Papornița Moșului
Rezultate 1 la 9 din 9

Subiect: Festivalul Timpului (cu participarea exceptionala a membrilor Academiei Zamolxiene )

  1. #1
    Administrator
    Data īnscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.585

    Festivalul Timpului (cu participarea exceptionala a membrilor Academiei Zamolxiene )

    Bună ziua!


    Academia DacoRomānă, după vacanța de vară - iulie- august - iși reia activitațile sale specifice
    In fapt, deschiderea s-a realizat cu TEMPUSFEST - Festivalul Timpului (cu participarea exceptionala a membrilor Academiei Zamolsiene ”Primii īn timp” de la sediul central al ADR din Traian Ialomita- care au inclus sesiuni de comunicari științifice ale micilor cercetători tempusieni - premianții din Mica noastră academie pentru prichindei, inclusiv un Foc de tabara in Gradina Tempus, premiu Tempus la inceperea anului la Liceul tehnologic Traian)

    Iata Planul de activitati 18.09 2014- 2106.2015 in anexa
    La data de 18 septembrie orele 16 (ca de obicei in fiecare joi a saptamanii avem o activitate specifica) avem o sesiune de comunicari la Centrul Cultural Calderon din strada Calderon nr 39 - langa Intercontinental
    cu tema HOLOCAUSTUL ȘI DACOROMĀNITATEA ( din ciclul Minoritățile etnice- o problemă? - am discutat despre maghiari, secui, țigani, vom discuta si despre armāni , germani, tătari, turci etc). Ocazie cu care vom prezenta lucrarea dl VASILE ZARNESCU, HOLOCAUSTUL GOGORITA DIABOLICĂ - lucrare științifică percutantă care a trezit furtuni in mediul iudaic, sionist și kazar
    La 19 sept 2014 la Buzău, la Biblioteca judeteana la orele 15 vom lansa cartea dr SAVIN BĀLDEA - AM FOST AICI DINTOTDEAUNA.
    LA 25 septembrie, orele 16, cred ca inauguram sala de lansari de carte de la libraria Mihai Eminescu - de līnga Universitatea Bucuresti, ocazie cu care vom prezenta cele doua lucrari inclusiv lucrarea dlui PD POPESCU - Poeme pitice.
    Maine 16 sept filiala Brasov a ADR condusa de dna BLENDEA GEORGETA ZAMFIR -vezi invitatia anexata va avea o actiune de exceptie la care sper sa pot ajunge si eu - invitațiile sunt penttru toți membri și simpatizanții ADR din Bucuresti și din țara, inclusiv din lumea romānească din afara granițelor.
    In data de 10 octombrie avem planificata o deplasare la UZDIN in Voivodina -Serbia pentru o lansare de carte ce va fi tiparita de Editura DacoRomānă si sponsorizata de Asociația Boema OJT condusa de dl Cozma Mihai
    De asemeni, rog sa tineti aproape pentru a participa in aceasta toamnă la inaugurarea cetății dacice de la DRAGANESTI OLT - PROIECTATA si CONSTRUITĂ cu sprijin loca sub egida ADR de către dl TRAIAN ZORZOLIU- doctor honoris causa al ADR care ne va inștiința in timp util această victorie.
    In luna octombrie vom participa la SALONUL CARTII IALOMIȚENE la Slobozia - asteptam planificarea zile din partea centrului cultural Ionel Perlea și a bibliotecii județene.
    Ascultialomita - filiala independenta a ADR din Ialomita- Slobozia va pregati o surpriza pentru membrii ADR.
    Tot in aceasta toamna la Valea lui Ion - Bacau vom acorda premiul Ion Rotaru pentru cel mai silitor elev din scoala cu acelasi nume


    In acest an sunt peste 42 de manuscrise ale membrilor ADRE care asteapta sa fie publicate și lansate.


    Va asteptam cu drag!




    --
    GeoStroe

    0722972522, tel:0214138434, geostroe@gmail.com
    Fundația Academia DacoRomān㠔TDC” - FADRTDC, Blocul Unitatea Națiunii - BUN
    Partidul Romāniei Europene - P.R.E. va deveni Partidul Dacilor Liberi - D.L.
    SC.Tempus DacoRomānia ComTerra SRL - Editura DacoRomān㠔TDC”
    www.tempusdacoromania.ro
    www.academiadacoromana.ro
    www.partidulromanieieuropene.ro
    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

  2. #2
    Administrator
    Data īnscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.585
    CERERE DE ĪNSCRIERE

    Subsemnatul(a)…….................................. ........................................, luānd cunoştinţă de prevederile Statutului FUNDAŢIEI ACADEMIA DACOROMĀNĂ « TEMPUS DACOROMĀNIA COMTERRA » şi Programul acesteia, PROTEMDACOM - 10 050 (2050), solicit prin prezenta să fiu primit (ă) ca membru (ă) a (l) acestei instituţii. Doresc să activez īn structurile autonome ale ACADEMIEI DACOROMĀNE TDC sau / şi ale UNIVERSITĂŢII DACOROMĀNE TDC. Semnătura…………………. Data ……………. SENATULUI

