2 050)) dezvoltat mai jos în art.X. Art. IV. Patrimoniul FADRTDC se compune din bunuri mobile şi imobile, documente, manuscrise, mijloace fixe provenite din donaţiile făcute de preşedintele fondator, legate, venituri din manifestări cultural-ştiinţifice şi literar-artistice proprii, închirieri de spaţii în imobile, drepturi de autor cedate, copyright-uri, dobândă la depunerile proprii, precum şi din patrimoniul spiritual şi material al Academiei DacoRomâne, al Universităţii DacoRomâne Tempus DacoRomânia ComTerra, al Federaţiei Obştilor dacoromânilor de pretutindeni (în curs de reactivare din FDMR), ca şi al Societăţii comerciale Tempus Dacoromânia Comterra s.r.l. – Editura Dacoromână TDC, Asociaţia culturală Ialomiţa – ASCULTIALOMITA, Partidul României Europene PRE (care a fost infiinţat de Academia DacoRomână) şi altele. Cele de mai sus au fost înfiinţate prin FADRTDC şi aparţin acesteia, funcţionând independent, pe baza aceluiaşi program denumit PROTEMDACOM 10 050 (2 050) având statute, regulamente, programe şi planuri proprii, subconturi distincte, precum şi din sediile puse la dispoziţie din proprietatea fundaţiei, destinate a fi sediul lor legal.Toate instituţiile de mai sus, împreună cu Universitatea DacoRomână TDC, Partidul României Europene – PRE împreună şi altele care se vor crea, acţionează şi vor acţiona în scopul prevăzut de art.III şi X din prezentul statut, folosind patrimoniul în conformitate cu legislaţia română în vigoare.Documentele tuturor instituţiilor de mai sus, prezente şi viitoare, fac parte componentă de drept, ca documente independente şi extensii-anexe la Statutul, Regulamentul de organizare si funcţionare şi Programul Fundaţiei Tempus denumit PROTEMDACOM -10 050 (2 050). S.C. TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA SRL este principala societate care susţine PROTEMDACOM -10 050 (2050) şi alimentează permanent din punct de vedere financiar contul FADRTDC.Patrimoniul FADRTDC se constituie din:a) suma de bani aflată în contul CEC, Agenţia Dr. Taberei, sector. 6, Cod IBAN R035CECEB60443RON0354455,Cod fiscal nr. 4929150, care se alimentează periodic; b) apartamentul din Bucureşti, Drumul Taberei nr. 26, bloc T-I, scara 1, etaj 9, nr. 119 în valoarede piaţă de aprox. 60 000 euro la care se adaugă dotările necesare şi îmbunătăţirile facute.c) un teren pe raza comunei Traian, judeţul Ialomiţa, moştenire de la părinţi, conform actelor anexate (cu plantaţii de viţă-de-vie, livadă, 1 ha de nuci etc.), altele care sunt achiziţionate şi donate pentru FADRTDC, ori care vor fi cumpărate în cadrul unei ferme agroindustriale, precum şi alte bunuri imobile cu destinaţie de producţie industrial-agricolă, servicii şi comercială.d) imobilul din centrul comunei Traian, judeţul Ialomiţa, fostul sediu al CAP-primariei, conform contractului de vânzare - cumpărare, autentificat la 10 oct. 2007 la notariat cu nr. 4898 Păun Mariana din Slobozia, ca sediu propriu, nr. cadastral 896, suprafata de 5067 metri patrati cu suprafata construita la sol, în pezent, de 771 metri pătraţi, pe terenul în care FADRTDC menajează un sediu nou cu o proiectie care urmează simbolul FADRTDC, sediul în care vor funcţiona filialele ADR, al Partidului României Europene –PRE, Universitatea DacoRomână TDC, Bibliotecă publică a FADRTDC, alte spaţii cu destinaţie culturală, servicii, pentru închirieri şi alte destinaţii.e) o cameră în casa părintească din Traian, judeţul Ialomiţa. f) întreg patrimoniul S.C. TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA S.R.L. Bucureşti, Drumul Taberei nr.26/119; Tel./fax: 021-413 84 34; 0721 03 40 81, 0722 97 25 22, www.tempusdacoromania.ro, Oficiul poştal 66, ghişeul nr.1, C.P. 58-14, Cod poştal 061355; ORCMB J40/ 3443/1993; Cod fiscal 4194619; Capital social: 10 000; Cod IBAN RO59 RNCB 0077 0502 3897 0001, Cont BCR - sector 6 şi la Trezoreria sect. 6, Calea Giuleşti nr.3, Cod IBAN RO75 TREZ 7065 069X XX00 1547 – care editează lucrari de ştiinţe sociale, carte de idei, juridică, eseuri, conducere – management - politică, tempologie - istorie - filozofie, dacoromânistică - sociologie, comterristică - probleme globale, militară, medicină, tehnică, economică, teze doctorat, cursuri universitare, manuale şcolare, enciclopedii, dicţionare, monografii, compendii, literatură, mitologie, artă, memorii, calendare, poezii debut, teatru, folclor, science fiction, sport-turism, muzică, ghid limbi străine, reviste; cu un patrimoniu - incluzând copyright-urile donate, obţinute pentru diverse cărţi valoroase – evaluat la situaţia existenta la 1 ianuarie 2008 conform documentelor financiar-contabile.g) Drepturile de autor la lucrările publicate ale preşedintelui fondator şi pentru cele viitoare ale sale, precum şi ale autorilor care au cedat sau vor ceda, total sau parţial Fundaţiei Tempus şi Academiei DacoRomâne, respectiv FADRTDC;h) Depozite în valută, euro şi dolari, ale căror dobânzi vor alimenta investiţiile S.C. TDC S.R.L. din profitul cărora se susţine FADRTDC.i) sume obţinute prin donaţii, subvenţii de la instituţii private sau publice, interne sau internaţionale, programe europene etc.Pentru constituirea Bugetului consolidat al Fundaţiei, anual, pe baza profitului obţinut de S.C. TDC s.r.l., la care se adaugă dobânda din fondul de rezervă constituit, după scăderea tuturor cheltuielilor acesteia, venitul se împarte în două părţi egale cum urmează:
A.- 1/2 în contul S.C.TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA S.R.L. (după ce îşi scoate toate cheltuielile făcute cu investiţia, plata personalului tehnico-administrativ, întreţinerea sediilor, a tipografiei, librăriilor, anticariatelor, posturilor de radio si televiziune, plata tipăririi cărţilor şi revistelor, emisiunilor radio-tv etc., pentru plata drepturilor legale ale autorului sau autorilor, creatorului sau creatorilor de valori promovaţi de aceasta), cu scopul de a-i reînvesti şi obţine profit în scopul sprijinirii obiectivelor legale ale fundaţiei, pe baza Bugetului aprobat de FADRTDC şi achiziţionarea de noi imobile - terenuri, clădiri şi inchirieri, pentru acţiuni la societăţi comerciale şi alte investiţii care aduc profit Fundatiei;B.- 1/2 în contul FUNDAŢIEI ACADEMIA DACOROMÂNĂ TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA pentru înfăptuirea PROTEMDACOM-10 050 (2050). După ce se asigura plata cheltuielilor cu personalul, sediile etc. suma acordată FADRTDC se împarte în patru părti, astfel: - 1/4 pentru susţinerea ACADEMIEI DACOROMÂNE (ADR) şi a Universităţii DacoRomâne Tempus DacoRomânia ComTerra, pe scurt Universitatea DacoRomână TDC (UDRTDC).Suma este destinată cercetării fundamentale şi aplicative şi pentru: a) publicarea periodică, sub egida FADRTDC a unor lucrări fundamentale cum sunt: Tratatul de dacoromânistică, Istoria dacoromânilor, Dicţionarul etimologic al limbii dacoromâne, Calendarul dacoromânesc, Enciclopedia TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA (pe scurt Enciclopedia dacoromână), Tratat de ştiinţa conducerii, Enciclopedia dreptului, Tempus. Ştiinţa timpului, Testamentul Zamolsian Dacoromân, Tratatului de europenistică,precum şi a revistelor: Tempus Dacoromânia Comterra, Dacoromânitatea şi Lupta, ASCULTIALOMITA, a unor noi lucrări valoroase care promovează valorile temporale, ale dacoromânisticii şi ale dacoromânităţii şi europenităţii, ale conducerii şi dreptului, reeditarea unor opere esenţiale ale unor oameni de seamă ai dacoromânităţii. b) pentru sustinerea învăţământului şi culturii, prin cursurilor Universităţii DacoRomâne TDC la Bucureşti, Slobozia şi Traian, a Bibliotecii FADRTDC. Se are în vedere înfiinţarea unui liceu privat la Traian şi indemnizatii pentru membri de valoare ai Academiei DacoRomâne. -1/4 pentru a susţine activitatea culturală prin societatea ASCULTIALOMITA din Slobozia, sumă care, (după ce se vor acoperi cheltuielile de funcţionare si desfaşurare a acţiunilor de primăvară, la echinox şi în toamna), se împarte în două (1/2 pentru un Premiu anual local de creaţie IALOMIŢA, atribuit de Asociaţia culturală IALOMIŢA - ASCULTIALOMIŢA pentru locuitorii din bazinul hidrografic al râului Ialomiţa de la izvoare şi până la vărsare în Dunăre, 1/2 pentru publicarea revistei ASCULTIALOMIŢA şi a unor lucrări valoroase propuse de conducerea ASCULTIALOMIŢA şi realizarea unor obiective statutare.- 1/4 pentru a susţine activitatea Partidului României Europene-P.R.E., iar destinaţia lor va fi stabilită de conducerea P.R.E. (revista Lupta, campanie electorală etc, burse etc., premiul Lupta pentru România europeană). - 1/4 pentru organizarea şi desfăşurarea unui Festival TEMPUS, al Timpului, anual, la Traian, şi in locaţiile FADRTDC, în a doua sâmbătă a lunii septembrie, cu deviza “Să cinstim împreună înaintaşii, să ne bucurăm împreună că mai existăm şi să construim împreună viitorul celor care vor veni!”, care să cuprindă serbări, comemorări, aniversări, lansări de cărţi cu tematică temporală, întreceri sportive, concursuri cu premii şi diplome pentru elevi silitori, întâlniri cu personalităţi ştiinţifice şi cultural-artistice, întâlniri ale fiiilor comunei, pretreceri, balul tradiţional etc., prilej cu care se vor acorda premiile şi anuale. Astfel, anual, suma se va împarţi în două, astfel:A - 1/2 pentru organizarea Festivalului Timpului şi editarea revistei GEOTEMPUSTDC, iarB - a doua jumătate se va împărţi astfel:-1/5 pentru un Premiu universal anual TEMPUS (premiu de creaţie temporală)-1/5 pentru un Premiu naţional anual DACOROMÂNIA care se acordă dacoromânilor din ţară sau de pretutindeni ; - 3/5 pentru un premii in localitatea Traian Ialomiţa, care se împarte în trei: -1/5 premiul Tempus, pentru stiinţe fundamentale Zamolse - Prior in tempore, -1/5 premiul Dacoromânia, - Mihai Eminescu pentru cultură şi creaţie istorică, literară, artistică, acţiuni şi atitudini naţionale, -1/5 premiul Comterra, - Burebista pentru cunoaşterea lumii în care trăieşte, şi va fi distribuit împreună cu diplomele pentru 3 dintre cei mai silitori tineri din localitatea Traian-Ialomiţa.La Traian, directorul Centrului FADRTDC independent, care este şi managerul local, are obligaţia ca, după ce achită toate cheltuielile necesare, din profitul obţinut de pe terenul fundaţiei, de la ferma Fundaţiei, să asigure înfăptuirea Planului anual şi să se îngrijească de fondul de carte, inclusiv birotica, informatica de la Biblioteca FADRTDC din Traian. La Slobozia, preşedintele filialei independente, denumită Asociaţia culturală Ialomiţa -ASCULTIALOMIŢA va organiza anual, conform planului aprobat: primăvara, Hora Echinocţiului, iar toamna, Zilele culturale ale ialomiţenilor,prilej cu care se va edita revista cu acelaşi nume, se vor edita şi lansa cărţi ale ialomiţenilor, se vor acorda premii, titluri şi diplome FADRTDC prin ASCULTIALOMIŢA.La Bucureşti, la sediul centrului independent, anual se vor organiza la sfârşitul lunii noiembrie, între 23.11, data înfiinţării Fundaţiei şi 1 Decembrie, Ziua Naţională a DacoRomâniei, sesiunea de comunicări ştiinţifice pe teme de dacoromânistică, în cinstea Zilei naţionale, prilej cu care se vor acorda premiile DacoRomânia, titluri şi diplome, iar în cinstea zilei de 9 mai, de ziua ADR şi a PRE, sesiunea de comunicări ştiinţifice pe teme de tempologie, ştiinţa conducerii, dacoromânistică, comterristică şi drept, prilej cu care se vor acorda premiile FADRTDC, titluri şi diplome.În Bucegi, lângă Omul si Sfinxul dacoromânesc, la Sinaia-Buşteni, la sediu centrului independent se vor organiza acţiunile temporale si se va constitui arhiva şi centrul naţional şi european definitiv, peste un timp oarecare.Art. V. Componentele FADRTDC. Fundaţia este compusă, pe lângă filialele din ţară şi din străinătate, din: a) Academia Dacoromână, în care se include şi Universitatea DacoRomână TDC, b) SC Tempus Dacoromânia Comterra srl care îşi va diversifica obiectul de activitate cu o fermă agroindustrială, in domeniul producţiei, serviciilor şi comerţului, c) Partidul României Europene - PRE, d) RTV în curs de înfiinţare, alte instituţii ştiinţifice, cultural-educative, de învăţământ şi comerciale care se vor constitui cu scopul comun de a identifica, a sprijini şi a promova, a crea valori temporale, naţionale, dacoromâneşti şi comterriste, de orice fel, pentru a contribui la cunoaşterea şi unirea resurselor umane, spirituale, materiale şi financiare pentru îndeplinirea PROTEMDACOM - 10 050 (2050).“ Art. VI. Organele de conducere ale FT sunt următoarele:a) Preşedintele FADRTDC este preşedintele ei fondator, Gheorghe (Geo) Stroe. După moartea sa, va fi ales un preşedinte executiv de către Prezidiul FADRTDC, la propunerea Consiliului de conducere al FADRTDC.
a1) Prezidiul FADRTDC are competenţa totală şi generală în luarea deciziilor pentru Fundaţie, Academie, Editură, Universitate şi alte instituţii întemeiate de aceasta şi este format din Gheorghe (Geo) Stroe – preşedinte fondator al Fundaţiei, Carolina Stroe, secretar – contabil, Maria Stroe, administrator - tezorier. Prezidiul preia toate atribuţiile inclusiv ale Senatului ADR şi al conducerilor altor instituţii întemeiate de acestea pentru pentru îndeplinirea PROTEMDACOM - 10 050 (2050).b) Consiliul de conducere al FADRTDC. Este alcătuit din 7 persoane desemnate de preşedintele fondator pe timp nelimitat si care, după moartea preşedintelui fondator, se aleg dintre membrii de familie ai preşedintelui fondator şi urmaşii celor 7 desemnaţi de fiecare membru pentru locul pe care îl ocupă la ultima şedinţa. Ulterior, el se va completa din rândul urmaşilor celor de mai sus. Fiecare membru al Consiliului de conducere va desemna în scris, anual, la notariat, pe cel care îl va înlocui după decesul său. În cazul în care nu mai sunt urmaşi ai celor din componenţa ultimului Consiliu de conducere, Senatul ATDC va alege în locul acestora în componenţa Consiliului de conducere persoane din rândul membrilor ATDC. Primul Consiliu de conducere al Fundaţiei TDC este constituit din Geo Stroe, preşedinte fondator, Mihai Stroe, Ina Stroe, Carolina Stroe, Silviu Stroe, Maria Stroe şi preşedintele Academiei DacoRomâne.Preşedintele fondator numeşte personalul tehnic necesar. Ulterior, preşedintele ales va avea dreptul de a propune împreună cu Prezidiul FADRTDC şi Senatul FADRTDC şi care vor decide în mod democratic, conform statutului.c) Senatul FUNDAŢIEI ACADEMIA DACOROMÂNĂ TDC (FADRTDC) este constituit din 25 de persoane desemnate de Prezidiul FADRTDC dintre cei 100 de membri ai ADR.d) Forumul FUNDAŢIEI ACADEMIEI DACOROMÂNE TDC este compus din Consiliul de conducere (7 membri) şi Senatul FADRTDC (25 membri) având maximum 33 de membri. Deciziile majore se iau la propunerile membrilor Forumului FADRTDC. Cvorumul legal este constituit din 14 de membri prezenţi cu confirmare legală a înştiinţării celorlalţi până la 33. Preşedintele fondator are drept de veto şi poate face modificări ale documentelor FADRTDC, cu aprobarea Prezidiului FADRTDC. Acestea vor fi publicate şi aduse la cunoştinţa organelor în drept. Deciziile curente ale FADRTDC se iau de către preşedintele FADRTDC. Conducerea fundaţiei este asigurată de preşedintele fondator în viaţă care aprobă, în ultimă instanţă, la propunerile membrilor Consiliului de conducere sau/şi ale Senatului FADRTDC, precum si bugetul FADRTDC.Modificarea statutului, regulamentului de organizare si funcţionare şi a Programului FADRTDC se face numai din iniţiativa şi cu aprobarea preşedintelui fondator. După moartea preşedintelui fondator, statutul, regulamentul şi programul nu mai pot fi modificate. Deciziile se vor lua în spiritul continuităţii acestora, prin vot secret, la propunerea Consiliului de conducere al FADRTDC, format din cei 7 membri desemnaţi de preşedintele fondator, pe baza procedurii stabilite, ori la propunerea celor 25 de membri ai Senatului FADRTDC, aleşi până la data de 9 mai a fiecărui an de Forumul FADRTDC.Forumul FADRTDC îşi va alege democratic preşedintele FADRTDC pentru o perioada de 7 ani. Ulterior, pentru alegerea preşedintelui se vor organiza alegeri democratice din 7 în 7 ani. Membrii Forumului FTDC au dreptul de a propune şi de a susţine proiecte în concordanţă cu spiritul fundaţiei, precum şi obligaţia de a promova şi a aplica valorile şi hotărârile sale şi pot primi o îndemnizaţie stabilită de Forum în raport cu veniturile FADRTDC.Completarea Forumului FADRTDC între sesiunile sale se va face prin vot secret de către Senatul FADRTDC. Senatul la rândul său se completează ori de câte ori este nevoie din membrii Forumului FADRTDC. Voturile membrilor Consiliului de conducere al FADRTDC şi cele ale Forumului FADRTDC au o valoare egală.Pot participa la şedinţele Forumului FDR, personalul tehnic şi administrativ, reprezentanţii ai colectivităţilor locale din Traian, Slobozia, Bucureşti şi Bucegi, românii din ţară şi de pretutindeni; ei pot face propuneri, sugestii, fără drept de vot. Art. VII. Administratorul-trezorier împreună cu contabilul-şef ţin evidenţa oficială a patrimoniului fundaţiei, a arhivei, rezolvă corespondenţa, asigură lucrările de documentare şi secretariat, administrarea curentă a patrimoniului FADRTDC.Art.VIII. Directorii celor patru Centre ale FADRTDC (naţional, din capitala, local şi din Traian) asigură aplicarea hotărârilor şi a programelor şi a planurilor naţionale şi locale, săptămânale, lunare şi anuale ale PROTEMDACOM-10 050 (2050) în părţile care îi privesc.Art.IX. Cenzorii asigură controlul general al Fundaţiei şi dau interpretarea autentică internă prevederilor statutului şi regulamentului în caz de apariţie a unor neînţelegeri. Art.X. PROGRAMUL TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA (PROTEMDACOM) 10 050 (2 050) are scopul fundamental eternizarea valorilor temporale dacoromâneşti pe Terra, sintetizat prin chemarea “ Întru eternizarea valorilor temporale dacoromâneşti pentru o lume comterristă, a fiecăruia şi a tuturora!“ şi deviza “A fi pentru a şti, a şti pentru a avea, a avea pentru a putea, a putea pentru a face, a face pentru a fi oameni fericiţi!”Pentru îndeplinirea acestui scop s-a constituit un fond denumit Fondul comun al dacoromânităţii la CEC, FUNDAŢIA DACOROMÂNA TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA, Cont CEC, Agenţia Drumul Taberei, Bucureşti, sect.6, nr. 2511010319-4001; Cod IBAN R065CECEB60443ROL0354455, Cod fiscal nr. 4929150, ACADEMIA DACOROMÂNĂ, Cont CEC, sucursala Sector 6, Agenţia din Drumul Taberei, Bucureşti; Cod IBAN RO92CECEB60443ROL0354454, Cod fiscal nr. 5330859 (care va deveni subcont al FADRTDC),respectiv SC TEMPUS DACOROMANIA COMTERRA SRL, ORCMB J40/ 3443/1993; Cod fiscal 4194619; Capital social: 10 000; Cod IBAN RO59 RNCB 0077 0502 3897 0001, Cont BCR - sector 6 şi la Trezoreria sect. 6, Calea Giuleşti nr.3, Cod IBAN RO75 TREZ 7065 069X XX00 1547,ASOCIAŢIA CULTURALĂ IALOMIŢA -„ASCULTIALOMIŢA” cont BCR SLOBOZIA, cod fiscal nr.15162556, IBAN RO14RNCB3100000057540001, Cod fiscal nr. 4929150 (care va deveni subcont FADRTDC).PROTEMDACOM - 10 050 are o dublă natură: una spirituală, în planul gândirii şi creaţiei, care are scopul de a contribui la redacoromânizarea dacoromânilor de pretudindeni, pentru pregătirea spirituală a reîntregirii dacoromânităţii, şi alta, de luptă şi acţiune, care are drept scop reîntregirea naţiunii dacoromâne în graniţele ei fireşti.PROTEMDACOM - 10 050 s-a constituit în temeiul art.7 din Constituţia României, pentru a contribui, independent de stat, la întărirea legăturilor de orice natură a dacoromânilor din ţară cu dacoromânii din afara frontierelor ţării şi acţionând pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii noastre etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt ei în prezent.În conţinutul PROTEMDACOM -10 050 există trei niveluri duble, de gândire şi creaţie, şi de luptă şi acţiune: unul temporal om–univers, individual-local- universal, denumit TEMPUS, altul naţional (om-naţiune), denumit DACOROMÂNIA şi altul internaţional, om-naţiune-comunitatea de naţiuni de pe Terra, denumit COMTERRA.I. TEMPUS. Obiectiv: promovarea şi eternizarea valorilor temporale comterriste dacoromâneşti.Cele 7 direcţii spirituale, de gândire şi creaţie “TEMPUS” sunt:a) cunoaşterea şi promovarea unor cercetări fundamentale în domeniul timpului, ale conducerii, dreptului, de sistematizare a ştiinţei, culturii, artei, religiei, tehnicii, învăţământului şi cercetării ştiinţifice a umanităţii, prin opus Tempus;b) educarea şi instruirea tineretului în spiritul tradiţiilor dacoromânilor liberi;c) păstrarea identităţii naţionale şi a comunităţilor locale;d) păstrarea credinţei zamolsiene, a tradiţiilor strămoşeşti, a limbii şi culturii dacoromâneşti;e) crearea de centre ale spiritualităţii dacoromâneşti pentru studiul problemelor timpului uman;f) identificarea unor idei de afaceri ale dacoromânilor pentru susţinerea fondului local al comunităţilor dacoromâneşti;g) cunoaşterea valorilor din ţară şi menţinerea legăturii informaţional-culturale cu naţiunea-mamă dacoromână şi între dacoromânii de pretutindeni, în special cu cei din Uniunea Europeană şi din vecinătatea apropiată a acesteia.Cele 7 direcţii de luptă şi de acţiune “TEMPUS” sunt:a) sprijinirea identificării, creării şi consolidării şi a dezvoltării pe toate planurile a comunităţilor dacoromâneşti de pretutindeni, a valorilor dacoromânităţii în lume;b) crearea Parlamentelor locale ale organizaţiilor nonguvernamentale dacoromâneşti la nivel local (localitate, judeţ, provincie) în ţară, în Europa şi în toată lumea;c) apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor cetăţeneşti, sprijinirea şi acordarea de consultanţă managerială, juridică, de securitate şi apărare, asistenţă medicală, umanitară;d) ajutorarea talentelor creatoare, ştiinţifice, tehnice, artistice, sportive, de orice fel şi acordarea premiilor Tempus;e) crearea de Centre culturale Tempus Dacoromânia Comterra;f) strângerea de fonduri financiare şi materiale pentru acţiuni specifice;g) participarea nemijlocită la deciziile locale din ţările în care locuiesc şi la deciziile din ţară prin crearea unor cabinete locale ale dacoromânilor liberi şi editarea revistei secţiei Tempus – revista de tempologie, ştiinţa conducerii şi drept.A. Programul naţional (PN). Obiectivul: promovarea şi eternizarea valorilor dacoromâneşti pe plan naţional. 1) Sprijinirea ADR, a PRE, a revistelor Tempus Dacoromânia Comterra, Dacoromânitatea şi Lupta pentru România Europeană, ASCULTIALOMITA. 2) sprijinirea organizaţiilor cultural-ştiinţifice şi sociale dacoromâneşti şi realizarea proiectului Parlamentului organizaţiilor nonguvernamentale dacoromâneşti din Dacoromânia şi din lume; a Asociaţiei culturale Ialomiţa –ASCULTIALOMIŢA.3) sprijinirea valorilor dacoromâneşti şi a forţelor social-politice autentic naţionale; a mişcării eurocomterriste dacoromâneşti şi înfiinţarea unui partid comterristdacoromân ca un partid al renaşterii dacoromâneşti, al muncii şi al luptei pentru adevăr, dreptate şi credinţă, a revisteiacestuia şi a Cabinetului dacoromânesc – Cabinet fantomă al PRE; 4) sprijinirea asistenţei umanitare şi medicale; apărarea drepturilor şi libertăţilor omului şi ale naţiunilor; protecţia mediului; 5) sprijinirea afirmării talentelor dacoromâneşti, muzicale, artistice, în general; editarea de cărţi, reviste, alte publicaţii de Editura şi Tipografia SC TDC SRL; iniţierea şi sprijnirea întemeierii de noi şcoli cultural-ştiinţifice, temporale, juridice, manageriale, filosofice etc.;6) înfrăţirea localităţii Traian cu alte localităţi cu acelaşi nume, precum şi cu alte localităţi din străinătate;7) reunirea periodică a fiiilor localităţii Traian, ai judeţului Ialomiţa şi celor din bazinul hidrografic al Ialomiţei, promoţiilor Colegiului militar liceal Breaza, Academiei Forţelor Terestre Sibiu, a Facultăţii de drept din Universitatea Bucureşti, a promoţiilor Colegiului Naţional de Apărare, a doctoranzilor în domeniile susmenţionate şi de la Institutul de cercetări juridice al Academiei Române.
B. Program internaţional (PI). Obiectivul: promovarea şi eternizarea valorilor comterriste pe plan internaţional.1) sprijinirea identificării, creării şi consolidării comunităţilor dacoromâneşti de pretutindeni;2) sprijinirea mişcării comterriste şi a revistei Comterra;3) sprijinirea Federaţiei Democrate Mondiale a Românilor (FDMR - Federaţia Obştilor dacoromânilor de pretutindeni) şi a revistei Dacoromânitatea; 4) sprijinirea Forumului juriştilor, precum şi al managerilor români de pretutindeni;5) crearea cadrului şi sprijinirea studiilor şi cercetărilor dacoromâneşti în domeniul securităţii şi apărării naţionale, geopoliticii şi geostrategiei, medierea conflictelor, calculul riscurilor, gestionarea conflictelor socio-umane şi militare interne şi internaţionale;6) sprijinirea reunificării spirituale eurocomterriste;7) promovarea unei limbi artificiale, elaborate ştiinţific, pentru comunicarea internaţională în aşa fel încât nici o limba naturală să nu devină dominantă în lume.C. Programul local (PL): Obiectivul: unirea tuturor resurselor umane, materiale, spirituale şi financiare ale participanţilor pentru accelerarea dezvoltării multilaterale a localităţii TRAIAN conform planului Traian – oraş până în anul 2025; participanţi: locuitori traieneni, fiii şi fiicele satului, soţiile şi soţii, copiii lor, inclusiv cei stabiliţi în alte localităţi din ţară, cei născuţi, crescuţi sau care au învăţat, au muncit sau au trăit în Traian, oricare persoană fizică şi juridică din România şi din lume.a) PL propriu al fundaţiei: 1) constituirea Centrului cultural FADRTDC la Traian, Slobozia, Bucureşti şi Bucegi;2) constituirea filialelor ADR în ţara şi străinatate, a Liceului Tempus la Traian;3) înfiinţarea Tipografiei FADRTDC; consolidarea şi extinderea activităţii Societăţii comerciale TDC srl a FADRTDC, cu scop lucrativ în conformitate cu legislaţia în vigoare, pentru sprijinirea financiară a PROTEMDACOM-10 050(2050). 4) editarea revistei TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA -revista FADRTDC; înfiinţarea unui post RTV TDC; dotarea bibliotecii FADRTDC cu opere de valoare pentru şcoala şi liceul Tempus din Traian;5) înfrăţirea localităţii Traian cu alte localităţi din lume, pentru sprijinirea valorilor locale întru realizarea obiectivelor de interes local şi strângerea legăturilor multilaterale cu lumea;6) acordarea de premii Tempus (burse, ajutoare, asistenţă juridică, umanitară, medicală, managerială, în cărţi, alte stimulente materiale, financiare şi morale) pentru copii, şcolari, liceeni, studenţi, doctoranzi, personalităţi de seamă ale vieţii dacoromâneşti şi internaţionale;7) constituirea unui memorial TEMPUS, ca muzeu al timpului;b) PL comun al fundaţiei împreună cu alte instituţii publice sau private, cu alte persoane juridice sau fizice din ţară şi din străinătate, pentru obiective concrete;1) consolidarea statutului de comună al localităţii Traian şi transformarea ei într-o localitate urbană modernă;2) sprijinirea dezvoltării economico-sociale, a activităţilor cultural-ştiinţifice, artistice şi sportive locale, judeţene, susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii pe plan local;3) realizarea căii ferate Slobozia–Amara–Griviţa prin Traian spre Făurei sau Dudeşti sau modernizarea căilor de comunicaţie dintre Traian şi alte localităţi importante din zona; constituirea societăţii de transport auto FADRTDC pe relaţiile Traian-Bucureşti, Constanţa, Buzău, Călăraşi, Braşov, Brăila etc;4) înălţarea unui monument în memoria înaintaşilor dispăruţi după anul 1895 de la întemeierea localităţii Traian, pe terenul FADRTDC;5) elaborarea şi publicarea monografiei localităţii Traian şi a judeţului Ialomiţa, precum şi a întregului ţinut cuprins în bazin hidrografic al râului Ialomiţa, râul sacru al dacoromânilor, de la izvoarele sale de sub Omul, Peştera Ialomiţei, Sfinxul dacoromânesc, la vărsare lui în Dunăre; promovarea denumirilor geografice dacoromâneşti pentru localităţi, ape etc., precum şi alte denumiri dacoromâneşti unor noi născuţi şi a unor obiective locale;6) realizarea unor proiecte de autoconducere locală de tip european;7) consolidarea şi extinderea tezaurului FADRTDC: FADRTDC ca matcă unor idei, instituţii si societăţi de interes local, naţionale şi internaţionale: opera reprezentativă Tempus (sinteza ştiinţei şi conştiinţei creaţiei valorilor contemporane – tempologia), ADR, UDRTDC la Bucureşti, Liceul Tempus la Traian, S.C. Tempus Dacoromânia Comterra (editură, tipografie, post RTV TDC, producţie, servicii, construcţii, comerţ etc.), Centrelor FADRTDC la Traian, Slobozia şi în Bucureşti (biblioteca, centre de sănătate, muzeu, arhiva, memorial, colecţii, club sportiv, mijloace fixe, terenuri, stadion, târguri şi expoziţii FADRTDC la Traian), premii TDC etc. II. DACOROMÂNIA. Obiectiv: promovarea şi eternizarea valorilor dacoromâneşti.Cele 7 direcţii spirituale, de gândire şi creaţie “DACOROMÂNIA” sunt:a) identificarea, cunoaşterea, cercetarea, dezvoltarea şi promovarea valorilor dacoromânisticii şi ale dacoromânităţii;b) cunoaşterea, cercetarea şi prezentarea reală a stării, proceselor şi fenomenului dacoromânesc de la origini până în prezent, a tendinţelor şi perspectivelor sale în întreaga lor complexitate, cu deosebire în domeniile social-economic, moral-politic, juridice, filosofic, cultural-artistic, tehnico-ştiinţific, ale credinţelor şi religiilor, militar, literar, medical şi acţiunilor umanitare interdacoromâneşti;c) păstrarea identităţii naţionale, a credinţei zamolsiene, a tradiţiilor strămoşeşti;d) unificarea spirituală a valorilor dacoromânităţii, a creaţiilor cultural-ştiinţifice;e) educarea şi instruirea tineretului în spiritul comunităţilor de obşti ale dacoromânilor liberi;f) asigurarea învăţământului preuniversitar, universitar şi post-universitar dacoromânesc, precum şi a pregătirii şi susţinerii examenelor pentru doctorat în institutele proprii în vederea acordării titlurilor de doctor în dacoromânistică pentru dacoromâni şi cetăţeni străini;g) difuzarea ideilor, principiilor, valorilor şi normelor de comportament dacoromâneşti în ţară şi în lume, în centrele de afaceri, oriunde se află comunităţi dacoromâneşti temporare sau permanente.Cele 7 direcţii de luptă şi de acţiune “DACOROMÂNIA” sunt:a) organizarea şi desfăşurarea de activităţi pentru afirmarea şi apărarea valorilor, drepturilor şi intereselor fundamentale ale dacoromânilor de pretutindeni, sprijinirea multilaterală, prin noi înşine, în cadrul unor acţiuni concrete, permanente sau periodice, în ţară şi în lume;b) programe de cercetări, în principal, fundamentale şi avansate, în institutele ei proprii, şi de colaborare cu alte instituţii din ţară, la înfăptuirea unor programe naţionale de cercetare;c) stabilirea de teme de cercetare fundamentală, pentru doctorat, tematici pentru cursuri post universitare, alte specializări necesare acţiunilor PROTEMDACOM -10 050;d) promovarea şi dezvoltarea relaţiilor pe toate planurile dintre toţi cetăţenii statelor dacoromâneşti şi dacoromânii de pretutindeni, inclusiv solidaritatea şi întrajutorarea în spirit comunitar dacoromânesc;e) realizarea unui Fond al Dacoromânităţii (FDR), sub egida FADRTDC, care să asigure logistica acţiunilor dacoromânilor prin ei înşişi, independent de bugetul statelor dacoromâneşti şi interesele partidelor politice aflate la putere în mod temporar; inclusiv în domeniul acţiunilor umanitare, pentru repatriere şi pentru constituirea, sprijinirea şi consolidarea comunităţilor dacoromâneşti de pretutindeni;f) asigurarea activităţii unui Cabinet comterrist dacoromânesc (CADR), care să exprime, independent de puterea politică existentă, dincolo de conjunctura internaţională, interesele fundamentale eterne ale dacoromânităţii, atitudini şi orientări spirituale, direcţii de acţiune în conformitate cu spiritul şi faptele originare dacoromâneşti; contracararea din punct de vedere cultural-ştiinţific a oricăror manipulări cultural-informaţionale şi anihilarea oricăror acţiuni antidacoromâneşti, oriunde s-ar iniţia; editarea revistei Lupta – revista - tribună a ideilor politico-juridice şi de conducere a fenomenului dacoromânesc, publicaţia cabinetului dacoromânesc; a revistei DacoRomânitatea – magazinul ilustrat al dacoromânităţii de pretutindeni;g) înfiinţarea Universităţii DacoRomâne Tempus Dacoromânia Comterra (UDRTDC); fundamentarea doctrinei comterriste dacoromâneşti şi promovarea ei în viaţa dacoromânilor; înfiinţarea unui post de radioteleviziune independent prin satelit “DacoRomânitatea”, care să emită pentru dacoromânii de pretutindeni şi în mai multe limbi străine şi a revistei cu acelaşi nume; editarea operelor fundamentale Enciclopedia TDC (Enciclopedia Dacoromână), a Tratatului de dacoromânistică, de comterristică şi de tempologie, de europenistică, de ştiinţa conducerii, a Dicţionarul etimologic al limbii dacoromâne, Istoria dacoromânilor, a Calendarului dacoromânesc, a unor opere fundamentale ale clasicilor dacoromânisticii şi realizarea unor monografii privind personalităţile dacoromânităţii, a colecţiei Tempus Dacoromânia Comterra, precum şi a periodicelor FADRTDC. III. COMTERRA. Obiectiv: promovarea şi eternizarea valorilor comterriste şi europene Cele 7 direcţii spirituale, de gândire şi creaţie ale programului “COMTERRA” sunt:a) cunoaşterea, cercetarea şi prezentarea reală a stărilor, proceselor şi tendinţelor fenomenului uman, de la origini şi până în prezent, în întreaga lui complexitate, pe planeta Terra, cu deosebire în domeniile social-politic, economic, juridic, filosofic, cultural, al învăţământului, educaţiei, artelor, tehnicii şi tehnologiei, credinţelor, militar, al sănătăţii, lingvistic şi literar;b) sprijinirea identificării, creării, consolidării şi a dezvoltării pe toate planurile a relaţiilor comterriste în comunităţilor dacoromâneşti de pretutindeni, a valorilor dacoromânităţii într-o lume comterristă a tuturor;c) crearea şi apărarea valorilor, drepturilor şi intereselor fundamentale ale umanităţii, ale naţiunilor libere ale lumii, ale omului, oriunde şi în orice situaţii sau împrejurări s-ar afla specia umană pe Terra;d) studii şi cercetări pentru apărarea drepturilor omului, a libertăţilor cetăţeneşti, în domeniul securităţii şi apărării europene, internaţionale, al geopoliticii şi geostrategiei, al medicinei tradiţionale, pentru sprijinirea şi acordarea de asistenţa medicală, umanitară;e) identificarea talentelor creatoare, ştiinţifice, tehnice, sportive, de orice fel;f) crearea de Centre culturale Tempus DacoRomânia Comterra;g) întocmirea unor proiecte pentru acţiuni specifice pentru consolidarea şi promovarea spiritului conterrist dacoromânesc şi exprimarea liberă a unor atitudini civice pentru eternizarea valorilor dacoromâneşti şi comterriste în lume.Cele 7 direcţii de luptă şi de acţiune “COMTERRA” sunt: a) unirea forţelor spirituale ale comunităţii de naţiuni libere în vederea realizării idealurilor naţionale şi universale dintotdeauna, bazate pe adevăr, dreptate, libertate, înţelegere, solidaritate şi întrajutorare, prin dezvoltarea relaţiilor pe toate planurile dintre toate naţiunile lumii; sprijinirea identificării, creării, consolidării şi a dezvoltării multilaterale a comunităţilor dacoromâneşti de pretutindeni, a valorilor dacoromânităţii în lume;b) crearea Parlamentelor organizaţiilor nonguvernamentale dacoromâneşti în ţările în care există comunităţi dacoromâneşti, inclusiv la nivel european;c) apărarea drepturilor şi a libertăţilor cetăţeneşti ale dacoromânilor, sprijinirea şi acordarea de asistenţă medicală, umanitară, comunitară;d) stimularea şi ajutorarea talentelor creatoare, ştiinţifice, tehnice, artistice, sportive, de orice fel;e) sprijinirea funcţionării Centrelor culturale Tempus Dacoromânia Comterra în lume;f) strângerea de fonduri financiare şi materiale pentru acţiuni specifice;g) participarea nemijlocită la deciziile majore din ţările în care locuiesc şi la deciziile de interes naţional din ţară.B. STATUTUL ACADEMIEI DACOROMÂNE „TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA”Capitolul I, DENUMIRE, SCOP, OBIECT, SEDIU ŞI DURATĂArt. 1. Denumirea societăţii autonome este ACADEMIA DACOROMÂNĂ (A.D.R.) ACADEMIA DACOROMÂNĂ (A.D.R.) este principala parte componenta autonomă a Fundaţiei ADRTDC şi, totodată, continuatoarea şi legatara unică a Institutului Naţional pentru Românitate şi Românistică (INPROROM), fondat în 1991 şi a Cercului de studii DECENEU.A.D.R. este, ca şi Fundaţia de care apartine, o instituţie independentă de stat sau de partide politice, non-profit, de interes public naţional şi internaţional, de cercetare în domeniile fundamentale ale ştiinţei, culturii, artei şi tehnicii, independentă în acţiunile ei înfiinţată de Fundaţia Tempus devenită FADRTDC.A.D.R. se constituie ca o societate a oamenilor liberi, care au conştiinţă de dacoromâni şi care militează pentru eternizarea valorilor dacoromâneşti de la origini şi până în prezent, pe Terra noastră comună.Ea a dobândit personalitate juridică la 1 decembrie 1991, cu denumirea „Institutul Naţional pentru Românitate şi Românistică“ (INPROROM), reorganizat la 9 mai 1995 în ACADEMIA DACOROMÂNĂ, în încheierea din şedinţa publică din 21 iunie 1995, dosar nr. 34/PJ înregistrat la 24 ianuarie 1992 la Judecătoria Sectorului 1, prin sentinţa civilă nr. 49 din 31 ianuarie 1992, reorganizată, ulterior, prin modificări consemnate în încheierea din şedinţa publică de la 6 octombrie 2003 în dosarul nr. 51/P.J./2003, de la Judecătoria sectorului 6, Bucureşti, respectiv dosarul nr. 79/PJ./2004 din 28 iulie 2004. Din data de 9 mai 2008 este parte componentă a FADRTDC.Activitatea A.D.R. se desfăşoară potrivit Programului PROTEMDACOM - 10050 (2050) al FUNDAŢIEI ACADEMIA DACOROMÂNĂ „TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA” care are deviza: "A FI PENTRU A ŞTI, A ŞTI PENTRU A AVEA, A AVEA PENTRU A PUTEA, A PUTEA PENTRU A FACE, A FACE PENTRU A FI OAMENI FERICIŢI!"Art. 2. Scopul A.D.R. este cunoaşterea, cercetarea, crearea, stimularea, promovarea, apărarea şi eternizarea valorilor temporale dacoromâneşti de pretutindeni, pe Terra noastră comună.Creată din nevoia unor clarificări privind problematica omului, a timpului, privind geneza, identitatea naţională şi culturală, dacoromânistica, privind stimularea creativităţii, cercetarea, apărarea drepturilor şi libertăţii omului, privind problema conducerii şi a dreptului într-o lume globală, a cunoaşterii şi acţiunii în general, A.D.R. îşi propune să colaboreze cu persoane fizice şi juridice din ţară şi din străinătate, care au preocupări comune, pentru conceperea şi realizarea de proiecte interdisciplinare de interes naţional şi internaţional.Conceptul de Tempus se constituie ca expresie a conştiinţei unei persoane în raport cu semenii, cu naţiunea şi cu comunitatea de naţiuni de pe Terra. Deviza acesteia este: „Primul în timp!“ (Prior in tempore!)Conceptul deDacoRomânia şi dacoromânitate constituie expresia istorică, logică şi prospectivă a unei entităţi naţionale dacoromâneşti, cu o vechime multimilenară, cu puternice interese şi aspiraţii la nivel planetar de promovare a păcii şi a solidarităţii interumane, fără discriminări sau exclusivisme, spre edificarea prin eforturi comune a unei lumi a libertăţii, a cunoaşterii şi a creativităţii, a demnităţii persoanei umane şi a democraţiei naţiunilor, a prosperităţii. Deviza ei este: „Spre viitorul DacoRomâniei!“Conceptul deComTerra este expresia conştiinţei lumii în care trăim, a tuturor oamenilor şi naţiunilor de pe Terra noastră comună. Deviza acesteia este: „Întru eternizarea valorilor temporale dacoromâneşti pentru o lume comterristă, a fiecăruia şi a tuturora!“Obiectivul strategic al A.D.R. este pregătirea spirituală a renaşterii pentru reîntregirea naţiunii dacoromâne de pretutindeni în contextul valorilor umane temporale şi universale. În acest sens, A.D.R. colaborează cu academii, instituţii de stat şi private de cercetare, de învăţământ, religioase, cu Partidul României Europene - PRE pe care l-a înfiinţat, alte organizaţii şi instituţii cultural-ştiinţifice din România şi vecinătăţile sale, de oriunde trăiesc dacoromâni.Ea are ca temei atât adevărul, cât şi acţiunea eficace şi militează pentru stimularea acestora în cercetarea ştiinţifică, în creativitate, învăţământ, în educaţie permanentă, în promovarea şi apărarea drepturilor şi libertăţii omului şi ale naţiunii dacoromâne pe Terra noastră comună. A.D.R. contribuie, independent de stat, la întărirea legăturilor dacoromânilor din ţară cu dacoromânii din afara frontierelor ţării şi acţionează pretutindeni pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii dacoromâneşti sub aspect etnic, cultural, lingvistic şi religios, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt ei în momentul de faţă.Art. 3. Sediul legal A.D.R. este tot la sediul FADRTDC, în strada Drumul Taberei 26/119, sectorul 6, C.P. 58, 0.P. 14, cod poştal 061355, Bucureşti.A.D.R. funcţionează în cadrul FADRTDC pentru o durată de timp nelimitată, cu respectarea Constituţiei şi legislaţiei României şi poate avea filiale în localităţi din ţară şi străinătate, oriunde se află dacoromâni, dacoromânofoni.Art. 4. A.D.R, ca iniţiatoare, alături de Fundaţia Tempus, a Partidului României Europene – P.R.E., poate funcţiona în fiecare sediul local al P.R.E. conform statutului P.R.E. şi va coopera, sprijinind concret din punct de vedere ideologic, ştiinţific şi cultural acţiunile acestuia, conform Acordului de cooperare încheiat între conducerea P.R.E. şi conducerea FADRTDC.Capitolul II, MEMBRII A.D.R.Art. 5. A.D.R. se compune din: a) membri fondatori, b) membri de onoare; b) membri titulari; c) membri corespondenţi; d) membri asociaţi.Persoanele care au participat la fondarea INPROROM şi a Cercului de studii Deceneu sunt membrii ei fondatori. Calitatea de „membru de onoare“ se atribuie, fără restricţii numerice, unor personalităţi, oameni de ştiinţă şi de cultură din ţară şi din străinătate, care au contribuţii reprezentative în viaţa cultural-ştiinţifică şi care sprijină substanţial A.D.R.Calitatea de „membru titular“ se atribuie unor personalităţi cultural-ştiinţifice româneşti sau străine, care desfăşoară activităţi compatibile cu statutul, care aderă şi susţin activităţile legale ale A.D.R. şi care plătesc cotizaţia stabilită. Ei sunt în număr de minim 100, aleşi prin vot secret de Senatul A.D.R. dintre oamenii cu înaltă ţinută morală şi cetăţenească, creatori de lucrări originale de valoare, precum şi dintre oamenii de acţiune care s-au remarcat prin sprijinirea concretă şi prin promovarea valorilor dacoromâneşti din ţară şi de pretutindeni. Ei au dreptul să semneze operele lor cu titlul de „adr.“ (adrist).Calitate de membru titular sau de onoare se poate acorda şi post mortem.Calitatea de „membru corespondent“ se atribuie unor persoane, din ţară şi din străinătate, cu contribuţii la progresul cunoaşterii, care se remarcă prin acţiuni întru eternizarea valorilor temporale ale dacoromânităţii şi care solicită să-şi prezinte rezultatele sub egida A.D.R.Calitatea de „membru asociat“ se atribuie personalităţilor cu o bogată activitate ştiinţifică, militantă pe tărâm civic, de interes naţional şi internaţional, care solicită expres o colaborare temporară.Pot deveni membri asociaţi persoanele juridice independente, fundaţiile, asociaţiile, federaţiile, societăţile comerciale, inclusiv personalităţile sau persoanele fizice independente din ţară şi din străinătate care încheie cu A.D.R. contracte de cercetare, convenţii de cooperare şi asociere pentru acţiuni şi manifestări specifice. Art. 6. Drepturile membrilor titulari sunt următoarele: să fie aleşi în organele de conducere ale A.D.R.; să participe la Forumul (Adunarea generală) şi la şedinţele Senatului A.D.R.; să participe la manifestările organizate de A.D.R. sau la care aceasta este invitată; să participe la realizarea de studii, expertize, avize etc., prin contracte de cercetare încheiate; să propună căile şi metodele cele mai eficiente pentru aplicarea rezultatelor obţinute în activitatea ştiinţifică; să beneficieze, prin A.D.R., de rezultatele care decurg din realizarea studiilor ştiinţifice; să colaboreze la publicaţiile A.D.R.; să reprezinte A.D.R. la manifestări pe baza mandatului dat de conducerea A.D.R. în acest sens; să primească recomandări din partea A.D.R. pentru acces în biblioteci, cluburi ale oamenilor de ştiinţă, manifestări ştiinţifice internaţionale etc.; să solicite sprijinul A.D.R. în munca de cercetare ştiinţifică şi în publicarea lucrărilor personale; să recomande în scris primirea de noi membri A.D.R., să fie recomandaţi pentru obţinerea de titluri ştiinţifice sau pentru primirea calităţii de membru al altor academii.Art.7. Îndatoririle membrilor titulari sunt următoarele: să respecte prevederile Statutului şi ale regulamentului centrului sau filialei, să prezinte în fiecare an o comunicare ştiinţifică pe baza unui contract de cercetare încheiat cu S.A.D.R. conform tematicii stabilite de acesta, sau un plan de acţiune cu rezonanţă întru dacoromânitate; să îndeplinească atribuţii încredinţate de conducerea A.D.R. sau de către filială; să aibă o participare activă, concretă, în cadrul secţiilor A.D.R., ale filialei; să prezinte, la cerere, Senatului A.D.R. informări asupra activităţii lor ştiinţifice; să comunice secretariatului Academiei orice schimbare survenită în statutul personal de om de ştiinţă (grade sau titluri ştiinţifice, premii acordate, dobândirea calităţii de membru al unei asociaţii, organizaţii internaţionale etc.), să nu desfăşoare activităţi politice în Academie; să manifeste solidaritate militantă faţă de comunitatea de cercetare şi acţiunile membrilor A.D.R.; să plătească cu regularitate cotizaţia; să manifeste o grijă deosebită pentru promovarea imaginii Academiei, prezentându-se cu titlurile recunoscute în A.D.R.Art. 8. Sancţiunile pentru încălcarea statutului A.D.R. sunt următoarele:- avertisment dat de către preşedintele A.D.R. în cadrul şedinţelor şi sesiunilor publice ale A.D.R.; - decăderea din gradele de valoare de la 7 la 1 din corpul conducătorilor tempusieni, sihaştrilor dacoromâni, respectiv din corpul luptătorilor comterrişti;- retragerea titlurilor şi diplomelor acordate de A.D.R.;- trecerea din categoria membrilor titulari în categoria membrilor corespondenţi, respectiv scoaterea din rândul membrilor corespondenţi; - excluderea din rândul membrilor asociaţi sau de onoare.Pierderea calităţii de membru este hotărâtă de către Senatul A.D.R. în următoarele situaţii: la cererea adresată în scris preşedintelui, de către cel în cauză; neplata cotizaţiei timp de cel puţin un an; nerespectarea statutului prin desfăşurarea unei activităţi contrare prevederilor de mai sus.Capitolul III, STRUCTURA A.D.R. Art. 9. A.D.R. are următoarea structură:- o reţea de cercetare ştiinţifică formată din 3 tipuri de centre de cercetare: temporale pentru cercetarea problemelor timpului în filosofie, creativitate, ştiinţa conducerii şi drept (secţia Tempus); dacoromâneşti pentru cercetarea problemelor dacoromânităţii (secţia Dacoromână) şi comterriste pentru cercetarea problemele globale, comune ale Terrei (secţia Comterra); - Universitatea DacoRomână Tempus DacoRomânia ComTerra (UDRTDC), pe scurt Universitatea DacoRomână TDC, pentru învăţământul universitar dacoromânesc; - Laboratorul de Creaţie Tempus DacoRomânia ComTerra (L.C.T.D.C.), care este centru de cercetare-dezvoltare-creaţie-acţiune, de stimulare a ideilor novatoare, inclusiv literar-artistice şi de evaluare a acţiunilor.