    FUNDAŢIEI ACADEMIA DACOROMĀNĂ

    “TEMPUS DACOROMĀNIA COMTERRA”


    CURRICULUM VITAE

    Numele, (nume anerioare), .................................................. .................................................. .........................
    prenumele (cu iniţiala tatălui)…………………….................................. .................................................. ........
    .................................................. .................................................. ...........CNP............................... ……………....
    Data nasterii.......................................... ... Locul naşterii.......................................... .............................................
    .religia........................ ……..sex…...................naţionalitatea......... .........................cetăţenia…............... ..............
    Domiciliu………………….................................. .................................................. .................................................
    .................................................. .................................................. .................................................. ...........................
    telefon,........................ fax,..................... e-mail.............................................. .................................................. .. . .................................................. .................................................. ..mobil........................................... ......................
    Profesie.......................................... .................................................. .................................................. .....................
    Locul de muncă............................................. .................................................. .................................................. .....
    Adresa de la locul de muncă............................................. .................................................. ....................................
    .................................................. .................................................. .................................................. ..........................
    Reşedinţa......................................... .................................................. .................................................. ...................
    Funcţia īndeplinită....................................... .................................................. .................................................. .......
    Studii, titluri ştiinţifice, gradul profesional .................................................. .................................................. .......
    .................................................. .................................................. .................................................. .........................
    ………………............................................ .................................................. .................................................. .......
    ………………............................................ .................................................. .................................................. .......
    Centrul de cercetare, structura ADR din care doreşte să facă parte….……......................................... ................
    ……………............................................. .................................................. .................................................. ......
    Structura Universităţii DR din care doreşte să facă parte............................................. .......................................
    ………………............................................ .................................................. .................................................. .......
    Experienţa ştiintifică şi profesională……… ……………… ………............................................... .....................
    .................................................. .................................................. .................................................. .........................
    funcţia anterioară..................., experienţa acumulată......................................... .................................................. .
    .................................................. .................................................. .................................................. .........................
    Instituţii academice, societăţi īn care sunt membru sau īn care deţin funcţii, titluri onorifice etc………………
    …………………………........................................ ...........………………………………………………………
    ……………............................................. .................................................. .................................................. ..........
    .................................................. .................................................. ............………………………………………..
    Lista de lucrări, articole, studii, cărţi, enciclopedii, colaborări, lucrări de artă, tehnici, arhitecturale, creaţii intelectuale, compozitii (se anexează o listă separată)………………. .................................................. ..................
    .................................................. .................................................. .................................................. ...........................
    …………………………………………………………………………………................... ..................................
    .................................................. .................................................. ..................................…............... ........................
    Domeniul (centrul, filiala, structura) īn care doreşte să activeze īn FADRTDC……….………………………
    …………………........................................... .................................................. .................................................. ......
    Teme de cercetare pe care le propune īn planurile şi programul FADRTDC şi īncheie contract de cercetare cu ADR............................................... .................................................. .................................................. ........................
    .................................................. .................................................. .................................................. ...........................
    .................................................. .................................................. .................................................. ...........................
    .................................................. .................................................. .................................................. ........................... ………………............................................ .................................................. .................................................. .......
    Titlurile manuscriselor īn lucru (proiecte, schiţe, studii etc).............................................. .....................................
    ......................................……………………………. .................................................. ............................................
    .................................................. .................................................. .................................................. ...........................
    .................................................. .................................................. .................................................. ...........................
    ………………............................................ .................................................. .................................................. .......
    ………………............................................ .................................................. .................................................. .......

    Acţiuni privind Festivalul Timpului ………………………………………………………………………… .……………………………………………………………………………………………………………………
    ………………............................................ .................................................. .................................................. .......
    ………………............................................ .................................................. .................................................. .......
    Dacă sunt detalii de comunicat, se vor anexa mai multe file in format electronic si pe suport de hartie
    Data completarii.................................... Acest document se expune pe www.academiadacoromana.ro
    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

  3. #3
    Administrator
    Data īnscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.585
    (urm.din p.1) Calendarului Dacoromānesc (CDR), pentru strīngerea Fondului dacoromānităţii (FDR), pentru problemele curente ale redacţiei Revistelor DacoRomānităţii (Tempus, DacoRomānia, Comterra, Lupta pentru DacoRomānia europeană şi DacoRomānitatea – magazin pentru toţi dacoromānii), Studii şi cercetari de dacoromānistică, Colecţiei TDC, de secretariat, colaborări, corespondenţa, arhive, depozitul de carte etc.
    Īn ultima joi a lunii noiembrie are loc sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice a FADRTDC. Īn luna iunie, īn a treia joi are loc, de drept, şedinţa conducerii FADRTDC la sediul public. De regulă, īn prima joi a fiecărei luni īntre orele 16-18: 1 oră predare - prezentare a temei de cercetare fundamentală, 1 oră dezbateri de tempologie-istorie-filosofie, creativitate, ştiinţa conducerii-management, dacoromānistică-sociologie şi drept. Īn a doua joi, Laboratorul de creaţie Hasdeu, īn penultima joi - probleme comterriste (globale), iar īn ultima joi, probleme naţionale.