- Cabinetul Dacoromânesc (C.D.R.) ca grup permanent de acţiune pentru eternizarea valorilor dacoromâneşti în ţară şi în lume;- Biblioteca dacoromânească, în care se constituie tezaurul dacoromânesc (fondul de cărţi şi de publicaţii, de manuscrise ale membrilor şi ale înaintaşilor dacoromâni);- Centrul Mass Media T.D.C., în scopul promovării ideilor, acţiunilor, a rezultatelor cercetărilor întreprinse şi a creaţiilor membrilor (editură, rtv, presă, INTERNET etc.);- Cabinetul avocaţilor dacoromâni pentru apărarea în justiţie a libertăţii şi drepturilor dacoromânilor din A.D.R. şi de pretutindeni;- Cabinetul medicilor dacoromâni pentru asigurarea asistenţei medicale la domiciliu a dacoromânilor de pretutindeni;- Căminul dacoromânesc – o instituţie proprie de asistenţă la bătrâneţe pentru membrii A.D.R. cu situaţie familială dificilă;- Clubul dacoromânilor pentru petrecerea timpului liber şi alte activităţi specifice.Conducerea numită de Senatul A.D.R. va prezenta acestuia de îndată, spre aprobare, proiectul de regulament de organizare şi funcţionare.Art. 10. În secţiile A.D.R. se studiază următoarele: I. Tempus – problematica timpului, ştiinţa conducerii, creativitatea, filosofia, istoria, economia, managementul. Se cercetează, în principal trecutul, post factum.II. DacoRomânia – dacoromânistică, sociologie, medicină şi drept. Se cercetează, în principal, prezentul, întemeindu-se pe acţiuni concrete pentru viitorul Dacoromâniei.III. ComTerra – comterristică, adică probleme globale, comunicare şi lingvistică. Se cercetează, în principal, viitorii posibili, tacticile şi strategiile prospective pe termen lung pe Terra noastră comună.Art. 11. Secţiile în acţiune devin Corpuri ale A.D.R. cu acelaşi nume. Membrii secţiei Tempus constituie Corpul conducătorilor tempusieni, membrii Secţiei DacoRomânia constituie Corpul sihaştrilor dacoromâni, iar secţia ComTerra în Corpul luptătorilor comterrişti, fiecare corp având 7 ordine de valoare, fiecare ordin de valoare fiind echivalent în grad cu cel corespondent din celălalt corp. Corpul conducătorilor tempusienilor se compune, în ordinea crescătoare a valorilor promovate, din ordinele conducătorilor tempusieni: Geea, Aristotel, Confucius, Iustinian, Shakespeare, Albert Einstein şi Mihai Eminescu. Sediul Corpului conducătorilor tempusieni este în Munţii Bucegi, la Vârful Omul. Patronul Secţiei Tempus şi al Corpului conducătorilor tempusieni este Mihai Eminescu.Titlul suprem de consacrare temporală este Prior in tempore (Primul în timp).Corpul sihaştrilor dacoromâni se compune, în ordinea crescătoare a valorilor promovate, din ordinele: Nicolae Densuşianu, Constantin Brâncuşi, George Enescu, Mircea Eliade, Deceneu, Dromichete şi Zamolse. Sediul Corpului sihaştrilor dacoromâni este în Munţii Bucegi, la Peştera Ialomiţei – Sfinxul Dacoromânesc. Patronul spiritual al Corpului sihaştrilor dacoromâni este Zamolse. Titlul suprem de consacrare spirituală este de „sihastru zamolsian dacoromân“. Corpul luptătorilor comterrişti se compune, în ordinea crescătoare a valorilor promovate, din cavalerii luptătorilor comterrişti: Al. I. Cuza, Avram Iancu, Ştefan cel Mare şi Sfânt, Mihai Viteazul, Regalian, Decebal şi Burebista. Sediul Corpului cavalerilor luptători este în Munţii Orăştiei pe Grădiştea Muncelului, la Sarmisegetusa Regia. Patronul cavalerilor luptători comterrişti este Burebista.Titlul suprem de consacrare militantă este cel de „luptător comterrist burebistan“. Membrii A.D.R. (A.D.R.işti) se aleg din rândul candidaţilor A.D.R. de către S.A.D.R. Ei obţin dreptul de a semna cu iniţialele A.D.R. înaintea numelui şi prenumelui în acte publice, oficiale. Candidat A.D.R. poate fi orice persoană care înaintează un dosar conform prevederilor art. 19 din momentul în care a depus documentele necesare şi până când Senatul A.D.R. îi comunică decizia. Membri corespondenţi ai A.D.R. sunt în număr de până la 333 şi sunt aleşi prin vot direct, din rândul candidaţilor, de către Senatul A.D.R.Primirea membrilor titulari în A.D.R. se face printr-un discurs de recepţie.Membri A.D.R. de orice fel nu poartă titlurile de academicieni specifice Academiei Române, iar S.A.D.R. nu interzice ca un membru A.D.R. să devină, în acelaşi timp, membru al altor academii din ţară sau din străinătate.Art. 12. Tempusienii, sihaştrii şi luptătorii prezintă anual Senatului din care fac parte informări scrise asupra activităţii lor desfăşurate pe baza de contracte de cercetare-dezvoltare-creaţie-acţiune.Art. 13. Senatul A.D.R. alege prin vot secret al S.A.D.R., din rândul personalităţilor ştiinţifice, culturale şi artistice sau al oamenilor de acţiune din ţară şi din străinătate, membri de onoare, în număr nelimitat.Art. 14. Numărul total al membrilor titulari A.D.R. este de minim 100, adică aproximativ 33 pentru fiecare Secţie a A.D.R. la care se adaugă Preşedintele A.D.R.Trezorierul creaţiilor (T.C.A.D.R.) este prim-vicepreşedintele A.D.R. şi şef al secţiei Tempus, care cuprinde Corpul conducătorilor tempusieni. Şeful Secţiei DacoRomânia, care cuprinde Corpul sihaştrilor zamolsieni dacoromâni, este şi şef al Cabinetului dacoromânesc.Preşedintele Comisiei de control (P.C.C.) este şi şef al Secţiei ComTerra, cât şi al Corpului cavalerilor luptători comterrişti. Numărul membrilor de onoare şi al membrilor asociaţi este nelimitat. Ei pot participa la şedinţele S.A.D.R. şi au dreptul la un vot consultativ. Membrii corespondenţi achită doar jumătate din cuantumul cotizaţiei membrilor titulari, cu titlu de donaţie.Art. 15. Membrii A.D.R. sunt aleşi de către S.A.D.R. pe baza propunerilor prezentate de directorii centrelor de cercetare şi/sau ai filialelor A.D.R.Art. 16. A.D.R. conferă titluri, diplome, medalii şi insigne corespunzătoare corpurilor, ordinelor şi gradelor de valoare tuturor membrilor, precum şi celor care binemerită de la dacoromânitate.Membrii titulari pot primi indemnizaţii stabilite de S.A.D.R.Art. 17. A.D.R. asigură membrilor săi sprijinul necesar pentru dezbaterea şi publicarea unor lucrări valoroase şi originale.Art. 18. Preşedintele de onoare al A.D.R. prezidează şedinţele cele mai importante ale A.D.R.Art. 19. Primirea membrilor titulari şi ai celor corespondenţi se face pe baza de dosar care cuprinde 2 recomandări scrise, făcute de membri titulari A.D.R., însoţite de: curriculum vitae conform modelului A.D.R., lista lucrărilor ştiinţifice publicate sau prezentate în cadrul manifestărilor ştiinţifice, lista publicaţiilor române şi străine în care este citat, memoriu privind descrierea acţiunilor concrete iniţiate şi finalizate cu rezultate concrete, şi două fotografii tip legitimaţie digitale.Art. 20. Dosarul se analizează în cadrul secţiei şi se prezintă Senatului. Cererile acceptate pentru calitatea de membru titular şi membru corespondent sunt supuse pentru aprobare – prin vot secret – într-o şedinţă a Senatului.Art. 21. În cadrul filialelor, primirea de noi membri urmează aceleaşi reguli de formare şi aprobare a dosarelor. Dosarele sunt înaintate la sediul central al Academiei în ultima lună a fiecărui trimestru, după care urmează aceeaşi metodologie ca şi pentru dosarele formate în cadrul sediului central. Membrii titulari confirmaţi vor prezenta, ulterior, „Discursul de primire“ în şedinţă publică la sediul central sau la filiale.Art. 22. Secretarul executiv are obligaţia ca, în termen de 15 zile de la aprobarea de către Senat, să anunţe celor în cauză hotărârile luate şi să asigure eliberarea carnetelor de membru, încasarea taxelor de înscriere, a cotizaţiilor etc.Art. 23. Dosarele ştiinţifice sunt păstrate la sediul central al A.D.R. şi în duplicat la filială.Art. 24. Calitatea de membru de onoare se acordă de către Senat la propunerea a cel puţin 3 membri A.D.R. şi se conferă de către Preşedintele Academiei Dacoromâne. Membrii de onoare desemnaţi prezintă un „Discurs de primire“. Art. 25. Senatul este, totodată, şi Consiliul ştiinţific A.D.R., fiind format din şefii de secţiei, adică din prim-vicepreşedintele A.D.R., cei 2 vicepreşedinţi şi cei 21 de directori ai centrelor de cercetare şi este condus de către Preşedintele A.D.R.Art. 26. Secţiile se întrunesc cel puţin o dată pe lună şi dezbat aspecte care interesează activitatea secţiei, luând hotărâri cu majoritatea simplă a membrilor săi. Art. 27. Secţia Tempus are drept scop:a) în planul cercetării fundamentale: identificarea, cunoaşterea, cercetarea, dezvoltarea şi promovarea valorilor timpului de orice fel; b) în plan acţional: organizarea şi desfăşurarea de activităţi pentru afirmarea şi apărarea valorilor, drepturilor şi intereselor fundamentale ale individului şi ale umanităţii pe planul temporal, pentru înfăptuirea unor acţiuni concrete, permanente sau periodice, atât în ţară, cât şi în lume; Art. 28. Direcţiile de activitate ale Secţiei Tempus sunt:A) în plan spiritual: a) cunoaşterea, cercetarea şi prezentarea reală a stării, proceselor şi fenomenului temporal de la origini până în prezent, a tendinţelor şi perspectivelor acestuia în întreaga lor complexitate, cu deosebire în domeniile social-economice, moral-politice, juridice, filosofice, cultural-artistice, tehnico-ştiinţifice, ale credinţelor şi religiilor, militare, literare şi ale acţiunilor umanitare; b) unificarea spirituală a valorilor umanităţii; c) face cercetări, în principal, fundamentale şi avansate în centrele de cercetare proprii; stabileşte teme de cercetare fundamentală pentru doctorate, tematici de cursuri post-universitare, alte specializări conexe scopurilor în domeniile tempologiei; acorda titlul de doctor în tempologie; încheie acorduri şi colaborează în domeniul cercetării ştiinţifice cu alte instituţii din ţară şi din străinătate; participă la elaborarea şi înfăptuirea unor programe naţionale şi internaţionale de cercetare; f) organizează dezbateri, consfătuiri, manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale; g) propune acordarea titlului de Prior in tempore (Primul în timp) personalităţilor creatoare de timp sau care contribuie esenţial la cunoaşterea adevărului despre timp. B) În plan acţional: a) militează pentru unirea forţelor spirituale ale cercetătorilor în vederea realizării idealurilor umaniste în plan temporal; b) pentru formarea şi exprimarea liberă a unor atitudini şi conştiinţe temporale în ţară şi în lume; c) sprijină cercetările membrilor din unităţile proprii la soluţionarea problemelor de tempologie; d) sprijină participarea cercetătorilor din centrul de cercetare la manifestări ştiinţifice internaţionale, pe bază de acorduri încheiate cu parteneri străini; e) asigură pregătire pentru susţinerea examenelor pentru doctorat în centre de cercetare proprii pentru tempologie; f) asigură publicarea ideilor, principiilor, valorilor şi normelor de comportament dacoromâneşti în ţară şi în lume prin revista secţiei Tempus.Art. 29. Fac parte din secţie următoarele centre de cercetare:I. Centrul de cercetare pentru problemele timpului fizic, chimic, biologic şi medical „Iancu Scutaşu Comăneanu“; II. Centrul de cercetare pentru problemele timpului tehnic şi tehnologic „I. Basgan“; III. Centrul de cercetare pentru problemele timpului în conducere „Ştefan Odobleja“;IV. Centrul de cercetare pentru problemele timpului în domeniul juridic şi militar „Yolanda Eminescu“;V. Centrul de cercetare pentru problemele timpului spiritualităţii religioase ”Mircea Eliade”VI. Centrul de cercetare pentru problemele timpului creativităţii, filosofiei, logicii şi psihologiei, al educaţiei, învăţământului, culturii şi artelor „Emanoil Gojdu“;VII. Centrul de cercetare pentru problemele timpului comunicării şi lingvisticii „Ion Rotaru”;Art. 30. Secţia DacoRomânia îşi întemeiază întreaga activitate pe principiul promovării adevăratelor valori ale dacoromânităţii, contribuind nemijlocit la dezvoltarea pe baze democratice a spiritualităţii dacoromâneşti, a ştiinţei şi culturii dacoromâne, la afirmarea cercetătorilor şi oamenilor de acţiune, pe plan naţional şi pe plan internaţional.Secţia DacoRomânia are două scopuri fundamentale:A) în plan spiritual: identificarea, cunoaşterea, cercetarea, dezvoltarea şi promovarea valorilor dacoromânisticii şi ale dacoromânităţii pentru pregătirea spirituală a reîntregirii ţării în graniţele ei fireşti şi consolidarea acestora în ţară şi în lume. B) în plan acţional: organizarea şi desfăşurarea de activităţi pentru stimularea, afirmarea şi apărarea valorilor, drepturilor şi intereselor fundamentale ale dacoromânilor de pretutindeni, sprijinirea multilaterală pentru înfăptuirea unor acţiuni concrete, permanente sau periodice, în ţară şi în lume.Art. 31. Direcţiile de activitate ale secţiei DacoRomânia sunt:A) în plan spiritual: a) cunoaşterea, cercetarea şi prezentarea reală a stării, a proceselor şi fenomenului dacoromânesc de la origini până în prezent: a tendinţelor şi a perspectivelor lui, în întreaga lor complexitate, cu deosebire în domeniile social-economic, moral-politic, juridic, filosofic, cultural-artistic, tehnico-ştiinţific, al credinţelor şi religiilor, militar şi a acţiunilor umanitare interdacoromâneşti;b) unificarea spirituală a valorilor dacoromânităţii;c) redacoromânizarea dacoromânilor de pretutindeni, precum şi dacoromânizarea permanentă a descendenţilor.B) în plan acţional: a) unirea forţelor spirituale ale dacoromânimii în vederea realizării idealurilor naţionale dintotdeauna, în primul rând pregătirea spirituală a reîntregirea ţării în graniţele fireşti; identificarea permanentă a intereselor naţionale dacoromâneşti în fiecare moment;b) funcţionarea unui Cabinet dacoromânesc (C.D.R.), care să exprime, independent de puterea politică existentă şi dincolo de conjunctura internaţională, interesele fundamentale eterne ale dacoromânităţii, atitudini şi orientări spirituale şi să dea direcţii de acţiune în conformitate cu spiritul şi cu faptele originare dacoromâneşti în concertul mondial de valori ale mişcării comterriste, în cultura umanistă, precum şi în acţiunile şi conştiinţa comună a umanităţii;c) promovarea şi dezvoltarea relaţiilor pe toate planurile dintre toţi cetăţenii statelor dacoromâneşti şi dacoromânii de pretutindeni, inclusiv solidaritatea şi întrajutorarea în spirit comunitar dacoromânesc şi realizarea unui Fond al Dacoromânităţii care să asigure logistica acţiunilor dacoromânilor prin ei înşişi, independent de bugetele de stat, inclusiv în domeniul acţiunilor umanitare, pentru crearea, sprijinirea şi consolidarea comunităţilor dacoromâneşti de pretutindeni.A) în plan spiritual:a) face cercetări, în principal, fundamentale şi avansate în centrele proprii; stabileşte teme de cercetare fundamentală, pentru doctorat, tematici de cursuri post-universitare, alte specializări conexe scopurilor A.D.R. în domeniul dacoromânisticii; propune acordarea titlului de doctor în dacoromânistică;b) conduce Universitatea DacoRomână T.D.C., asigură manuale şi cursuri universitare;c) încheie acorduri şi colaborează în domeniul cercetării ştiinţifice cu alte instituţii din ţară şi din străinătate; participă la elaborarea şi înfăptuirea unor programe naţionale şi internaţionale de cercetare;d) organizează manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale;B) în plan acţional:a) sprijină cercetările membrilor A.D.R. din unităţile proprii şi stimulează soluţionarea problemelor dacoromâneşti şi internaţionale;b) sprijină participarea cercetătorilor A.D.R. la manifestări ştiinţifice internaţionale, pe baza acordurilor încheiate cu parteneri străini;c) asigură funcţionarea permanentă a C.D.R.;d) asigură pregătirea pentru susţinerea examenelor de doctorat în centre de cercetare proprii pentru dacoromâni şi pentru cetăţenii străini;e) asigură publicarea ideilor, principiilor, valorilor şi normelor de comportament dacoromâneşti în ţară şi în lume, oriunde se află comunităţi dacoromâneşti;f) militează pentru formarea şi exprimarea liberă a unor atitudini civice, pentru eternizarea valorilor dacoromâneşti şi promovarea acestora în ţară şi în lume. Art. 32. Secţia DacoRomânia este compusă din 7 centre dacoromâneşti de cercetare:I. Centrul dacoromân de cercetare în problemele dacoromânităţii şi ale dacoromânisticii;a) Departamentul de dacoromânistică editează revista Dacoromânitatea şi este compus din: 1) Biroul pentru România şi Republica Moldova, 2) Biroul pentru dacoromânii de pretutindeni; b) Departamentul pentru dacoromânistică editează revista DacoRomânia şi este compus din: 1) Biroul pentru dacoromânistică, 2) Biroul pentru dacistică „Nicolae Copoiu“, 3) Biroul pentru românistică „Ioan Călin”, 4) Biroul pentru eurodacoromânistică.II. Centrul dacoromân de cercetare în problemele istoriei, comunicării, limbii şi literaturii dacoromâne „Augustin Deac“; III. Centrul dacoromân de cercetare în problemele conducerii social-politice, ştiinţelor juridice şi ale administraţiei publice „Emil Mihuleac“; IV. Centrul de cercetare dacoromân în problemele creativităţii, filosofiei, logicii, educaţiei, învăţământului, culturii şi artelor;V. Centrul dacoromân de cercetare în problemele economice, tehnice şi tehnologice, culturii materiale, arhitecturii, construcţiilor şi meşteşugurilor străvechi şi ale mediului natural; VI. Centrul dacoromân de cercetare în problemele militare de securitate şi apărare, siguranţă naţională, informaţii şi ordine publică – „grl. Ion Şuţa”;VII. Centrul dacoromân de cercetare în problemele spiritualităţii zamolsiene dacoromâneşti, ale credinţei, religiei şi mitologiei, folclorului, tradiţiilor şi datinilor „Dumitru Bălaşa“;Art. 33. Secţia ComTerra militează pentru promovarea şi afirmarea valorilor umaniste în lume, în spiritul convieţuirii paşnice pe Terra noastră comună – esenţa spiritului comterrist – şi reuneşte membri ai naţiunilor independente şi suverane din lumea întreagă având ca scop:a) organizarea şi desfăşurarea de activităţi pentru apărarea valorilor, drepturilor şi intereselor fundamentale ale umanităţii, ale naţiunilor libere ale lumii, ale omului, oriunde şi în orice situaţie sau împrejurare s-ar afla specia umană pe Terra;b) cunoaşterea, cercetarea, dezvoltarea şi promovarea spiritului comterrist, sub toate formele lui de manifestare a libertăţii şi demnităţii umane, a democraţiei comterriste;c) pregătirea spirituală a mişcării comterriste şi consolidarea acesteia în lume. Art. 34. Direcţiile de activitate sunt:a) unirea tuturor forţelor spirituale ale umanităţii în vederea realizării idealurilor de libertate şi de demnitate ale persoanei umane, ale tuturor naţiunilor, precum şi pentru independenţă şi unitate naţională, de constituire a statelor naţionale, suverane şi independente, unice şi democratice în graniţele lor fireşti, ale căror teritorii sunt indivizibile şi inalienabile;b) promovarea şi dezvoltarea relaţiilor umane, paşnice, fireşti, multilaterale, în deplină egalitate şi respect reciproc dintre cetăţenii statelor naţionale între ei şi dintre toate statele lumii între ele, în comunitatea liberă a naţiunilor libere;c) cunoaşterea, cercetarea şi prezentarea reală a stărilor, proceselor şi tendinţelor fenomenului uman de la origini şi până în prezent în întreaga lui complexitate pe Terra, cu deosebire în domeniile social-politic, economic, juridic, filosofic, cultural, al învăţământului, educaţiei, artelor, tehnicii şi tehnologiei, credinţelor, militar, al sănătăţii, lingvistic şi literar.Art. 35. Secţia ComTerra desfăşoară următoarele activităţi:a) face cercetări, în principal fundamentale şi avansate în centrele proprii;b) colaborează în domeniul cercetării ştiinţifice cu alte instituţii din ţările lumii, la elaborarea şi înfăptuirea unor programe internaţionale de cercetare;c) organizează manifestări ştiinţifice internaţionale;d) încheie acorduri şi colaborează în domeniul cercetării ştiinţifice cu alte instituţii similare interesate;e) asigură participarea membrilor la manifestări ştiinţifice internaţionale pe baza acordurilor încheiate cu partenerii internaţionali. Fac parte din Secţia ComTerra următoarele centre de cercetare comterriste:I. Centrul de cercetări comterriste pentru problemele comune ale Terrei; II. Centrul de cercetări comterriste pentru problemele sănătăţii omului „Ştefan Milcu”;III. Centrul de cercetări comterriste pentru problemele drepturilor omului şi ale libertăţilor cetăţeneşti, comunităţii naţiunilor libere, statelor naţionale „Istrate Micescu“; V. Centrul de cercetări comterriste pentru problemele comunicării şi limbajelor umane; V. Centrul de cercetări comterriste pentru problemele naturii şi economiei;VI. Centrul de cercetări comterriste pentru problemele educaţiei, învăţământului, culturii şi artelor; VII. Centrul de cercetări comterriste pentru problemele păcii şi securităţii internaţionale „Nicolae Titulescu“;Art. 36. Centrele de cercetare şi filialele A.D.R. sunt conduse de către un director ales pe o perioadă de 7 ani, dintre membrii A.D.R., prin votul secret.Art. 37. Centrele de cercetare şi filialele au următoarele atribuţii: a) se întrunesc periodic, cel puţin o dată pe lună, şi dezbat orice chestiuni care interesează activitatea lor, luând hotărâri cu majoritatea absolută a membrilor lor; b) stimulează, coordonează şi analizează anual activitatea ştiinţifică şi practică de profil; - c) organizează manifestări ştiinţifice şi hotărăsc asupra publicării comunicărilor în paginile revistei T.D.C., asigurând materiale necesare; d) analizează şi avizează ofertele şi manuscrisele lucrărilor din profil; e) primesc, anual, informări din partea membrilor cu privire la activitatea desfăşurată; f) avizează participarea reprezentanţilor la manifestările ştiinţifice internaţionale din profil; g) analizează realizarea prevederilor din acordurile încheiate cu instituţii similare; h) selectează şi propun lucrările de valoare pentru a acorda autorilor lor premiile anuale, acordând prioritate tineretului; i) avizează proiectul planului de apariţii editoriale în domeniul de profil.Art. 38. Directorul de centru de cercetare (filială) conduce, organizează, îndrumă şi controlează întreaga activitate a centrului de cercetare (filialei, altor structuri componente). În acest scop, directorul are următoarele atribuţii: convoacă şi conduce direct sau prin delegaţi şedinţele centrului de cercetare; ia măsurile necesare executării hotărârilor luate în aceste şedinţe şi urmăreşte realizarea lor; urmăreşte şi îndrumă activitatea redacţiilor revistelor a căror editare este în sarcina sa; informează pe membrii centrului asupra activităţii şi supune ratificării hotărârile luate; prezintă anual S.A.D.R. informări asupra activităţii centrului de cercetare; reprezintă centru de cercetare în relaţiile interne şi externe.Art. 39. Filialele A.D.R. sunt unităţi fără personalitate juridică, înfiinţate prin hotărâri ale Senatului A.D.R care actionează pe lângă filialele PRE.Art. 40. Filiala este condusă de un director ales dintre membrii A.D.R. prin vot, cu majoritatea absolută a membrilor filialei, ajutat de către consiliul ştiinţific. Centrele de cercetare şi filialele îşi constituie birouri formate din: director, director adjunct, un secretar ştiinţific şi 1-3 membri aleşi, de asemenea, prin votul tuturor membrilor centrului de cercetare la propunerea directorului.Art. 41. Confirmarea în funcţie se face prin votul S.A.D.R. la propunerea preşedintelui A.D.R.Art. 42. Înfiinţarea şi desfiinţarea unităţilor proprii ale A.D.R. se hotărăşte de S.A.D.R.Art. 43. Consiliul ştiinţific al secţiei este format din seful secţiei, directorii de centre de cercetare şi de filiale, secretarul secţiei. Art. 44. A.D.R. acordă membrilor săi, în condiţiile stabilite de statut şi regulament, titlurile din prezentul statut.Art. 45. Centrele de cercetare ale A.D.R. promovează personalul ştiinţific conform condiţiilor prevăzute de lege în urma obţinerii gradelor ştiinţifice corespunzătoare.Art. 46. A.D.R. poate acorda burse, subvenţii pentru doctorate în ţară sau străinătate a membrilor, poate angaja temporar şi cercetători din alte ţări.Art. 47. În cadrul secţiilor, centrelor de cercetare şi filialele A.D.R., pot funcţiona comisii permanente sau temporare pe probleme ştiinţifice şi comitete naţionale de afiliere la organisme ştiinţifice internaţionale. Comisiile şi comitetele naţionale se înfiinţează prin hotărâri ale secţiei la propunerea centrelor de profil. Ele prezintă anual rapoarte de activitate S.A.D.R.Art. 48. A.D.R. are un Muzeu al Timpului (M.T.) şi organizează, anual, împreună cu FADRTDC, Festivalul Timpului.Art. 49. Biblioteca A.D.R. este, de fapt, Biblioteca FADRTDC, exercită dreptul de depozit format din 5 exemplare pentru lucrările membrilor săi; colecţionează, păstrează, organizează şi pune în valoare fondul propriu de tipărituri, manuscrise şi alte documente cu valoare ştiinţifică şi culturală; asigură informarea şi documentarea ştiinţifică pentru membrii A.T.; face schimburi de publicaţii cu biblioteci, instituţii ştiinţifice din străinătate; Art. 51. B.A.D.R. este condusă de un director numit de S.A.D.R. şi funcţionează sub îndrumarea unui Consiliu editorial aprobat de Senat, alcătuit din prim-vicepreşedintele A.D.R. şi câte un delegat din partea fiecărui Centru de cercetare sau filială. Art. 52. FADRTDC asigură editarea de opere ştiinţifice de înalt nivel sau de mare utilitate, lucrări originale, tratate, monografii şi publicaţii periodice.Planul editorial se întocmeşte anual şi se aprobă de S.A.D.R. care obligaţia de a analiza şi propune măsuri pentru continua îmbunătăţire a activităţii editoriale. Colegiile de redacţie răspund faţă de S.A.D.R. pentru nivelul ştiinţific al publicaţiilor periodice şi se îngrijesc de apariţia lor la timp. Editura Tempus DacoRomânia ComTerra SRL apără drepturile autorilor, obţine copyright-ul lucrărilor. În baza contractului de editare, 33,4 la sută din venituri revin FADRTDC, 33,3 la sută autorilor şi 33,3 la sută pentru editură – după ce se scad toate cheltuielile legale ale editării, difuzării, impozite, taxe. Art. 53. Revista A.D.R. este Tempus DacoRomânia ComTerra, înfiinţată de preşedintele fondator şi condusă de colegiu de redacţie în frunte cu un redactor-şef, numit de S.A.D.R. Colegiile de redacţie se stabilesc de redactorul-şef.Art. 54. A.D.R. are un aparat propriu încadrat cu personal ştiinţific de specialitate, personal tehnic şi administrativ. Numărul şi structura personalului din aparatul propriu se stabilesc de S.A.D.R. Art. 55. A.D.R. primeşte sprijin multilateral din partea FADRTDC şi poate primi donaţii care servesc scopurilor sale (spaţii de cercetare, documente, cărţi, manuscrise, colecţii de valoare ştiinţifică, artistică, aparatură etc.), imobile, terenuri, mobilier, acţiuni, calculatoare, aparatură etc.Capitolul IV, ORGANELE DE CONDUCERE ALE A.D.R.Art. 56. Organele de conducere al A.D.R. sunt: Prezidiul FADRTDC, Preşedintele A.D.R., Senatul A.D.R. constituit din 25 de membri cu funcţii de conducere şi Forumul ADR – Adunarea Generală a A.D.R. Art. 57. Forumul ADR – F.A.D.R este format din maxim 100 de membri. El se întruneşte din 7 în 7 ani. În acest interval de timp F.A.D.R. transferă toate prerogativele sale Senatului A.D.R. (S.A.D.R.). În situaţii excepţionale S.A.D.R. poate convoca F.A.D.R. cu votul a 15 membri.Forumul are următoarele atribuţii: - aprobă darea de seamă anuală şi planul de activitate pe anul următor;- stabileşte liniile directoare ale întregii activităţi a A.D.R.;- primeşte discursurile de recepţie ale membrilor A.D.R. ;- decernează, în şedinţe solemne, premiile, diplomele şi medaliile A.D.R.;- aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau restructurarea unor unităţi proprii de către S.A.D.R., fără a modifica în mod esenţial statutul A.D.R.;- alege membrii A.D.R.;-alege, dintre membrii A.D.R., preşedintele, prim-vicepreşedintele – care este si trezorierul A.D.R. –, secretarul general al A.D.R. şi pe preşedintele Comisiei de control al A.D.R.Art. 58. F.A.D.R. se constituie legal în prezenţa a cel puţin 51 din numărul total de membri, în rândul acestora fiind numărate şi plicurile sigilate primite de secretarul general din partea celor care votează sau deleagă pe alţi membri prezenţi la şedinţă să voteze. Membrii A.D.R. pot vota prin corespondenţă, trimiţând fiecare în timp util votul lor în plic închis. Votul se deschide de către comisia de numărare a voturilor. În plic ei pot desemna pe un alt membru să voteze pentru el, arătând motivul pentru care nu poate fi prezent la şedinţă. Hotărârile se iau cu majoritatea absolută a voturilor din numărul total al membrilor prezenţi. Art. 59. Organul de conducere al A.D.R., între două întruniri ale F.A.D.R., este S.A.D.R.La şedinţele S.A.D.R. pot participa invitaţi, fără drept de vot, care sunt obligaţi să-şi expună opiniile lor.S.A.D.R. se întruneşte trimestrial şi ori de câte ori este nevoie.Art. 60. S.A.D.R. organizează, îndrumă şi coordonează întreaga activitate a Academiei şi ia hotărâri în toate problemele ştiinţifice, organizatorice şi practice, având următoarele atribuţii: ia măsuri corespunzătoare realizării în bune condiţii a planurilor de cercetare ştiinţifică aprobate şi urmăreşte realizarea lor; aprobă planul editorial şi asigură apariţia prin editură a publicaţiilor periodice proprii; aprobă propunerile centrelor de cercetare pentru premiile anuale, urmărind stimularea creaţiei ştiinţifice, culturale şi artistice, a acţiunilor tineretului; stabileşte relaţii ştiinţifice cu academii şi instituţii similare din străinătate şi hotărăşte asupra tematicii studiilor şi cercetărilor; convoacă F.A.D.R.; prezintă F.A.D.R. rapoarte asupra activităţii şi programe în perspectivă; f) aprobă prin vot secret primirea de noi membri, precum şi pierderea calităţii de membru;g) aprobă planurile de venituri şi cheltuieli ale Academiei; dă descărcare de gestiune pe baza bilanţurilor încheiate şi a raportului Comisiei de Cenzori în cadrul FADRTDC;h) aprobă şi modifică Regulamentele componentelor A.D.R.;Art. 61. Şedinţele S.A.D.R. sunt statutare cu 2/3 din numărul membrilor săi, iar hotărârile se iau cu majoritatea de două treimi a membrilor prezenţi. Dacă după două convocări nu se întruneşte numărul de mai sus se pot lua decizii cu majoritatea simplă a celor prezenţi.Art. 62. Atribuţiile membrilor S.A.D.R. se stabilesc de către acesta în prima şedinţă de constituire.Art.63. Alegerea preşedintelui, a prim-vicepreşedintelui, a vicepreşedinţilor, a secretarului se face pe o perioadă de 7 ani. Dacă mandatul lor încetează înainte de împlinirea celor 7 ani, alegerea în postul vacant se va face pentru o perioadă de 7 ani.Art.64. Organul de conducere curentă al S.A.D.R. este Preşedintele A.D.R.).Art. 65. Preşedintele A.D.R.:a) urmăreşte aplicarea măsurilor şi sarcinilor ce derivă din hotărârile Senatului;b) conduce activitatea ştiinţifică şi organizatorică în perioada dintre şedinţele Senatului;c) analizează şi propune Senatului spre aprobare admiterea de noi membri în Academie;d) analizează şi supune spre aprobare propunerile făcute în cadrul sediului central şi Filialelor, pentru desemnarea membrilor de onoare, titulari şi corespondenţi din ţară şi străinătate, conform metodologiei.e) analizează şi aprobă măsurile luate de Secţii, în perioada dintre şedinţele Senatului.Art. 66. Hotărârile Preşedintelui sunt obligatorii, executorii şi se supun ratificării S.A.D.R. la prima sa şedinţă. Art. 67. Conducerea permanentă este asigurată de preşedintele A.D.R., care se consultă cu secretarul general al A.D.R. El reprezintă A.D.R. în relaţiile ei cu instituţii din ţară şi din străinătate. În exercitarea atribuţiilor sale şi pentru îndeplinirea hotărârilor S.A.D.R., preşedintele emite hotărâri în baza Statutului. Art. 68. Prim-vicepreşedintele, vicepreşedinţii şi secretarul general al A.D.R. îl ajută pe preşedinte în exercitarea atribuţiilor sale şi-l înlocuiesc în lipsă.Art. 69. Preşedintele este reprezentantul A.D.R. în cadrul FADRTDC şi are următoarele atribuţii:a) reprezintă şi angajează A.D.R. prin acte juridice pe care le încheie cu terţii FADRTDC;b) conduce activitatea A.D.R., S.A.D.R. şi asigură îndeplinirea hotărârilor adoptate de organele de conducere ale acesteia; c) poate delega unele din atribuţiile sale unor membri sau le poate stabili atribuţii suplimentare privind activitatea A.D.R.;d) convoacă, la datele stabilite şi ori de câte ori este nevoie Senatului;e) aprobă înfiinţarea de filiale;f) solicită F.A.D.R. şi S.A.D.R. republicarea, cu îmbunătăţirile necesare, a statutului şi regulamentelor de organizare şi funcţionare a structurilor A.D.R., după dezbaterea şi aprobarea cu majoritate calificată, având drept de veto în situaţia in care apar propuneri de modificări esenţiale ale acestora; în acest caz se reia procesul democratic de dezbatere a lor.g) anual, în limita fondurilor, stabileşte premiile acordate şi cuantumul lor;h) îndeplineşte celelalte atribuţii care, prin Statut, intră în competenţa sa, precum şi orice atribuţii ce-i revin de drept;i) emite hotărâri obligatorii pentru personalul A.D.R.Art. 70. Prim-vicepreşedintele A.D.R. este înlocuitorul de drept al preşedintelui. Asigura continuitatea creaţiilor şi este garantul valorilor intelectuale reprezentative care sunt depozitate în A.D.R. şi elaborează planul de cercetare ştiinţifică, organizează sesiuni ştiinţifice cu participare naţională şi internaţională.În lipsa acestuia, în caz de indisponibilitate, următorul înlocuitor de drept este şeful secţiei DacoRomânia, apoi cel al secţiei ComTerra.Art. 71. Vicepreşedinţi sunt în număr de 2 şi participă la conducerea Academiei, la realizarea obiectivelor acesteia, având următoarele atribuţii:a) îndeplinesc, în caz de indisponibilitate sau prin delegare, funcţiile Preşedintelui;b) coordonează activitatea ştiinţifică şi creaţia intelectuală a secţiilor, centrelor de cercetare şi filialelor A.D.R.;c) asigură realizarea scopurilor şi obiectivelor, îndeplinirea hotărârilor S.A.D.R.;d) iniţiază cursuri/seminarii cu caracter permanent sau temporar;e) asigură valorificarea creaţiei ştiinţifice;f) ia măsuri de atragere în secţie a unor personalităţi de prestigiu;g) asigură promovarea tinerilor cercetători la manifestări ştiinţifice;h) propune Senatului organizarea unor comisii permanente;i) primeşte anual informări din partea membrilor secţiei cu privire la activitatea desfăşurată;j) propune lucrările de valoare pentru a fi distinse cu premii;k) propune spre publicare lucrări ştiinţifice ale membrilor secţiei;l) prezintă Senatului informări asupra activităţii secţiei.Art. 72. Secretarul general are următoarele atribuţii:a) coordonează acţiunea de cercetare ştiinţifică şi culturală;b) elaborează şi supune spre aprobare strategia cercetării ştiinţifice;c) urmăreşte elaborarea planului de cercetare al secţiilor, filialelor;d) asigură dezbaterea şi adoptarea planurilor de cercetare ştiinţifică şi modul lor de desfăşurare;e) elaborează planurile de manifestări ştiinţifice şi asigură îndeplinirea lor în condiţii de eficienţă ridicată;f) se preocupă de realizarea procesului de cercetare ştiinţifică şi coordonează acest proces;g) adoptă măsuri privind utilizarea eficientă a potenţialului ştiinţific;h) coordonează desfăşurarea şedinţelor A.D.R.;i) asigură activitatea de protocol;j) propune întâlniri ale oamenilor de ştiinţă din diferite domenii, contribuind la crearea de echipe interdisciplinare pentru cercetări complexe;k) informează Senatul despre desfăşurarea activităţii de cercetare ştiinţifică;l) analizează, întocmeşte şi prezintă spre aprobare contractele de cercetare ştiinţifică încheiate de A.D.R. cu diverşi beneficiari, urmărind împreună cu contabilul-şef realizarea lor;m) este purtătorul de cuvânt al A.D.R., elaborează comunicatele de presă şi le prezintă spre aprobare Consiliului A.D.R., coordonează Centrul Mass Media şi răspunde de gestionarea imaginii A.D.R.n) are drept de semnătura la Fondul dacoromânităţii, pe diplomele A.D.R.; dă viza de control preventiv intern şi asupra oportunităţii;o) propune contracte de sponsorizare şi se preocupă de îndeplinirea obligaţiilor financiar-contabile întocmite de secretarul executiv şi aparatul tehnic administrativ.Art. 73. Secretarul executiv: conduce aparatul tehnic şi administrativ şi gestionează patrimoniul material al A.D.R din cadrul FADRTDC.a) primeşte, analizează şi prezintă Senatului dosarele privind calitatea de membru al Academiei;b) primeşte de la filiale planurile anuale de manifestări ştiinţifice, le analizează împreună cu Secretarul ştiinţific şi le prezintă Senatului;c) asigură întocmirea la timp a materialelor prevăzute pentru analiză şi aprobare în Senat, precum şi punerea lor, în timp util, la dispoziţia membrilor;d) asistă la şedinţele de lucru ale Consiliului şi ale Senatului, face propuneri şi pune în aplicare hotărârile luate de acesta, redactează procesul-verbal de şedinţă;e)asigură îndeplinirea hotărârilor Senatului, Consiliului şi ale Preşedintelui;f) reprezintă şi apără interesele Academiei în limitele şi dispoziţiile date de Preşedinte;g) urmăreşte şi controlează efectuarea lucrărilor de secretariat necesare bunei desfăşurări a activităţii Academiei; h) asigură evidenţa membrilor A.D.R. şi încasarea cotizaţiilor acestora;i) ţine legătura cu membrii A.D.R., cărora le comunică sarcinile;j) informează Consiliul despre problemele şi propunerile ridicate de membrii A.D.R.;k) ţine legătura cu secţiile, filialele A.D.R.;l) elaborează (singur sau împreună cu contabilul-şef) norme proprii ale A.D.R. privind activitatea contabil-financiară a filialelor şi urmăreşte aplicarea lor;m) semnalează Consiliului despre activitatea financiară şi administrativ-gospodărească a A.D.R., făcând propuneri în acest sens şi solicitând aprobări atunci când este cazul;n) pe baza dispoziţiei primite de la Preşedintele A.D.R., convoacă Senatul sau Forumul A.D.R. pentru şedinţe şi alte acţiuni;o) îndeplineşte orice alte atribuţii date de Preşedintele A.D.R. pentru activitatea A.D.R.Art. 74. Contabilul şef este numit de secretarul executiv şi îndeplineşte următoarele atribuţii:a) asigură evidenţa contabilă a fondurilor şi mijloacelor materiale ale Academiei;b) întocmeşte trimestrial balanţa de verificare şi, anual, bilanţul contabil; c) înaintează către FADRTDC şi organele financiare ale Statului bilanţul contabil şi contul de execuţie bugetar, la termenele legal stabilite;d) elaborează bugetul de venituri şi cheltuieli, precum şi raportul de execuţie bugetară trimestrial şi anual;e) asigură realizarea veniturilor în conformitate cu sursele prevăzute de Statutul A.D.R. şi al FADRTDC şi informează lunar pe Preşedinte asupra situaţiei încasărilor;f) urmăreşte folosirea eficientă a mijloacelor băneşti ale Academiei;g) asigură buna gestiune a subcontului A.D.R. şi a contractelor sale;h) promovează o gestiune activă a fondurilor şi mijloacelor, se îngrijeşte de încasarea la timp a sumelor provenite din sursele de venituri şi de evitarea întârzierilor plăţilor;i) pune la dispoziţia conducerii date statistice, analize, făcând propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii economice a acesteia;j) pune la dispoziţia Comisiei de control, care este şi comisie de cenzori, la cerere, actele şi evidenţele contabile care atestă modul de gestiune a fondurilor şi mijloacelor Academiei;k) îndrumă, verifică şi controlează gestiunea la filialele din ţară, pe bază de delegaţie din partea preşedintelui A.D.R.;l) îndeplineşte orice alte atribuţii necesare pe linie contabilă-financiară destinate unei bune desfăşurări a activităţii generale.Art. 75. Informaticianul A.D.R. este subordonat secretarului general şi are următoarele atribuţii: realizează în format electronic baza de date a A.D.R., actualizând-o zilnic cu date despre membri, operaţii financiare etc., primeşte şi expediază corespondenţa şi actele de la şi către organisme şi instituţii de stat, inclusiv persoane fizice; tehnoredactează lucrările sesiunilor ştiinţifice şi corespondenţa atât în limba română, cât şi în limbile de lucru, după caz; răspunde de buna funcţionare a aparaturii electronice, arhivează actele şi documentele în ordine cronologică şi după natura operaţiilor, asigurând securitatea păstrării acestora; la solicitarea conducerii A.D.R., participă la lucrările Senatului pentru asigurarea lucrărilor de secretariat; realizează alte sarcini ce duc la bunul mers al Academiei şi care vor fi fixate împreună cu secretarul executiv;Art. 76. S.A.D.R. poate înfiinţa alte unităţi lucrative în scopul realizării obiectivelor legal recunoscute sau desfiinţa structuri ale A.D.R. care vor fi aprobate ulterior de F.A.D.R.Art. 77. Numărul şi structura personalului din aparatul propriu se stabilesc de S.A.D.R.Art. 78. Cabinetul dacoromânesc (C.A.D.R.) condus de Şeful Cabinetului dacoromânesc (S.C.A.D.R.), care este şi şeful secţiei DacoRomânia, este compus din următorii membri: a) secretar responsabil al controlului administraţiei de stat; b) responsabil al Direcţiei diplomaţiei europene şi securităţii internaţionale;c) responsabil al Direcţiei militare de securitate naţională, apărare, informaţii, siguranţă naţională şi ordine publică; d) responsabil al Direcţiei juridice; e) responsabil al Direcţiei economico-financiare, buget-investiţii; f) responsabil al Direcţiei sănătate, muncă, protecţie socială;g) responsabil al Direcţiei ştiinţă, prognoze, programe, planificare cercetare, proiectare, dezvoltare;h) responsabil al Direcţiei educaţie, învăţământ, cultură şi arte;i) responsabil al Direcţiei de promovare a valorilor dacoromâneşti şi de contracarare a acţiunilor antidacoromâneşti;j) responsabil al Direcţiei pentru problemele femeilor; k) responsabil al Direcţiei tineret, mediu înconjurător, sport şi turism; l) responsabil al Direcţiei analiză, sinteză, comunicare şi relaţii publice; este şi purtătorul de cuvânt al C.A.D.R. Fiecare responsabil al Direcţiei alege un responsabil adjunct, un secretar şi consilieri.Art. 79. Cabinetul dacoromânesc acţionează pentru eternizarea valorilor dacoromâneşti şi difuzează revista Lupta – o tribuna ideilor dacoromâneşti în acţiune; asigură cercetarea şi documentarea pentru guvernul fantoma al PRE.Art. 80. Şeful de cabinet împreună cu responsabilii direcţiilor respective îndeplinesc sarcinile similare care rezultă din legislaţia internă pentru funcţiile unui cabinet tip „guvern-fantomă“ şi îşi elaborează un regulament propriu, specific.Capitolul V, TITLURILE, PREMIILE, DIPLOMELE ŞI MEDALIILE A.D.R.Art. 81. A.D.R. are dreptul de a organiza doctorate ad hoc pentru domeniile specifice de cercetare şi pe baza documentelor specifice poate acorda titlul de doctor corespunzătoare directiilor de cercetare desemnate de centrele de cercetare proprii, câte 7 la fiecare secţie, în total 21. Doctoratele ADR, deşi respectă metodologia de la Academia Română nu sunt echivalente cu cele organizate de instituţiile de stat acreditate şi care au dreptul de a organiza doctorate, ci au doar valoare simbolică. După cum este cunoscut, nu există in prezent in România doctorate recunoscute în specializarile pe care le ofera Academia DacoRomână cum ar fi dacoromânistica, tempologie, europenistică şi comterristică. Senatul A.D.R. va depune eforturile necesare acreditării ADR şi recunoasterii necesare în acest sens. Premiile instituite de A.D.R. au în vedere, în principal, domenii importante ale ştiinţei. Ele sunt fixate anual, în trimestrul IV pentru anul următor şi, pe cât posibil, corespund secţiilor de specialitate organizate în cadrul sediului central şi al Filialelor.Premiile anuale se acordă de A.D.R. pentru lucrări individuale sau colective, prezentate de autori la sediul central A.D.R., până la data de 9 mai a fiecărui an. Analiza lucrărilor se face de către o comisie special instituită, premierea urmând a fi efectuată în primăvară sau toamna anului următor.Art. 82. Premiile:a) se acordă o singură dată, unei persoane sau unui colectiv;b) se stabilesc anual, pe domenii, şi vor purta denumirea unei personalităţi ştiinţifice recunoscute, altele decât cele instituite de terţe instituţii ştiinţifice;c) se vor acorda pentru realizări deosebite, pentru lucrări de referinţă în domenii prioritare sau pentru ansamblul unor activităţi de mare valoare ştiinţifică;d) propunerile de premiere se fac pe baza unor argumente, expuneri de motive, prezentate în scris, însoţite de trei referate de specialitate pentru fiecare premiu şi însuşite de secţiile de specialitate.Art. 83. Atribuirea se va face prin vot secret de către Prezidiul FADRTDC la propunerea Preşedintelui A.D.R.Art. 84. Domeniile se stabilesc anual de către Preşedintele A.D.R. şi se aprobă de către Senat.Art. 85. Premiile anuale se acordă pentru lucrări individuale sau colective, prezentate de autori la sediul central, până la data de 10 septembrie al fiecărui an, la Festivalul Timpului. Diplomele şi medaliile se acordă la propunerea Preşedintelui A.D.R. şi cu aprobarea FADRTDC.Capitolul VI, ORGANELE DE CONTROL ALE A.D.R. Art. 86. Organele de control sunt: Comisia de control şi Preşedintele Comisiei de control.Art. 87. Comisia de control a A.D.R. (C.C.A.D.R.) este independentă, formată din trei membri – un preşedinte şi doi membri – cu drept de control general şi total. Primeşte în scris şi soluţionează toate aspectele semnalate de membrii A.D.R., alte cereri şi sesizări, acţionând ca organ de jurisdicţie internă al A.D.R., având dreptul de a face interpretarea oficială a documentelor A.D.R.De asemenea, asigură controlul ştiinţific necesar curent, acţionează unitar pentru promovarea învăţământului dacoromânesc de orice grad, a doctoratului în tempologie, dacoromânistică şi comterristică, constituindu-se drept Comisie de doctorat şi de acordare a titlurilor de valoare ale A.D.R. Stabileşte regulile de desfăşurare a selecţiilor, modalităţile de desfăşurare, criteriile de examinare, tematicile de cercetare, programele analitice, bibliografia şi orice alte aspecte privind propunerile, candidaţii, admiterea şi validarea titlurilor şi premiilor A.D.R.Comisia de control asigura controlul asupra proiectelor de redactare a operelor fundamentale ale A.D.R., a documentelor oficiale etc. Preşedintele şi Comisia de control veghează la respectarea Codului de etică şi deontologie a personalului din cercetare-dezvoltare-creaţie-acţiune, cercetând cazurile de fraudă în ştiinţă, confecţionarea de date, falsificare, plagiat etc. şi va stabili situaţiile de incompatibilitate specifice conflictului de interese privind evaluarea lucrărilor membrilor A.D.R.Independent de Senat, C.C.A.D.R. poate acţiona în justiţie pe cei care săvârşesc astfel de fapte. Anual şi ori de câte ori este nevoie prezintă F.A.D.R. rapoarte şi informări scrise de control, iar S.A.D.R. la solicitarea expresă a Preşedintelui Comisiei de control.Art. 88. Preşedintele Comisiei de control are drept de control permanent asupra activităţilor specifice componentelor A.D.R. Controlează nemijlocit pe secretarul general şi pe toţi şefii componentelor A.D.R., precum şi pe secretarul executiv, contabili, alt personal tehnic administrativ.Capitolul VII, PATRIMONIUL A.D.R.Art. 89. Patrimoniul A.D.R este parte componentă a patrimoniului FADRTDC şi se evidenţiază autonom faţă de celelalte componente ale FADRTDC. Fondurile Academiei se constituie din: a) taxele de înscriere ale membrilor în valoare de 100 de lei, b) cotizaţiile membrilor în valoare simbolică de 1 leu pe zi, c) venituri din activitatea proprie: abonamente şi difuzarea publicaţiilor Academiei, d) drepturi de autor pentru lucrări cedate Academiei pentru editare, tipărire şi valorificare, e) venituri obţinute pe baza contractelor sau convenţiilor de cercetare ştiinţifică şi de asistenţă tehnică de specialitate sub formă de regie (regia prevăzută în contractele de cercetare, încheiate cu terţe persoane fizice şi juridice, este destinată completării surselor financiare, necesare acoperirii cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare a Academiei – salarii, îndemnizaţii, dotări, activităţi protocolare cu ocazia manifestărilor ştiinţifice şi alte cheltuieli similare), f) venituri obţinute din cursuri de specializare, consiliere pentru management, expertize etc., acordate instituţiilor şi unităţilor economice şi alte prestaţii specifice, g) venituri obţinute din subvenţii, donaţii personale, donaţii din partea unor instituţii şi organizaţii internaţionale, h) sprijin din partea unor persoane fizice sau juridice, legate, încasări din manifestările proprii, editură, înregistrări, difuzare, multiplicare, drepturi de autor cedate, dobânda la depunerile proprii, i) alte contribuţii băneşti, j) sponsorizări, mecenat etc., în special din partea FADRTDC.Membrii corespondenţi achită 1/2 din valoarea taxei de înscriere şi a cotizaţiei membrilor titulari cu titlul de donaţie liberă.Art. 90. Fondul Dacoromânităţii (F.D.R.) se constituie distinct pentru îndeplinirea scopurilor legale al A.D.R la ACADEMIA DACOROMÂNĂ, Cont CEC Bank, sucursala Sector 6, Agenţia din Drumul Taberei, Bucureşti; Cod IBAN RO92CECEB60443ROL0354454, Cod fiscal nr. 5330859. Donaţiile se acceptă numai prin votul secret al S.A.D.R., în principal din partea FADRTDC, a S.C. TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA SRL şi din partea persoanelor şi instituţiilor agreate de S.A.D.R. Nu se admit subvenţii de la statul român sau alte state sau organizaţii străine. A.D.R. poate primi donaţii libere din străinătate care servesc scopurilor sale. Administrarea patrimoniului material al A.D.R. se efectuează conform legislaţiei României şi este în responsabilitatea secretarului executiv al A.D.R.Art. 91. Cotizaţia membrilor A.D.R. se fixează anual de către Senat; cuantumul minim al cotizaţiei se hotărăşte în trimestrul IV al fiecărui an pentru anul următor.Art. 92. Plata cotizaţiei se face în primul trimestru al fiecărui an.Art. 93. Pentru membrii asociaţi, cuantumul donaţiilor se negociază, de asemenea, anual de către Consiliul A.D.R., care stabileşte nivelul acesteia, achitarea lor urmând a se face în aceleaşi condiţii enunţate ca pentru membrii individuali;Art. 94. Sumele încasate în cadrul filialelor vor fi virate în proporţie de 50 la sută în contul Academiei, în trimestrul II al fiecărui an; restul de 50 la sută se reţine pentru cheltuieli proprii. O dată cu depunerea prin cont sau virament a cotizaţiilor încasate de la membrii săi, filialele vor transmite la sediul central listele cuprinzând numele celor de la care au fost încasate aceste cotizaţii, precum şi anul pentru care acestea au fost plătite, în vederea introducerii lor în evidenţa generală.Art. 95. Justificarea cheltuielilor făcute de filiale, din fondurile reţinute pentru cheltuieli proprii, se face anual (luna ianuarie pentru anul expirat), în vederea încheierii bilanţurilor contabile anuale ale Academiei. Din fondurile reţinute de filiale se acoperă toate cheltuielile acestora. Utilizarea acestor fonduri se verifică anual de către Comisia de control a A.D.R. şi ori de câte ori este nevoie de către organele de execuţie ale acesteia (secretar executiv şi contabil şef).Art. 96. Evidenţa şi urmărirea plăţii cotizaţiilor este ţinută de secretarul executiv al A.D.R.Art. 97. Membrii A.D.R. din Bucureşti şi din alte localităţi care nu constituie filiale vor achita cotizaţiile prin depuneri directe la sediul central, prin mandat poştal sau în contul Academiei. Art. 98. În folosirea fondurilor şi administrarea patrimoniului A.D.R. se vor respecta cu stricteţe dispoziţiile legale în vigoare.Art. 99. Fiecare secţie, centru de cercetare şi filială îşi elaborează propriile regulamente de organizare şi funcţionare pe care le propune spre aprobare S.A.D.R. Art. 100. Administratorul valorilor creatoare de orice fel ale membrilor este prim-vicepreşedintele A.D.R., care este şi trezorierul creaţiilor A.D.R.El poate primi în depozit al A.D.R. manuscrise, minim 5 exemplare din fiecare lucrare cu titlul de depozit de A.D.R., lucrări ştiinţifice, literare-artistice, tehnice etc., copii de pe brevete de invenţii, schiţe înregistrate la O.S.I.M., alte titluri cu valoare, copyright-uri donate, colecţii, muzee, case memoriale, imobile de valoare istorică şi culturală, situri arheologice, cetăţi dacice sau medievale, parcuri de creaţie industrială, de mediu, tehnologice, turistice şi culturale, temporale, biblioteci tematice, cărţi rare sau de valoare deosebită.Art.101. Sprijinirea organizaţiilor sociale, instituţiilor, unităţilor economice, în rezolvarea unor probleme de cercetare ştiinţifică, de expertiză, prognoză, consultanţă, recenzii etc. se realizează prin contracte legal încheiate. Devizele care fac parte din contractele încheiate nu vor cuprinde capitol de beneficii, dat fiind specificul de nonprofit al A.D.R.Art.102. Pentru acordarea premiilor anuale se va ţine seama de următoarele criterii şi reguli:- se acordă anual, o singură dată, unei persoane sau unui colectiv;- anual, pe domeniile respective, se vor fixa premii purtând denumirea unei personalităţi ştiinţifice recunoscute, altele decât cele instituite de terţe instituţii ştiinţifice;- se vor acorda pentru realizări cât mai complete, pentru ansamblul unor activităţi de mare valoare ştiinţifică fundamentale sau aplicative, pentru lucrări de referinţă în domenii prioritare;- propunerile se vor baza pe o argumentată expunere de motive prezentate în scris, însoţite de trei referate de specialitate pentru fiecare premiu;- atribuirea se va face prin vot secret de către S.A.D.R.Art. 103. Domeniile pentru care A.D.R. va institui noi premii în perioada următoare vor fi stabilite anual de către S.A.D.R. şi vor fi confirmate prin votul secret al S.A.D.R.Propunerile pentru oamenii de ştiinţă din străinătate vor avea în vedere şi contribuţia acestora la strângerea relaţiilor ştiinţifice dintre ţara de origine şi România, precum şi eventualul sprijin material şi moral acordat de aceştia A.D.R.Propunerile pentru a deveni membri se fac de către cel puţin doi directori ai centrelor, ai filialelor A.D.R. sau de către doi membri S.A.D.R. Propunerile sunt supuse votului secret din cadrul centrelor, filialelor A.D.R., la acest vot participând numai membri din componenţa acestor structuri. Candidaţilor propuşi le sunt analizate dosarele prezentate de S.G.A.D.R. în S.A.D.R. pentru a deveni membri A.D.R. S.A.D.R. hotărăşte prin vot secret asupra fiecărui candidat. Art.104. A.D.R. se poate asocia la orice organizaţie nonguvernamentală sau cu vocaţie internaţională, în condiţiile prezentului Statut.Art.105. Senatul poate modifica şi aproba regulamentele secţiilor, centrelor de cercetare, filialelor A.D.R. şi poate organiza de cursuri, concursuri. El acordă de diplome de calificare conform legislaţiei române în vigoare.Regulamentele de funcţionare ale centrelor de cercetare şi ale filialelor A.D.R., precum şi de desfăşurare a altor activităţi prevăzute în prezentul Statut se aprobă de S.A.D.R.Art.106. Prezentul Statut intră în vigoare după aprobarea absorbţiei A.D.R. în FADRTDC.. Propunerile de modificare a Statutului se fac cu cel puţin 7 zile înainte de data începerii sedinţei Senatului ADR. Modificarea Statutului ADR se face numai cu majoritatea absolută a voturilor din numărul total al membrilor Senatului A.D.R.Art.107. S.A.D.R. poate suspenda din rândurile sale pe acei membri care au desfăşurat activităţi potrivnice intereselor ţării şi naţiunii dacoromâne, dovedite şi recunoscute public de către instanţele judecătoreşti din ţară. F.A.D.R. poate exclude numai după ce suspendarea este efectivă la propunerea S.A.D.R. În perioada dintre adunările F.A.D.R., Senatul îşi poate completa singur componenţa cu noi membri titulari din rândul membrilor corespondenţi.Art. 108. Vârsta până la care pot fi ocupate funcţiile de conducere în F.A.D.R. şi S.A.D.R. este nelimitată. Preşedintele, vicepreşedintele, secretarul general, directorii de centre de cercetare şi de filiale, directorii adjuncţi şi secretarii ştiinţifici, alţi membri A.D.R. pot avea locul de muncă de bază în cadrul A.D.R.Art. 109. În A.D.R. limbile oficiale de lucru sunt dacoromâna, latina, engleza, franceza, chineza.Activitatea se desfăşoară conform protocolului de şedinţe, anexa nr. 1 la prezentul statut, în baza Planului anual al FADRTDC. Protocolul se modifică în cazul sesiunilor anuale sau altor manifestări în privinţa duratei, locului sau orelor etc., cu aprobarea S.A.D.R.Arhivele proceselor verbale, benzilor magnetice sau video-digitale se vor păstra conform legislaţiei române în vigoare şi se află în responsabilitatea secretarului general.Capitolul VIII, ÎNSEMNELE A.D.R. Art. 123. Emblema A.D.R. reprezintă un cerc în interiorul căruia figurează, în partea de sus, însemnul Fundaţiei T.D.C., constituit din reprezentarea grafică a doi oameni aflaţi în câte o sferă legate cu o traiectorie între care se află scris pe trei rânduri Tempus DacoRomânia ComTerra, sub care se află un scut.În interiorul scutului se află:- un dreptunghi cu trei benzi verticale în culorile, de la stânga spre dreapta: roşu, galben şi albastru, peste care este suprapus un lupul dacic în aceleaşi culori, dar în sens invers; - în partea de jos, într-un cerc, se află Statuia Gânditorului, ca simbol al conducătorului tempusian, aflat la baza Coloanei Infinitului - simbol al timpului uman, ambele pe fundalul a trei cercuri concentrice de culoare roşie-galbenă-albastră, de la centru spre circumferinţă, ca un soare strălucind în galaxie. - în partea de mijloc se află simbolul de pe Tăbliţele de la Tărtăria, care reprezintă corpul sihastrilor zamolsieni (trei coloane verticale roşii – triada vieţii, simbolul adâncii înţelepciuni, semnul sihaştrilor), masa eternităţii (bara orizontală galbenă – ca simbol al eternităţii), precum şi două bare încrucişate de culoare albastră, semnul cavalerilor luptători care reprezintă rugul sacru, moartea, sacrificiul nobil al oamenilor de acţiune. Emblema A.D.R. este înconjurată în interior de inscripţia ACADEMIA DACOROMÂNĂ şi este similară cu insigna şi cu ştampila A.D.R. (anexa nr.2). Desupra acesteia se afla lupul dacic tricolor.Titlurile de conducător tempusian (lideri - manageri, jurişti, economişti, întreprinzători), sihastru dacoromân (gânditori - filosofi, scriitori, teologi, profesori, artişti, compozitori, creatori) şi luptător comterrist (oameni de acţiune, militari în rezervă, generali, sportivi, oameni de presă, actori, diplomaţi) corespund progresiv de la 1 la 7, câte 3 în ordinea descrescatoare la fiecare secţie. Culorile lor reprezentative sunt: roşu - conducători tempusieni, ansamblul grafic constituit din cei doi omuleţi răstigniţi în cercuri cu circumferinţe segmentate unite printr-o spirală, galben - sihaştri dacoromâni - coloana infinită cu Gânditorul, albastru - luptători comterrişti - scutul cu toate însemnele din interiorul său.Semnul de recunoaştere şi de salut : pumnul şi palma în forma de T.Art. 124. Toate documentele oficiale interne sunt valabile dacă sunt semnate simultan de către preşedintele A.D.R. şi cel puţin încă o semnătură a prim vicepreşedintelui sau a unuia dintre cei doi vicepreşedinţi sau a secretarului general, care deţine şi aplică ştampila A.D.R.Capitolul IX, DISPOZIŢII FINALE Art. 125. A.D.R. nu poate fi dizolvată decât prin lege. După absorbţia sa în Fundaţia Academia DacoRomână Tempus DacoRomânia ComTerra ea îşi păstrază autonomia în interiorul FADRTDC. În cazul dizolvării prin lege a FADRTDC, patrimoniul ei va fi trecut, de drept, la Fundaţia FADRTDC care a iniţiat proiectul A.D.R. Arhivele Academiei DacoRomâne vor reveni Academiei Române, când se va denumi ACADEMIA DACOROMÂNĂ, iar România reîntregită – DACOROMÂNIA.

DESPRE ACTIVITĂŢILE FADRTDC ŞI A.D.R.

Acţiunile specifice vor avea loc, conform Planurilor anuale aprobate, în fiecare zi de joi a fiecărei luni, între orele 17.00-19.00, în locurile stabilite, mai puţin în lunile iulie şi august considerate luni de vacanţă. La Traian-Ialomiţa, la sediul Centrului FADRTDC în fiecare după amiază, între orele 17-19, va fi deschisă Biblioteca dacoromână TDC la sediul local, iar sâmbăta şi duminica între orele 9-13 când va pus la dispoziţia publicului şi a tineretului calculatoare pentru accesarea Internet-ului.În fiecare a doua şi a patra zi de sâmbătă a fiecărei luni calendaristice, între orele 13 şi 15, au loc sesiunile Laboratorului local de creaţie TDC. În prima oră, între orele 13,00 şi 14,00 sub egida „Traian –oraş european până în 2025”, vor avea loc conferinţe, întâlnirile traienenilor cu oameni de cultură, de ştiinţă, profesori, artişti, scriitori, specialişti din diferite domenii de activitate conform anunţurilor pe care secretariatul local le va afişa la sediul local. În a doua oră, între orele 14,00 şi 15,00, vor avea loc reuniunile Laboratorului local de creaţie TDC constituit din tineri, elevi şi consăteni creatori ialomiţeni sub îndrumarea unui reprezentant CTDC. Anual, va avea loc Festivalul TEMPUS, al timpului, în fiecare a doua sâmbătă a lunii septembrie cu deviza: “Să cinstim împreună înaintaşii, să ne bucurăm împreună că mai existăm şi să construim împreună viitorul celor care vor veni!”, care cuprinde serbări, comemorări, aniversări, lansări de cărţi cu tematică temporală, serbări, întreceri sportive, concursuri cu premii şi diplome pentru elevi silitori, întâlniri cu personalităţi ştiinţifice şi cultural-artistice, întâlniri ale fiilor localităţii, pretreceri, balul tradiţional etc.De asemenea, FADRTDC se va implica în sponsorizarea unor acţiuni culturale şi spirituale de interes local, cum sunt serbările de sfârşit de an şcolar, hramul bisericii Sf. Dumitru, înălţarea noii biserici, precum şi proiecte de democratizare europeană şi transparenţă pentru principalele instituţii locale – primărie, şcoală, poliţie, alte instituţii locale de interes public. Fundaţia va susţine proiectul european al unui Cabinet comunal alternativ pentru autoconducere democratică, transparentă etc.În viitor se va construi un CENTRU FADRTDC cu fonduri europene, pe terenul din proprietatea fundaţiei, recent achiziţionat.La Slobozia, judeţul Ialomiţa, au loc manifestări specifice în perioada stabilită de ASCULTIALOMIŢA pe arealul de la izvoarele Ialomiţei până la vărsarea în Dunăre.În Bucureşti, de regulă, la sediul FADRTDC conform planului anual care în principiu se desfăşoară săptămânal, în fiecare joi, între orele 17-19, mai puţin în lunile iulie, august, considerate luni de vacanţă respectiv ultima săptămână din decembrie.În prima zi de joi a fiecărei luni, între orele 17-19, sub egida FADRTDC, au loc cursuri şi dezbateri publice, libere, pe teme de tempologie, dacoromânistică, comterristică, ştiinţa conducerii şi drept, medicină, geopolitică şi geostrategie.În a doua joi a fiecărei luni, între orele 17-19, sub egida FADRTDC, au loc manifestările Cenaclului dacoromânesc (Cenaclul istoric, de creaţie literar-artistică dacoromânească Tempus Dacoromânia Comterra), iar în lunile care au a cincea joi, sub egida S.C. TDC-Editura, manifestările specifice de promovare a valorilor dacoromâneşti, prin lansări şi prezentări de cărţi, de noi apariţii editoriale, vernisarea unor expoziţii, dezbateri libere pe probleme de actualitate ale dacoromânităţii şi comterriste, spectacole, creaţii video film, alte evenimente culturale importante (la sediu sau acolo unde se manifestă), acţiuni curente cu caracter comercial, editorial şi promoţional. În penultima joi a fiecărei luni, între orele 17-19, au loc sesiunile de comunicări pe probleme internaţionale, comterriste.În ultima joi a fiecărei luni, între orele 17-19, au loc sesiunile de comunicări pe probleme naţionale, dacoromâneşti. În fiecare joi, în primul sfert de oră, au loc reuniunile colectivelor de lucru pentru redactarea Enciclopediei TDC (ETDC), a Tratatului de dacoromânistică, a Dicţionarului etimologic al limbii dacoromâne (DELDR), a Calendarului Dacoromânesc (CDR), pentru strângerea Fondului dacoromânităţii (FDR), pentru problemele curente ale redacţiilor revistelor FTDC, ale Colecţiei TDC, a Analelor ATDC, pentru înregistrarea video digitală a şedinţelor Senatelor ADR, Federaţiei Democrate Mondiale a Românilor (FDMR), ale conducerii FADRTDC şi Academiei Dacoromâne, rezolvarea unor probleme curente, aspecte ale colaborării externe, corespondenţă, arhive, bibliotecă, secretariat etc. Anual, în executarea PROTEMDACOM–10.050 (2.050), se vor întocmi planuri de activitate comune.Anual, în luna septembrie se va organiza Festivalul Timpului, la Traian, Slobozia-Ialomiţa şi la Bucureşti, Cupa Burebista la scrimă în luna martie, Cupa Zalmoxe la şah în luna decembrie, iar Concursul de creaţie temporală Mihai Eminescu în luna ianuarie.
La sediul national si european viitor din Bucegi se vor organiza actiuni adecvate similare celor din celelale sedii FADRTDC.
În fiecare an, în întâmpinarea Zilei Naţionale, se va desfăşura sesiunea de comunicări PROTEMDACOM–10.050, cu tema „STAREA PERSOANEI UMANE, A NAŢIUNII DACOROMÂNE ŞI A LUMII“, iar la 9 mai (ziua înfiinţării Academiei DacoRomâne şi a FDMR), 11 septembrie (ziua lansării PROTEMDACOM 10 050), 23 noiembrie (ziua înfiinţării Fundaţiei Tempus, respectiv FADRTDC la 9 mai 2008), ca şi la 1 Decembrie, Ziua Naţională şi a Anului Nou dacoromânesc se vor acorda premii şi diplome.
Anual se vor depune coroane de flori, după cum urmează: la 15 ianuarie, ora 10,00, la monumentul lui Mihai Eminescu de la Ateneul Român, şi la 15 iunie, ora 10, 00, la mormântul său de la Cimitirul Bellu, precum şi oriunde se află monumente sau plăci comemorative ale geniului naţional.De ziua înfiinţării ADR şi a PRE, la 9 mai, inclusiv a FADRTDC, la ora 10.00 se vor depune, la monumentele eroilor români, iar de 1 Decembrie, Ziua Naţională, a Anului Nou dacoromânesc şi ADR, se vor depune coroane la monumentele Unirii în ţară şi în lume, la statuile lui Mihai Vodă Viteazul şi ale tuturor reîntregitorilor de ţară.Patronul temporal al PROTEMDACOM – 10.050 este ZAMOLSE, simbolizat prin Sfinxul dacoromânesc din Bucegi, patronul acţiunii este BUREBISTA, iar patronul spiritual este MIHAI EMINESCU. Se vor organiza periodic manifestări de cinstire a acestor patroni, pelerinaje, excursii, concursuri, comemorări lansări de carte etc.Toate activităţile sunt publice, deschise oricăror persoane interesate.Se primesc observaţii, propuneri şi sugestii la sediile FADRTDC. În Bucuresti, Drumul Taberei 26/119, sector 6 sau prin corespondenţă la oficiul 66, ghişeul 1, C.P. 58, O.P. 14, 061533 Bucureşti, tel/fax: (4021)-745 33 79, 413 84 34, 0722 97 25 22. E-mail geostroe@gmail.com, www.academiadacoromana.ro, www.tempusdacoromania.ro, Art.XI. Pe ştampilă ovală in poziţia verticală, la centru, se află inscripţia ovală orizontală „FUNDAŢIA” sus, iar jos „ACADEMIA DACOROMANĂ”, iar in pozitia centrală emblema grafică alcătuită din doi omuleţi răstigniţi în câte o sfera, stilizaţi şi uniţi printr-o liniuţă segmentată care se desfăşoară de pe o parte şi se înfăşoară pe alta, peste care scrie TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA în culorile albastru, galben şi roşu. Peste ovalul orizontal al emblemei, in jumătatea de sus a ovalului vertical, se află o semisferă limitată cu un curcubeu în interiorul căruia se află profilul Sfinxului dacoromânesc din Bucegi din ochiul căruia răsare un Soare. Deasupra emisferei se afla steagul tricolor dacic. Sub ovalul central, în jumătatea de jos a ovalului vertical, se afla emblema ADR.Emblema fundaţiei se aprobă de Prezidiul Fundaţiei. Publicaţiile fundaţiei sunt revistele Tempus Dacoromânia Comterra, DacoRomânitatea şi Lupta pentru România europeană, GEOTEMPUSTDC, ASCULTIALOMIŢA.Art. XII. Fundaţia nu poate fi dizolvată decâtprintr-o lege adoptată de forul legiuitor al naţiunii dacoromâne libere. În acest caz, lichidarea se va face potrivit legislaţiei româneşti, iar patrimoniul cultural, mobil şi imobil existent, precum şi arhivele fundaţiei vor reveni Academiei Române, când se va denumi ACADEMIA DACOROMÂNĂ, iar România reîntregită – DACOROMÂNIA.

[Adrian Pop]

[IMG]file:///C:\DOCUME~1\Admin\LOCALS~1\Temp\msohtml1\01\clip_i mage002.jpg[/IMG]

S. C. TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA S. R. L.

Editura publică, în principal, lucrările Fundaţiei Academia DacoRomână ”Tempus DacoRomânia ComTerra”

BUCUREŞTI, Drumul Taberei nr. 26/119; Tel./fax: 021-413 84 34; 0721 03 40 81, 0722 97 25 22, www.tempusdacoromania.ro, www.academiadacoromana.ro, geostroe@gmail.com, Oficiul poştal 58, Căsuța poștală -14, Cod poştal 061355; ORCMB J40/ 16343/1993; Cod fiscal 4194619; Capital social: 10 000; Cod IBAN RO59 RNCB 0077 0502 3897 0001, Cont BCR - sector 6 şi la Trezoreria sect. 6, Calea Giuleşti nr.3, Cod IBAN RO75 TREZ 7065 069X XX00 1547

ştiinţe sociale, carte de idei, juridică, eseuri, conducere – management - politică, tempologie - istorie - filozofie, dacoromânistică –europenistică- sociologie, comterristică - probleme globale, militară, medicină, tehnică, economică, teze doctorat, cursuri universitare, manuale şcolare, enciclopedii, dicţionare, monografii, istorii, compendii, literatură, mitologie, artă, memorii, calendare, poezii debut, teatru, folclor, science fiction, sport-turism, muzică, ghid limbi străine, reviste;
Către………………………………………………………………………………………………………

EDITURA DACOROMÂNĂ TDC a tipărit, într-un tiraj modest, ediţia a doua a lucrării monumentale intitulate “O ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE DE LA ORIGINI PÂNĂ ÎN PREZENT, în format mai mare decât cel al lucrării lui G. Călinescu, adică 36/24 cm, aprox.1400 pagini, legată, cusută, cartonată, supracopertă model nou, scrisă de regretatul profesor universitar doctor ION ROTARU, fost şef de catedră la limba şi literatura română de la Universitatea din Bucureşti, critic literar binecunoscut şi autor al multor volume de acest gen, fost student preferat al marelui George Călinescu. [IMG]file:///C:\DOCUME~1\Admin\LOCALS~1\Temp\msohtml1\01\clip_i mage004.jpg[/IMG] Aşa cum afirma criticul literar prof. univ. dr. Mihail Diaconescu la lansarea de la Uniunea Scriitorilor din România, autorul a reuşit să-şi depăşească maestrul. În acest spirit, consider că această carte reprezintă, un eveniment deoarece: a.- în primul rând, sub aspectul volumului de lucru al sintezei realizate ca opera de autor, este unică în istoriografia română, prezentând un număr mai mare de autori decât Călinescu şi într-un număr, evident, mult mai mare de pagini. Porneşte din preistorie, de la tăbliţele de la Tărtăria, poetul Ovidiu care a scris şi în limba dacilor, dezvoltă prezentarea critică a fenomenului literar până în iarna anului 2006. E scrisă de un român adevărat, fiu de cioban liber din Carpații Moldovei, de pe Bistrița, din Valea lui Ion b.- în al doilea rând, totală pentru că lucrarea cuprinde toţi autorii valoroşi care au scris în româneşte, indiferent de naţionalitate, din lumea întreagă, din Basarabia şi Bucovina de Nord, sudul Dunării, din Ucraina şi din toată Europa, din diaspora noastră din America, Israel şi alte ţări în care au fost și sunt scriitori români sau de altă naţionalitate care au scris în limba română. c.- în al treilea rând, este completă în timp pentru că reprezintă peste 2000 de ani de literatură dacoromânească sub raportul temporal, cartea cărţilor de literatură română începe cu operele marelui Ovidiu care a scris şi în limba strămoşilor noştri, şi până la 1 noiembrie 2006, când opera a intrat în lucru în tipografie. Călinescu cercetează doar aprox. 500 de ani de la 1500 până la 1940. d.- în al patrulea rând, este redactată ca o valoroasă poveste a aventurii spiritului literar dacoromânesc în timp, de la origini până în prezent, ca o manifestare a sa în spaţiul european carpato-ponto-dunărean şi universal. e) în al cincilea rând, este cea mai valoroasă sinteză a ideilor literare din întreaga românime din ţară şi din străinătate. Aceastăcarte a cărţilor culturii noastre este o adevărată Biblie a literaturii române. Totodată, este cea mai amplă şi voluminoasă, cea mai reprezentativă, cea mai riguroasăşi obiectivă lucrare de sinteză a culturii române tipărite până în prezent în România. f) în al şaselea rând, este foarte utilă pentru stimularea creativităţii, inspiraţia tuturor creatorilor de literatură, de teorie şi istorie literară, în galeria personajelor literare şi generarea noilor idei literare. g) în al şaptelea rând, este cea mai mare lucrare de sinteză a culturii române tipărite de autor unic până în prezent în România.Astfel de lucrări de sinteză culturalăa fenomenului literar apar la un secol sau la o jumătate de secol în viaţa unei naţiuni. Este, aşa cum spun specialiştii, un adevărat paşaport pentru eternitate al identităţii culturii naţionale româneşti în Uniunea Europeană, dar şi pentru autor. A reuşit să vadă încununarea muncii sale de peste o jumătate de secol, ediţia întâia a prezentei lucrări. Şi nu am văzut autor mai fericit, în viaţa mea, decât prof. Rotaru care şi-a văzut ”cărţoiul” – cum îşi alinta mulțumit lucrarea sa. După câteva zile, a trecut în eternitate. Ediția a doua a fost atent corectată, întrucât prima a apărut la cererea autorului, grav bolnav. h) în al optulea rând, este o operă aproape irepetabilă în timpul viitor. Probabil va fi aproape imposibil, de acum încolo, ca un singur autor să mai poate reuşi o astfel de sinteză într-o viaţă de peste 50 de ani de lucru. Devenise o adevărată maşină de citit. S-ar putea să fie ultima istorie literară românească scrisă de un singur autor. Preţul lucrării este de numai 300 RON, în România şi Moldova, iar pentru străinătate, preţul este de 100 euro. Tirajul este limitat în condiţii de criză economică. Lucrarea se livrează la sediul editurii în Bucureşti sau prin poştă, numai la comanda expresă sau telefonică şi cu facturile şi chitanţele legale ataşate. Transportul şi taxele de poştă se achita de către cumpărător.

EDITURA DACOROMÂNĂ TDC este editorul unic şi exclusivul deţinător al copyright-ului în baza contractului încheiat cu autorul din timpul vieţii sale, deţine toate drepturile legale asupra lucrării, fiind unicul ei distribuitor. Ediţia definitivă este corectată cu multă atenţie.
Editura va traduce lucrarea în limbile engleză, franceză, chineză (în aceste trei limbi au început traducerile și sunt în curs de desfășurare), germană, rusă şi spaniolă, astfel încât personalul diplomatic, ataşaţii culturali, centrele culturale româneşti, universităţile în care se predau atât limba cât şi literatura română, precum şi librăriile din străinătate să poată oferi oficial această lucrare în mediile politice, culturale, diplomatice, ştiinţifice şi literare ale Uniunii Europene şi din celelalte state ale lumii.

Cu deosebită stimă, Bucureşti, 15.02.2014. Director fondator, Administrator, dr. Geo STROE Carolina STROE

TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA –

o editură dacoromânească pentru timpul dumneavoastră!

[Adrian Pop]

DACOROMÂNISTICA ŞI DACOROMÂNISMUL – proiecte axiologice fundamentale ale renaşterii naţiunii noastre dr. Geo Stroe a. Dacoromânistica. Dacoromânistica este cunoscută caştiinţa despre conştiinţa, acţiunile şi inacţiunile naţiunii dacoromâne de la începuturi şi pînă în viitorii posibili.Mai poate fi denumită ca fiind istoria, cultura şi civilizaţia dacoromânilor (a atlanţilor, pelasgilor, ramanilor, etruscilor, latinilor, traco-geto-dacilor, ilirilor, sciţilor, sarmaților, goţilor, macedoromânilor, valahilor, românilor etc.) vieţuitori de peste zece milenii în vatra strămoşilor noştri. În concepţia curentă termenul de dacoromân surprinde în realitatea obiectivă tot ce este românesc, dac, începînd de la atlanţi, pelasgi, ramani, etrusci, latini, romani, traci, geto-daci, sciţi, sarmați, goţi, valahi cu extensiile lor binecunoscute. Consider că şi romanitatea este o extensie a dacoromânităţii, aşa cum este şi latinitatea, ori toate populaţiile străvechi din Balcani şi imediata vecinătate (mai puțin bulgarii și maghiarii veniți de dincolo de Volga), de la izvoarele Dunării pînă în nordul Caspicii, Marea Baltică, Marea Mediterană şi Orientul Apropiat şi Mijlociu. Cercetările au fost dintotdeauna în cheie identitară, pentru că înaintaşii noştri şi au pus mereu întrebările existenţiale primordiale de genul cine suntem, de unde venim, încotro mergem. Dacoromânistica, aparent, nu a captivat la nivel conceptual prea mult pe românii de ieri, la nivel academic oficial, dar nevoia de identitate naţională în vremuri de criză creşte. Statul român, prin instituţiile sale emblematice este tributar concepţiei latiniste, romaniste. Deschiderile sunt făcute de cercetători independenţi, de unele dintre societăţile culturale ale societăţii civile care au diseminat unele idei care privesc ipoteza culturală dacică pe linia Densuşianu, Hasdeu, Eminescu şi ceilalţi. Academia DacoRomână, ca instituţie independentă cu profil de cercetare ştiinţifică, a aprofundat ipoteza de lucru pornind de la românistică (Institutul Naţional pentru Românitate şi Românistică – INPROROM, a fost denumirea iniţială, întemeiat la 1 Decembrie 1990 la sediul Societăţii Vatra Românească din Bucureşti, pînă în 1995 cînd s-a transformat în Academie DacoRomână. În paralel, Fundaţia Tempus constituită de subsemnatul în comuna Traian-Ialomiţa la 23 noiembrie 1991, cu care INPROROM a fuzionat recent, devenind Fundaţia Academia DacoRomână TDC). Ea cuprinde teoria dacoromânisticii (sau ideatica ei), metodologia, tehnologia acesteia, iar problematica este diferită de la un mileniu la altul, de la o epocă sau perioadă istorică la alta. Pe axa timpului, dacoromânistica însumează toată istoria, cultura şi civilizaţia naţiunii care apar în istorie în diferite ipostaze, în cazul nostru, cea dacoromână. Consider că naţiunea dacoromână a apărut de îndată ce teritoriul a fost ocupat de populaţia străveche statornică în vatra etnogenezei, vorbitoarea unei singure limbi, cea veche, originară, care a avut conştiinţa proprietăţii sale asupra locului de baştină, că este de aici, şi care s-a organizat politic într-un stat întemeiat pentru apărarea drepturilor istorice la identitate, continuitate, la o viaţă liberă şi independentă. Viaţa economică a fost organizată astfel încît naţiunea primă, matcă, îşi asigura tot necesarul pentru un trai neîntrerupt pe acelaşi teritoriu, cu resurse proprii din resurse naturale specifice, cu unele obiceiuri şi tradiţii proprii aplicate constant, permanent şi de către toate generaţiile succesoare, neîntrerupt trăitoare pe aceste meleaguri. Dacă la alte naţiuni există niponistică, iudaistică, hungaristică, germanistică etc. şi specialişti în domeniu, la români nu pare să captiveze prea mult nici pe contemporani, dacoromânistica la nivel conceptual, formal academic nu apare distinctă. Nu sunt decît finanţări private, în jurul A.D.R. Statul nu încurajează oficial astfel de cercetări, încă. Cercetările trenează, deşi nevoia de identitate naţională în vremurile de criză de azi creşte exponenţial. Puţini cercetători rezistă, unii dintre cei cu care am pornit au trecut în alte tabere. Cu mai mult timp în urmă am publicat lucrarea intitulată Ştiinţa dacoromânisticii pe întelesul tuturor. Mai jos voi prezenta cîteva aspecte de interes general privind dacoromânistica, azi. Ea reprezintă în România una dintre cele mai noi ştiinţe sociale. Unii cercetători afirmă că este o ştiinţă fundamentală, tot aşa cum este ştiinţa matematicii, fizicii, chimia, biologia, sociologia, ştiinţa conducerii etc. Aceasta este şi opinia noastră, pentru că, din punct de vedere naţional şi internaţional, fiecare naţiune, respectiv comunitate de naţiuni, decisă să pună în acord propriile valori îşi are sau îşi creează propria ei ştiinţă, a existenţei sale perene, unite. Ea este şi rămîne o ştiinţă socială şi, ca orice altă ştiinţă socială, dacoromânistica are particularitatea de a opera cu elemente de relativitate. Ea pune la dispoziţia societăţilor româneşti şi europene actuale rezultatele obţinute de cercetători, deoarece rezolvarea problemelor sociale nu se face automat, ci tot prin soluţii sociale, raţionale, conduse de, şi pentru naţiune, şi pentru europenitate. Ea concentrează soluţii din rezultatele cercetărilor mai multor discipline, realizînd universul umanului, al omului concret, european, transpunerea lui „a şti” în „a face” şi a lui „a avea” în „a putea.” Dacoromânitatea, ca şi europenitatea, ca realităţi obiective, nu se pot importa, nici exporta precum o marfă, maşină sau o instalaţie oarecare. Cred că locul dacoromânisticii se află la Academia Română, prin înfiinţarea unei secţii de cercetare în acest domeniu al cunoaşterii. Cu ceva timp în urmă, am trimis, oficial – eram cercetător la Institutul de cercetări juridice al Academiei Române, o adresă scrisă cu antetul instituţiei Academia DacoRomână, către Academia Română cu propunerea de a se înfiinţa o secţie de dacoromânistică la Academia Română. Nici pînă acum nu am primit răspuns oficial, scris. Mai mult decît atît, în locul din registrul oficial în care era consemnat numărul de înregistrare apare numele unui coleg de la alt institut care cerea cu totul altceva, iar la rubrica observaţii se consemna răspunsul negativ. Pînă se vor clarifica toate cercetările, Fundaţia Academia DacoRomână continuă. Ştiinţa dacoromânisticii asigură asimilarea cuceririlor celorlalte ştiinţe în practica dezvoltării, identificarea reală, concretă a unor soluţii sociale în practica social-istorică, prin acţiuni concrete pe plan naţional şi internaţional. Viitorul unor politici ştiinţifice naţionale şi europene depinde de alianţa politicilor naţionale şi europene cu ştiinţa dacoromânisticii şi a europenisticii, de unitatea dialectică dintre ştiinţă şi conducerea politică a societăţii. Obiectul de studiu al ştiinţei dacoromânisticii îl constituie fenomenul dacoromânesc, dacoromânitatea ca realitate socială, relaţiile sociale, politice, cultural-ştiinţifice şi de conducere din sistemele economico-sociale trecute sau prezente folosite pentru promovarea valorilor creatoare româneşti. Tot astfel, descoperirea legităţilor şi principiilor noi după care se călăuzesc aceste relaţii, dezvăluirea şi formularea de noi teorii, metodologii, metode şi tehnologii de conducere pentru prezervarea identităţii naţionale şi europene, de natură să asigure eternizarea valorilor naţionale şi europene, mai ales dacoromâneşti şi europene, perfecţionarea continuă a funcţionării sistemului de conducere al societaţii româneşti şi europene şi a fiecărei naţiuni prin ea însăşi, dar racordate la promontoriile cunoaşterii universale, reprezintă obiective ale cercetătorilor în ştiinţa dacoromânisticii. În sfera cercetărilor acestei ştiinţe sunt sintetizate conceptual, legic, principial, toate activităţile umane, toate laturile vieţii sociale, toate domeniile societăţii dacoromâneşti, în întreaga lor complexitate şi în strînsa lor interdependenţă. Nivelurile obiectului de studiu al acestei ştiinţe sunt cele macro-social, mezo şi micro-social, cuprind întreaga dacoromânitate, tot ce-i românesc, din Europa şi din lume. Există o abordare globală a dacoromânisticii ca răspuns la provocările mondializării (globalizării, în limbajul convenţional A.D.R. - comterrizării) care este ea însăşi un proces obiectiv, relativ dirijat de anumite forţe, faţă de care dacoromânitatea îşi promovează propriile valori comterriste (adică ale Terrei comune), într-o lume creaţie a tuturor şi benefică tuturor. Subiectul ştiinţei dacoromânisticiieste dacoromânitatea, ca realitate şi existenţă istorică europeană şi naţională, dar şi persoana umană în ipostaza ei de fiinţă care se autodefineşte ca dacoromân, ca dacoromân european, creatoare şi cunoscătoare, valorizatoare şi luptătoare, care aplică rezultatele ei în practică. Scopul acestei ştiinţe este de a înarma dacoromânitatea, pe fiecare dacoromân, cu elaborările teoretice, metodologice şi tehnologice creatoare, necesare în vederea dezvoltării unei autoconduceri ştiinţifice în activitatea practică, de a fi contemporani mereu cu propriul lor timp. Dacoromânitatea este suportul, tot ea trebuie să fie garantul conştiinţei vii, al prezervării şi eternizării valorilor temporale dacoromâneşti în ţară şi în lume. Metoda de cercetare este o logică dialectică, elevată, bazată pe istoria reală şi pe raţiune, împreună cu metoda sociologică, combinate cu cea informaţională, sistemică, holistă. Nu sunt excluse şi alte metode de cercetare specifice fiecărei ştiinţe cu care dacoromânistica are părţi comune. Mai apropiate sunt metoda cronologic-istorică-temporală, metodele ştiinţelor sociale fundamentale şi particulare, cele comparative etc. Nu sunt excluse, însă, nici metodele bazate pe proferenţă, credinţă, pe intuiţie, pe reprezentările transcendentale etc. Părţile componente ale ştiinţei dacoromânisticii în componenţa conducerii sunt: teoria (ideatica), metodologia şi tehnologia.
Ramurile (disciplinele) acesteia sunt, la o enumerare sumară, în ceea ce priveşte nivelul macro-social, ştiința dacoromânisticii avînd în vedere dacoromânitatea de pretudindeni - cea mai vastă şi mai complexă; ştiinţa dacoromânisticii în domeniul conducerii social-politice, statului şi dreptului - ca filosofie politică şi juridică a dacoromânităţii din România şi din fiecare dintre statele ai căror cetăţeni sunt cei de identitate dacoromână; axiologia dacoromânisticii creatoare de valori; dacoromânistica economică – în domeniul economic în care obiectivul principal îl constituie creşterea economică şi asigurarea eficienţei întreprinderii sau unei ramuri economice, a unui grup de întreprinderii, într-o viziune pragmatică (avînd în vedere că rezultatele unor creaţii se aplică o singură dată, în mod concret, la o situaţie dată, unii afirmă că n-ar fi decît o aplicaţie a ştiinţei de mai sus şi nu o disciplină ştiinţifică). În domeniile culturii, al artelor, al tehnicii, al comunicării, al limbii dacoromâne, al sănătăţii se manifestă ca sociologie, psiho-sociologie, în plan tehnic, tehnologic, militar, folcloric, filozofic, religios, medical, al tradiţiilor, al mentalităţilor, obiceiurilor etc. Există opinii după care societatea umană se conduce singură, spontan-autopoietic, iar dacoromânistica ar fi doar o reflectare post-factum a desfăşurării în timp a apariţiei şi dezvoltării comunităţii de naţiuni europene, inclusiv a naţiunii dacoromâne în plan istoric, economic, social, cultural, lingvistic, geografic, moral, artistic etc. Totodată, sunt şi opinii pe baza cărora se urmăreşte ca prin globalizare să se realizeze o conducere conştientă a comunităţii de naţiuni, iar extensia dacoromânească a acestei ramuri, denumită comterristică (dacoromânistica de tip comterrist), exprimă conştiinţa ştiinţifică a lumii, adică a comunităţii naţiunilor libere ale lumii, pe Terra noastră comună faţă de lumea care ne înconjoară în cheie dacoromânească. Cercetările contemporane degajă, de aceea, noi discipline ale ştiinţei dacoromânisticii, cum ar fi cele ale europenisticii, comterristicii (globalisticii), cele ale instituţiei, ale organizaţiei, ale credinţelor religioase, ale comunităţilor naţionale europene, regionale, cele ale relaţiilor internaţionale, ale familiei, ale obştei locale, ale unităţilor administrativ-teritoriale, microgrupurilor omeneşti, conducerea oamenilor, a organizaţiilor internaţionale etc. Trăsăturile dacoromânisticii.Fiind o ştiinţă de largă anvergură, are legături complexe cu ansamblul cunoaşterii şi practicii contemporane pentru că prin aceasta se pun în valoare rezultatele cercetărilor, contribuţia aproape a tuturor ştiinţelor. Este o ştiinţă multidisciplinară (deoarece disciplinele care se întrepătrund contribuie la fundamentarea sa teoretică din diferite sectoare şi domenii ale vieţii sociale), dar are şi un caracter integrator (foloseşte integral teorii, metode şi tehnici ale altor ştiinţe şi discipline împreună cu cele proprii), coordonator (deoarece îşi subordonează şi foloseşte în scopuri de fundamentare şi eficacitate, activităţi practice specifice, discipline şi teorii, tehnici şi metode proprii şi ale altor ştiinţe), precum şi un rol cumulativ (adună şi prelucrează, ordonează într-o înlănţuire logică multe cunoştinţe, metode şi tehnici care realizează sinergia în supravieţuirea dacoromnităţii, comunităţii de naţiuni europene și ale lumii întregi), complex, multilateral, multifuncţional, operaţionalizant şi prospectiv. Despre izvoarele dacoromânisticii şi legăturile ei cu celelalte ştiinţe trebuie spus că pentru a putea fi recunoscut drept izvor al ştiinţei dacoromânisticii, această formă de exprimare trebuie să îndeplinească anumite condiţii cum ar fi: a) să statornicească reguli general-obligatorii pentru viitorul dacoromânităţii: b) să fie atît stabilite, cît şi recunoscute de conducătorii naţiunii şi/sau de către puterea de stat; c) să reflecte dacoromânitatea şi conducerea ei, să se refere la relaţiile de conducere ale dacoromânităţii, la valorile comune acestora; d) să fie scrise ori să reprezinte intuitiv, concret senzorial, simboluri identitare cu relevanţă naţională şi europeană, universală. Principalele izvoare ale ştiinţei dacoromânisticii pot fi considerate istoria, ştiinţa conducerii, filozofia, economia politică, dreptul, ştiinţele sociale şi politice în general. Ştiinţele cu care are legături strînse dacoromânistica sunt ştiinţa conducerii, ştiinţele politice, juridice, europenistica, ştiinţele economice, matematica, logica, filosofia, sociologia, psihologia, lingvistica, arheologia, teoria generală a sistemelor, informatica, ştiinţele tehnice, cibernetica, praxiologia, medicina, birotica, alte ştiinţe. Practic, nu există domeniu al cunoaşterii şi acţiunii cu care să nu aibă legături mai mult sau mai puţin importante ştiinţa dacoromânisticii. Legăturile dacoromânisticii cu alte ştiinţe, aşa cum au fost ele puse în evidenţă de către izvoarele recunoscute pentru fiecare dintre ele, se menţin şi vor continua să se dezvolte ca urmare a interconexiunilor din cercetările efectuate de-a lungul timpului. Ele se evidenţiază în teoria dacoromânisticii. Dintre izvoarele de importanţă deosebită se pot remarca: istoria universală, experienţa de supravieţuire în practica politică, militară, administrativă, socială, comunitară a oamenilor politici, de stat, a unor militari, a altor lideri sociali şi comunitară. Această experienţă de prezervare a memoriei naţionale, europene şi universale se fixează prin acte, documente, memorii, corespondenţă, alte înscrisuri. Şcolile de dacoromânistică.Diferenţiate de fundamente teoretice unice referitoare la conceptele, principiile, metodele, tehnicile şi demersurile practice în acest domeniu al cunoaşterii, mişcările ştiinţifice s-au concretizat în diverse şcoli simultane, ori paralele sau incidente, uneori chiar contrare celor de conducere, care au permis în acelaşi timp unele reflecţii creatoare, utile, cum sunt: cea clasică, a relaţiilor umane, şcoala cantitativă, empirică sau neoclasică, a sistemelor sociale, şcoala sistemică etc. Sunt de menţionat: şcoala cronicarilor (de la Rîm ne tragem, expresie care ar fi posibil să se refere şi la Roma veche, cetatea ancestrală Roman din Moldova şi nu la Roma, capitala Imperiului Roman), şcoala ardeleană (romanistică) care acceptă oarecum dispariţia aproape completă a dacilor după războaiele romano-dacice şi rădăcinile pur romane ale românilor, şcoala eminesciană (care se centrează pe nobleţea valorilor strămoşeşti şi confirmă superioritatea civilizaţia dacilor: „Totul trebuie dacizat”), linia deschisă de B.P. Haşdeu (după comunicarea de răscruce „Pierit-au dacii?” B.P. Haşdeu a precizat că dacii nu au pierit, dar propaganda papală și papistaşii au lansat minciuna care domină încă în lingvistică: romanizarea dacilor care, de fapt, ar însemna catolicizarea ortodocşilor zamolsieni dacoromâni), şcoala românisticii (după care ar fi avut loc o sinteză daco-romană într-o proporţie discutabilă, prin romanizarea dacilor rezultînd românii de azi), şcoala ramanică (M.Vivekananda), după care ne tragem de la legendarul Ram ((B)(h)Ra(h)m), şcoala rumînilor (L.I.Cuejdean, după care rumînii sunt oamenii din Ţara rîurilor, a apelor), şcoala getică a lui Vasile Pîrvan (Getica) şi a Societăţii Getica (Gh.Gabriel), şcoala lui Nicolae Densuşianu -marcată de capodoperasa, Dacia preistorică, biblia dacoromânilor și a Academiei DacoRomâne, şcoala divină (Nicolae Miulescu), după care Dacia este Dakşa - Ţara zeilor, iar dacoromânii sunt descendenţi ai zeilor, şcoala tracică sau tracologică (după I.C.Drăgan - Noi, tracii), şcoala dacisticii a prof. univ. dr. Marin Giurescu, cofondator al Societății cultural-științifice ”Renașterea Daciei” din 1.11.1947 alături de acad. Simion Mehedinți și alți universitari la Sarmisegetuza, (a dacologiei, ca o continuare a problematicii Ligii pentru renaşterea Daciei – dr. N.Copoiu, care evocă periodic cultura vechilor daci la timpul trecut), şcoala geţilor (Tudor Diaconu, Ilie Stanciu, privind decodificarea scrierii geţilor, conform căreia geţii sunt întemeietorii scrisului întregii antichităţi), şcoala dacoromană (după care plămădeala naţiunii s-a constituit din daci şi romani, ”o sinteză” în proporţii aproximativ egale după „semi-romanizarea” dacilor sau ”semi-dacizarea” romanilor, care este altceva decît teoria şcolii dacoromâneşti), şcoala tuledaciei getoromâne (geţii fiind elita dacoromânilor, dacii fiind oamenii de rînd – de aici numele de geţi dat de greci elitei dacilor, iar numele de dac dat de romani, considerat, se pare, înjositor pentru dacoromâni). Unii datează şi decriptează în mire, unghiuri înţelepciunea mesajelor transmise dintre precesiile astronomice de pe cosoni de înaintemergătorii dacoromânilor, obiecte care nu ar fi monezi, ci cărţi de aur ale înţelepciunii simbolice, ca şi înscripţiile uriaşe de pe megaliţii din Carpaţi etc. (C.Velcescu). În jurul cercetătorului Constantin Bărbulescu gravitează şcoala atlanţilor în care Dacia este Atlantida - colonia zeilor şi pămîntul dacilor (a se vedea lucrarea cu acelaşi nume, Ed. Antet 2006, pornind de a Solon care afla, la 590 î.Chr., de la preoţii egipteni, slujitori ai templului din Sais, că pe la 9 590 î.Chr., o mare putere venită din altă lume se stabilise într-o insulă din Marea Atlantă situată la intrarea în strîmtoarea numită Coloanele lui Hercules - localizată de C. Bărbulescu la Porţile de Fier, pe Dunărea noastră de mijloc). Tot aici, în aceeaşi şcoală, independent de iniţiatorii ei, cercetătorul Costel Eugen Popescu, prin lucrările Regatul Titanilor şi Descoperirea Atlantidei dezvoltă şi aprofundează idei şi argumente originale şi clare. Un filon cu totul aparte îl susține Gheorghe Şerbana, conform căruia, noi, dacoromânii, suntem urmaşii oamenilor uriaşi, ai giganţilor din Lumea Veche (pe care arheologii o cultează la ordin de mii de ani). De menţionat că tot mai multe relicve ale uriaşilor sunt descoperite pe teritoriul DacoRomâniei, iar scheletele - probă de uriaşi sunt sustrase pentru a face averi şi a atesta false origini pentru alte naţii care nu sunt descendentele lor, pentru simplu fapt că nu se găsesc pe teritoriul lor, ci în DacoRomânia). Mai adăugăm şcoala Daciei edenice, cu documente din biblioteca papală care susţine că aici, în DacoRomânia, este grădina Maicii Domnului, raiul biblic al lui Adam şi Eva, precum şi şcoala Romei vechi (D. Bălaşa, adevăratul promotor al înţelepciunii zamolsiene în renaşterea credinţei dacoromâneşti, întîiul preşedinte de onoare al Academiei DacoRomâne), după care dacoromânitatea şi europenitatea au descendenţa din cetatea înfiinţată pe vatra actuală a oraşului Roman din Moldova (sau Ramidava – cetatea dacică - după Ptolemeu), înfiinţată de Roman şi Vlahata din Veneţia de Sus (Făgăraş), unde cîţiva fruntaşi politici ai României Mari au încercat să mute capitala (între Braşov şi Făgăraş). Există alte multe aşa-zise „teorii” vădit antidacoromâneşti, de justificare a pretenţiilor de „descălecători” peste un teritoriu vid, ale unor urmaşi ai unor triburi migratoare, ai căror autori susţin, fără argumente ştiinţifice, pretenţii cum ar fi acelea că dacoromânii sunt formaţi şi apoi reveniţi din sudul Dunării, după ce ei au venit aici adică ungurii (neam ugro-finic asiatic), sau că românii sunt urmaşii ţiganilor, de unde şi denumirea ţării România, ţara rromilor, iar limba „romani” care nu e alta decît țigăneasca, a ţiganilor, ar fi limba românilor, sau că locuitorii de azi sunt urmaşii scursurilor Africii din legiunile romane. Roma, capitala Italiei, ar putea fi, astfel, confundată cu capitala rromilor. Mai apoi, s-a acreditat că românii ar fi născuţi din fanarioţi, balcanici, la sud de Dunăre migrînd apoi în nordul ei şi în Carpaţi, tot un fel de ţigani ai Europei etc., fie că, sunt pur şi simplu, au apărut de nu se ştie unde, dar după ce au venit, cum ele însele recunosc, din Asia, şi după ce s-au format popoarele vecine astăzi dacoromânilor. Ideea de bază a acestor denigratori este că dacoromânii ar fi apărut după alte neamuri, ba chiar după alte naţiuni, falsificînd adevărul despre apariţia noastră şi cerşind astfel, nedemn, dreptul primului ocupant pe aceste pămînturi a etniei lor, arogîndu-şi priorităţi pentru valori pe care nu le-au creat şi care nu le aparţin. Aşa sunt răpite sau negate dacoromânilor evidenţa anteriorităţii lor originare, autohtonia şi continuitatea acestora pe teritoriul central-sud-est european în Carpaţi şi pe Dunăre (Vechea Europă, Atlantida) – la Marea Neagră. Lupta de idei cu argumente ştiinţifice a şcolilor dacoromâneşti contra teoriilor antidacoromâneşti, precum sunt cele hungariste, panslaviste, otomane, sîrbe, ucrainiene, poloneze, italiene, franceze, germane, ruseşti, bulgăreşti, chiar romane reînviate, din vremea marelui Imperiu Roman, continuă de milenii și azi. Multe idei au revenit în mintea unor „europenişti” de aiurea, ca şi ale celor evrei, fără de patrie la acea vreme, care susţin că aici ar fi patria de rezervă pentru evrei, pregătind România judaică, prin susţinerea prezenţei evreilor aici din vremea dacilor, ba chiar dinaintea dacilor. Tot astfel, există şi ”teorii” ale ţiganilor – sprijiniţi pentru a crea diversiunea ”rrom”, teorii susţinute de cercuri evreieşti, slave, ungare şi anglo-saxone care îi folosesc ca spărgători, dizolvanți de naţiuni, folosind aproximativ aceleaşi „documente”. Susţinerile de mai sus nu fac decît să reunească, în esenţă, toate şcolile veritabile contra celor care urmăresc scoaterea dacoromânilor din istoria Europei, negarea drepturilor lor inalienabile, precum şi a contribuţiilor lor remarcabile la cultura europeană şi universală. După anul 1991, cînd a fost întemeiată Fundaţia Tempus, apoi 1995, cînd s-a constituit legal Academia DacoRomână, din Institutul Naţional pentru Românitate şi Românistică - INPROROM, azi Fundaţia Academia DacoRomână „Tempus DacoRomânia ComTerra” (prin contopirea celor două, la 9 mai 2008), a apărut şi şcoala dacoromânisticii contemporane.După aderarea României la Uniunea Europeană, se dezvoltă concomitent şcoala dacoromânisticii împreună cu cea a europenisticii (şcoala dacoromână a europenisticii). Şcoala dacoromânisticii europene are drept fundamente următoarele teze şi idei de bază: - dacoromânitatea ca europenitate şi valorile ei spirituale (credinţa zamolsiană, limba, scrisul, artele, filosofia, zodiile, măsurarea timpului, şcolile academice de înţelepciune), probe materiale (despre primele construcţii, tehnici şi tehnologii agricole şi meşteşugăreşti, primele unelte de pescuit şi minerit, precum şi primele arme) au apărut cu mult înainte de 10 000 de ani în Europa Veche, spaţiul carpato-danubiano-balcano-pontic şi constituie expresia unitară şi neîntreruptă a existenţei creatoare a strămoşilor autohtoni, a pelasgo-atlanto-ramano-latino-traco-geto-sarmato-scito-vlaho-dacoromânilor din centrul şi sud-estul european (vechea Europă), denumită pe scurt „europenitate”; roirile europenităţii, în fapt, ale dacoromânităţii pelasgico-ramanice, au dat naştere etruscilor, elino-grecilor, indienilor, macedoromânilor, persanilor, sumerienilor, egiptenilor, hitiţilor, caucazienilor, latinilor, sciţilor, sarmaților, ilirilor, romanilor, troienilor, bizantinilor, a unei însemnate părţi care a aparținut popoarelor migratoare din răsărit și care au ocupat Europa, teritoriul mediteraneean, nord-african, din Orientul Mijlociu şi Apropiat, iar ulterior, prin extensie, a imperiilor europene în Americi, Australia, Oceania, Asia pînă în Filipine, China şi Japonia. - naţiunea dacoromână este naţiune primordială europeană, cu spiritualitate proprie încă din vremea Hestiei și a lui Zamolse - întîiul unificator spiritual al valorilor precreştine dacoromâneşti de pe continentul european, întîiul Iisus al dacoromânilor, iar statul naţional unitar centralizat, suveran şi independent, în forma sa antică, preclasică, s-a constituit în perioada marelui rege Burebista - întîiul întregitor de ţară, care a reunit marea majoritate a formațiunilor prestatale dacoromâneşti din ultimul secol al mileniului precreştin, de fapt, al optulea mileniu dacoromânesc şi european. - influenţa romană, după ocuparea a mai puțin de 10% din teritoriul Daciei, a fost minoră, atît din punct de vedere lingvistic şi cultural, cît şi spiritual. Singurele efecte materiale majore au fost cele economico-financiare, prin jefuirea sistematică a Daciei de bogăţiile ei şi, în special, a tezaurului dacic folosit de romani pentru a salva o vreme Imperiul Roman falimentar de la colapsul economic şi financiar din cauza căruia s-a şi prăbuşit, şi din punct de vedere militar. În fapt, Roma a fost fondată de troieni, urmaşii celor de la gurile Dunării de la Istria dobrogeană (Troia mamă) care au fondat Troia homerică; etruscii au roit din vechea Dacie, iar Troia prima a fost întemeiată de către autohtonii dacoromâni. Aşadar, romanii sunt nepoţii tîrzii ai vechilor daci. Limba dacoromână este limba primordială cu care au plecat de aici cei care au populat Europa, după marele potop din Marea Neagră, limba lui Adam și Eva vorbită de tata Noe. Din limba ancestrală pelasgo-dacă populară (scrisă cu ideograme-hieroglife originale, ulterior cu alfabet propriu) s-au dezvoltat celelalte limbi vechi (sanscrita, avestica etc.), îndeosebi după potopul biblic (aprox. 7 500 î.Chr. declanşat prin revărsarea apelor mediteraneene în Marea Neagră ca urmare a încălzirii Terrei şi a topirii gheţarilor, respectiv vărsarea apelor Dunării prin Coloanele lui Hercule (Cazane) spre Marea Neagră, după schimbarea cursului dinspre Marea Adriatică). Limba europeană cea mai cunoscută este dacoromâna care are drept fiică latina europeană ca limbă cultă care a dominat Evul Mediu european și care și de atunci și pînă azi a devenit limba ştiinţifică a Terrei - recunoscută universal. Limba pe care o vorbesc oamenii de azi de la ţară (țăranii, ciobanii de la munte, este limba veche evoluată timp de zece milenii în forma limbii române vii, vorbită în România de azi. Din punct de vedere ştiinţific, denumirea limbii române de azi este limba dacoromână, limbă europeană a celei de-a şaptea puteri europene. În fond, dacoromânii sunt strămoşii tuturor popoarelor gintei latine, ai euroindienilor, latinitatea, romanitatea, fiind derivate ale pelasgo-ramano-dacoromânilor. Războinicii Daciei libere aliați cu răzvrătiții localnici au atacat legiunile romane din Dacia ocupată pînă le-au determinat să se retragă după 164 de ani. Soldaţii romani au rămas în tabere răspîndite în Dacia pe o suprafaţă de aprox. 10% din teritoriul Daciei (care la vremea aceea se întindea din nord, de la Baltica, la (unele părți precum Iliria, apoi Macedonia, erau în graniţele Imperiului Roman), Egeea şi Grecia, la sud, de la vest lacul Constanţa-Elveţia, Adriatica şi pînă la est, dincolo de pragurile Niprului, nordul Mării Negre și al Mării Caspice), adică în zona de unde se exploata aurul dacic, Banat, Munţii Apuseni şi teritoriul strict de apărare a minelor. Cînd sub Traian (Dio Casius: “să nu uităm ca Traian a fost un trac veritabil”) romanii au cucerit pe daci la Sarmisegetusa n-au trebuit tălmaci (Nicolae Densuşianu), pentru că dacii şi romanii vorbeau aceeaşi limbă. Nu demult, s-a publicat teoria evoluţiei speciei umane pe baza vechimii cromozomiale şi s-a tras concluzia că prima femeie ar fi apărut în sud-estul Africii. Egiptul, urmînd ţărmul Mediteranei, pe vremea cînd Asia Mică era legată de Peninsula Balcanică, este foarte aproape de Europa. Prof. V. Gordon Childe (Universitatea din Oxford, Anglia), a delimitat pe o hartă leagănul arienilor în spaţiul carpato-dunărean în “The History of Civilization”, “The Aryans”, încă dinanul 1993. Cercetătoarea americană Marija Gimbutas (Universitatea din Los Angeles, California), descrie spaţiul carpato-dunărean ca vatră a vechii Europe, de unde s-a născut Europa. Mai mult, prof. Leon E. Stover şi Bruce Kraig delimitează vechea Europă a mileniului V î.Chr., cu centrul în România (a se vedea “The Indo-European heritage” - Nelson-Hall Inc., Publishers, pag.25). Se demonstrează întîietatea şi vechimea dacoromânilor în Europa şi prin cercetările la nivel cromozomial, în mitocondrie, conform teoriei genomului, în acest spaţiu carpato-dunărean, cu aprox. 44 000 de ani au apărut primele 3 femei-Eve şi primul bărbat-Adam. Tot mai mulţi istorici confirmă faptul că roata, plugul, jugul, undiţa, căruţa (care a devenit simbolul ţăranului dacoromân), cu două, trei şi patru roţi. Căruțele apar pentru prima oară în istorie pe acelaşi teritoriu dacoromânesc, caii fiind nelipsiţi la muncă, dar şi la luptă. Primul mesaj scris din istoria omenirii este de la Tărtăria. Primele ferme agricole din Europa sunt tot aici localizate de pe la 6.500 î.Chr. (J. North, ”A new interpretation of prehistoric man and the cosmos”, 1996). Naţiunea dacoromână este naţiunea matcă a Europei de azi, iar pelasgo-ramanii sunt strămoşii popoarelor latine. Codex Rohonczy, cronică dacoromânească, care prezintă scene laice şi religioase scrise de la dreapta la stînga şi de jos în sus este un document al continuităţii. Tăbliţele de la Sinaia, de sub Cogaion, sunt documente-cronici cu imagini, scene şi scrise pe tăbliţe de aur ale înţelepciunii zamolsiene, fragmente din Testamentul Zamolsian Dacoromân şi cronici care atestă Codul lui Zamolse. În bisericile vechi, cultul ortodox se săvîrşea în limba latină vulgară pînă prin secolele XII-XIII, cînd s-a trecut forțat la oficierea cultului în limbile greacă şi slavonă, limbi culte, artificiale ale vremii (care, la origine, sunt tot dacoromâne), dar cu timpul s-a revenit la limba veche, originală dacoromânească, atunci cînd au încetat forțajele istoriei. - identitatea dacoromână europeană exprimă în mod ştiinţific etnogeneza, dacoromânizarea, denumirea limbii contemporane, iar denumirea României şi Moldovei, după reîntregirea ţării în graniţele ei fireşti, ar trebui să fie DACOROMÂNIA, denumire nemuritoare ca şi spiritul ei viu, de zece ori milenar. În acest sens, a fost redactat şi expediat un set de adrese cătreNaţiunea Română, Preşedintele României, Parlamentul şi Guvernul României, Academia Română şi Institutul Cultural Român de către A.D.R. Au fost puse pe Internet, preluate de unele publicaţii, tipărite în Revistele Dacoromânităţii. În ceea ce ne priveşte, în ultimul sfert al veacului trecut s-au constituit şi amplificat unele preocupări reunite în şcoala dacoromână de comterristică și care aredrept fundamente teze-idei expuse mai jos. Terra este un sistem geo-bio-uman de o complexitate maximă, iar valorile lui spirituale (credinţa, limba, scrisul, artele, filosofia, calendarele, hărţile, tehnica, şcolile de înţelepciune), probe materiale (despre măsurarea Terrei, sistemele de calcul folosite de diferite naţiuni prin construcţii, tehnici şi tehnologii, agricole şi meşteşugăreşti, primele unelte de pescuit şi minerit, precum şi primele arme care sunt, în felul lor, repere spaţio-temporale de referinţă) au apărut cu mult înainte de două milioane de ani şi constituie expresia unitară şi neîntreruptă a existenţei şi percepţiei temporal-spaţial comterriste a strămoşilor autohtoni din centrul şi sud–estul european (Vechea Europă), denumită pe scurt «începutul umanităţii, adică dacoromânitatea». Roirile umanităţii, cum este roirea atlanto-pelasgo-ramano-traco-dacoromână au dat naştere umanităţii care este unitară în diversitatea ei pe Terra (definită comunitar ca fiind a etruscilor, indienilor, persanilor, sumerienilor, egiptenilor, hitiţilor, caucazienilor, latinilor, sciţilor, macedonenilor, romanilor, bizantinilor, unei însemnate părţi a popoarelor migratoare din răsărit care au ocupat Europa şi teritoriul mediteraneean, nord-african, din Orientul Mijlociu şi Apropiat. Ulterior, prin extensia imperiilor europene în Americi, Australia, Asia europenitatea a fost prezentă pînă în Filipine şi ChinoJaponia. Conceptul COMTERRA în percepţia dacoromânilor s-a format spiritual încă din vremea lui Zamolse - întîiul unificator spiritual al valorilor temporale ancestrale precreştine dacoromâneşti, întîiul Iisus al dacoromânilor, întîiul comandor de timp, iar statul naţional unitar centralizat, suveran şi independent, în forma sa antică s-a constituit de-a lungul Dunării şi munţiilor din dreapta şi din stînga ei, pînă la Marea Neagră şi în jurul acesteia, în perioada marelui rege Burebista - întîiul reîntregitor de ţară (din dinastia Yo a Ionilor). El reunește marea majoritate a statelor dacoromâneşti din ultimul secol al mileniului precreştin, al optulea mileniu dacoromânesc. Calendarul dacoromânilor este, în fond, cea mai importantă creaţie temporală a umanităţii. Din acest unghi de vedere, se consideră că Troia a fost întemeiată de către autohtonii dacoromâni ai lui Tros, iar influenţele grecești și romane au fost minore, atît din punct de vedere temporal, lingvistic şi cultural, militar, cît şi spiritual, fiind ele însele derivate ale dacoromânității. Evident, romanii au avut o formidabilă maşină de război, dar cavaleria tracă - arma ei de şoc - era tracodacă, cea mai bună din lume. Singurele efecte temporal-spaţiale de stăpînire materială majoră au fost cele economico-financiare, prin jefuirea sistematică a Daciei de bogăţiile ei şi, în special, a aurului, tezaurului dacic folosit de romani pentru a salva o vreme Imperiul Roman – teritoriul cucerit - , de la colapsul economic şi financiar din cauza căruia s-a şi prăbuşit ulterior. În fapt temporal, Roma a fost fondată de troieni; etruscii au roit din vechea Dacie, iar Alaric, autohton din Dobrogea dacoromână, l-a răzbunat pe Decebal şi răspuns la distrugerea Sarmisegetuzei de către romani prin jefuirea şi umilirea Romei la 410 d.Chr. Aşadar, romanii sunt nepoţii tîrzii ai vechilor daci. Limba pelasgo-dacoromână este limba primordială cu care au plecat de aici cei care au populat Europa pînă dincolo de granițele ei geografice; din limba (scrisă cu ideograme-hieroglife originale, ulterior cu alfabet propriu) ancestrală pelasgo-dacă, populară, s-au dezvoltat celelalte limbi vechi (sanscrita, avestica etc.) îndeosebi după potopul biblic (aprox. 7 500 î.Chr. declanşat prin năvălirea apelor mediteraneene în Marea Neagră, ca urmare a încălzirii Terrei şi a topirii gheţarilor). Cea mai cunoscută limbă a lumii, latina europeană cultă este derivată din limba pelasgo-dacă veche. Latina a dominat Evul Mediu şi domină şi azi ca limbă ştiinţifică a Terrei. Limba pe care o vorbesc oamenii de la ţară de azi este limba veche evoluată timp de zece milenii în forma limbii dacoromâne vii, vorbite în România şi Moldova de azi. Ştiinţific şi temporal vorbind, denumirea limbii române de azi este limba dacoromână, iar celelalte limbi ale gintei latine sunt derivate ale acesteia. După apariţia teoriei originii şi evoluţiei speciilor lansate de Charles Darwin, care a pus în evidenţă comunitatea sistemică de regn şi evoluţia în timp a comunităţilor şi influenţa intercomunitară de tip intergen animal şi om, intercondiţionările geografice şi biologice au fost dezvăluite raţional. Spaţiul pentru lanţul trofic apare evident oare şi în materia organizării colectivităţilor umane? Sclavagismul (dacii nu au cunoscut sclavia pînă nu au apărut romanii, cei care au supus în sclavie, prin foc şi sabie, aproape o lume întreagă sub militărosul lor imperiu), colonialismul, neocolonialismul contemporan etc., sînt forme de interferenţă ale proprietăţii fizice în spaţiul biologic-uman. Identitatea comterristă unică exprimă, în mod ştiinţific, etnogeneza, comterrizarea, denumirea proprie a actualei mondializări-globalizări, iar denumirea temporal-comterristă a României şi Moldovei trebuie să fie DACOROMÂNIA. Prin unitate şi continuitate spirituală, de limbă şi conştiinţă temporală, Europa este, de fapt, EURODACOROMÂNIA sau DACOROMÂNIA MARE. Lumea în ansamblul ei ca lume este formată din comunitatea de naţiuni de pe Terra, ca suport geografic al ei. Terra ar trebui definită ştiinţific COMTERRA, Terra comună pentru toate naţiuni, pentru toţi oamenii care vieţuiesc pe ea, pentru cei care au fost, pentru toţi cei care sunt, precum şi pentru toţi cei care vor veni. Finalitatea imediată a dacoromânisticii o constituie ridicarea conştiinţei de sine a fiecărui român la nivelul exigenţelor timpului contemporan pe continentul Europa. Scopul ei, pe termen lung, este unul asimptotic, de conservare a identităţii, independenţei, a continuităţii şi permanenţei dacoromânităţii prin acţiuni concrete, în lupta pentru eternizarea valorilor temporale proprii de pretutindeni. Idealul ei coincide cu scopul dacoromânităţii şi se suprapune peste finalităţi realizabile: reîntregirea ţării în graniţele valorilor sale fireşti. Studii recente arată că ramanistica (de la legedarul Ram) sau pelasgica (de la legendarul Pelasgus) reprezintă pre-europenistica. Ea aparține vechilor ramani, pelasgi și urmaşii lor şi care demonstrează că Dunărea a fost vatră de cultură veche și civilizație înaintea Nilului, Tigrului şi Eufratului, Indului şi Gangelui, a Iordanului şi a Tibrului. Probabil şi a Fluviului Galben, însă pentru că nu s-au întreprins cercetări sistematice de tempologie în aceasta problemă nu mă pot pronunţa. Adică pe firul unui fluviu ca vatră de civilizaţie străveche, ramanii (pelasgii) conform ramanisticii (pelasgicii) ar fi în fapt matca născătoare a strămoşilor eurodaci – toţi, de la ancestralul Ram se trag -, iar sumerieni, indienii, romanii, grecii, germanicii, slavii sunt fraţii celor de pe Dunăre şi din Carpaţi. Cea mai veche limbă, mai veche decît sanscrita - este pelasga (ramana) adică (daca veche sau predaca) exportată prin migraţia vorbitorilor ei spre băştinaşii de pe Ind (vezi Ramayana – care reprezintă epopeea roirii euroasiatice a ramanilor spre India), Gange, Tigru şi Eufrat (Sumer), Nil, Pad, Rin, Iordan, Tibru etc., - de aici şi scrierea cărţilor sfinte, inclusiv Biblia lui Moise al iudeilor (care a fost plămădită, la orizontul temporal, după Zamolse al dacoromânilor, folosind preceptele zamolsiene, ca descendent din triburile evreieşti, desprinse la rîndul lor din sumerieni, şi care au tot rădăcini pelasgice) şi din care a evoluat dacoromâna de astăzi. Dacistica începe cu Zamolse şi se dezvoltă liber pînă la Burebista şi Decebal (contemporanul lui Traian - exponent al romanisticii – parte a europenisticii antice de factură occidentală, spre deosebire de Decebal care era exponent al europenisticii răsăritene, al dacisticii central sud-estice). Romanistica este dacistică (adica ramanistica sau pelasgica) exportată, purtată de vechii pelasgo-ramani (de fapt, etruscii) plecaţi de pe teritoriul Pelasgiei dacice spre apus, pînă în Italia de azi. Peste ei s-au suprapus cei care au migrat, tot din Pelasgia dacică, spre sud, după ce au întemeiat Troia, prin legendarul Aeneas (vezi Eneida, apoi toată istoria şi cultura romană clasică pînă la Traian), apoi Roma, prin Romulus şi Remus. Dacistica exportată prin apus, devenită etruscica, peste care s-a suprapus cea purtată prin sud de la Troia, devenită eneistica legendară s-au reunit în continuitate devenind romanistică. Aceasta a intrat în conflict cu dacistica originală, dacistica-mamă, datorită intrării în faliment a Imperiului Roman care s-a salvat prin jefuirea zăcămintelor de aur și a tezaurului Daciei lui Decebal. Din impactul lor temporal ia naştere europenistica, o reîntoarcere a nepoţilor la izvoare, cu dacistica autohtonă a lui Decebal, dar numai pe o anumită parte, minoră, în Dacia, în raport cu întinderea demografica a valorilor dacilor dintre Mediterana-Adriatica, Baltica şi Caspica-Urali. Romanistica a beneficiat însă de o arie de răspîndire prin vectorul imperial roman pe întreg bazinul apusean, central, nordic şi sudic, estic mediteranean, cu extensii pînă în deşerturile nord-africane şi arabe, pînă în Caucaz (Armenia), Siria, Tigru şi Eufrat, Persia şi Asia centrală (Tibet) pe unde au călcat legiunile romane, dar şi în nord pînă în Britania, Danemarca şi pe Rin. De fapt, Dunărea şi Rinul, dinspre sud au fost văile lor naturale. În Dacia liberă, zamolsiană, dacistica a continuat să înflorească independentă şi să reziste în fața romanisticii, de dincolo de malurile nordice ale celor două mari fluvii, Rin și Dunăre pînă la Baltica şi Caucaz. Impactul dintre dacistica autohtonă neocupată şi romanistica (a dacilor migratori mediteranieni, autonomizaţi) a avut loc, mai întîi în teritoriile fraţilor dacoromânilor din sudul Dunării de azi, traco-daco-istro-dalmato-ilirii, aromânii, macedoromânii, vlahii, apoi pe teritoriu vremelnic ocupat de romani în Dacia vreme de 164 de ani. În toată această perioadă, dacii liberi ai naţiunii deja constituite au exercitat permanente presiuni războinice şi culturale, iar valorile dacilor liberi au armonizat o sinteză nouă asupra spiritului dacoromânilor, ca un altoi imperial pe vechiul trunchi nobil dac decimilenar. Nu este întîmplător amestecul lui Burebista în luptele pentru putere de la Roma şi nici avîntul eliberator al dacotracului Spartacus în vremea în care primului întregitor al dacoromânilor din Carpaţi repurta victorii unificatoare la nord de Dunăre. Perioada de confruntare pe tărîm politic, militar, al civilizaţiilor specifice, dar şi de ocupaţie (în fond, o reîntoarcere a romanilor la origini), a dat naştere dacoromanisticii pe teritoriul ocupat care, în continuitatea ei este, în fond, bizantinistica. Filonul dacisticii libere, care a devenit europenistica de azi a continuat în teritoriul neocupat, cu unele influenţe din partea romanisticii în primul val (sinteza dintre etruscică şi eneistică) şi apoi în al doilea val a dacoromanisticii (devenită bizantinistică prin autonomizare, pînă la căderea Imperiului de la Constantinopol, adică pînă în anul 1453) prin dacoromâniile populare ale dacoromânilor liberi, prin elita boierilor şi a familiilor domnitoare de viţă veche. Totuşi, la vîrf a existat o luptă continuă între ramura bizantină, fanarioţii dacoromanizaţi pe de o parte, şi dacoromânii liberi, boierii pămînteni din familiile dacoromâne domnitoare pînă în vremea domnilor pămînteni, pe de alta. Venirea unor principi europeni pe tronul României reprezintă influenţa eurodacoromană (adică a romanisticii din vest) asupra dacoromânilor din România proclamată oficial de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în urma aproape un secol şi jumătate. A fost aleasă denumirea de România, deși majoritatea fruntașilor politici de atunci doreau denumirea de Dacia (vezi și Societatea Carpații), dar marile puteri ale vremii (Rusia vroia o Dacie, Viena vrea o Dacie numai că fiecare sub conducerea lor, nu o Dacie liberă!) se temeau să nu se unească și teritoriile dacoromânești aflate deja sub stăpînirea lor, într-un stat dac liber și independent. Momentul României Reîntregite a fost idealul de veacuri al Daciei Unite. După proclamarea republicii şi retragerea ruşilor veniţi ca urmare a ideologiei „celei de-a treia Rome şi ultime”, dar transformate în „comunism” pentru a acoperi substanţa imperială rusă, renaşte filonul dacoromânesc naţional în DacoRomânia. Pentru unii ar exista şi un subtil iz imperial care, pe alţi dacoromâni i-a pus în gardă pentru a nu se înstrăina filonul autentic al europenităţii răsăritene pe care îl reprezintă. Neo-europenistica ar putea fi europenistica influenţată de dacoromânitatea europeană actuală în expansiune, sub influenţa americanisticii. S.U.A., unica superputere a lumii contemporane încă, pînă la ascensiunea Chinei, după implozia controlată a U.R.S.S., exercită influenţa sa tot aşa cum a fost influenţată Europa de Imperiul Roman, cînd domina lumea apuseană, după ce a jefuit tezaurul dacilor din europenitatea răsăriteană. Cît despre americanistică, în fapt, o sinteză a valorilor europenităţii exportate şi altoite pe trunchiul americanilor băştinaşi autentici (cîţi au mai supravieţuit genocidului practicat, din nefericire, şi de europeni care, prin imperiile create prin cucerirea tuturor continentelor Terrei), are, şi ea, influenţe serioase asupra europenisticii contemporane. Europenitatea încă mai „curge temporal” în matricea valorilor europenisticii de la începuturi, în ciuda atîtor influenţe, ocupări, autonomizări, după fiecare schimbare a raporturilor de forţe în zonă sau răsturnare de lider mondial ori continental, urmată implacabil de războaie locale şi mondiale. Aşadar, revenind la firul istoric, după retragerea forţată a romanilor din Dacia ocupată parţial şi doar militar, pe teritoriul ei liber, cît şi cel vremelnic ocupat va continua să evolueze dacoromânistica, de la identitatea veche a ţării Dacia, Valahia (de la pelasgian, belagin, blagh, vlagh – valah) la cea modernă de România (raman, rumon, rumân - român), spre cea de DacoRomânia (român din dac sau dac român, dacoromân). De fapt, războaiele romano-dacoromâne au început de cînd romanii au debarcat pe coasta dalmantă, în Balcani şi au culminat cu jefuirea aurului dacic şi distrugerea Sarmisegetuzei. Finalul militar este cunoscut dar Dacia a învins deoarece dacii au condus imperiul prin cei 44 de împăraţi dacoromani (Dacia restituta) dintre care Galer cel Bătrîn a proclamat Imperiul Dacic în locul celui roman, a înlocuit acvila romană cu lupul dacic în simbolistica stindardelor legiunilor (legiunile dacice își purtau lupul dacic drept stindard) şi a adus capitala în Balcani, mai aproape de Dacia, în Dacia, la Sirmium și Salonic apoi Constantinopol. De remarcat că arma de temut a romanilor o constituia cavaleria dacoromână, dacotracă, din care a provenit majoritatea conducătorilor politici romani. Constantin cel Mare, dacoromânul a adus Roma la Constantinopol, tot mai aproape de casă. Pe teritoriul de confluenţă romană şi dacică (defazat, în sudul şi nordul Dunării) evoluează însă europenistica în stil clasic. Pe teritoriul vestic, anterior ocupat de romani (Spania, Galia etc.) are loc procesul de europenizare prin imperiile carolingiene pînă la Sfîntul Imperiu Romano-German şi Sfînta Alianţa. Pe tot teritoriul dacic ocupat de romani are loc reunirea dintre dacoromânistica promovată de dacoromânii de la sud de Dunăre şi cei de la nord care, sub influenţa valorilor promovate de regele reîntregitor Regalian, nepotul lui Decebal, devine europenistica pe întreg teritoriul DacoRomâniei. Cînd dacoromânistica devine autonomă, după Regalian, şi se însuşeşte identitatea dacoromână, se naşte practic eurodacoromânistica de tip european sau dacoromânistica în forma clasică, redobîndind continuitatea de opt milenii. Practic, în perioada împăraţilor dacoromâni, a aducerii Capitalei Europei la Constantinopol mai aproape în Dacia şi, în special, după reîntregirea DacoRomâniei de către Regalian, a lui Galer cel Bătrîn, dacoromânizînd romanitatea vestică în esenţa ei, precum şi a lui Galer cel Tînăr, pînă la căderea Constantinopolului, are loc procesul de reunire-întregire a valorilor originale, vechi, ale dacisticii în cele derivate ale romanisticii în tiparele actuale ale eurodacoromânisticii. Locuitorii din ţările central est-europene şi sud-balcanice sunt continuatorii de drept şi de spirit ale dacoromânilor ancestrali. Dacoromânistica include, aşadar, trei componente: a) dacistica originală, b) dacoromanistica (sinteza dintre dacistica exportată ca etruscică şi ca troianistică homeriană– de la Troia fondată de pelasgo-ramanii de la gurile Dunării, devenita eneistică pentru Roma, apoi, devenită romanistică de la Roma lui Romulus şi Remus la cea a lui Traian) şi aceasta din urmă reunită, la rîndul ei cu dacistica originală din teritoriile pelasgo-dacice ocupate de romani la Dunăre, inclusiv pe teritoriul vremelnic ocupat (în Banat, Apuseni, Oltenia) şi c) românistică (adică dacistica din Dacia liberă care a rezistat chiar şi evului mediu în totalitatea lui, în ciuda marilor migraţii devastatoare din Asia, prin dacoromâniile populare, apoi prin statele valaho-moldo-transilvane şi după Unirea de la 1 Decembrie 1918, sub denumirea de România Mare, pînă azi în România şi Moldova, precum și comunitățile compacte de dacoromâni de dincolo de granițele politice ale acestor state dacoromânești). Bizantinistica este o parte integrantă a dacoromânisticii, în haină bizantină, o sinteză dintre romanistică şi dacistică pe teritoriul de la sud de Dunăre ocupat şi rămas sub influenţa Bizanţului pînă la căderea sa, din 1453. A existat o perioadă în care dacoeuropenitatea de pe teritoriile libere ale DacoRomâniei şi dacoeuropenitatea de pe teritoriile Bizanţului (bizantinistica), atît de la sud de Dunăre, cît şi romanitatea din întreg Imperiul Roman de apus, apoi prin imperiile evului mediu european, au cooperat frăţeşte în faţa expansiunii triburilor asiatice apărute din centrul Asiei, prin Asia Mică sau din Orientul Mijlociu şi Apropiat. Semnificativ este faptul că goții adică dacoromânii de la Dunărea de nord au roit năvălind în dacoromânitatea vestică, parcă pentru a răzbuna jaful imperial roman asupra dacoromânității matcă din Dacia clasică, antică. Exponentele ale unui alt trunchi de cultură, cel asiatic, trunchiul chinez avînd, la bază cultura chineză (şi iradiantele sale central, sud şi est-asiatice, către Siberia, Coreea, Japonia, Vietnam și Indochina, precum şi cele mongole, turcice, arabe, ocupînd teritorii din apropiere sau în interiorul Europei, chiar imperii), ele au determinat evoluţii semnificative din punct de vedere politic şi cultural. În opinia noastră, doar două trunchiuri sunt semnificative pentru cultura umanității cel eurodacoromânesc (care include și euroindianistica și cultura tibetană, cea africană, australiană, neozeelandeza și americană) și cel chinoasiatic care privește Asia centrală, popoarele Siberiei, Coreea, Japonia, Indochina etc. Cultura mongolo-altaică turcică și tătară, ulterior arabă par a fi din trunchi distinct intermediar cu rădăcini central-asiatice cu contribuții importante la cultura universală. Tot atît de adevărat este că unele dintre catastrofele umanitare, jafurile fără precedent (de ex. căderea Constantinopolului, arderea Bibliotecii din Alexandria) şi, de multe ori, schimbări dramatice din punct de vedere genetic-ereditar, religios, lingvistic şi de comportament au influențat atît trunchiul chinez asiatic prin stăpînirea lor asupra Imperiului chinez de sute de ani, cît și trunchiul dacoromânesc cu stăpînirea tot de sute de ani a estului balcanic european. În vremea lui Mihai-vodă Viteazul a fost posibilă pentru scurt timp reîntregirea DacoRomâniei. Aşadar, s-au produs mai multe reuniri între dacistica autohtonă şi romanistica exportată prin roire, pe de o parte, şi dacistica autohtonă şi romanistica modernă cu influenţe vest, est-europene, americane (ele însele derivate din europenismul medieval şi modern) şi altele, pe de altă parte, care, pe teritoriile ocupate de romani au devenit dacoromanistică, deoarece izvoarelor lor comune vin de peste 10 milenii. Pe scurt, dacistica şi-a urmat calea liberă, decimilenară, la nord de Dunăre, iar în teritoriile ocupate de romani ea a devenit dacoromanistică; redacizarea dacoromânilor readuce europenitatea unică a dacoromânilor de azi. Firul dacisticii originale se împleteşte, în timp, cu diverse variante ale sale, iniţial exportate, apoi întoarse ca bumerangul, după care firul reîmpletit devine mai bogat, cu ramuri crescute pe întreg continentul şi chiar pe alte continente. De aceea, denumirea dacoromân este cu atît mai îndreptăţită cu cît totul provine din rădăcina dacă. Ea se adaugă percepţiei de azi de românitate, mai uşor de recunoscut, mai uşor de înţeles de către cei care, astfel, îşi văd originea decimilenară într-un singur cuvînt, pur şi simplu. Dacoromân – un cuvînt care face un arc peste timp: identitate, limbă, vechime, teritoriu, cultură, spiritualitate, credinţă zamolsiană. În istoria Europei am intrat cu războaiele romano-dacice, de acea etnonimul dac este dominant peste cele precedente și următoare. Dacă prin greci s-a intrat pașnic în istoria Europei și a lumii cu etnonimul get, cu romanii a fost o intrare sîngeroasă, consemnată în cronicile vremii peste timp documentată prin Columna lui Traian și Decebal care reprezintă primul film săpat în piatră dovadă prezentă și azi a unor lupte legendare, fratricide, ale strămoșilor noștri. Acesta este temeiul imagologic pentru etnonimul dacoromân. În Calendarul dacoromânilor în care ne aflăm în cel de-al treisprezecelea mileniu dacoromânesc, cu aceiaşi identitate în continuitate neîntreruptă este tot fenomenul temporal de dacoromânitate. Tot convenţional, cuprins în fenomenul dacoromânitate pot fi denumiţi predaci acei atlanto-pelasgo-ramani de la începuturi pînă la 10 000 î.Chr., daci pe cei de la 10 000 pînă mijlocul mileniului I după Christos) şi dacoromâni de atunci, pînă astăzi şi în viitor. Europenitatea prin dacoromânitate, pentru că în esență se suprapun, a devenit un focar de cultură de prim rang şi universal influenţînd istoria lumii de peste 10 000 de ani. Europenistica de azi, puternic universalizată, merită o recunoaştere pe măsura valorilor create şi promovate în istoria lumii, conform valorilor culturii şi civilizaţiei sale, pentru că exprimă esența dacoromânității. Ea include europenistica Vechii Europe (dacoromânistica răsăriteană ancestrală), dar și romanistica, germanistica, hispanistica, cultura Italiei, Franței, Angliei, Scoției, țărilor scandinavice etc. Eurodacoromânistica este, de fapt, o nouă reunire a spiritului european de la Atlantic la Tibet inclusiv India, despărţit în: occidental, de mijloc şi de răsărit. Aici, în Europa, are loc un nou impact al dacoromânisticii cu europenistica Uniunii Europene care va continua din spaţiul României europene spre cel al Moldovei şi al dacoromânităţii comunităților noastre de pretutindeni. Euroatlantistica face joncţiune între europenistică şi americanistica nord-americană (a nu se confunda Atlantida din Carpaţi cu America de Nord şi Oceanul Atlantic). În prima parte este originea, în a doua, denumirea luată de la originea ocultată. O impunere forţată ar rupe continuitatea elementului dacoromânesc autentic şi autohton şi ar complica însăşi existenţa dacoromanismului din vest. Statele, ca instrumente politice al europenităţii, pot fi absorbite parţial în U.E. ca Europă a naţiunilor (personal, am rezerve faţă de un suprastat, deşi perspectivele par deschise pentru toate variantele posibile), teritoriul locuit de europenitate se poate micşora sau mări, pot dispare generaţii, populaţii prin genocid, prin războaie etc., europenitatea şi valorile ei însă, niciodată. Dispariţia statalităţii la naţiunile din Europa ar pune în pericol politic naţiunile europene. Europenii nu vor rezista fără stat naţional. Nu acest lucru ar dori Europa, poate alte naţiuni, neeuropene. Aşa-zisa renunţare liber consimţită la statul naţional nu ar fi decît o trădare făţişă a intereselor vitale ale europenităţii de către un grup de indivizi ajuns la putere prin minciună, violenţă, fraudă, corupere morală cu sprijin extraeuropean. Renunţarea la atributul esenţial al suveranităţii înseamnă încetarea existenţei acelui stat creat ca un veritabil scut de apărare al propriei naţiuni europene şi anti, ne-european, moartea spiritual-politică a acelei naţiuni care ar duce la slăbirea treptată a europenităţii, destrămarea, dezarmarea, dezmembrarea, dispariţia statului-națiune, dizolvarea fiinţei naţionale autentice într-un amalgam iluzoriu şi inert. Ar fi începutul sfîrşitului europenităţii, al fiecărei naţiuni europene. Dreptul la dacoromânitate - component de spirit al dacoromânisticii face parte din jus cogens gentium ca valoare imperativă eternă, unică, inderogabilă, imprescriptibilă, supremă. Dacoromânistica poate fi percepută în mai multe ipostaze: -ca religie străveche pentru că dacoromânii au crezut întodeauna în Zamolse, în nemurire, că sunt nemuritori - ori aceasta este esenţa religiilor lumii, a oricărei credințe. Zamolse este anterior lui Moise. Zamolse este Dumnezeul-fiu spiritual al DacoRomâniei, întîiul Iisus al dacoromânilor, un prim-zeu al cunoașterii umanității. Christos însuşi a învăţat de la paleocreştinismul zamolsian. Textele sfinte au fost dezvoltate, traduse, transferate, captate, interpretate, transformate şi apoi exportate către alţii, cu alte sensuri şi pentru a sluji interese ale altor lideri care, prin viclenie şi-au însuşit acest tezaur ca fiind creaţia lor, în folosul lor. O naţiune fără Dumnezeu – ca patrie spirituală nu poate supravieţui ofensivei în planul spiritual şi material de azi al globalizării valorilor unei singure naţiuni (sau grup de națiuni dominante). Componenta creştină de sorginte zamolsiană este parte integrantă a identităţii europene, cu toate variantele sale, un spațiu spiritual creștin-zamolsian. -ca istorie, filosofie, psihologie, psihologie socială şi sociologie Ea va trebui să dăruiască europenităţii o Enciclopedie DacoRomână, un manual al bunului dacoromân, ca o cunoaștere în cheie zamolsiană a lumii în limba lui Zamolse. -ca o Biserică Națională DacoRomână, întemeiată pe originea primordială a simbolurilor creştine. Scopul ei: reîntoarcerea la paleocreştinismul zamolsian monoteist şi re-europenizarea creştinismului de la obîrşia lui, la credinţa veche în nemurirea spirituală a omului ca om. O biserică universală este în esența ei antinaținonală pentru celelalte națiuni și pro-națională pentru națiunea mamă. -ca ideologie a valorilor, reflectată în spiritualitatea liberă mitologică, într-o tablă a valorilor specifice europene, corespunzătoare nevoilor moral-culturale ale oamenilor din România. Carta europeană a drepturilor omului reflectă adevărata tablă a valorilor europene şi dacoromâneşti, ca factor unificator, ca numitor comun al naţiunilor şi indivizilor de pe continent. Toţi deţin în comun un set de valori pe care fiecare îl respectă şi îl apără în comun. -ca istorie a fenomenului dacoromânesc - o istorie a predacilor, dacilor și dacoromânilor de la orizontul celor 10 000 de ani.
-ca o preistorie a dacoromânilor - un catalog al acţiunilor imemoriale ale pre-europenilor de acum 80 000 ani pînă la orizontul a 10 000 de ani, în contextul preistoriei universale, care ar pune în evidenţă priorităţile înaintemergătorilor; -ca limbă – dacoromână; două limbi au influenţat în mod special Europa, latina şi greaca, ambele cu rădăcini euroindiene din Vechea Europă, adică din spaţiul carpato-dunărean, iar acum engleza, deşi dacoromâna a fost şi a rămas una dintre cele mai vechi limbi ale Europei, mama sanscritei, euroindienilor; cu un alfabet străvechi care a stat la baza celor cunoscute în Europa şi Orientul Apropiat şi Mijlociu antic; de aici pelasga (ramanica), sanscrita, egipteana, latina ca descendente - extensii ale limbii dacoromâne, limba matcă europeană. Latina rămîne limba ştiinţifică a europenităţii şi chiar a lumii. Engleza şi chineza par a intra în globalizarea preconizată. Numai chineza rămîne cea mai vorbită limbă maternă de pe glob, iar spaniola crește în ritm accelerat. - ca armă ideologică ea trebuie să ajute pe dacoromâni să recucerească locul pe care-l merită în concertul mondial de valori şi de idei ale lumii care să-i facă nu numai să creadă, ci chiar să asigure fiecărui european capacitatea de a realiza că este propriu stăpîn al timpului său, fără complexe sau limitări impuse de alţii. Respingînd exclusivismul religios, fără a fi agresivi, doar militanţi pentru redeşteptare, dacoromânii au nevoie de o redacoromânizare naturală. Astfel, aici coexistă, alături de europenistica zamolsiană şi celelalte credinţe. În psihologie, dacoromânistica exprimă legile şi faptele psihice ce se manifestă prin procese trăsături, stări, caracteristici şi structuri psihice, cu dezvoltarea acestora în vederea înțelegerii și folosirii în practica formativă de ameliorare a naturii ființei umane; are în atenție comportamentele umane, structura motivațiilor care le animă, fiind multivalentă. Ea studiază caracteristicile psihice, le diferențiază la personalități sub aspectul organizării și investigațiilor psihice care le caracterizează. Ca psihologie aplicată ea ajută la utilizarea metodelor psihologice pentru soluționare multiplelor probleme ale vieții individuale și colective - teste, tehnici, principii de evaluare în sistemului nostru de valori. Verticala psihologiei sociale se referă la influențele pe care le au societatea europeană în ansamblu și grupurile sociale asupra structurilor psihice și a dezvoltării lor la om, la vehicularea valorilor sociale, morale, culturale de mentalitate şi de receptivitate a progresului şi civilizației europene etc. - ca o cosmologie: Ţara Havila, aşa cum este scris şi în Biblia evreiască, aici, în Europa, în Carpaţi a fost şi va rămîne buricul pămîntului, centrul universului uman, continentul primordial locuit. Este posibil ca alte civilizaţii, mai vechi, să fie găzduite de Europa şi chiar de alte continente. Deocamdată, după datele existente, Europa este şi rămîne leagănul culturii şi civilizaţiei contemporane. Prin mitologia europeană născută în Carpați, preluată de greci din Dacia în panteonul lor, lumea, umanitatea ia contact cu cerul, cu galaxia, cu întreg colţul de univers. Poate fi imaginat mitologic ca loc originar al întregului univers spiritual uman. -ca simbolistică, mitologie, tempologie - ştiinţă a timpului, ca ştiinţă şi artă a conducerii. În simbolistica veche,dacoromânii disting prin cultura veche dacoromânească: coloana infinitului, şarpele cu cap de lup dacoromân - zmeul, vulturul, balaurul, Făt-Frumos, Ileana Cosînzeana, simbolistica ancestrală ţărănească, Gînditorul de la Hamangia și soția sa, simbolul omului răstignit unic în universul infinit avînd în cap Terra (preluat de la secţia Tempus a Academiei DacoRomâne), Sfinxul dacoromânesc din Bucegi ca simbol al eternităţii luptei şi nemuririi dacoromâneşti, şlefuirea naturală a inteligenţei naţiunii şi ca semn al locului sfînt al Terrei (dacă în Egipt a fost construit de om, aici natura este cea care l-a construit şi ne-a dat semn magic al eternităţii al destinului nostru). Adînca înţelepciune - va fi diseminată prin Enciclopedia DacoRomână, o carte de căpătîi a valorilor europene. Tăria ei constă în a restitui, a păstra aşa cum am fost, cum sunt, unici, adevărați şi drepţi, harnici şi înţelepţi, europeni, creatori de roiuri europene şi mondiale, de valori autonomizate. Acţiunea dacoromână va exprima manifest fapta din punctul de vedere dacoromânesc şi european asupra problemelor globale ale lumii în care trăim, pentru eternizarea valorilor dacoromâneşti. Uniţi prin interese şi idei comune cu caracter naţional, dacoromânesc, european şi democratic, umanist şi comterrist, acţiunile în fapt pun pe primul plan, în mod simultan şi în concordanţă, atît interesul naţional dacoromânesc, cît şi interesul naţiunilor europene libere şi egale în drepturi şi obligaţii. Aceste interese coincid mereu cînd este vorba de soarta propriilor cetăţeni ca şi a națiunilor în faţa întregii europenităţi şi a umanităţii. Calendarul dacoromânilor este conceput ca măsură a timpului încărcat cu sărbători şi comemorări, prin care se rememoreze valorile, purtătorii de înţelepciune, jertfele dacoromâneşti în istoria naţiunii, pe cei care au dăruit omenirii descoperiri, invenţii, inovaţi, idei şi creaţii noi. Este cunoscut că geţii au avut cel mai bun calendar, iar Dionisie Exiguu, născut pe meleagurile dacoromâneşti de la Marea Neagră, a reuşit să realizeze Calendarul universal actual. Mitologia europeană, dacoromână va fi reconstruită, dezvoltată şi întemeiată pe universul actual de creaţie mitologică, modernizat. Istoria dacoromânilor - carte de căpătîi a tot ceea ce înseamnă dacoromânitate în vatra strămoşilor - preistorie, istorie veche, antică, medievală, modernă şi contemporană este un catalog al acţiunilor și inacțiunilor istorice în contextul temporal universal. Vechii europeni şi cei de azi sînt, ca şi dacul şi românul, de fapt, ipostaze ale aceleiaşi naţiuni. Dreptul dacoromânesc - ca matematică a vieții sociale vechi este mai vechi decît cel roman, este fondat pe legile belagine date de Hestia lui Zamolse - primul legislator al geților. Dreptul european – continental și anglo-saxon își au rădăcinile filosofice în acest drept vechi. În domeniul esenţial identitar, dacoromânistica (alături de europenistică), va figura, probabil, nu peste mult timp, în programele aprobate de stat ca materie de examen la capacitate, bacalaureat şi la facultăţi, alături de matematică și limba dacoromână. Această materie ar trebui predată alături de celelalte materii şi necesită a fi introdusă ca materie de examen pentru obţinerea cetăţeniei române, iar europenistica drept reper pentru oricine vrea să obțină cetățenia europeană a unui stat membru U.E. Senatul FADR”TDC” acordă titlul de doctor în dacoromânistică unor străluciţi creatori care studiază și cercetează teme recomandate în revista A.D.R. pentru a stimula şcoala de dacoromânistică în România, Moldova și comunitățile dacoromânești din întreaga lume. Doctorii în dacoromânistică au dreptul și obligația de a fi îndrumători de doctorate pentru atestarea în serii de cîte 7 personalităţi marcante, semnificative şi încurajarea cercetărilor în acest domeniu vital al conştiinţei naţionale temporale, al identitații și cunoașterii în general. - ca sistem integrat, dacoromânistica promovează cele şapte valori ţintă ale eternităţii dacoromânităţii: 1. să cauţi adevărul şi să lupţi pentru a fi spus oamenilor; 2. să găseşti calea adevărului şi să lupţi pentru a ajuta şi pe ceilalţi să o folosească; 3. să creezi valorile timpului tău şi să lupţi pentru a fi promovate pentru contemporanii tăi; 4. să îmbogăţeşti simţirea omenească şi să lupţi pentru a face cît mai mulţi oameni fericiţi; 5. să înveţi 7 sihaştri tempusieni înțelepți întru Zamolse, 7 dacoromâni eminescieni şi 7 cavaleri luptători burebistani să cunoască şi să lupte pentru adevăr, dreptate, bine şi frumos, pentru eternizarea valorilor dacoromânității; 6. să fii exemplu pentru toţi şi să lupţi pentru a face viaţa curată, cinstită şi cumpătată, într-o lume mai bună şi mai dreaptă; 7. să fii capabil de sacrificiul suprem, dacă va fi nevoie, pentru eternizarea valorilor temporale ale dacoromânisticii, tempologiei, comterristicii și europenisticii, pentru fericirea aproapelui şi a celor ce vor veni, pentru naţiunea dacoromână, europenitate şi umanitate. Dacoromânistica poate fi tratată ca: a) acţiune; b) activitate; c) şi ca proces de conducere. Acţiunea de a dacoromâniza - reprezintă actul fizic sau intelectual exercitat de subiectul conducător asupra subiectului condus care este dacoromânitatea; este o acţiune majoră deoarece are ca obiect alte acţiuni (sau inacţiuni) pe care aceasta le stimulează, le interzice, le controlează sau le corectează. Activitatea de dacoromânizare - cuprinde ansamblul de acte şi acţiuni conştiente de trezire a conştiinţei sau de promovare a voinţei dacoromânilor asupra identității unei comunități a dacoromânităţii. Ea poate fi definită astfel ca o funcţie de sistem determinată. Privită ca proces - dacoromânistica se constituie dintr-un ansamblu în etape de activităţi exercitate de subiectul conducător şi cunoscător asupra subiectului condus (dacoromânitatea): a. de transformare a subiecţilor, în conformitate cu obiectivele şi scopurile dacoromânilor; b. elaborarea deciziilor şi ultima, c. munca organizatorică pentru aducerea lor la împlinire. Dacă privim procesul de conducere de la punctul de plecare la cel final distingem momentele acestuia: înţelegerea lui şi trecerea la executarea lui. Ştiinţa dacoromânisticii dobîndeşte, de aceea, tot mai clar, pe drumul ei de la intuiţie, de la artă la ştiinţă şi de la ştiinţă la conştiinţă, un grad avansat de integrare a cunoştinţelor din alte ştiinţe, specializîndu-şi treptat propriul tezaur de cunoştinţe. Se poate aprecia că această ştiinţă sintetizează multe alte domenii ale ştiinţei fiindcă, în cele din urmă, de rezultatele aplicării acestora în practică, de modul în care îşi exercită dacoromânii rolul istoric, pot depinde domenii largi ale întregii vieţi sociale, după cum bine s-a înţeles din evenimentele de la sfîrşitul secolului trecut şi primul deceniu al celui de-al XXI-lea. Ca ştiinţă nouă, dacoromânistica şi-a cîştigat statutul de ştiinţă autonomă sub influenţa unor factori importanţi, cum sunt: interferenţa ştiinţei, tehnicii şi tehnologiei cu creşterea interconexiunilor fenomenelor naţionale, europene şi internaţionale, accelerarea procesului de apropiere a naţiunilor, necesitatea valorificării mai rapide a materialului faptic acumulat pe plan naţional şi internaţional în practică de conducere a dacoromânității și europenității, progresele ştiinţelor noi şi clasice, apariţia şi dezvoltarea unor teorii, concepţii, doctrine şi idei controversate despre identitatea naţională etc. Nu trebuie confundată ştiinţa dacoromânisticii cu practica unora care au afirmat-o doar, fără să o aplice „ca la carte” în viaţa naţiunii. Trăgînd învăţăminte atît din reuşitele, cît, mai ales, din greşelile unora dintre înaintaşi sau contemporani, se va putea evita ca dacoromânii, în viitor, să mai sufere consecinţele nefaste ale unor pseudo-ştiinţe în conducerea înțeleaptă a ideilor, stărilor, fenomenelor, proceselor și, în general, a viaţa dacoromânităţii. b. Dacoromânismul. În 1936, marele prof. acad. C.Rădulescu - Motru a publicat, în colecţia Biblioteca de filosofie românească, lucrarea Românismul – catehismul unei noi spiritualităţi. După aproape trei sferturi de secol, putem reconstrui dacoromânismul pornind de la dacoromânistica lui Densuşianu, Hasdeu, Eminescu, a altor mari oameni de cultură ai României aflate în criză identitară indusă de o globalizare care se doreşte suprapunerea unei singure culturi, a unei singure filosofii, a unui singure table de valori, după unii, cea a iudaisticii universale. Românii au nevoie de o nouă spiritualitate care să scoată la lumină virtuţile unei naţiuni vechi, create de spiritualitatea Hestiei și a lui Zamolse, dinainte de vremea lui Burebista, care să corespundă şi să răspundă noilor provocări ale modernităţii contemporane, pornind de la o cunoaştere de sine mai profundă a celor 10 milenii de existenţă neîntreruptă în vatra strămoşească. Azi, se pune problema existenţei noastre ca naţiune versus globalizare. Va supravieţui naţiunea dacoromână acestei provocări care presupune a avea finalizare în crearea unui guvern mondial, a unor instituţii supra naţionale globale? Cu milioane şi milioane de conaţionali răspîndiţi în toată lumea, unii de bună voie, alţii de nevoie, după un loc de muncă rentabil, ori pur şi simplu, luîndu-şi traista în băţ şi plecînd aiurea în lume ca să trăiască, România va pierde sau va cîştiga din această provocare? Ce să facă statul român, ce să facă naţiunea noastră pentru a menţine omogenitatea în centrul ţării, în vatra strămoşească, să-şi ţină românimea alături lîngă vatră, să nu-şi lepede limba, identitatea, cultura, pămîntul, tradiţiile şi obiceiurile, datina, portul, dansul, credinţa şi spiritualitatea specifică în lumea largă şi să își mai îndeplinească şi idealul Reîntregirii în graniţele fireşti? Iată numai o parte din problemele vitale cu care se confruntă România de azi, cu visteria secătuită, îndatorată peste puteri prin manopere corupte, oculte ale unor indivizi fără scrupule, din ţară şi din străinătate, cu economia la pămînt şi cu proiecte aflate în derapaj, în întîrziere, fără perspective optimiste şi, mai ales, fără soluţii vitale viabile, absolut necesare. În acest timp de criză indusă, provocată, copleşitoare, cu fenomenul corupţie la cel mai înalt grad, de la cel mai mic funcţionar public pînă la primii magistraţi ai ţării, cine să gîndească, cine să aplice tratamentul necesar unei Românii sleite de puteri, secătuite de resurse, înstrăinată la ea acasă şi, mai ales, furată de proprii ei aleşi? Reducînd în cîteva cuvinte tabloul crizei națiunii am putea spune despre dacoromâni: neam învins, ne-am învins! În secolul trecut, mai întîi naţionalismul, apoi românismul au salvat unul după altul ceea ce s-a mai putut salva, renăscînd din propria cenușă, din dezastru istoric. Dar acum, în secolul XXI, ce ideologie, ce -ism ca ideologie sau –istică, drept ştiinţă mai poate salva România cu adevărat de la catastrofă? Să nu uităm nici naţionalismul, nici românismul acelor vremi, dar nici falimentul catastrofal al anului 1940. Cum ne-am salvat? Acum, spectrul unui nou 1940 pluteşte în aer. Şi nu este o glumă, o figură de stil, o spaimă indusă doar pentru a deveni mai interesanţi. Cine ştie bine situaţia României, starea Europei în contextul global, nu poate să nu se cutremure la conştientizarea adevărată a Stării Naţiunii Române de la sfîrşitul secolului trecut şi pînă la mijlocul celui de-al doilea deceniu al secolului XXI. Fiecare om care gîndeşte optimist consideră că, aşa cum am rezistat noi pînă acum, atîtea milenii, trebuie să rezistăm şi de acum încolo cel puţin pe atîta. Naţionalismul a fost cel care a făcut România Mare suverană şi recunoscută de naţiunile mari ale lumii. Ce va putea sta, oare, la baza dacoromânismului mileniului III? Avem nevoie de o cheie nouă ca armă a eternităţii noastre decimilenare, prezente şi mai ales viitoare. Trebuie să ieşim din paseism, chiar şi din dacologie (ca stiinţa despre daci la modul trecut) şi să depăşim prezentul printr-o viziune multimilenară, nu numai milenară sau prin secole. Apare ca o necesitate istorică să ne imaginăm un set de principii, reguli, teorii, concepte, idei, simţăminte, angajamente, percepţii, credinţe, eresuri care să ne întărească moral, să ne fortifice, să ne ”mintă” (să ne amăgească frumos, dacă e nevoie, iar cîteodată este nevoie de un astfel de drog istoric), ca să trecem cu bine peste această uriaşă provocare – experiment la care este supusă România fără voia ei. Lumea este în mare şi rapidă schimbare şi continuă să se schimbe sub ochii noştri mai repede decît putem pricepe fiecare dintre noi şi toţi împreună. Secolul XXI va fi mişcat de o nouă spiritualitate, de un nou ideal şi de o nouă concepţie despre lume şi viaţă. Fiecare generaţie, fiecare secol are idealurile, eresurile şi aspiraţiile specifice oamenilor din vremurile noi. Trebuie să construim un viitor, o speranţă pentru toată dacoromânitatea de pretutindeni, nu numai din vatra strămoşească. Globalizarea ne-a prins sfîşiaţi, cu zidul Berlinului transmutat peste Prut. La Prut (sper, poate, în curînd, pe Nistru, deși am prefera pe Nipru, pe Don sau Volga, sau deloc, dincolo de Urali pînă la Pacific) se întîlnesc sisteme politico-militare diferite, Asia şi Europa, interese geopolitice şi modele culturale oarecum diferite, deşi Europa se întinde, teoretic, pînă la Urali şi Caspica. Un viitor pentru toţi dacoromânii cu care ne învecinăm ca dacoromâni, pentru că ei sunt tot ai noştri şi noi suntem și vom rămîne tot ai lor. Nu este vina lor că statul român, la acea vreme nu putut să suprapună graniţele politice peste cele etnice nici la nord, nici la est, nici la sud, nici la vest. Cum să rezistăm cu identitatea noastră, prin spirit, prin culturală, prin limbă, prin felul de a fi, dincolo de ziua de azi, de mîine? Românismul lui C. Radulescu-Motru este, a fost pentru secolul trecut. Dar românismul lui nu şi-a epuizat idealurile şi tezele odată cu secolul său. Unele sunt actuale, altele sunt depăşite. Este necesară o clarificare a celor împlinite şi a celor în curs de împlinire, ori depăşite de vreme. Spunea Rădulescu-Motru că spiritualitatea care a stăpînit gîndirea şi fapta românească, de dinaintea marelui război (adică primul război mondial!), a fost fără discuţie naţionalismul. Azi, naţionalismul altora este urît de marile puteri, acele puteri, de regulă, federale, dar şi de state-naţiuni puternice, ele fiind mai naţionaliste ca oricînd şi mai ales față de oricare naţiune mică şi mijlocie. În fond, naţionalist este cel care ţine la propria naţiune, care este patriot, adică ţine la patria lui. Patriotismul şi naţionalismul sunt aşadar fenomene care probează dragostea naţionalistului de propria naţiune, a patriotului de propria patrie. Europa s-a născut naţionalistă, cu state-naţiuni şi cetăţeni patrioţi - naţionalişti. Azi, dacă pronunţi numai cuvîntul naţional, ori naţionalist se sperie lumea bună a Europei occidentale categorisindu-te fascist ori extremist. Acolo, la ei, e voie să fii, să faci, nu numai să pronunţi aceste cuvinte. Uniunea Europeană se vrea acum antinaţională, unii o văd supranaţională în antinaţionalismul propus şi chiar sunt mulţi care o vor supranaţională. Estul european vede supranaţionalul în vest, ca şi cum ar fi două Europe, una, soră mai mare în vest şi alta, soră mai mică, în est. Estul n-ar voie, vestul este și acuză estul dacă vrea să fie ca el. Mulţi se întreabă, ce s-a integrat, cine s-a integrat în cine? S-au integrat naţiunile sau statele ca organisme politice ale unor naţiuni? În fond, se confundă naţiunile cu statele, intenţionat sau nu. Un stat supranaţional ar vrea o parte dintre făuritorii proiectului european să fie, dar nu şi pentru, peste naţiunile lor. Şi atunci, ce-i de făcut? Europa faţă de S.U.A? Culturile europene sunt distincte, primordiale, nu se amestecă, nu se pot compară cu modelul federal american. S.U.A. s-a născut altfel decît Europa, din Europa, însă. Dacă s-a proiectat astfel, finalitatea U.E. este nulă, existînd firav încă o vreme, apoi se va dizolva lent și sigur, sau brusc și sîngeros ca în războaiele mondiale precedente. Pare o comunitate de naţiuni distincte, care, în condiţiile geopolitice concrete, generate de presiunile nord-americane hegemoniste şi de riscurile şi ameninţările U.R.S.S. respectiv, ulterior, ale Federaţiei Ruse de la răsărit, s-a unit treptat pentru a-şi prezerva valorile naţionale, pentru a se apăra de agresorii geopolitici care sunt superputerile din vest și din est. A fost, o vreme, vorba de o entitate euroasiatică integratoare cu proiect de casă comună de la Atlantic la Vladivostock – iar Federația Rusă încearcă să transpună o himeră un proiect euroasiatic – adoptînd o stemă de vultur cu două capete unul spre Europa și altul spre Asia. Rusia, ori este europeană, ori este asiatică, altfel este artificială. Ori se sfarmă în zeci de stătulețe această federație ca de altfel toate federațiile care oprimă națiunile cum s-a demonstrat de-a lungul istoriei, mai devreme sau mai tîrziu. România a aderat la un club care a început să coaguleze în jurul unui proiect care pare, de ceva vreme, a nu mai fi al statelor suverane şi independente sau al naţiunilor libere şi suverane. De fapt, acest proiect este al statelor sau al naţiunilor? Eu mă pronunţ pentru o Europă a Naţiunilor Libere, Suverane şi Unite. Dar a susţine aşa ceva pare antieuropean pentru unii vest-europeni. Nu sunt pentru un supra stat al unei naţiuni asupra altor naţiuni sau al unor naţiuni din vest asupra altor naţiuni din est (și reciproca ar putea fi o iluzie). Orice cedare de suveranitate duce la dispariţia statului respectiv, cu consecinţe catastrofale pentru naţiunile în cauză, atît pentru cele aparţinătoare statului suprastat, cît şi pentru cele care rămîn fără stat, dar mai ales pentru cele din urmă. Topind independenţa şi suveranitatea statelor proprii într-o altă entitate suverană şi independentă se ucid statele naţionale pentru o himeră care este contra naţiunilor componente. Adică, renunţînd la identitatea naţională se obţine identitatea europeană? Oare nu este fosta U.R.S.S. redivivus? Nu este homo europeus tot un homo sovieticus? Şi ce limbă naţională va vorbi acesta? Şi ce cultură naţională va avea acesta? Un subiect de drept internaţional există în baza propriei suveranităţi. Dacă această suveranitate nu mai există, nu mai există statul, iar ceea ce se creează prin nefericita sintagmă de cedare a suveranităţii este o himeră care nu poate supravieţui chiar și sub presiunile geopolitice pe care le invocă unii din creatorii himerei lor. Uniunea Europeană nu se constituie prin cedarea suveranităţii, ci pe baza, în virtutea propriei lor suveranităţi ca statelor naţionale libere și independente și în temeiul acestora. Ele, suveranitățile, rămîn fundamentul, iar derivatul este Uniunea Europeană, nu invers, nu naţiunile sunt derivate ale identităţii europene. Şi apoi, cine a împuternicit statul român, de exemplu, să renunţe el, în numele naţiunii proprii, la suveranitate? Şefii de stat, demnitarii statelor europene au avut ei mandatul şi puterea temporală specială din partea propriilor lor naţiuni să semneze un astfel de Tratat de înmormîntare a statelor naţionale? Norocul nostru este că semnatarii români nu au consultat naţiunea prin referendum în această problema vitală pentru naţiunea noastră, ca să putem invoca ulterior, oricînd, dacă va fi nevoie, tocmai lipsa acestui lucru constituțional, fundamental ca supapă de ieșire din himeră. Nu cumva, tocmai de aceea nu au consultat? Noi nu dorim să ne dizolvăm naţiunea sau statul naţional într-o singură naţiune sau un singur stat european. Avem o națiune veche și un stat din vechime și ambele au înflorit, au renăscut, cu mari jertfe din neam în neam, din mileniu în mileniu, cu sînge și lacrimi, prin lupte, muncă și sudoare, cu inteligență diplomatică. Vrem să potenţăm acest proiect în care să se ia decizii în deplină cunoştinţă de cauză atît de state libere, cît şi de naţiuni libere, în virtutea propriilor noastre suveranităţi care nu pot fi cedate nimănui, niciodată, de nimeni. Oare Franţa şi Germania au construit U.E. ca să se dizolve în U.E. ca state şi sau naţiuni? Desigur, Nu! Ci doar pentru a-şi pune în valoare propriile lor valori naţionale, unice şi irepetabile. Cultura nu se integrează. Şi, ca să folosesc cuvintele poetului, pentru ca toate acestea să poarte un nume, le-am denumit dacoromânism. Prin dacoromânism trebuie să înţelegem spiritul vremii în care trăim să ne adaptăm mediului internaţional existent ca să reuşim să eternizăm valorile temporale dacoromâneşti într-o lume liberă şi suverană, comterristă, a tuturor. Ca doctrină politică națională - dacoromânismul, pe plan intern şi europenismul şi comterrismul pe plan extern: persoana, omul liber este centrul universului cunoscut, naţiunea liberă este patria spirituală a oamenilor liberi, iar lumea, comunitatea de naţiuni libere, independente, egale, în care persoanele sunt unice, irepetabile şi demne. Naţiunea şi democraţia – două valori fundamentale pentru uniunea de naţiuni libere. Naţiunile libere trăiesc împreună într-o comunitate bazată pe valori comune. O lume întreagă cere ca europenitatea să fie recunoscută drept adevăratul leagăn al culturii şi civilizaţiei universale care aspiră a fi prima între egali. Dacoromânul a voit dintodeauna să fie stăpîn la el acasă, de nimeni să nu depindă, să trăiască în pace cu toţi şi cu toate naţiunile lumii şi, în primul rînd, cu cele vecine. În lumea asta e loc pentru toți, pentru toate națiunile. Nu demult era o lectură obligatorie pentru naţionalişti “Naţionalism şi antisemitism” de A.D. Xenopol. Se afirma că ”toate popoarele pămîntului tind spre întărirea propriei lor fiinţe şi această tendinţă firească a oricărei individualităţi de a-şi păstra felul ei de a fi, alcătuieşte ceea ce se numeşte tendinţa naţionalistă. Gradul în care această tendinţă este accentuată de deosebitele grupări de oameni, cari conduc soarta popoarelor, arată treptele în care ele se apropie mai mult sau mai puţin de naţionalismul raţional, singurul care poate duce la întărirea neamurilor. Întărirea naţională a unui popor nu se poate face de cît în măsură în care el se deosebeşte şi se emancipează de străini; prin urmare este învederat că naţionalismul va cuprinde în sine lupta contra elementelor străine ce tind a subjuga sau stăpîni pe orice tărîm un organism etnic. Dar, un popor ca şi un individ, neputînd trăi răzleţ, este de asemenea mai presus de orice îndoială că lupta aceasta nu poate fi o luptă de nimicire ce numai de subjugare a elementului apăsat, de absorbire a lui în elemente cotropitoare. Prin urmare, lupta trebuie să aibă o margine şi greutatea este de a se găsi în fiecare caz concret unde stă hotarul care despărţeşte folosul de primejdii. A se propaga deci orbeşte şi fără alegere ura contra străinului, fără a se ţine în seamă multe alte elemente înconjurătoare, este a se face naţionalism exagerat sau şovinism, iar nu naţionalism cumpătat şi înţelept, folositor neamului ce trebuie întărit.” Cam aceasta era percepţia vremii lui Xenopol. Este evident că elementele străine trebuie combătute şi pe cît se poate eliminate, cît timp ele periclitează existenţa naţională, iar atunci cînd ele contribuie a o întări, ele trebuie apropiate şi cultivate. Românii au avut de luptat cu popoarele străine pentru apărarea vieţei lor, mai mult, poate, decît orice alt neam pe pămînt. Trebuie totdeauna să avem ochii deschişi spre a surprinde momentul cînd înrîurirea binefăcătoare poate să se schimbe în potrivnică, iar atunci cînd ajungem la acea răspîntie, trebuie să oprim creşterea înrîuririi devenite daunătoare, pentru a contribui la apărarea fiinţei noastre. Idealul naţional al Românilor sau năzuinţele lui de înălţare şi de mîndrie a neamului nu se alipeşte de sufletul unor etnii conlocuitoare, care rămîn într-un cuvînt, în imensa lor majoritate un element străin de ţară, fără dor pentru ea, fără legături cu mentalitate poporului român. Menţinerea în organismul nostru a unui neam străin şi care vrea să rămînă străin, pe cînd toate celelalte elemente străine se integrează, constituie o primejdie naţională şi trebuie să ne gîndim cum s-o înlăturăm. El enunţa că pentru a scăpa de acest pericol nu ne rămîne decît calea îndoită de a asimila pe acei ce se pot asimila şi de a elimina pe ceilalţi. Cum să se ajungă la acest îndoit rezultat? Xenopol credea că ar trebui naturalizaţi cei care trebuie să cunoască desăvîrşit limba dacoromână, inclusiv şi mai ales celelalte etnii care sunt în gazdă pe teritoriul României de azi, istoria, geografia, cultura naţională a românilor şi care vor să muncească împreuna cu românii în vatra strămoșească. Deci, să cunoască dacoromânistica, pe dacoromâni la ei acasă. Mai spunea istoricul că înlăturarea sau îndemnarea străinilor să plece din România nu se face pe calea urii, care ar putea degenera în sălbăticie şi brutalitate, primitivism. Avem nevoie de legi, de măsuri de tot felul care să încurajeze pe Românii autohtoni şi pe toţi locuitorii de bună credinţa ai teritoriului românesc. În locul urii şi stînjenirii, obstrucţionării muncii străinilor e nevoie de stimularea, protecţia şi încurajarea egală a celor care muncesc cinstit în cadrul naţiunii noastre. Nu ura pentru străini este calea, ci dragostea faţă de toţi locuitorii României, nu prigonirea celor care s-au aşezat aici de veacuri, alături de cei care au fost de la începuturi. Dacoromânismul nu este împotriva cuiva, ci este numai pro-dacoromân și punctum. Acest lucru nu înseamnă toleranţa maximă, ci doar o acţiune pozitivă în locul unei acţiuni negative care nu ar duce nicăieri. Ceea ce ne pune pe gînduri este faptul că unele naționalități nu își afirmă deschis naționalitatea. Oare de ce unii dintre evrei nu confirmă scris, nu declară la recensămînt faptul că sunt evrei? De ce ascund acest lucru? Eu dacă aș fi fost turc, ori țigan sau bulgar, aș fi recunoscut naționalitatea din care fac parte. Nu e vina nimănui că este de o naționalitate sau alta, așa ne-au făcut mamele noastre. Dar ascunderea naționalității arată perfidia, viclenia, gîndul ascuns. Acest lucru nu pot suferi, oricît de tolerant aș fi. Personal, am declarat la notar naționalitatea dacoromână, cetățenia dacoromână (română). Semnul meu de întrebare este pentru acele persoane, indivizi care ascund naționalitatea lor. De ce? Fiecare naţiune a avut momentele ei de isterie în istorie, în care datorită ameninţărilor deschise, riscului de a pierde vatra etnogenezei, a reacţionat sănătos şi normal pentru propria sa apărare, în legitimă apărare. Uneori, unii indivizi au exagerat. Națiunile, niciodată nu sunt vinovate în ansamblu, doar șefii, unii conducători, unii indivizi. Răspunderea penală este individuală, personală. Națiunile nu săvîrșesc infracțiuni, doar unii indivizi, din vîrf sau de la margine. Este posibil ca unii să facă asocieri, apropieri forţate între legionarism, naţionalism şovin sau fundamentalism, alte expresii istorice ale unor sentimente reale ale unei populaţii care se afla în legitimă apărare faţă de anumite realităţi bine cunoscute de oamenii de bună credinţă. Oare dacoromânitatea a tras concluziile reale, necesare şi obiective din ismele prin care a trecut anterior? Au fost acele isme îndeajuns de cunoscute şi s-au tras toate învăţămintele necesare astfel încît viitorul să meargă înainte doar cu părţile bune? Minciunile, falsurile istorice, acuzele gratuite, induse, impuse, ilogice, netemeinice, pot face ca istoria să se repete pe nesimţite, iar efectele stranii să se întoarcă precum un bumerang asupra naţiunii împotriva voinţei naţionale. Responsabilitatea autorilor pentru studiile şi cercetările de dacoromânistică cu adevărat ştiinţifice este vitală pentru viitorul naţiunii noastre. c. Dacoromânistica și dacoromânismul Ambele reprezintă două faţete ale unei singure realităţi istorice. Prima, reprezintă expresia teoretică, ansamblul de idei, concepţii, legi, legităţi, metodologii, metode şi tehnologii, tehnici şi procede privind expresia conştiinţei de a fi a unei naţiuni cum este cea dacoromână, de la origini pînă în viitorii posibili şi dezirabili. A doua, constituie expresia reală, militantă, percepţia în acţiune a acestui tezaur de conştiinţa naţională a dacoromânităţii care ştie cine este, de unde vine şi încotro merge şi ce atitudini şi sentimente fireşti de apartenenţă are faţă de comunitate care îşi este sieşi suficientă pentru a exista de sine stătător ca naţiune liberă în rîndul lumii. El ar putea fi expresia continuată a naţionalismului dinainte de primul război, ca şi a românismului dinaintea celui de-al doilea război mondial, dar la nivelul cerinţelor sfîrşitului mileniului trecut şi a începutului noului mileniu, înălţarea acelui sentiment naţional, pur, profund, care stă la baza identităţii acestei naţiuni vechi, care a plămădit Europa veche. Adevărul este că dacoromânismul uneşte naţiunile Europei prin rădăcinile aceleiaşi mătcii din care s-a născut Europa. El apropie pe vecinii României de trunchiul biologic dacoromânesc, pentru că toţi vecinii noştri s-au altoit pe aceste rădăcini pentru a revigora toată Europa împreună cu toţi, alături de dacoromâni. Sentimentul frăţietăţii se întăreşte sincer în dacoromânism, nu se înstrăinează. Desigur, orice exagerare, orice exclusivism sau teribilism de genul celui care se crede buricul pămîntului (chiar dacă este), toate orgoliile care s-ar aduna de aici, ies din sfera dacoromânismului cuminte, cumpătat, echilibrat şi înţelept. În fond, nu este vina nici unui om că s-a născut aşa şi nu altfel, că este român sau evreu, rus sau maghiar. Aşa a fost să fie. Nu trebuie să ne fie ruşine însă să afirmăm adevărul, să ne cunoaştem şi să recunoaştem public naţionalitatea care este în noi, în fiecare dintre noi. Acest lucru nu este de înţeles atunci cînd se ascunde naţionalitatea. Oare ea este ascunsă doar pentru ca la adăpostul ei să săvîrşească cineva fapte împotriva naţionalităţii la care se află în gazdă sau pentru că naţionalitatea gazdă persecută acea naţionalitate aflată în gazda? De aceea, creînd condiţii ca fiecare să afirme ceea ce este, nu facem decît să nu punem în minoritate o minoritate, o etnie sau alta, să nu inducem frică, reţinere din partea acestor naţionalităţi care trăiesc pe teritoriul unei naţiuni, fie mai mari sau mai mici, mai tolerante sau mai puțin tolerante. Desigur, nu a trecut vremea naţiunii. Ea deabia acum se afirmă la jumătatea drumului dintre Europa şi Asia, şi, probabil, va face rondul întregii lumi, în sensul că de la graniţele răsăritene ale fostei U.R.S.S. – o închisoare a națiunilor ca și Imperiul Rus, ca și Federația Rusă, de la malurile estice ale Mediteranei, pînă la Antarctica, polul Nord, Vladivostok, Ceylon, Noua Zeelandă şi Hawaii, poate chiar pînă la Atlantic și de acolo pînă în centrul Europei, se vor afirma noi naţiuni. Naţiunile nu şi-au epuizat forţa lor creatoare. De aceea, nici dacoromânismul nu este perimat. El este tînăr și se afirmă în deplină libertate, în spiritul vremii. Nu poate fi îngrădit, este ca un vulcan şi demonstrează indubitabil că istoria a fost scrisă prost, prin omisiune, după nişte clişee imperiale impuse de unele conduceri ale unor naţiuni cu vîrfuri răzbunătoare, atipice, pentru a se justifica ori ascunde unele fapte, întîmplari şi realităţi trunchiate. Este evident că omul este aparţinător unei comunităţi care, la rîndul ei, se integrează într-o comunitate mai mare şi aşa pînă la o comunitate, singura pe Terra, de naţiuni libere şi independente, a lumii în care trăim. Totuşi, el este un unicat ca individ, ca şi naţiunea şi lumea din care provine. Identitatea sa în timp este una. La scara mondială a istoriei, naţiunile şi-au schimbat voit sau nevoit, periodic, identitatea, s-au transformat de-a lungul vremii, indivizii au trăit segmente din istoria unei naţiuni, generaţii după generaţii au susţinut, val după val, naţiunea pe care o vedem acum în jurul nostru. Percepţia individului la scara istoriei este parţială. Uneori, un individ nu ajunge la înălţimea identităţii propriei naţiuni. De aceea, este posibil ca el să nu conştientizeze cine este pe scara evoluţiei naţiunii din care, în mod obiectiv, face parte, iar în mod subiectiv să nu aibă această percepţie din diferite motive sau din cauza unor împrejurări potrivnice lui însuşi şi naţiunii sale, în ansamblu. Dar, așa cum semințele semînate răsar în condiții prielnice și naționalitatea încolțește și înflorește atunci cînd are condiții libere de afirmare. Numai dacă este libertate adevărată în lume, lumea se va umple de națiuni libere, adevărate. Acolo unde dacoromânistica este conştiinţa naţională deplină în acţiune, acolo ea devine dacoromânism adevărat. d. Problemantica dacoromânisticii și a dacoromânismului, azi În vremurile noastre, aşa cum confirmă şi viaţa, tematica cercetărilor trebuie să aibă în vederelărgirea sferei teoriei dacoromânisticii, de laapariţia, evoluţia, importanţa şi necesitatea dacoromânisticii pentru dacoromânitate. E nevoie de cercetări şi de a stabili noi aspecte din istoria atlanţilor, a pelasgilor, ramanilor, sciţilor, geţilor, sarmaților, macedoromânilor, ilirilor, etruscilor, latinilor, romanilor, tracilor, dacilor, valahilor, a europenității, iar interpretarea acestor rezultate ale cercetărilor trebuie făcută din perspectivele dacoromânităţii, ale latinităţii, ale dacităţii, romanității, bizantinității etc. ale europenităţii în ansamblu. Mai jos, vom puncta unele teme de mare interes naţional şi european. Conceptul de dacoromânistică şi de dacoromânitate; esenţa, conţinutul şi sferele dacoromânisticii şi ale dacoromânităţii trebuie elaborate mai profund şi mai pe înţelesul omului de rînd. Asupra elementelor dacoromânităţii – populaţia, teritoriul, structura politică, cultura, limba naţională, spiritualitatea, instituţiile identitare, structura psiho-socio-morală, specificitatea etc. este nevoie de studii şi cercetări în colective interdiciplinare de specialişti de nivel academic. Trăsăturile şi principiile dacoromânităţii necesită o mai bună evaluare din perspectiva globalizării şi în funcţie de rosturile unei naţiuni europene pentru acest secol. Legile dacoromânitaţii - continuitatea, permanenţa, unitatea, creativitatea, statornicia, limba, acţiunea, ca şi atributele dacoromânităţii şi ale conducerii ei – prevederea, organizarea, comanda, coordonarea, controlul -necesită cercetări cu totul speciale. Este evident că sunt necesare studii aprofundate privind problemele de conducere remarcate de antici la neamurile noastre şi care sunt vizibile, mai ales azi, cînd toleranţa exagerată şi spiritul de prezervare naţională, mai bine spus risipa de resurse umane şi materiale, sunt laturi negative care afectează întreaga noastră existenţă. Virusul trădării naţionale, metaforic spus, în momente cheie ale existenţei noastre trebuie să fie foarte bine izolat prin cercetări speciale. Toate racilele dacoromânităţii trebuie puse sub lupa cercetărilor. Nu numai părţile bune, ci mai ales cele rele trebuie foarte bine cunoscute și eliminate pe cît posibil, pentru a preveni tot ceea ce Sun-Ţî afirma că se constituie în planul de cucerire a unei naţiuni fără război. Forţa morală a naţiunii trebuie revigorată metodic, continuu, permament. Lipsa de unitate în acțiune, neînțelegerile în plan subiectiv și orgoliile nemăsurate, lipsa de disciplină în organizare și mai ales lașitatea, ori ambiția de a fi șef fără a avea meritele și calitățile necesare, invidia celor merituoși, toate duc la mari catastrofe în plan național. Cei 25 de ani de al decembrie 89 sunt merită studiați din acest unghi de vedere și urmate exemplele și soluțiile de eradicare a acestor racile tragice, inadmisibile în plan existențial. Din perspectiva ştiinţei conducerii trebuie abordate sistemele de conducere ale dacoromânităţii; sistemul politic de-a lungul existenţei; sfatul celor buni şi bătrîni, regalitatea, domnitorul, republica, obştea dacoromânească, oamenii liberi, instituții medievale boierești, oastea cea mare, cutume specifice care dăinuie și care ne-au ținut pe harta lumii. Procesul dacoromânizării este şi trebuie să facă obiectul de cercetare pentru marii filosofi şi educatori ai patriei. Temele genezei, a formării dacoromânităţii, inclusiv a naţiunii dacoromâne, dinainte de Burebista, din vremea Hestiei și a lui Zamolse, ca urmare a noilor date ale arheologiei, geneticii, altor ştiinţe conexe rămîn teme forte pentru multe generaţii de cercetători dacoromâni de acum încolo. Înca nu sunt scoase la iveală tăblițele cronicilor scrise pe plăci, monede de aur (in fond biblioteci nemuritoare) ale memoriei istorice. Constantele ei, constantele misiunilor civilizatoare (Sumer, Egipt, India, ramanii, macedonii, vest-europenii, nordicii, grecii, etruscii, troienii, romanii etc.) trebuie analizate împreună cu specialişti autohtoni şi străini pe baza unor planuri de cooperare de cercetare istorică serioasă, obiectivă. Independenţa, statornicia, limba dacoromânească, religia naţională sunt alte teme care nu trebuie să lipsească niciodată din preocupările oamenilor de ştiinţa ai dacoromânilor. Momentul impactului Romei asupra Daciei, ca şi consecinţele războaielor romano-dace (pentru că romanii au vrut războiul pentru aurul dacic) necesită aprofundări din perspectiva păstrării identităţii naţionale în condiţiile noi ale globalizării. Aurul constituie încă un obiectiv al stăinilor în DacoRomânia. E un blestem etern? Nu putem să îl exploatăm în interesul națiunii? Extensia valorilor dacoromânităţii în Europa, Asia, America, Africa, Australia mai recent în Antarctica trebuie reanalizate prin prisma tablei de valori actuale în plină globalizare. Impactul puterilor europene şi asiatice asupra dacoromânităţii poate fi constatat prin consecinţele acţiunilor tuturor triburilor migratoare care au trecut, s-au topit sau contopit, ori doar au influenţat (cum şi cît, în ce au constat contactele cu autohtonii, ce urme au lăsat în spirit, ori din punct de vedere material?) sau nici atît, cum veniră, se făcură toți o apă și-un pămînt – cum spune poetul. Unirile dacoromânităţii trebuie cercetate interdisciplinar în spiritul vremurilor şi credinţelor în care s-au petrecut şi, mai ales, ale vremurilor de azi, cînd trebuie să se repete. Momentul 2012, Momentul 2018, ca fereastre de timp oportun, ar putea să constituie un examen de acţiune practică, aplicaţii contemporane de dacoromânistică, împlinite punctual, pas cu pas, după modele vechi și mai noi. Războaielor mondiale trebuie văzute în cheia dacoromânisticii astfel încît să înţelegem istoria lor, la confluenţa cu istoria noastră, a celor aşezaţi în calea tuturor răutăţilor şi, mai ales, să vedem ce răutăţi geopolitice ni se pregătesc şi cum reuşim să ieşim din ele întăriţi, nu slăbiţi, cum să folosim oportunitățile obiective care se vor crea în viitor, în scurt timp, în acest sens. Impactul Uniunii Europene asupra României şi al României asupra U.E. trebuie evaluat la rece. În fond, oare la un calcul al cîştigurilor şi al pierderilor, de cînd am distrus economia, am pus industria la pămînt şi agricultura în aer, iar armata a fost dezarmată, ce am obţinut, în schimb, de la U.E., pe termen scurt şi pe termen lung, dar mai ales pînă în ziua de azi? Bilanțul european este dezechilibrat văzînd cu ochii, se pare că am distrus mai mult decît am cîștigat, iar unii cred chiar că pe vremea rușilor am dus-o mai bine decit acum în U.E. –N.A.T.O. Deosebit de delicate sunt relaţiiile (raporturile) de dacoromânizare, mai degraba de redacoromânizare, în special acolo unde deznaționalizarea a devenit rusificare, sîrbizare, bulgarizare, dar mai ales maghiarizare şi ucrainizare etc. care au acţionat profund dăunător faţă de spiritul naţional. O anume reciprocitate ar putea fi invocată în raporturile noastre faţă de neamurile vecine sau situația etniile conlocuitoare ale vecinilor şi nu numai? Ar fi drept să acordăm numai tot aceleaşi drepturi pe care le oferă ele românilor de acolo? Nu este oare neproductiv modul de a acorda minorităților mai mult decît majorității dacoromânești la noi acasă, mai ales că la ele acasă minoritatea dacoromânească este oprimată? Conceptul de subiect conducător şi cunoscător (colectiv, individual) trebuie definit în dacoromânistică, alături de atribuţiile, relaţiile (raporturile de conducere) formale, informale, de stat major, de informare, de autoritate ierarhică, de autoritate funcţională, de colaborare de subordonare, de cooperare, organizatorică, de muncă, raport de conducere. Conceptele de subiecte – părţi ale raportului de conducere, oameni sau şi organizaţii civice, politice, statale, alte organizaţii de tot felul şi mai ales nonguvernamenale necesită o nouă abordare. Subiect condus, subiect conducător şi dialectica lor într-o naţiune suverană, care nu are nevoie de conducere din afara ei, cu o societate suverană de oameni liberi. Dreptul de (auto) conducere al naţiunii trebuie cercetat cu maximă atenţie şi determinare. Naţiunea nu şi-a epuizat rolul ei în actuala conjunctură. Mai mult decît atît, ea a înfloreşte continuu. Vremea ei nu a apus încă, nici măcar în apus unde se vrea o globalizare forţată, dar pentru alte naţiuni, de rangul doi și trei, nu pentru cele care vor să globalizeze pe altele. Drepturile naţiunilor şi drepturile omului trebuie echilibrate reciproc corelate și promovate simultan. Altfel, procesul de naștere și recunoaștere al unor noi națiuni nu ar avea sens. Probabil că valul de eliberări va ajunge din Orientul apropiat și mijlociu în centrul Asiei și de acolo mai departe, iar unele mari puteri fac jocurile de acest gen numai în interesul lor meschin, pentru a sclaviza, a coloniza și nu a elibera cu adevărat. Subiect condus: Dacoromânitatea de la începuturi şi pînă în viitorii posibil şi dezirabili trebuie să fie adevărate teze de doctorat pentru supravieţuirea unei naţiuni libere. Tematicile privind Doctrine, strategii, politici, tactici, scenarii programe şi planuri pentru dacoromânitate trebuie să previzioneze orizonturile dacoromânităţii. Dacoromânismul fondat pe doctrina marelui doctrinar care a fost Mihai Eminescu trebuie să se afirme plenar. În fapt, Eminescu este şi doctrinarul dacoromânisticii. Ea este exprimată în forma poeziei, prozei şi publicisticii sale binecunoscute, îmbrăcată în haina eminesciană a artei poetice. El nu se opune europenismului dacă acesta constituie o doctrină a Europei naţiunilor europene libere şi independente, unite doctrinar, cultural, în care valorile sunt puse în comun, dar rămîn proprii identităţii naţionale. Astfel s-ar europeniza România mai bine, dar şi s-ar renaţionaliza Europa, în sensul că naţiunile nu s-ar dizolva în U.E., ci și-ar maximiza valorile în spaţiul comun economic, juridic, cultural, ştiinţific, artistic, pe un model cultural european armonizat, înclusiv spiritual, în jurul lui Zamolse. Cultura însa, nu se integrează. Cum să îl integrezi pe Eminescu cu Goethe, pe Dante cu Tolstoi, ori pe Shakespeare cu Cervantes? Ei sunt împreună Europa sau nu sunt deloc. Nici dacoromânistica nu se integrează cu alte -istici cunoscute. Asta nu înseamnă că învăţămîntul superior românesc nu trebuie să exprime trăsăturile şi caracteristicile dacoromânisticii comparate cu celelalte ştiinţe ale conştiinţei altor naţiuni. Spaţiul dacoromânesc, vatra etnogenezei, baştina, teritoriul, geografia fizică şi economică, spaţiul de roire, cel din afara graniţelor politice, teritoriile de pe Terra locuite de dacoromâni trebuie cercetate metru pătrat cu metru pătrat, sub toate aspectele solului, subsolului, resurselor umane şi materiale, naturale calitățile și istoria comunităților umane dacoromânești etc. Timpul dacoromânesc, geologic, vegetal, animal, societal, mitic, istoric ca şi reperiodizarea istoriei dacoromâneşti pe criterii temeinice, universale, din unghiul dovezilor și cercetărilor noi, este şi rămîne în sarcina dacoromânisticii. Conştiinţa temporală care dă identitatea naţională pe această dimensiune asigură recunoaşterea arborelui genealogic al unei naţiuni de zece ori milenară, iar raportul dintre timp si identitate, la nivel naţiune și individ trebuie îndelung cercetat. În fond, fiecare individ are nevoie de propriul arbore genealogic. Unii europeni au, la nivel individual, evidenţa rădăcinilor chiar dincolo de evul mediu, heraldic spus, din preistorie simbolic și imagologic-spiritual. Spiritul dacoromânesc, religios, credinţa zamolsiană, spiritul economic, filosofic, politic, de dreptate, tehnic, moral, literar, artistic, mistic, mitologic, aforistic, toate constituie teme inepuizabile de doctorat în dacoromânistică. Naţiunea dacoromână - conceptul, cheia centrală a dacoromânisticii nu poate să fie niciodată epuizat ca obiect de studiu al conştiinţei naționale de-a lungul mileniilor. Tematica privind Subiectul conducător, colectiv, individual, părinţii naţiunii are în vedere redarea marilor figuri istorice ale dacoromânităţii în toată complexitatea existenţei lor sub aspect uman şi al deciziilor care au dăltuit destinul unei naţiuni. Atribuţii, funcţii, sarcini, postul, funcţia de conducere, status, profil, calităţile conducătorului, însuşirile, atitudinile, aptitudinile, tipuri de comportament, experienţa, capacitatea, talentul, vocaţia, autoritatea, responsabilitatea, prestigiu, personalitatea, pregătirea, specificul fiecăruia în funcţie de forma mentis a vremii în care a trăit şi a condus – pot fi obiecte de studiu şi cercetare pentru oamenii de acţiune de astăzi şi de mîine. Suveranii naţiunii dacoromâne şi Cronologia liderilor politici şi spirituali din cultura dacoromânească ar trebui să constituie obiecte de studiu, teme-modele în scoli şi universităţi. Catedrele de dacoromânistică trebuie să funcţioneze la fiecare liceu şi universitate dacoromânească, în țară, precum şi în străinătate, acolo unde trăiesc şi muncesc dacoromâni, dacoromânofoni, dacoromânofili. Dar, poate, cel mai important subiect de cercetare îl constituie Decizia – actul fundamental al dacoromânităţii. Definiţie, specific, atribuţii, funcţii, modele de decizii la anumite momente cruciale ale naţiunii de la Burebista la decembrie 1989 şi alte momente care stau să izbucnească azi sau mîine. Istoria noastră e un lanţ de decizii bune, rele, impuse, dispuse, nespuse, care ne-au însoţit destinul prin milenii. Deciziile trebuie suverane. Ele trebuie să le ia mereu dacoromânii după minte şi sufletul lor consultîndu-se cu etniile conlocuitoare. Decizia militară (comanda militară) este un act suveran care nu trebuie delegat niciodată nici măcar aliaților, oricare ar fi aceea. Stilul de conducere, autoritar, autocratic, democratic-participativ, participativ–autoritar şi măsura în care acesta se potriveşte cu timpul şi tipul de conducător dacoromân oferă aplicaţii manageriale de mare fineţe în toate domeniile realităţii dacoromâneşti publice şi private, de la individ, familie, organizaţie, stat, naţiune, comunitate de naţiuni. Acestea poate duce o națiune în ruină. Timpul în conducerea dacoromânească este o temă delicată. Tempusianul – vizonarul zamolsian al naţiunii, dar şi potenţialul ştiinţific şi de acţiune dacoromânesc la răscruce de vremuri ar trebui să constituie preocupări academice specifice. Conceptul de sihastru - înţeleptul dacoromân, consilierul în ştiinţa dacoromânisticii, precum și cel de Cavaler luptător dacoromân burebistan – omul de acţiune al dacoromânităţii ar putea constitui repere-modele pentru a cumula în realitate acele calități și virtuți pe care să le dețină un om gînditor în acțiune sau un om de acțiune gînditor. Resursele dacoromânităţii care pot suferi în timp noi valențe,adaptări temporale, precum și noi utilizări, nu trebuie sa fie neglijate. Azi, bătăliile cele mari pe hărțile lumii se dau pentru asigurarea resurselor. Ce se întîmplă cu resursele umane, unele cu studii universitare, care pleacă la cules de căpşuni în occident? Ce fel de dacoromânitate reprezintă ei, ce valori rămîn, ce valori împrumută, ce valori exportă sau adaptează prin sublimare? Românii cresc ei orişiunde? Cine răspunde de educaţia dacoromânească a acestora, departe de țară? Dar a familiilor sacrificate, despărțite, a copiilor înstrăinați de părinți obligați să plece? Ce instituții trebuie create și susținute? Care este rolul femeilor dacoromâne în perpetuarea limbii dacoromâne, păstrarea tradiţiilor culturale, consolidarea familiilor, a felului de a fi specific şi al adaptării la noile condiții și perspective? Care este acum forma mentis a vremii peste tot şi mai ales în familia dacoromână? Familia are o importanţă uriaşă, rolul ei în educaţie este definitoriu pentru că mereu cea mai importantă investiţie a dacoromânităţii o constituie omul. Femeia este eterna născătoare a națiunii mamă. Principalele subiecte conduse. Statele şi organele lor, funcţii, atribuţii, ar putea figura printre temele vitale pentru că la dacoromâni problema cea mai grea o constituie conducerea. O cunoşteau şi cei din antichitate şi o recunoaştem și acum. Statul de drept şi dacoromânitatea, dictatura şi democraţia la români nu pot fi teme care să nu intereseze pe viitorii oameni politici ai ţării. Instituţiile dacoromânităţii trebuie cercetate în spiritul vremurilor în care au apărut şi cînd redevin necesare. Biserica naţională, ca mumă a identităţii naţionale, ca tezaur-rezervor de valori atemporale trebuie cercetată nu numai din afara ei, ci împreună cu înţelepţii clerului ortodox şi greco-catolic, biserici surori care ar trebui să se unifice cît mai curînd posibil, pînă nu este prea tîrziu. Nu trebuie neglijate nici celelalte culte, secte și orientări care există în cadrul dacoromânității, ori a unor neamuri conlocuitoare. Aici, problemele continuităţii zamolsiene şi creştine şi ale renaşterii bisericii naţionale în dreapta credinţă, ale strămoşilor, trebuie analizate cu smerenie şi mare grija pentru a nu crea probleme conflictuale în spiritualitatea noastră. Biserica noastră şi aşa are multe probleme, nu trebuie să-i inducem altele noi, trebuie să o ajutăm să se fortifice spiritual din punctul de vedere al dacoromânisticii, să treacă mai uşor şi fără ştirbiri de imagine, peste criza globală a religiilor, a bisericilor şi a credinţelor de tot felul. Biserica, înainte de a fi ortodoxă, trebuie să fie şi să rămînă naţională pentru că o naţiune nu supravieţuieşte fără credinţa ei naţională. Aşadar, ar trebui să devină Biserica Naţională DacoRomână a Dreptei Credinţe după reunificarea celor două biserici surori, așadar, Biserica Naţională DacoRomână Creștin-Zamolsiană. Acesta este doar un punct personal de vedere reieşit din dezbaterile pe această temă de a lungul celor aproape 25 de ani de activitate, sper, fără a fi considerată o blasfemie. Credinţele universale creează conflicte la nivel naţional, nu numai în propria națiune, ci și în alte națiuni care adoptă aceeași religie. De aceea zamolsianismul paleocreştin trebuie să revigoreze din interiorul națiunii dreapta credinţă dacoromânească. O religie universală este antinațională prin esența ei, tinzînd să se suprapună națiunii și suveranității ei. Dacoromânul s-a născut zamolsian şi a născut creştinismul pentru că între zamolsianism şi creştinism nu există conflict spiritual, este o continuitate temporală evidentă, dacă se estompează discret elementele grecizante şi grecizate, evreizate sau evreizante, catolicizate sau catolicizante din creştinism şi se centrează pe valorile de autohtonie, continuitate şi identitate ale credinţei adevărate strămoşeşti. Clasicii dacoromânisticii vechi au identificat contradicţii dintre creştinism şi dacoromânism pe fond, evidenţiind zamolsianismul creştin al dreptei credinţe naţionale ca un component identitar esenţial. Creştinismul de la noi se catolicizează în prezent subtil şi sigur, fiind indus de sus, trecînd de la monoteismul primordial la politeismul pulverizator. Pericolul trebuie studiat și îndepărtat chiar în Sfintul Sinod. Economia naţională, societăţile comerciale, culturale, fundaţiile, sindicatele, asociaţiile profesionale, clasele informale, grupurile de interese, breslele, cluburile mestesugăreşti, societatea civilă, unităţile administativ-teritoriale, sate, comune, oraşe, municipii, judeţe, ţinuturi, provincii, ţările noastre istorice de pe valea unor ape curgătoare - toate oferă un cîmp de cercetare fără repaus şi fără sfîrşit. Ordine disciplina, răspundere sunt concepte care trebuie reevaluate la nivelul exigenţelor mileniului nostru în care mari dezordini se prefigurează, dezordini mai mult induse decît deduse natural din evoluţii raţionale. E drept că actuala dezordine va crea ordine, dar nu trebuie să fim indiferenți cine o face, împotriva cui sau în folosul cui! Creativitate şi valoare constituie concepte centrale ale existenţei unei naţiuni libere şi suverane. Tabla de valori, aportul naţiunii noastre la plămădirea culturii, a ştiinţei şi artei, a tehnicii universale trebuie reliefate cu demnitate, tenacitate, fără a lăsa loc de ironii din partea unora care se cred buricul pămîntului (deși nu sunt) în cultură şi creativitate. Dialogul trebuie extins cu probe și argumente din interior. Există suficiente argumente pe care le putem folosi atît în trecut, cît și în prezent pentru viitor. O temă excepţională pentru vitalitatea unei naţiuni care a supravieţuit zece milenii o constituie Autoconducerea naţiunii dacoromâne. În fond, suveranitatea națională include un astfel de concept şi identifică realităţi, deziderate şi aplicaţii recente. Care este de fapt girofarul natural care asigură națiunii echilibrul ei interior, sensul corect, mersul constant către idealul ei multimilenar? Situaţiile excepţionale în viaţa naţiunii. Conceptul de situaţie excepţională constituie o nouă provocare pentru o cercetare ştiinţifică serioasă şi responsabilă. Fiindu-şi suficientă sie însăşi, naţiunea nu are altă variantă de supravieţuire decît să se salveze singură, din interior. A venit vremea, din nefericire, cînd unele naţiuni sunt puse sub semnul întrebării sub aspectul menirii şi existenţei lor. În fond, autosalvareaeste cea care asigură răzbirea prin vremuri, peste vremuri a unei naţiuni matcă, generatoare de alte naţiuni surori, roite de aici, pe care s-au altoit naţiuni surori mai tinere. Intuiţia ne spune că anumite centre de putere, anumite cabinete, în spatele ușilor închise, pregătesc experimental României ultimile sale clipe ca stat naţional, unitar, suveran şi independent, al cărui teritoriu este inalienabil şi indivizibil. De aceea, cercetările pe aceste teme trebuie urgentate şi publicate fără întîrziere. Salus populi suprema lex esto – va fi astăzi un principiu de care națiunile amenințate au nevoie vitală. De fapt, cine caută protecție în materie de securitate și apărare în afara propriei națiuni, sfîrșește prin a găsi stăpîni. Puterea dacoromânilor pentru politologi şi pentru geopoliticienii noștri ar trebui să constituie repere ale existenţei într-o lume în care totul depinde de raportul de forţe. Forţa dreptului naţional şi dreptul forţei naţionale în plan internaţional constituie o tema delicată în noul sistem de relaţii internaţionale în care comunitatea liberă de naţiuni libere este contrapusă cu imperii în cădere şi imperii în devenire. Decembrie 1989 şi evenimentele din Egipt sunt semnificative pentru o comparaţie obiectivă. Geopolitica arată că acele două imperii în cădere SUA şi Federaţia Rusă cooperează contra celorlalte două în urcare, U.E. şi China, respectiv celor emergente din BRICS, India, Brazilia, Mexic, Republica Sud Africană etc. Noi credem că lider mondial ca superputere va fi China, apoi U.E. dacă va învăța lecția națiunilor libere. Pînă acum doar China, cu care nu am avut niciodată conflicte, este singura prietenă sinceră a României, probabil și pentru faptul că noi am ajutat-o să iasă în lume la adevărata ei valoare, la momentul potrivit. În domeniul metodologiei dacoromânisticii privind conducerea naţiunii se au în vedere: definiţia contemporană a metodologiei, care sunt metodele, regulile, procedeele şi corelaţiile dintre ele. Un grup de teme excepţional de important îl constituie metodele operative de conducere pe care le-au investigat recent mai mulţi cercetători contemporani. Un orizont inedit îl constituie punerea în lumină şi a altor metode de conducere, în epoca electronului, a sateliților, dronelor, a Internetului, a interceptărilor audiovideo, va reţelelor de socializare cu impact extraordinar de eficace, aşa cu s-a văzut în Moldova, în ţările arabe, în continuă evoluţie. Referitor la temele care ţin de tehnologia dacoromânisticii, a conducerii naţiunii dacoromâne în conformitate cu preceptele dacoromânisticii, sunt necesare cercetări teoretice asupra definiţiilor ca atare a tehnologiei, a tehnicilor de conducere: modelarea, modelul, simularea, programarea, programul, alte tehnici foarte noi sau în curs de cercetare și aplicare. Asupra mijloacelor de conducere, ca şi a instrumentelor de conducere trebuie reflectat mai mult prin prisma previziunilor în era globalizării. Desigur, în mare parte, globalizarea sau comterrizarea (Terra comună, lumea în care trăim) sunt teme complexe şi delicate. Una sau mai multe naţiuni vor să îşi globalizeze propria identitate sau identităţile lor de acasă peste cele ale altor naţiuni. Statul, Constituţia, Legea, Decretul, hotărîrea, moţiunea, rezoluţia, directiva, decizia, ordinul, sancţiunea, aprobarea, avizul, îndrumarea, recomandarea, indicaţia, evaluarea, aprecierea etc. sunt teme de cercetare permanente care asigură perenitatea unei naţiuni. Un spirit critic sever, independent, obiectiv şi necruţător trebuie să fie protejat de naţiune însăşi, prin mecanismele statului național. Nevoia de opoziție, liberă, de dialog, de variante alternative este vitală pentru lărgirea orizontului, a unghiurilor de vedere. O cultură politică, de conducere, de securitate și apărare, economică, militară, tehnică, educațională culturală are nevoie de critică cel puțin la fel de puternică precum cea aflată la putere. Fără critica severă cu argumente în spaţiul culturii naţionale se ajunge, iar la forma fără fond, la integrări aiurea spre nicăieri sau spre jertfirea unor personalităţi vizionare numai pentru că unii conducători simt o ameninţare personală din partea lor ori o anumită opoziţie. Jocul liber, democratic trebuie stimulat, întreținut, mai ales în vremuri grele ca acestea de azi. Nu există o națiune mare fără o opoziție multilaterală mare. Iar conducătorii trebuie să aibă elasticitatea, înțelepciunea și moderația necesară ca să înțeleagă că este pentru binele națiunii să fie sprijinită chiar de putere existența unei opoziție pregătită cu ideologie și doctrină adecvată vremurilor noi, mereu alternative, conform liniilor de forță din lumea contemporană. Rezistenţa prin cultură trebuie protejată cu orice preţ. Dacoromânistica trebuie să ofere reflecţii elaborate, severe din punct de vedere critic asupra stării naţiunii, sinteze care să fundamenteze deciziile pe care trebuie să le ia conducătorii dacoromânităţii la orice nivel, în orice loc, în orice timp, dar mai ales în vremuri tulburi, atipice, pline de surprize şi de capcane, aşa cum am avut mereu de a lungul zbuciumatei noastre istorii decimilenare. Și mai ales decizii sub presiunea timpului, în secolele și mileniile vitezei… Cel mai important obiectiv de sinteză ar putea fi realizarea cît mai urgentă a Enciclopediei DacoRomâne ca proiect cultural fundamental al Academiei DacoRomâne (în curs de redactare în 10 volume). Totodată trebuie fie prioritar finalizat şi proiectul Testamentul Zamolsian DacoRomân ca reper spiritual pentru identitatea spirituală naţională a dacoromânităţii de pretutindeni. O Istorie a dacoromânilor, un Dicţionar etimologic al limbii dacoromâne, tratate de ştiinţa conducerii, europenistică, tempologie şi comterristică, alte lucrări de sinteză aşa cum este O istorie a literaturii române de la origini pînă în prezent, un proiect cultural fundamental al Academiei DacoRomâne finalizat pînă acum de dr. Ion Rotaru şi publicat de Editura DacoRomână în ediţie definitivă, alături de Gramatica limbii traco-geto-dacilor cu dicţionar şi a Dicţionarului în 9 limbi, autor Ioan Olimpiu Luca, Provincia medievală Dacia din Europa nordică (George Pantecan). Rolul dacoromânisticii ca tezaur de înţelepciune naţională, ideatic, metodologic, tehnologic şi spiritual va fi recunoscut, aşa cum Ştefan cel Mare şi Sfînt îl recunoştea în chilia sihastrului Sf. Daniil. e. Problematica dacoromânisticii secolului XXI trebuie identificată cu prioritate pentru a evita surprizele care pun în dificultate naţiunile. Dacoromânistica trebuie inserată în concertul mondial al valorilor teoretice ale naţiunilor libere, suverane şi independente, comparată cu niponistica, germanistica, iudaistica, slavistica etc. Răspunsuri privind întrebări ca acestea: cum să supravieţuim dacoromâneşte în globalizarea secolului XXI, care va fi tabla de valori a dacoromânităţii oglindită în dacoromânistica mijlocului acestui secol, cum se înfăptuieşte idealul reîntregirii României, care sunt obligaţiile statului român pentru salvarea naţiunii, dar și ale națiunii pentru menținerea statului. Oare, cum se califică în istorie evenimentele din decembrie 1989 şi ce învăţăminte tragem din acestea pentru viitorime, care sunt cauzele, efectele şi căile proprii ale naţiunii noastre de ieşire din criza actuală, ce fel de reforme sunt necesare în România? Dar în Moldova? Cum să facem reîntregirea mai repede și mai bine? Ce idei, propuneri, măsuri sunt valabile, care să fie conţinutul lor în etapa actuală şi în perspectivă? Ce globalizăm şi ce nu? De ce nu se integrează cultura naţională? Cum să reintegrăm în națiunea mamă acele părți ale națiunii care au fost sub alte puteri, înstrăinate din cauze istorice? Sunt foarte multe de ce-uri şi aceste întrebări vor face ca această ştiinţă să rămînă vitală naţiunii în vremurile de restrişte în care trebuie să ne adaptăm şi să supravieţuim în mileniile ce vor veni. Noi cercetări trebuie întreprinse pentru a oferi soluţii armonioase între tradiţiile vitale ale dacoromânităţii şi modernizarea europeană vitală a României, privind integrarea şi suveranitatea reală, permanentă, a României. Europenizarea României şi naţionalizarea Europei (în sensul că este mai bine să trăim într-o Europă a Naţiunilor, decît într-un supra stat de tip imperial) sunt la ordinea zilei. Spre o nouă Constituţie a DacoRomâniei; idei, propuneri şi soluţii constituie o temă centrală care frămîntă încă pe constituţionalişti, pe juriştii şi politologi, în general, dar şi pe psiho-sociologii şi îndeosebi pe oamenii politici ai zilei. Teme precum Dacoromânistica şi cultura civică – prezervarea identităţii şi suveranităţii naţionale, Educaţia patriotică, încotro? par a fi vitale pentru existenţa coloanei vertebrale a unei naţiuni, a statului naţional. Mai este o temă fără de care nu poate exista naţiunea: Armata. În slujba cui? Alte teme: E nevoie de o Gardă Naţională ca Oaste cea Mare? Doctrina naţională sau doctrina de alianţă? Ce provocări geopolitice există sau vor fi şi ce răspunsuri la pulsul geopolitic trebuie să aibă statul şi instituţiile sale de forţă? Care sînt elementele cheie ale stării naţiunii şi cum se prefigurează ele la început de mileniu? Criza şi identitate naţională ca temă apare mai actuală ca oricînd. Despre idealurile dacoromânităţii în secolul XXI nu s-a mai vorbit serios de multă vreme, cînd grija pentru ziua de mîine preocupă un număr tot mai mare de dacoromâni. Pe scurt, actualitatea unor teme precum Dacoromânistica şi soluţiile pentru ieşirea din criza globalizării, Constantele decimilenare ale dacoromânisticii, Timp şi identitate pentru individ şi naţiune nu mai necesită nici o amînare. Nu în ultimul rînd, trebuie spus că mitologia, mistica, viziunea legendară, toate fac parte din dacoromânistică. Este în firea națiunilor să își mitizeze eroii, zeii, oamenii de seamă, părinții națiunii, eroii-soldații necunoscuți căzuți pentru gloria și eternitatea națiunii. Să nu ne fie teamă să mitizăm, să înălțăm la ceruri, să hiperbolizăm pe oamenii de seamă ai națiunii, foști și prezenți, ori viitori. Să se teamă numai cei care sunt mitizați, ca nu cumva să-și piardă mințile și să comită greșeli fatale pentru națiune, asta este altceva și trebuie educație în acest sens pentru liderii tineri. Însă a mitiza tot ce a fost frumos, ingenios, spectaculos, fundamental, definitoriu, tot ce s-a confundat cu spiritul național este un lucru firesc și se întîmpla la toate națiunile. Asta nu înseamnă că nu trebuie să cunoaștem adevărul despre ei. Atît adevărul adevărat, cît și mitul sînt parte a tezaurului, a patrimoniului cultural imaterial al oricărei națiuni. Și oamenii sînt ca și națiunile, și națiunile sînt ca oamenii, cu părți bune și părți rele, amestecate. În final, trebuie să găsim un rost naţional tuturor strădaniilor membrilor Academiei DacoRomâne, să dăm sens, finalitate şi să stimulăm gîndirea creatoare, să integrăm toate cunoştinţele, toate cercetările în slujba naţiunii şi idealurilor ei, astăzi şi mîine, întotdeauna. Au fost vremuri cînd statul a lucrat împotriva propriei naţiuni pentru că alogeni sau stăpîni străini au impus decizii antinaţionale. Rare au fost momentele cînd naţiunea a fost în armonie cu propriul stat, iar statul a luat decizii în conformitate cu voinţa naţională liberă şi suverană a statului. Acele momente trebuie foarte bine studiate şi analizate pentru ca în conţinutul viitoarelor constituţii ale dacoromânităţii să fie inserate sintagme juridice constituţionale corespunzătoare ieşirilor inteligente din provocările multiple. Situaţia în care naţiunea dacoromână îşi pierde statul său propriu trebuie avută în vedere în perioada globalizării. Punem răul înainte în faţa stării naţiunii noastre de azi, pentru a conştientiza, identifica mereu ieşiri atipice şi a reproduce reinstaurarea statului naţional unic, unitar, suveran şi independent, al cărui teritoriu este inalienabil, netransmisibil şi indivizibil în viitor, prin orice vremuri. Situaţia în care o altă naţiune sau grup de naţiuni îşi proiectează mutarea în România, ca ţara de rezervă, constituie o altă ipoteză pentru care naţiunea noastră trebuie să fie pregătită cu riposta adecvată, îndelung studiată pentru a fi eficientă şi definitivă. Există indicii suficiente pentru a afirma că Israelul se pregătește să se mute în România, sub presiuni geopolitice evidente. Depinde de noi, cei de azi și de mîine să zădărnicim acest plan. Suntem o naţiune imprevizibilă, chiar şi pentru membrii ei. Schimbarea climei, alte fenomene care ţin de astronomie, geologie, meteorologie, accidente, cum ar fi ciocnirea planetei cu alte corpuri străine de sistemul solar, ori căderea unor asteroizi pe Terra, care ar produce dezastre multiple, pot constitui teme de reflecţie privind supravieţuirea unei naţiuni. Migraţia forţată la schimbarea bruscă de climă (glaciațiune, război atomic, catastrofe, calamități naturale), generată de condiţiile de mai sus, de conflicte armate sîngeroase, ar putea pune în pericol viaţa şi sănătatea naţiunii în vatra ei sedentară. Gestionarea unor conflicte interetnice, anumite stări de spirit induse din afară asupra etniilor care trăiesc pe teritoriul României, necesită cercetări responsabile pentru liniştea publică şi relaţiile internaţionale ale ţării. Sunt convins că dacoromânistica îşi va găsi locul şi rolul în inima, în gîndul şi simţirea dacoromânilor de azi şi a celor ce vor veni dintotdeauna. Ea se va apropia asimptotic de adevărul şi înţelepciunea unei naţiuni vechi, care, în baza instinctului natural, sine qua non, propriu naţiunii ca întreg, a răzbit în mod firesc prin milenii întunecate şi sălbatice. Iar semnele vremurilor arată, oarecum, că lumea se întoarce inexplicabil, la mileniul întunecat pentru a ieşi la lumină după un ocol nedefinit. Conform menirii lor istorice, unele naţiuni primejduiesc viitorul nostru prin faptul că nu-şi pot îndeplini menirea lor (prin infiltrări, adversităţi, războaie atipice nedeclarate contra valorilor şi modului de viaţă românesc) decît nimicind sau slăbind continuu menirea naţiunii dacoromâne. Dacoromânistica trebuie să ofere soluţii decidenţilor şi actanţilor naţionali pentru menţinerea, dezvoltarea şi înflorirea continuă a naţiunii noastre. Dacoromânistica trebuie, să asigure viitorul neamului nostru, eternizarea valorilor temporale dacoromâneşti şi conştientizarea fiecărui dacoromân pentru a fi contemporan cu timpul sau. Dacă dacoromânistică nu e, nimic nu e. Geo Stroe, 6.08.2014, București geostroe@gmail.com
Bibliografie selectivă 1. Nicolae Densuşianu, Dacia preistorică, Ed. Semne, 2004. 2.C.Rădulescu – Motru, Românismul – catehismul unei noi spiritualităţi, Fundaţia pentru literatură şi artă Regele Carol II, Bucureşti, 1936, reeditare Editura Semne, 2008 3. Geo Stroe, Ştiinţa dacoromânisticii pe înţelesul tuturor, Ed. Tempus, Bucuresti, 2000 4. Izvoarele istoriei României, Fontes Historiae Daco-Romanae, Ed. Academiei, vol.I, Bucureşti, 1964, vol.II, Bucureşti, 1970.
5. Dumitru Bălaşa, Istoria DacoRomâniei sau Ţara Soarelui, Editura Tempus, Bucureşti, 2003
6. Vasile Lovinescu, Dacia Hiperboreană, Ed. Rosmarin, Bucureşti, 1994.
7. Nicolae Miulescu, Da.ksa God’s Country, Ed. Nagard, Veneţia, 1975.
8. Mircea Eliade, Istoria credinţelor şi ideilor religioase, Ed. şt.şi enciclopedică, Bucuresti,1986
9. Vladimir Hanga, Mari legiuitori al lumii, Ed. şt. şi enciclopedică, Buc., 1977.
10. H. Daicoviciu, Dacii, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1965.
11. Mioara Căluşiţă-Alecu, Zalmoxis, Ediţia a II-a, Ed. Miracol, Bucureşti, 1993.
12. Vasile Pârvan, Getica, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1982.
13. Diodor din Sicilia, Biblioteca istorică, Ed. Dacoromână TDC, Bucureşti, 2004
14. Luca Ioan Olimpiu, Dacia va renaşte, Ed. Buna vestire, Beiuş, 2000
15. B. P. Haşdeu, Arhiva de manuscrise Haşdeu, mapa 2, manuscris 1.
16. Constantin Paşcu - Taşbuga, Graiul lui Zamolxis, Editura Paco, Bucureşti, 2004. 17. Augustin Deac, Istoria adevărului istoric, Ed.Tentant, 2002 18. Geo Stroe, Tempus. Ştiinţa timpului pe înţelesul tuturor, Ed.Tempus 2003 19. A. Nour, Cultul lui Zamolxis, Ed. Antet, 1999 20 Ioan Olimpiu Luca, Gramatica limbii traco-geto-dacilor – muma a gramaticilor limbilor europene cu dicţionar, Editura DacoRomână, Bucureşti, 2010. 21. Carolus Lundius, Zamolxis primus getarum legislator, Arvin press, 2002, traducere Maria Crişan. 22. Geo Stroe, Ştiinţa conducerii. Europenistica pe înţelesul tuturor, Ed.Dacoromână TDC, Bucureşti, 2007 23. pr. Dumitru Bălaşa, De la Zamolxe la Iisus Hristos, Ed. Cuget românesc, Craiova, 2000 24, Geo Stroe, DacoRomânia nemuritoare, Everlasting DacoRomania, legende şi realităţi, Ed. Tempus, 1999 25. Geo Stroe, Tempus. Codul lui Zamolse (fundamentul Testamentului Zamolsian DacoRomân), Editura Dacoromână, Bucuresti, 2007. 26. Marija Gimbutas, Civilizaţie şi cultură, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1989.
27. ***Enciclopedia Academiei DacoRomâne, coord. Geo Stroe, Editura DacoRomână TDC, București – 2014, 4 volume, 4.500 pagini
28 Studii și cercetări de dacoromânistică, revista Academiei DacoRomâne TDC, vol.1 (600 p), vol 2 (1100 p),
29 DacoRomânitatea, încotro, Geo Stroe, Ed. DacoRomâna, Bucuresti, 2013, 400p.
30 Provincia medievală Dacia din Europa Nordica, George Pantecan, Ed Dacoromână TDC, Buc.2012
31. Limba vorbită de Adam și Eva, Ilie Stanciu, Tudor Diaconu, vol 1,2, Brio Star, 1996

[Adrian Pop]

Protocol de desfăşurare a şedinţelor
la Academia DacoRomână
1. Activitatea începe joia la orele 16 fix la locul dinainte stabilit şi va fi înregistrată digital video, pentru a fi redată pe pagina www.tempusdacoromaniacomterra.ro 2. Durata şedinţelor nu va depăşi 2 ore. 3. Primul sfert de oră va fi destinat informaţiilor de interes general, rememorării datelor din Calendarul dacoromânesc, începând cu joia anterioară, până la joia viitoare inclusiv, apoi date aniversare şi comemorative privind membrii ADR pentru aceeaşi perioadă, completarea listei nominale a participanţilor la manifestare cu semnătura fiecăruia.
4. Va urma expunerea conferenţiarului timp de maxim 30 de minute, care poate veni cu material scris, multiplicat pentru toţi cei prezenţi (şi care va fi depus cu cel puţin o săptămână înainte de şedinţă, la sediul ADR), ajutat de tehnologie specifică în expunere. Textul, îmbunătăţit ca urmare a dezbaterilor, dacă va fi apreciat după dezbaterea lui de către cvorumul prezent ca fiind la nivelul aşteptat, va fi publicat în revistele ADR şi pe INTERNET, purtând data, copyright-ul autorului şi al FADRTDC. Autorul îl va redacta în formula adoptată, depunând la tezaurul ADR un exemplar verificat de trezorierul ADR în forma electronică. 5. Urmează un contra referat critic din partea conducerii ADR prin specialistul ADR, vicepeşedinte şi director de centru de cercetare, apoi dezbateri libere pe baza listei de înscriere la cuvânt a celor prezenţi, prioritate având membrii specialişti ai ADR, membrii corespondenţi, candidaţii şi celelalte persoane prezente. 6. Sedinţele, în general, vor fi deschise de preşedintele ADR care va da cuvântul şi va asigura conducerea curentă prin agenda secretarului general care va asigura şi poliţia sesiunii respective. Dezbaterile vor fi conduse de preşedinte, de un vicepreşedinte sau de un membru fondator al Senatului ADR. Înscrierile pentru conferinţe şi dezbateri se vor face la secretarul general, care va aloca timpul fiecăruia în funcţie de numărul celor înscrişi la cuvânt. Vor fi notate întrebările din partea celor prezenţi pentru conferenţiar, apoi intervenţiile şi comentariile care nu vor depăşi 10 minute fiecare. În raport cu înscrierile la cuvânt timpul va fi redus în aşa fel încât conferenţiarul să aibă ultimile 10 minute la dispoziţie pentru a răspunde la întrebări şi a clarifica unele aspecte controversate. Laboratorul de creaţie TDC este condus de dna prim vicepreşedinte M. Prepeliță. Pentru Cenaclu TDC din cadrul acestui laborator de creaţie materialele se prezintă personal dlui Mihai Prepeliță pentru a fi programate cu cel puţin o săptămână înainte. 7. Intervenţiile se vor transcrie de către intervenient pe hârtie şi se vor preda la secretariat, împreună cu datele de identificare ale autorului şi acordul scris pentru a fi publicate. 8. La finalul celor 2 ore nu se trag concluzii nici de către moderator, nici de către conferenţiar, fiecare participant realizând acest lucru în mod individual. 9. La aceste manifestări participanţii sunt obligaţi să respecte legislaţia privind drepturile de autor ale celor care susţin comunicările ştiinţifice şi trebuie citaţi în acţiunile ulterioare, conform normelor stabilite. Răspunderea pentru afirmaţiile sau ipotezele emise aparţine în exclusivitatea celor care le emit.
10. Pe timpul expunerilor se vor evita politizările, actele de propagandă politică partizană, respectându-se tematica ştiinţifică, abordările obiective, documentate şi echilibrate, limbajul adecvat unor dezbateri civilizate şi de înalt nivel cultural-ştiinţific. 11. La final, secretarul general va anunţa temele pentru următoarele 3 săptămâni şi va face apelul privind înscrierile la cuvânt sau susţinerea unor comunicări anunţate. 12. Conferenţiarului i se oferă, dacă primeşte, din partea Fundaţiei TDC o îndemnizaţie constând dintr-o sumă de bani stabilită de Senat pentru comunicările valoroase care vor fi înregistrate la tezaurul FADR; cel în cauză va semna de primire în actele trezorierului. Trezorierul va primi de la conferenţiar materialul autentificat de autor în trei exemplare pentru trezorerie FADR şi ADR ca depozit pentru dreptul de autor la biblioteca ADR, care se arhivează împreună cu forma video-digitală a dezbaterilor publice din sedinţa propriu-zisă. Autorul va data, semna fiecare filă din material şi va primi numărul de înregistrare din registrul trezorierului ADR. Procesul verbal al sedinţei, precum şi redarea video-digitală va fi redată pe pagina web a ADR după autentificare, datare de către autorul conferenţiar şi de trezorier. SENATUL FUNDAȚIEI ACADEMIA DACOROMÂNĂ

”TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA”

[Adrian Pop]

1
„A fi pentru a şti, a şti pentru a avea, a avea pentru a putea, a putea pentru a face, a face pentru a fi oameni fericiţi!”
F U N D A Ţ I A
„TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA”
Sediul legal central: Bucureşti, Dr. Taberei nr.26/119, dosar 4375/303/2008 la jud. sect.6; cont CEC Bank, Ag. Dr. Taberei, Buc., sect.6, Cod IBAN R035CECEB60443RON0354455, cod fiscal nr. 4929150. Academia DacoRomână -A.D.R.- este instituție autonomă în cadrul Fundaţiei Academia DacoRomână ”T.D.C.” din 9.05.2008. Oficiul poștal 58, căsuța poștală 14, certificat de înscriere a persoanei juridice fără scop patrimonial nr.35/PJ/2002. www.tempusdacoromania.ro, www.academiadacoromana, www.partidulromanieieuropene.ro, www.partiduldacilorliberi, geostroe@gmail.com
„Întru eternizarea valorilor temporale dacoromâneşti pe Terra noastră comună, într-o lume comterristă, a fiecăruia şi a tuturora!”
__________________________________________________ __________________________________________________ _________
Bucureşti - Baia Mare, nr.7 din 15 -22 iunie 2014 (10 014 după Calendarul DacoRomânesc)
MEMORANDUM - 100 (1918-2018)
către statele și națiunile vecine României, toate statele lumii, O.N.U., U.E., N.A.T.O., organizațiilor nonguvernamentale ale românilor din întreaga lume, precum și către toți
cei care gîndesc și simt românește
Fundaţia Academia DacoRomână ”T.D.C.” (A.D.R.) prin statutul său legal este o societate liberă constituită pentru studii şi cercetări în domeniul dacoromânisticii – ca ştiinţa despre conştiinţa, acţiunile și inacțiunile naţiunii dacoromâne de la origini până în viitorii posibili și dezirabili –, pentru promovarea şi eternizarea valorilor temporale dacoromâneşti pe Terra comună, în ţară şi în lume. Ea are ca obiectiv strategic pregătirea spirituală a renaşterii întru reîntregirea naţiunii dacoromâne de pretutindeni în contextul valorilor temporale, europene şi universale contemporane. A.D.R. contribuie, independent de stat, la întărirea legăturilor dacoromânilor din ţară cu cei din afara frontierelor ţării şi acţionează pretutindeni pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii dacoromâneşti sub aspect etnic, cultural, lingvistic şi religios, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt în prezent.
În anul 2018 se vor împlini 100 de ani de la făurirea Statului Național Român unitar, al cărui teritoriu este indivizibil și inalienabil. Sub vremurile trecute privim în prezent spre vremurile viitoare cu speranță.
În actuala conjunctură internaţională, România şi Moldova au şanse istorice de a realiza reîntregirea istorică prin mobilizarea forţelor naționale sănătoase, astfel încât data de mai sus să nu fie comemorativă, ci un prilej de sărbătoare naţională. Acum, idealul Reîntregirii este aproape ca oricînd. Stă în puterea generaţiilor noastre împlinirea acestui ideal pe care 1 Decembrie 1918 l-a dăruit românilor. Membrii A.D.R., ca urmare a cercetărilor proprii de aproape un sfert de secol, susţin că organizaţiile cultural-științifice românești de pretutindeni înfăptuiesc reîntregirea spre a deveni ireversibilă. În acest sens, încă din 2011 a publicat documentul ”MANIFEST 2012” care se înfăptuiește pas cu pas de către forțele unioniste comune.
Academia DacoRomână T.D.C. se adresează membrilor şi simpatizanţilor organizaţiilor, precum şi persoanelor fizice iubitoare de patrie și de neam, cunoscătoare ale istoriei, culturii şi civilizaţiei strămoșilor noştri antlanto- pelasgo- ramano- latino- valaho- iliro- scito- sarmato- macedo- traco- geto- dacoromâni (pe scurt: dacoromâni) din Vechea Europă şi din întreaga lume acum, în săptămîna dintre 15 iunie - Ziua comemorării lui Mihai Eminescu - și ziua istorică de 22 iunie, cînd ostașii români au primit ordinul: Vă ordon, treceți Prutul!, cu prezentul document pentru împlinirea idealului Reîntregirii DacoRomâniei, în așa fel încît de la 1 Decembrie 2018, în Europa, românii să nu se mai învecineze cu românii.
2
Astăzi, membrii Academiei DacoRomâne au presimțirea că națiunea și statul român sunt supuse unui proces de deznaționalizare forțată, de disoluție și dezmembrare teritorială, de lichidare a avuției naționale și a patrimoniului cultural național material și imaterial printr-un jaf cumplit, cum n-a mai fost niciodată în lume.
Nimeni nu ne mai poate apăra, nimeni nu mai are obligația să ne apere dacă noi nu ne mai apărăm identitatea, patria și averea națională, resursele și patromoniul cultural, dacă ne dăm bătuți fără luptă, dacă acceptăm planurile criminale ale mai marilor lumii de azi.
Avem datoria sacră să apărăm și să reunim moștenirea culturală, teritoriul, vatra etnogenezei națiunii dacoromâne din vremea lui Burebista, statul și resursele pe care le avem de la începutul lumii.
Situația internaționala este similară cu premisele primului război mondial, iar marile puteri vor să se răfuiască pînă la capăt cu toate armele existente. Miroase a praf de pușcă, iar superputerile se sfidează și vor să se sfîșie reciproc în văzul lumii. Noi suntem la mijloc, cînd pradă și cînd scut, pentru unii și pentru alții, cu economia jefuită de U.E. și cu armata dezarmată de N.A.T.O., fără apărare și fără resurse, mai săraci ca niciodată pe această lume. Am căutat aliați și protectori strategici și am găsit stăpîni. Tot prin noi înșine vom izbîndi, cu înțelepciune, inteligență și diplomație.
În aceste condiții catastrofale pentru viitorul națiunii noastre care de peste 2000 de ani, la războaiele romano-dacice purtate de imperiul roman falimentar pentru aurul strămoșesc, nu ne mai revenim la înălțimea culturii și civilizației proprii, suntem în pragul desființării ca stat și ca neam în rîndul lumii. Nimic nu se înfăptuiește fără sacrificii. Cînd se vor liniști apele după furtună, România va fi Reîntregită dacă vom fi înțelepți, echilibrați și vom rezista capcanelor pe care istoria ni le sortește. Numai prin inteligență și diplomație vom învinge pentru a ne recîștiga locul nostru binemeritat între națiunile dezvoltate, fruntașe ale lumii. Lumea întreagă va înțelege că că DacoRomânia zamolsiană este nemuritoare. Avem un prieten sincer: China și, împreună cu ea, noi, dacii liberi vor fi nemuritori și biruitori.
Apreciem că în aceste vremuri tulburi avem datorii fără de care pierim și pe care trebuie să le ținem în veci:
1. Prima problemă este aceea a menținerii și apărării limbii române în România și Moldova ca state naționale în granițele recunoscute pe plan internațional cu limba oficială de stat: limba română – comoara cea mai de preț. Tot astfel, în toate comunitățile românilor din întreaga lume trebuie să obținem dreptul de a vorbi, gîndi și crea în limba maternă, ca drept fundamental și imprescriptibil de a fi român – dreptul vital al națiunii la această identitate eternă, alături de toate celelalte drepturi și libertăți ale omului la standarde europene și universale.
Pierderea limbii române înseamnă risipirea națiunii, a vectorului identității noastre, a tezaurului culturii și civilizației noastre, dispariția definitivă a dacoromânilor de pe acest Pămînt pe care numai unii vor să-și globalizeze numai valorile lor, împotriva noastră și a altora mai mici.
Acolo unde este limba română acolo este și România. Patria noastră este limba română și cîtă vreme va fi limba română vom avea o patrie;
2. A doua problemă este aceea a păstrării cu orice preț a statului, ca stat român, național unic și unitar, suveran și independent, al cărui teritoriu trebuie să fie inalienabil, indivizibil. Pierderea lui, a suveranității deciziei naționale prin ocuparea acestuia de către un alt stat sau un nou imperiu înseamnă risipirea rapidă a națiunii, deznaționalizarea definitivă, forțată și irevocabilă a națiunii și înmormîntarea pe veci a culturii, tradițiilor și obiceiurilor noastre de a fi dacoromâni;
3. A treia problemă o constituie apărarea culturii, educației creativității naționale identitare dacoromânești prin redacoromânizarea perpetuă a noilor generații în spiritul tradițiilor strămoșești în mod ascendent și permanent;
4. A patra problema constă în asumarea dreaptei credințe din rădăcinile paleocreștine zamolsiene ca religie națională prin Biserica Națională DacoRomână Creștin-Ortodoxă și de renaștere a primei școli academice și teologice din lume, din vremea Daciei preistorice: Andronikon-ul zamolsian.
5. A cincea problemă este aceea a menținerii neîntrerupte a legăturilor de sînge, de limbă și cultură, de istorie și civilizație între românii din vetrele strămoșești din spațiul carpato-danubiano-pontic și cei din comunitățile de români din vecinătatea europeană, precum și între toate acestea și comunitățile de români compacte de pe toate continentele lumii. Acolo unde trăiesc românii acolo este dacoromânitatea noastră de zece ori milenară globalizată de la facerea lumii.
Numai împlinind aceste datorii sacre de a păstra mai întîi ceea ce avem vom izbîndi întru împlinirea cu orice preț, pînă la 1 decembrie 2018, a renașterii statului național român, unitar și unic, suveran și independent, a DacoRomâniei nemuritoare unite.
Pentru promovarea, păstrarea și consolidarea stării de înflorire a națiunii noastre, Academia DacoRomână susține înfăptuirea prin fapt și cuget, de către fiecare român din vatra strămoșească și din întreaga lume, de tot natul care simte și gîndește românește, a celor 7 IDEALURI ale mişcării culturale dacoromânești pe care o reprezintă întru identitatea naţională, astăzi:
3
1.Realizarea unei federaţii universale a organizaţiilor nonguvernamentale dacoromâneşti – FORUMUL ORGANIZAŢIILOR CULTURAL-ŞTIINŢIFICE DACOROMÂNEŞTI – F O C U S, şi mai cu seamă de afirmare a năzuinţelor organizaţiilor românilor din întreaga lume într-un Parlament al dacoromânității. Avem nevoie de modelele reprezentate de Societatea Carpaţii şi iluştrii noştri înaintaşi, precum marele Nicolae Densuşianu, autor al monumentalei Biblii a dacoromânilor - Dacia Preistorică, modelul genialului voievod al limbii şi culturii dacoromâne, Mihai Eminescu, gînditorul care ne îndeamnă să dacizăm totul, de marele spirit al cunoașterii Zamolse – întîiul nostru Iisus, de marele rege Burebista – întîiul Unificator al neamurilor strămoșilor noștri, urmat de Regalian și Mihai Viteazul – reîntregitori de țară, de enciclopedistul de geniu B.P. Hasdeu care s-a întrebat şi a dat răspunsul necesar, acela că n-au pierit dacii, precum şi modelele de înţelepciune ale marilor părinţi fondatori ai dacoromânisticii, precum preotul și istoricul Dumitru Bălaşa – primul președinte de onoare al Academiei DacoRomâne, de nemuritoarele simboluri ale luptei pentru libertate şi identitate și autohtonie naţională, pentru continuitate neîntreruptăîn vatra etnogenezei, de jertfa lui Decebal pentru dăinuire în vatra strămoşească, de martirul Constantin Brîncoveanu în respectul tradiţiilor şi obiceiurilor dreptei credințe moștenite de la înaintaşi.
Unirea în simţire, în cuget şi acţiune va accelera procesul de solidaritate şi de unitate naţională al acelora care simpatizează cu acest neînfrînt și uriaș curent cultural dacist, cu rădăcini multimilenare, care a devenit o mişcare istorică a dacilor liberi, o forţă spirituală și morală invincibilă în lumea contemporană.
2. Constituirea, pentru întîia dată în istoria României, a unei prime componente denumite SECŢIA DE DACOROMÂNISTICĂ în structura de cercetare a Academiei Române, cel mai înalt for naţional de consacrare ştiinţifică şi culturală al ţării, care reuneşte personalităţi consacrate din domeniile ştiinţei şi culturii, instituţie de interes public naţional de cercetare în domeniile fundamentale ale ştiinţei şi culturii, cu personalitate juridică de drept public şi independentă în lucrările sale de orice natură, din Bucuresti.
Există niponistică, iudaistică, germanistică, hungaristică etc., de ce n-ar exista şi dacoromânistică în inima forului suprem al culturii naţionale? Sediul dacoromânisticii este în Academia Română. Pentru aceasta trebuie să reunim şi să reconstituim colecţia de lucrări intitulat Biblioteca dacoromânească la Biblioteca Academiei Române, să continuăm împreună proiectele începute precum revista Studii şi cercetări de dacoromânistică, Enciclopedia Academiei DacoRomâne, Istoria DacoRomânilor, Dicţionarul etimologic al limbii dacoromâne, Gramatica limbii dacoromâne, alte lucrări care reprezintă adevărate repere fundamentale pentru istoria, cultura şi civilizaţia strămoşilor nostri.
Cultura este scutul eternităţii oricărei naţiuni.
3. Dacă istoria, cultura şi civilizaţia întru începuturi de la Dunăre, din Carpaţi şi de la Marea Neagră sunt dacoromâneşti, dacă limba noastră este dacoromână, dacă naţiunea noastră este dacoromână, atunci şi ACADEMIA ROMÂNĂ trebuie să se autodefinească ACADEMIA DACOROMÂNĂ.
Aşadar, va fi Academia DacoRomână, pentru că nu poate fi nici rromo-română, nici iudeo-română, nici islamo-română sau slavo-română, nici altfel.
Între Dacia și România este nici o deosebire, Dacia de atunci este România de azi, numai că este ceva mai mică – oamenii și granițele politice fiind sub vremuri, nu peste ele, și de aceea între Dacia și România nu încape nici măcar o liniuță de despărțire, scriindu-se legate, îngemănate pentru mileniile trecute și viitoare.
4. Biserica Ortodoxă Română, maica naţiunii dacoromâne este păstrătoarea tradiţiilor spirituale nemuritoare ale paleocreştinismului zamolsian dacoromânesc, izvorul din care s-a născut religia creştin-ortodoxă naţională. De aceea ea trebuie să devină BISERICA NAŢIONALĂ DACOROMÂNĂ CREȘTIN-ORTODOXĂ fiind mai întîi biserică naţională şi apoi dacoromână ca identitate, creștină drept credință și ortodoxă ca rit.
Astfel, ea a fost, este și va fi a dacoromânilor din DacoRomânia și din întreaga lume şi sub semnul lui Zamolse, întîiul nostru Iisus Christos, prin unificarea bisericilor surori creștin-ortodoxe și greco-catolice.
5. În aceste vremuri de pericole deosebit de grave şi de ameninţări făţişe la adresa unităţii naţionale, de dictate imperial pentru dezmembrare a ţării prin aşa-zise regionalizări şi descentralizări, în jurul F O C U S este necesară unirea tuturor forţelor naţionale social-politice, cultural-ştiinţifice şi profesionale într-o organizaţie atotcuprinzătoare intitulată BLOCUL UNITĂŢII NAŢIUNII – B U N pentru desăvîrşirea revoluţiei de unitate naţională, sub semnul marelui voievod al limbii şi culturii dacoromâne, MIHAI EMINESCU, avînd ca organ de decizie dacist denumit Garda DacoRomână, avizat de către Senatul A.D.R.;
6. Ambele organizaţii reunite, F O C U S şi B U N trebuie să propună un proiect de Constituţie pentru DacoRomânia care, pe baza unui referendum naţional, atunci cînd condiţiile vor permite, să consacre REVENIREA LA DENUMIREA ŢĂRII DACIA, RUMANIA sau DACOROMÂNIA - ca etapă intermediară, astfel încît să ştie toată lumea că românii sunt vechii daci şi că proiectul dacic primordial a învins prin milenii, sub semnul marelui rege Burebista Unificatorul de neamuri;
7. Pentru împlinirea Programului de redacoromânizare şi de reinstaurare a valorilor zamolsiene ale dreptei credinţe creştin-ortodoxe, pentru redobîndirea componentei identitare originare, FOCUS şi BUN au nevoie de un vector politic al dacoromânităţii din întreaga lume, de un partid naţional autentic, cu o doctrină naţională. Propunem denumirea de PARTIDUL DACILOR LIBERI – D.L. ca vector al acțiunii, partid
4
aflat în curs de organizare pentru înregistrare la instanțele competente, cu semnul Sfinxului din Bucegi și al steagului dacilor. Iar noi, locului ne ținem, cum am fost așa rămînem…
* În anul 2014, la 5 mai, s-au împlinit un număr de ani de la asasinarea marelui rege Burebista care a realizat primul idealul unității de neam – un mare simbol pentru visul națiunii din 2018. Pînă atunci, România trebuie să aibă un ansamblu monumental Burebista și garda sa în centrul capitalei țării, precum și în fiecare dintre marile centre în care trăiesc compact români. Unirea se construieşte în inimi, cuget şi simţire românească, nu se face de la sine. În conjuncturi potrivnice ea cere sacrificii, atît singulare, cît și în proporţii de masă. Prima premiză o constituie faptul că, anterior, naţiunea noastră a fost unificată de Burebista, ca urmare a unificării spirituale înfăptuite anterior acum peste 7500 de ani de Zamolse, dar și de Regalian. Cei care au înfăptuit, fie şi pentru puţină vreme Unirea, precum Mihai Viteazul, au dat exemplu pentru refacerea Daciei mici sub Alexandru Ioan Cuza. Cei care au făurit România Mare interbelică – au fost o întreagă generație de mari patrioți. A doua premiză o constituie forţa spirituală a naţiunii, care năzuieşte la unire ca ideal primordial, ca la o stare de normalitate. Mareşalul Ion Antonescu a refăcut cu demnitate graniţele la Răsărit, răpite prin pactul criminal sovieto-german, plătind cu jertfe uriaşe, inclusiv cu sacrificiu de sine, în conjunctura tragică reprezentată de Al Doilea Război Mondial. A treia premiză porneşte de la realitatea istorică recunoscută de toţi, că românii încă se mai învecinează cu românii. Contextul politic european contemporan în plină evoluție constituie o perspectivă excepţională pentru unitatea dacoromânităţii. Azi, pe teritoriul reunificat de marele rege Burebista curge iarăși sînge nevinovat, dincolo de Nistru și de Tisa. Oare cît sînge trebuie să mai jertfească dacoromânii pentru următoarea Reîntregire a României?
Reîntregirea trebuie să fie înfăptuită de către românii din afara graniţelor României de azi. Iniţiativa trebuie să pornească de la cei pe care vremurile vitrege i-au situat în afara graniţelor politice actuale împotriva voinţei lor, a naţiunii şi a statului. Acţiunile Reîntregirii trebuie duse de organismele societăţii civile libere, care se raportează la naţiune şi nu la stat ca entitate politică. România ca stat, la fel ca şi statele vecine, are alte probleme, mai grave sau mai puţin grave de soluţionat, în vreme de criză.
Revoluţia pentru desăvârşirea unităţii naţionale este singura revoluţie adevărată pe care naţiunea română o doreşte cu adevărat de la Burebista, mijlocul mileniului trecut și în prezent și o va împlini la momentul potrivit. Cu orice clipă pierdută, naţiunea se risipeşte, e dezrădăcinată şi înstrăinată.
Suntem încă o naţiune neunită, poate singura naţiune europeană, în afara naţiunii irlandeze, care nu şi-a împlinit unitatea naţională.
Noi credem că este datoria comunităților dacoromânești cu care ne învecinăm trebuie să vină acasă cît mai repede cu putință, împreună cu resursele umane, patrimoniul lor material, imaterial și spiritual, pînă nu vor fi deznaționalizate definitiv.
Strategiile trebuie să corespundă unor scenarii istorice care pot fi imaginate ca viitori posibili pentru a fi pregătiţi mereu cu noi căi, metode şi procedee adecvate scopului reîntregirii.
Este de dorit să obţinem reîntregirea fără să tragem un cartuş, fără să curgă nici o picătură de sânge românesc şi nici chiar străin.
Trebuie să avem răbdare, să consolidăm forţa spirituală, trezirea sentimentului naţional, cunoaşterea limbii, a istoriei, culturii şi civilizaţiei dacoromâneşti de la origini până în prezent.
Trebuie să realizăm un spaţiu economic comun, să ajutăm multilateral românii de peste granițele noastre politice, să ajutăm la constituirea unui spaţiu juridic, ştiinţific, cultural, spiritual-creştin comun, să asigurăm libera circulaţie a capitalului, forţei de muncă, a ideilor şi presei de orice fel. Odată înfăptuite cele de mai sus, graniţele politice intraromâneşti nu mai sunt necesare, ele devenind, practic, spaţiu intern dacoromânesc, european și universal.
Fundaţia Academia DacoRomână T.D.C. susţine Renaşterea dacoromânească. O cale în forţă nu este agreată în contextul internaţional actual și, probabil, nici în viitor. Calea paşnică este cea mai potrivită, pentru ea trebuie să avem înțeleciunea și răbdarea, altfel mii, sute de mii, poate milioane de români ar pieri sau ar fi mutilaţi, schilodiți sufletește pentru totdeauna, ceea ce ar fi un sacrificiu nepermis de mare pentru o națiune ca a noastră.
Avem nevoie de idei, de gândire, acţiune calculată, de sacrificii şi tenacitate, de acţiune identitară, de măsuri pragmatice substanţiale, constante, susţinute şi decisive. România este la ora examenului identitar.
Nu putem face pauze, nu putem renunţa, nu putem da înapoi.
Fiecare om este un factor de unitate, de educaţie permanentă. Timpul lucrează pentru noi, iar noi nu trebuie să aşteptăm momentul potrivit. Trebuie să fim în stare să îl creăm. În lume mai sunt ţări care nu şi-au realizat idealul unificării: China, Coreea, ţările arabe, sud-americane, Irlanda etc. Ele pot fi aliaţii noştri diplomatici. Un Partid al Dacilor Liberi –D.L. cu o doctrină națională autentică, de unitate națională, democrată, a fost fondat din inițiativa Senatului Academiei DacoRomâne și va fi, în curînd, înregistrat la Tribunalul Bucuresti.
5
Acesta, pe baza unui Program de renaştere dacoromânească pe termen lung trebuie să acceadă democratic la putere pentru a duce la îndeplinire idealurile noastre de eternizare a valorilor temporale dacoromâneşti în epoca globalizării, conform năzuinţelor noastre de pace, prietenie şi colaborare internaţională, într-o lume mai bună şi mai dreaptă.
Dacă vom rata momentul care vine, până în 2018, naţiunea va mai avea probabil astfel de momente clare pentru desăvîrşirea idealului naţional deabia, poate, peste o sută de ani...
Chemăm toate forţele sănătoase ale dacoromânităţii la unitate pentru ca ANUL 2018 să reprezinte anul Reîntregirii naţiunii dacoromâne de pretutindeni, iar Memorandum 100 (1918-2018) să devină realitate!
Vom fi iarăși ce-am fost și mai mult decît atît (Petru Rareș)
Veniţi cu noi, DacoRomânia va renaşte prin adevăr, dreptate, muncă şi credinţă!
SENATUL FUNDAŢIEI ACADEMIA DACOROMÂNĂ
“TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA”
Deschidem lista de semnături: Geo Stroe, Aurel V. David, Mihai Prepeliţa, Constantin Mocanu, Vasile I. Zărnescu și dacii liberi...
__________________________________________________ __________________________________________
FUNDATIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ „TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERA” (F.A.D.R.T.D.C.) este rezultatul unificării prin absorbţie a FUNDAŢIEI TEMPUS, fondată de preşedintele fondator Geo Stroe (constituită la 23.11.1991 în Traian; dosar 751/PJ/1991 la Judecătoria sect.1), cu ACADEMIA DACOROMÂNĂ – A.D.R. (continuatoare şi legatară unică a Institutului Naţional pentru Românitate şi Românistică - INPROROM, fondat la 1.12.1991 şi a Societății cultural-stiințifice ”RENAȘTEREA DACIEI” din anii `40, a Cercului de studii DECENEU din anii `70), dosar nr. 34/PJ înregistrat la 24.01.1992 la Judecătoria Sect.1, prin sentinţa civilă nr. 49 din 31.01. 1992, reorganizată, ulterior, reorganizată în Academia Dacoromână la 9.05.1995; apoi, cu alte modificări în dosarul nr. 51/P.J./2003), pentru înfăptuirea Programului PROTEMDACOM-10 050 (2 050). Ca fundaţie, este independentă de stat sau de partide politice, non-profit, are personalitate juridică de drept privat, de cercetare în domeniile ştiinţei, culturii, artei şi tehnicii, independentă în acţiunile ei. Ea se constituie ca o societate a oamenilor liberi, care au conştiinţă de dacoromâni şi deviza: “A fi pentru a şti, a şti pentru a avea, a avea pentru a putea, a putea pentru a face, a face pentru a fi oameni fericiţi!” A.D.R. este autonomă în cadrul F.A.D.R.T.D.C. cu deviza: “Întru eternizarea valorilor temporale dacoromâneşti pe Terra noastră comună, într-o lume comterristă, a fiecăruia şi a tuturora!” Scopul A.D.R. este cunoaşterea, cercetarea, crearea, stimularea, promovarea, apărarea şi eternizarea valorilor temporale dacoromâneşti de pretutindeni, pe Terra noastră comună. Obiectivul strategic al A.D.R. este pregătirea spirituală a renaşterii pentru reîntregirea naţiunii dacoromâne de pretutindeni în contextul valorilor umane universale. Are cont CEC Bank S.A., Ag. Dr. Taberei, Buc., sect.6, Cod IBAN Cod IBAN R035CECEB60443RON0354455, Cod fiscal nr. 4929150. Asociaţia culturală Ialomiţa -„ASCULTIALOMIŢA”- este o filiala independentă a F.A.D.R.T.D.C., ca și alte filiale în țară și în străinătate.
www.tempusdacoromania.ro; www. academiadacoromana.ro, www.partidulromanieieuropene.

[Adrian Pop]

[IMG]file:///C:\DOCUME~1\Admin\LOCALS~1\Temp\msohtml1\01\clip_i mage002.jpg[/IMG] [IMG]file:///C:\DOCUME~1\Admin\LOCALS~1\Temp\msohtml1\01\clip_i mage004.jpg[/IMG]

DacoRomânia va renaşte prin adevăr, dreptate, muncă şi credinţă!

Sediul legal: Bucureşti, Drumul Taberei nr. 26, Bloc T-1, apart. 119, sect. 6 (Favorit), cod 061335, Tel: 0214138434, 0722972522, Oficiul poştal 58,Căsuţa poştală 14, CIF 22085130, Cod IBAN RO08CECEB60443RON1879199, CEC Bank Dr.Taberei, S. M. Bucureşti ; Dosar nr. 19007/3/2006,TMB Secţia a III- a civilă, Decizia civilă nr.2 din 22. 01.2007, definitivă şi irevocabilă, înregistrat în Registrul partidelor politice la 27.06.2007. Dosar nr.26785/3/2009, decizia civilă nr. 251R, din 3 iunie 2010, Curtea de Apel Bucuresti, secţia a IX -a civ. şi pt . cauze priv. propr. intelect.,şi decizia civila nr.1, Trib.M . Buc, sectia a III -a civila din 8.01.2010.

Ambele sunt definitive şi irevocabile din 28.07.2010 conform site www.partidulromanieieuropene.ro, geostroe@gmail.com

Bucureşti, nr. 17 din 6.09.2014 (6.09.10 014, după Calendarul DacoRomânilor)

DECLARAȚIA -APEL

a Partidului României Europene - P.R.E. din 6 septembrie 2014 (10 014)

privind starea națiunii și situația actuală a partidului

I. Conducerea Partidul României Europene –P.R.E. partid național de unitate națională și este împuternicită să declare următoarele despre starea națiunii și situația actuală a partidului : 1. Starea națiunii dacoromâne după aproape un sfert de secol de la evenimentele din decembrie 1989 este similară cu situația partidului la 7 ani de la fondare: atît națiunea, cît și partidul au fost învinse de complotiștii care ne mai conduc cu legi strîmbe sub egida U.E. și N.A.T.O. Pe scurt ne-am învins, adică suntem un neam învins și ca națiune, și ca partid. Așadar, oameni cinstiti, prea încrezători au fost umiliți de criminali ticăloși care se erijează în promotori ai democrației și ai statului de drept. Încă de la fondarea din 2007, P.R.E. a testat rezistența la nou în mediul politic prin obiectivelor sale propuse în programul politic ”Renașterea dacoromânească -2025” cu vocație europeană și, mai ales, în cadrul legislației actuale făcute tocmai pentru a nu putea desfășura programul său nici un partid liber, prin forțe proprii, ci pentru a se perpetua unii complotiștii ticăloși la putere pentru stergerea urmelor crimelor săvîrșite de ei contra statului și contra națiunii. Nu este ușor să conduci la victorie în aceste condiții un partid al oamenilor liberi, cinstiți și patrioți care poartă steagul unității națiunii și al respectării voinței suverane a națiunii noastre. Este cunoscut că, din punct de vedere tehnic, în istorie, nu există revoluții, ci numai comploturi reușite și comploturi nereușite. Primele se autonumesc, atunci cînd complotiștii ajung la putere, revoluții (din punct de vedere propagandistic, pentru că ei sunt de fapt criminali care au învins reușind să ia puterea prin mijloace sîngeroase, acea puterea așa cum a fost). Comploturi nereușite (despre care tot cei care sunt la putere scriu, pentru că ei scriu încă istoria) sunt răzmerițe, răscoale, rebeliuni… În 1989, națiunea dacoromână a fost învinsă cu ajutorul celor două mari superputeri care și-au dat mîna pentru a îngenunchia o națiune liberă și demnă. Urmarea a fost că S.U.A și N.A.T.O. au dezarmat Armata României, iar U.E. și fosta U.R.S.S.-Federația Rusă ne-au lichidat economia cu sprijinul cozilor de topor din interior vîndute. Rezultatul este că în momentul de față România este dusă înapoi cu un sfert de secol, devenind o colonie sclavizată, condusă de un guvernator corupt, un tiran ținut la putere din exterior, care umilește și jefuiește națiunea dacoromână, împreună cu o droaie de partide, înțelese între ele să fure cu legea în mînă tot ceea ce a mai rămas de furat din avuția creată prin muncă națiunea dacoromână de zece ori milenară. 2. Conducerea P.R.E. învățînd din mers, pentru că nimeni nu se naște învățat, a putut constata din practica politică faptul că legislația electorală este făcută de cei aflați la putere pentru a se întroniza ei, prin rotație, și numai ei. Toate alegerile de după decembrie 89 au fost furate, trucate, măsluite, fraudate, manipulate cu bani furați tot de la oamenii cinstiti, în fel și chip de toate partidele aflate la putere pînă în prezent. De aceea, pentru a nu se compromite, conștient că nu are nici o șansa de a obține democratic puterea de a decide în favoarea națiunii și în respectul voinței suverane a poporului printr-un mesaj electoral cinstit, P.R.E. a declarat că nu va participa la mascarada electorala pînă nu se va introduce prin lege un Cod electoral european care sa asigure egalitatea de șanse, la standarde europene, iar legislația electorală va fi refundamentată democratic în totalitate. Totodată, organele de stat competente trebuie să ia măsuri prompte și ferme pentru stîrpirea fraudelor electorale și pedepsirea severă a infractorilor. În fond, ar fi fost pierdere de timp și de bani cinstiți ai membrilor P.R.E. Riscînd să fie desființat ca partid dacă nu participă la astfel de alegeri fraudate din start, conducerea P.R.E. a preferat să nu le legitimeze prin participare la farsa electorală. Aceste legi au fost făcute special pentru a se umili partidele cu oameni cinstiți, pentru a le penetra, pulveriza, virusa și manipula inclusiv cu ajutorul justiției de vîrf pînă la cele mai mici organizații locale. Pentru a contracara acțiunile lor distrugătoarea a fost organizat statutar Congresul P.R.E. la Brașov, fiind reconstruit democratic din temelii și printr-o infuzie de tineri cinstiți. Insă, justiția română, - nu comentez! - a dat cîștig de cauză tocmai celor infiltrati, oameni chiar din anturajul mai marilor zilei. Între timp, chiar foști candidati la presedintie, prin interpuși îmi cereau să le predau partidul – uite-așa! –, fără comentarii, dar i-am refuzat public. Mai mult, am fost anchetat pentru că aș fi vîndut partidul cu o sumă mare de bani (rezultat: tot neînceperea urmăririi penale), iar intimidările au continuat. Astfel, s-au făcut congrese în numele P.R.E., deși întreaga conducerea legală, oficială, a P.R.E. și membrii fondatori nu era prezenți acolo, de către actuali așa-zisi oameni politici democrați – (dintr-o faună ciudată care apare pe la mai toate partidele mici neparlamentare, dar pe care parchetul nu i-a căutat și întrebat niciodată ai cui sunt). Și astfel, organizații întregi au fost forțate să plece la alte partide, oameni valoroși au fost obligați să treacă la alte partide, au demobilizat și anihilat spiritul fondator activ, național și european al P.R.E. În spirit european m-am adresat C.E.D.O. cu cererea nr.56360/13 Partidul României Europene c / România la data de 30 august 2013 ca să se facă dreptate în dosarul P.R.E. în care instanțele nu au judecat pe fond. Ei bine, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, într-un complet de judecător unic (L. Lopez Guerra asistat de un raportor în conformitate cu art. 24 al. 2 din Conventie) a examinat cererea susmenționtă între 27 februarie 2014 și 13 martie 2014 și a decis în data de 13 martie 2014 să o declare inadmisibilă. Halal justiție europeană! Am trimis o adresă către presedinta Tribunalului Bucuresti la care se află dosarelor Registrului special al partidelor politice din România pentru a clarifica situația partidului (cine este presedinte fondator, președinte executiv, care este statutul P.R.E. recunoscut în instanța, ce hotăriri definitive și irevocabile sunt valabile, pentru că, între timp dosarul fusese dat dispărut (cine oare știe prin ce birouri umbla dosarul, și de ce?) El a fost reconstituit, dar regăsit cu alte nume în altă parte, mult mai tîrziu și pieptănat de documente în favoarea altei hotărîri strîmbe prin care presedintele fondator Geo Stroe, apărea vicepresedinte exclus pentru …inactivitate de către oameni care nu au fost membri P.R.E. nciciodată etc.), dar nici pînă azi doamna presedinta a Tribunalului nu a binevoit sa trimită nici un răspuns. O somez public și pe această cale să răspundă în scris –oricare ar fi acesta - la adresa trimisă cu confirmare de primire și îmi rezerv dreptul de a o acționa în justiție. Asta să fie justiția independentă care se supune legilor României? (vezi anexa). Cît despre U.E.: ”Ținînd seama de toate aspectele care i-au fost prezentate și în limitele competentei sale de a examina solicitările formulate, Curtea a considera că nu au fost îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 34 și 35 din Convenție. Aceasta decizie este definitivă și nu poate face obiectul nici unui recurs, nici în fața Marii Camere, nici a unui alt organism al Curții. Grefa nu va putea să vă ofere alte detalii cu privire la decizia judecătorului unic. Prin urmare, nu veți mai primi alte scrisori din partea Curții cu privire la această cerere, conform directivelor Curții dosarul cererii va fi distrus într-un termen de un an de la data acestei decizii. (cu probe cu tot!) Am văzut și justiția europeană… ea răspunde că nu admite și distruge dosarul (de ce?), iar justiția română nu răspunde în nici un fel. Să nu te gîndești la instituția haiduciei sau la îndemnul eminescian ”La arme, la arme, frații mei români”? În acest context, colac peste pupăza, urmare a unui Comunicat din 22.06.2011 al PRE semnat de președintele fondator Geo Stroe (vezi anexa), asa zisul Institut Național pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel” face un denunț semnat de directorul general Alexandru Florian arătînd că în special punctele 4 si 6 s-a incitat în mod direct la lovitură de stat, prin intermediul armatei de a prelua puterea de stat și a solicitat reabilitarea lui Ion Antonescu, persoană condamnată pentru crime de război, încălcîndu-se astfel prevederile Legii 107/2006 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter facist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvîrșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii. Mai întîi, îmi trimite parchetul de pe lîngă judecătoria sectorului 6 o adresa pprin februarie 2014, apoi cu data de 29.08.2014 cu nr. 1129/P.20 operator 2701 trimite adresa, în copie, un exemplar al ordonanței emise în dosarul de mai sus de către Curtea de Apel București. Se dispune clasarea cauzei privind denunțul formulat de susnumitul Institut sub aspectul săvîrșirii infracțiunilor de acțiuni contra ordinii constituționale, prevăzute de art.397 alin 2 Cod penal și promovarea cultului unei persoane vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni contra păcii și omenirii, prevăzută de art. 5 din O.U.G. nr. 31/2002. Așadar, era cît pe ce să devină dușman al poporului acest partid sub semnătura mea… Pe ce lume trăim?? O lume în care nici o faptă bună nu rămîne nepedepsită? Tot astfel și cu națiunea noastră, o națiune care nu a oprimat pe nimeni, nu a luat teritoriul nimănui și nu a pornit războaie pentru a jefui sau cuceri alte țări sau pentru a subjuga ale neamuri, dar ajunge sclavă! O națiune umilită, sărăcită, furată, călcată în picioare de hoți și de o gașcă politică teroristă, ticăloasă. Un partid care pornește curat cu un program național de renaștere dacoromânească prin adevăr, dreptate, muncă și credință este umilit și anihilat cu o perfidie fără seamăn și mai vorbim de democrație și stat de drept în România? II. Față de cele de mai sus mai adăugăm : a. Ținînd cont că, după evenimentele din 1989, definite de Academia DacoRomână ca fiind un complot terorist, internațional, politico-militar, sîngeros, reușit, pus la cale împreună de fosta U.R.S.S. și S.U.A. ca agresori principali externi, ajutați de multe puteri occidentale europene și mai ales vecine, România europeană, dintr-o țară liberă și demnă a devenit o neocolonie săracă a S.U.A., N.A.T.O. și U.E., fără să fie consultată prin referendum național; b. Constatînd că România, dintr-o țară liberă și demnă, fără datorii, a rămas nu numai fără economie (distrusă de U.E.), nu numai fără apărare (fiind dezarmată de N.A.T.O.), dar și cu datorii de peste 100 de miliarde de euro, cu oameni dezmoșteniți, lipsiți de resursele naturale și cu peste patru milioane de români pribegi, sclavi muncind pentru străini, îndobitociți prin înfometare și ură, iar tinerii noștri valoroși sunt cumpărați și exploatați pe salarii corporatiste de mizerie; c. Observînd că Europa ar putea deveni încă o uniune a statelor libere și suverane, o Europă a Națiunilor Unite și Libere și că niciodată nu a fost și nu va fi un suprastat. Adevărul este că Europa nu este o patrie, fiecare european are o patrie a sa eternă și așa va rămîne. DacoRomânia este patria noastră, nu Europa. Europa Unită este o structură ad-hoc creată liber pentru a fi împreună mai puternici în rîndul marilor puteri ale lumii, în vremea globalizării. Europa Unită NU este eternă, DacoRomânia, DA! d. Prevăzînd că S.U.A. și Federația Rusă se vor sinucide politic, economic și militar reciproc, văzînd că nici N.A.T.O, nici U.E., nici S.U.A nu pot să asigure suveranitatea și independența României, cînd tocmai ne-au dat de înțeles că nu mai suntem suverani prin susținerea unui dictator la Cotroceni care a fost demis de poporul suveran, că întotdeauna suntem singuri și că nici un aliat nu ne apără, că nădejdea noastră e numai în noi, ca să respingem prin noi înșine orice agresor, în orice moment; e. Reamintind că: -numai o alianță cu China, urmare a unei declarații oficiale a acesteia, precum cea făcută de premierul Chinei, Ciu En Lai, în vremea evenimentelor din vara anului 1968, cînd armatele țărilor Tratatului de la Varșovia, fără România, invadau Cehoslovacia, poate opri o agresiune a Rusiei imperiale asupra României libere. -că singura țară cu care România nu a avut nici un conflict, singura țară prietenă sinceră a României este China, membră a Consiliului de Securitate O.N.U. și a BRICS. -tocmai China, în scurt timp, dacă nu cumva este de pe acum, va fi pe primul loc în lume din punct de vedere politic, economic, militar, științific și cultural, ca laborator al lumii, se află printre puținele națiuni vechi, de zece ori milenare ca și națiunea dacoromână, care mai muncesc cu adevărat, iar foarte multe altele, speculează doar munca tuturora. - Partidul Dacilor Liberi, în curs de înființare, va milita pentru o nouă politică a României libere față de China liberă care respectă România, dorește să coopereze sincer, cinstit, pașnic cu viitorul lider al lumii, în interesul național dacoromânesc, pentru înflorirea națiunii noastre în libertate, demnitate și deplin respect al voinței suverane a națiunii. f. Avînd în vedere că, contextul actual de conflicte deschise lîngă granițele noastre, pentru ca națiunea să ia deciziile adevărate în interesul său național, pentru ca să nu se mai facă greșeli politice în urma cărora să sufere întreaga națiune dacoromână, se impune o noua reformă a partidelor politice astfel încît prin democratizarea înființării și asigurării libertății reale de funcționare a lor, deciziile politice responsabile și alegerile interne de candidați să fie luate corect, în mod democratic, respectînd legile democrației autentice, iar legile electorale să fie cu adevărat democratice care să asigure realizarea egalității de șanse a candidaților, oricare ar fi aceștia – naționaliști, legionari, comuniști, ecologiști, socialiști, liberali, țărăniști, creștini-democrați, populari, europeni, mondialiști etc. în conformitate cu voința națională; g. Considerînd că numai cei care vor fi aleși cu adevărat democratic de către națiunea suverană pot să ia decizii suverane în interesul națiunii, chiar cu prețul vieții lor și cu suferințele națiunii, pentru că oamenii sunt vremuri, nu vremurile sub oameni. h. Constatînd că actualul dictator-guvernator de la Cotroceni este definitiv și iremediabil compromis și inutil pentru aceste vremuri și în interesul națiunii trebuie să își prezinte de urgență demisia spre a se pune la dispoziția justiției române; i. Avînd în vedere precipitarea evenimentelor internaționale și starea din România aflată în criză se impun măsuri radicale pentru ca națiunea dacoromână: -să-și apere ființa națională, hotarele, statul, resursele patrimoniul național; -să-și consolideze funcția de apărare, să întărească forțele armate, serviciile secrete, diplomația, -să refacă economia și mai ales pe cea militară, astfel ca industria de apărare și securitate să primească și să execute numai ordine primite de la conducerea națiunii suverane și să nu se mai bazeze niciodată pe aliați care o pot îngenunchia. j. Constatînd că nici azi dușmanii României, inclusiv cei din U.E., nu au renunțat la planul dezmembrării prin ajungerea rușilor la gurile Dunării și a maghiarilor pe Carpați pentru ocuparea unor teritorii vitale ale țării noastre. Sub ochii noștri se țes planuri de refacere a Austro-Ungariei cu preluarea Transilvaniei susținute de Federația Rusă, precum și fondarea unei așa-zise Republicii Federale Moldova care să cuprindă Moldova pînă la Carpați, Milcov sub patronajul Moscovei. k. Menționînd că: - Partidul României Europene – P.R.E. care a fost fondat pentru a milita pentru o Europă a Națiunilor Unite și Libere, pentru o Românie europeană, liberă care să facă o politică în interesul propriei națiuni, respinge soluționarea prin război a problemelor internaționale acumulate. Desigur, nici nu poate opri un nou război mondial și nici nu dorește ca acesta să aibă loc, dar prevede că in viitor, fie ca va fi sau nu război, România va reuși să-și împlinească idealul Reîntregirii. - P.R.E. încă de la fondare a fost împiedicat în mod constant pus în imposibilitatea de a acționa în virtutea scopurilor pentru care a fost creat. Astfel, prin manevrele specifice, puterea băsistă a infiltrat intruși pentru ca partidul, în loc să desfășoare activitatea politică legală, să piardă timpul prin tribunale, cu dosare contra președintelui fondator care a refuzat mereu să se asocieze cu puterea băsistă. P.R.E. a cerut la C.E.D.O. să facă dreptate și a constatat că nici acolo nu este dreptate, ci tot politică antinațională. Și în prezent, contra președintelui fondator au fost instrumentate și alte dosare penale în afară de cel prin care e denunțat cum că ar fi vîndut partidul (deși băsiștii au vrut să-l cumpere), mai este încă pe rol un dosar pentru instigare la distrugere a unei barăci construite ilegal pe proprietatea sa etc. Și, probabil, vor mai fi, dar vremea tragerii la răspundere a celor care au acționat necinstit și ilegal contra P.R.E., va veni doar după ce va fi scos clanul lui Băsescu de la putere. - P.R.E. consideră că U.E. merge pe un drum greșit și se va destrăma dacă nu revine la idealul inițial al Europei Națiunilor Unite în virtutea propriei suveranități, la luarea deciziilor prin consens și la respectarea suveranității și independenței fiecărui stat european. De aceste greșeli vor pofita în primul rînd Federația Rusă și apoi S.U.A. Națiunile libere și democratice ca entități socio-economice, politice, lingvistice, militare, cultural-educaționale și psihomorale au fondat Europa Unită, ca Uniune Europeană a Națiunilor libere și suverane, în temeiul propriei lor suveranități, în spiritul cooperării internaționale egale și prin decizii luate democratic, în unanimitate, voințe verificate prin referendumuri naționale, libere și deschise, nu prin decizii supranaționale, aberante, luate în structuri extranaționale ori schimbînd regulile jocului din mers, după roza vînturilor de la Ierusalim. Cu șapte ani în urmă, membrii fondatori ai Partidului României Europene au conceput un program pro-euroatlantic, pentru ca România să intre în rîndurile lumii civilizate, să se europenizeze după rusificarea forțată. Între timp U.E. a devenit antinațională, cerînd federalizarea, dizolvarea statelor naționale și a națiunilor libere. Pentru că P.R.E.nu poate opri nebunia homosexuală, nici controlul bolșevic al cetățeanului și nici dictatura germană în U.E., declară că nu vrea să greșească împreună cu Europa, întrucît din această cauză ideea europeană e aproape definitiv compromisă. Noi, membrii P.R.E., doream o Europă a Națiunilor Libere și Suverane, Egale și Pașnice, așa cum părea că vroiau toate națiunile la început. O clica de aventurieri din instituțiile europene împinge proiectul european spre un imperiu fără resurse devenind o nouă Uniune Sovietică a Europei. Se mai spune că a fost de la început un proiect evreiesc secret pentru Europa. l. Considerînd că România poate evita atragerea ei în război prin chemarea la urne a națiunii și organizarea de noi alegeri generale în urma reformării actualei legislației electorale, inclusiv a legii partidelor politice. Numai așa voința națională, pe cale autentic democratică va aduce la putere acel (e) partid (e) care ar putea determina o politică națională autentică, în care statul național român unitar, unic, suveran și independent, al cărui teritoriu este inalienabil și a cărei identitate națională este imprescriptibilă și eternă, poate să decidă suveran soarta românilor în aceste vremuri. Altfel se vor lua decizii greșite antinaționale fie la Presedinție, fie în Parlament, fie în la Guvern ori în alte structuri ale statului de drept. m. Afimînd că P.R.E. este consecvent doctrinei sale naționale suverane în plan european și internațional, reamintește că membrii săi fondatori, încă înainte de fondarea P.R.E. din 2007 au fost în consens cu primul grup de eurosceptici în Parlamentul European, format în 1994, “Grupul Națiunilor Europene” apoi numit “Independentii pentru o Europă a Națiunilor”, respective în “Europa Democrației și Diversității”, în “Independența/Democrație”, iar astăzi, “Europa Libertății și Democrației Directe”. Doctrina națională dacoromânească se bazează pe libertate și demnitate, pe adevăr, dreptate, muncă și credință! III.Față de cele de mai sus, conducerea P.R.E. este împuternicită să declare următoarele: A. Cere organizarea de alegeri generale anticipate cît mai curînd posibil pentru ca voința națională autentică să fie reprezentată cu adevărat la nivelul Parlamentului, Președinției și Guvernului României. România este în pragul destrămării din interior, sub presiunea unor vecini vicleni și hrăpăreți, precum și a unor mari puteri care au virusat puterea suverană de la București prin corupție generalizată. Dincolo de împărțeala stînga - dreapta, de orice culoarea politică, există o singură doctrină adevărată, necesară României – doctrina naționalăși pentru aceasta P.R.E. - Partidul Dacilor Liberi se pregătește se structurează ca să preia puterea pentru a duce o politică a interesului național, pentru apărarea suveranității naționale, alături de China și țările B.R.I.C.S. B. România este nevoită, în condițiile de astăzi, să facă o noua alegere strategică vitală: alianța cu China. Avînd în vedere că S.U.A. se află în situația U.R.S.S. de acum un sfert de veac, trebuie să avem grijă ca S.U.A. și N.A.T.O. să nu se prăbușească, precum U.R.S.S. în 1989-1991, peste România. C. Este evident că S.U.A. și N.A.T.O. controlează totul în România, inclusiv alegerile așa-zise libere, prin regimul Băsescu-Ponta, tot așa cum au controlat și rușii în perioada bolșevică prin Armata roșie de ocupație și consilieri sovietici. Dacă dorim să orientăm România spre o alianță strategică cu China trebuie să mizăm pe patrioții cinstiți, echilibrați și cumsecade din România, pe toți oamenii liberi, pe clasa mijlocie care s-a format prin ea însăși și care nu s-a compromis în relațiile cu corupții și nici nu s-au vîndut străinilor, și să îi atragem pe toți în această direcție națională. D. Criza profundă și multidimensională prin care trece România, care pune în pericol însăși existenta statului și chiar a națiunii dacoromâne, poate fi depășită numai dacă vom îmbrățișa și promova vechea și autentica doctrină națională. Toate celelalte doctrine mai ales cea populară, sunt antinaționale. România înainte de toate, românilor, prin noi înșine! E. Totodată, trebuie să renaștem educația și conștiința istorică demnă de urmași ai dacilor liberi. Acele vremuri apuse pot răsări din nou dacă vom gîndi liber, democratic, zamolsian și creștin, cu oameni liberi și demni așa cum au fost strămoșii noștri care, deși înfrînți în plan militar, au învins prin milenii F. Românii au datoria să lupte ca Europa Unită să redevină leagănul culturii și civilizației mondiale, nu lagărul națiunilor asuprite și dezmoștenite. De aceea P.R.E., sub denumirea de Partid al Dacilor Liberi va reuși să elibereze și Europa de clica de profitori suprastatali care au doborît visul european de unitate și libertate demnă în diversitate, în care valoarea supremă este omul. În fond, strămoșii nostri au fost vatra vechii Europe, neamul primordial, religia s-a născut în Carpați prin Zamolse – întîiul nostru Iisus Christos. G. Starea U.E. tinde spre dizolvare prin sinucidere din perspectiva forțării federalizării Europei, iar dacă aceasta se va împlini, va fi sfîrșitul U.E., al Europei – leagănul culturii și civilizației universale. H. P.R.E. susține o Europă a Națiunilor Unite, pentru decizii naționale suverane în consens european. Națiunile și statele din Uniunea Europeană sunt singurele care pot hotărî viitorul acestei construcții comune bazate pe cooperare egală în virtutea propriei lor suveranități. Niciodată, nici un organism sau structura suprastatală nu va mai putea exista și rezista în Europa. I. Partidele politice pe baza doctrinelor lor sunt subiecte de drept național și nu suprastatal. O reformă reală printr-o nouă lege a partidelor la nivel european ar putea preveni situația de azi în care ele au devenit simple instrumente de manipulare, conduse de cîțiva mafioți aventurieri, cu rude la Ierusalim, care nu reprezintă Europa, care jefuiesc și corup cu legea în mînă. J. P.R.E. se opune categoric celor care vor ca U.E. să devină o nouă Uniune Sovietică, care să ia decizii arbitrare de regionalizare, de dizolvare a statelor naționale și de risipire a națiunilor europene! K. P.R.E. va fuziona cu Partidul Dacilor Liberi - D.L. în scopul înfloririi națiunii dacoromâne libere și suverane sau își va schimba denumirea care nu mai corespunde aspirațiilor naționale ale vremii. Aceasta nu înseamnă că nu va avea o componentă europeană puternică pentru o Europa Unită, dar centrul lui de greutate se va afla în interiorul DacoRomâniei, la București. L. În lume există multe țări, dar fiecare partid, fiecare om politic responsabil, are o singură patrie. Națiunea este și va rămâne peste milenii cea mai puternică entitate liberă si suverană a umanității, chiar și în deplină și continuă globalizare. M. România pașnică trebuie să evite să devină teatru de război – în același timp, să aibă totdeauna perspectiva liberă de a se apăra împotriva oricărui agresor, oricare ar fi acesta. N. Un astfel de aliat ar putea fi China care poate ține în șah strategic atît Federația Rusă – nou imperiu, care manifestă tendințe imperiale, cît și S.U.A. - imperiu în cădere, dar și de U.E. - care pare un Imperiu german. O. Accelerarea strîngerii unui număr cît mai mare de semnături pentru înscrierea PARTIDULUI DACILOR LIBERI – D.L. concomitent cu actualizarea Programului politic și consolidarea legăturilor cu societățile daciste din România și din lume P. Convocarea Congresului extraordinar al PARTIDULUI ROMÂNIEI EUROPENE – P.R.E. în toamna acestui an la București, concomitent cu congresul de constituire al Partidului Dacilor Liberi la care să fie invitate componentele Blocului Unitatea Națiunii - BUN, conducerea Gărzii DacoRomâne și Senatul Academiei DacoRomâne, în perspectiva fondării unei Alianțe politice naționale, formată din P.R.E., D.L. și alte partide neparlamentare care au programe de renaștere a țării. Q. Toți membrii BUN au datoria ca, în cel mai scurt timp, să selecteze un tînăr, licențiat în România, drept candidat al BUN la Președinția României, care să pună în aplicare Programul BUN. R. Este necesară actualizarea urgentă a listelor de candidați ai BUN pentru eventuale alegeri generale anticipate atît locale, cît și parlamentare. S. Trebuie să dinamizăm participarea membrilor de partid și simpatizanților noștri la mai multe acțiuni cum sunt mitinguri, marșuri și demonstrații pentru libertatea, unitatea și demnitatea națiunii și pentru apărarea drepturilor cetățenilor români din țară și din străinătate. T. P.R.E. recomandă ca, în actualul context politico-militar complicat și periculos, Parlamentul de la Chișinău să proclame cît mai urgent posibil Unirea Moldovei cu România pînă la 1 Decembrie, pentru a ne apăra împreună la răsărit și la apus pentru realizarea Reîntregirii depline, a statului național unitar român unit, cît și națiunea dacoromână unită în aceste vremuri tulburi. Ț. P.R.E., care este fondat din inițiativa Senatului Academiei DacoRomâne, ca și Partidul Dacilor Liberi, contează pe desfășurarea periodică, prin F.A.D.R.”T.D.C”, de sesiuni de comunicări și dezbateri pe teme de doctrină și istorie, sociologie națională, drept și politologie, prin tipărirea de cărți, reviste pentru conștientizarea stării de rezistență prin cultură, consolidarea și dezvoltare a spiritului civic, militant, pentru renașterea spiritului patriotic autentic dacoromânesc, echilibrat și cumsecade. U. România trebuie să continue lupta pentru eliberare, reîntregire și suveranitate națională cu orice sacrificiu. P.R.E. și D.L. sunt și vor fi alături de patrioții de dincolo de granițele actuale pentru apărarea demnității naționale, a drepturilor noastre istorice, contra oricăror agresiuni asupra identității naționale a dacoromânilor din întreaga lume. V. Victoria va fi a națiunii dacoromâne, dar drumul va fi lung și cu imense sacrificii. W. P.R.E. cheamă toate componentele active ale societății românești la unitate de acțiune față de provocările, amenințările și pericolele care cresc pe zi ce trece. Vremurile ne impun să depunem eforturi comune pentru a determina demisia, ori la suspendare a oricărui demnitar, pînă în ultima zi de mandat, pentru a evita alte nenorociri produse în funcțiile ocupate. P.R.E. și D.L. prin membrii lor vor fi prezente la toate acțiunile de solidaritate și manifestările de protest din capitală, din țară și din străinătate sub steagul tricolor cu lupul dacoromânesc. IV. Avînd în vedere cele de mai sus, facem următorul APEL : 1. P.R.E cheamă toți cetățenii cu drept de vot să apere Constituția României și îndeosebi Articolul 1, așa cum este. 2. P.R.E. afirmă că singura doctrină adevărată este doctrina națională pentru România și pentru toate națiunile europene libere și suverane. 3. România, deși slăbită, abandonată de prieteni falși, guvernată prost, furată prin dictat și șantaj, acuzată pe nedrept de holocaust și alte crime pe care nu le-a săvîrșit, trădată de lideri iresponsabili, a reușit, totuși, să rămână cu granițele postbelice și își urmează neabătut idealul Reîntregirii prin forțe proprii. Despre unire nu trebuie să mai vorbim nimic, doar să o facem: pînă la 1 decembrie 2014 să o realizăm efectiv! 4. România a fost adusă în mod planificat în faliment, prin decizia luată în primăvara anului 1990 de Academia Română – condusă de unii evrei, de a intra în haos și a fost însușită de un guvernul postdecembrist impus și condus de unii evrei. Astăzi, nici un politician corupt nu îndrăznește să recunoască faptul că România este silită să se împrumute, trăind din datorii de pe o zi pe alta. China a oferit public, recent, o ieșire din situația grea în care se află România, printr-un împrumut în condiții foarte avantajoase, prin care am putea plăti toate datoriile, s-ar ieși din capcana mortală în care am fost atrași, și, prin muncă entuziastă am redeveni ceea ce am fost. Iată de ce România, după de a fost deposedată de avuțiile sale, este forțată tocmai de către aliații (iudeomasoni euroatlantici) să iasă din U.E. și N.A.T.O. și să se orienteze spre o alianță cu țările BRICS și, în special, cu China. Pentru astfel de probleme de importanță vitală pentru România trebuie să fie organizate cu curaj referendumuri naționale, iar de acum încolo, pentru a nu mai greși, orice decizie majoră a națiunii trebuie luată numai prin referendum național. Voința națională supremă este validată numai prin astfel de votul suveran al națiunii întregi, din țară și din străinătate, iar dacă ea este nesocotită trebuie să rezistăm cu arma în mînă contra opresorilor interni și externi așa cum îndeamnă Imnul național: Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost' pământ!
5. Celor care jinduiesc la teritoriile și bogățiile României, la Transilvania, la alte provincii istorice, la gurile Dunării și la însăși identitatea națională : Feriți-vă de o națiune umilită care își va face dreptate! DacoRomânia este nemuritoare! Veniți cu noi!

DacoRomânia va renaște prin adevăr, dreptate, muncă și credință!

Președinte fondator al P.R.E., care va deveni Partidul Dacilor Liberi –D.L.

dr. Geo Stroe