    PROIECTE CULTURALE FUNDAMENTALE

    I. OPERE FUNDAMENTALE:1. ENCICLOPEDIA DACOROMĀNĂ - inițial Enciclopedia Academiei DacoRomāne (a apărut prima ediție īin două volume, a doua ediție īin patru volume (aproximativ 4500 pagini, format intermediar, iar īn prezent se lucrează la o ediție a treia īin 10 volume, iar īn final va Enciclopedia DacoRomānă va avea 100 de volume – comparabilă cu marile encilopedii ale lumii), 2. DICȚIONAR ETIMOLOGIC AL LIMBII DACOROMĀNE, 3. TESTAMENTUL ZAMOLSIAN DACOROMĀN, 4. ENCICLOPEDIA CONDUCERII, 5. ENCICLOPEDIA DREPTULUI, 6. ENCICLOPEDIA PENALĂ, 6. 7 PROIECTUL CONSTITUŢIA DACOROMĀNIEI – 2025-2050.
    II. TRATATE DE SPECIALITATE: 1. TRATAT DE ISTORIE A DACOROMĀNILOR, 2. TRATAT DE ŞTIINȚA CONDUCERII, 3. TRATAT DE DACOROMĀNISTICĂ, 4. TRATAT DE COMTERRISTICĂ, 5. TRATAT DE TEMPOLOGIE, 6. TRATAT DE EUROPENISTICĂ, 7 TRATAT DE ISTORIE A FILOSOFIEI ZAMOLSIENE.
    III. LUCRĂRI DE SINTEZĂ: 1. O ISTORIE A LITERATURII ROMĀNE DE LA ORIGINI PĪNĂ ĪN PREZENT, Ion Rotaru, (publicată īn prima ediţie, apoi ediție definitivă, donația autorului pentru patrimoniul A.D.R.). 2. CALENDARUL DACOROMĀNILOR, 3. ANTOLOGIA LABORATORULUI DE CREAŢIE HASDEU T.D.C., 4. ISTORIA DREPTULUI DACOROMĀNESC, 5. BIBLIOGRAFIA DACOROMĀNEASCĂ, 6. TEMPUS - ȘTIINȚA AUTOCONDUCERII SAU CUM SA FII PRIMUL ĪN TIMP. 7. CRONOLOGIA DACOROMĀNILOR
    IV. REVISTE: 1.STUDII ȘI CERCETĂRI DE DACOROMĀNISTICĂ - revista A.D.R., 2. REVISTELE DACOROMĀNITĂŢII - (TEMPUS, DACOROMĀNIA, COMTERRA, LUPTA dacilor liberi pentru DacoRomānia şi DACOROMĀNITATEA - magazin pentru toţi dacoromānii), 3. ASCULTIALOMIȚA - revista filialei independente a A.D.R. - Asociația culturală Ialomiţa.
    PREMIILE FADRTDC: pentru Secţia TEMPUS : 1. PRIMUL ĪN TIMP: ZAMOLSE, 2. B.P. HASDEU, 3. CONSTANTIN BRĪNCOVEANU; pentru Secţia DACOROMĀNIA: 1. MIHAI EMINESCU, 2. NICOLAE DENSUŞIANU, 3. DUMITRU BĂLAŞA; pentru Secţia COMTERRA: 1. BUREBISTA, 2. REGALIAN, 3. MIHAI VITEAZUL.
    Membrii FUNDAŢIEI au acţionat :
    I – a) pe plan local, dezvoltarea, democratizarea şi europenizarea conducerii instituţiilor locale, stimularea elevilor silitori; obiectiv : TRAIAN - ORAŞ EUROPEAN PĪNĂ ĪN 2025.
    b) PREMIUL „TEMPUS-PRIMUL ĪN TIMP” pentru cel mai bun elev la īnvăţătură din Traian se acorda, de 25 de ani, toamna.
    II - a) pe plan judeţean şi zonal fondīnd „Asociaţia culturală [IMG]file:///C:\DOCUME~1\Admin\LOCALS~1\Temp\msohtml1\03\clip_i mage002.jpg[/IMG]Ialomiţa – ASCULTIALOMIŢA”, filială independentă, cu revistă proprie, pentru promovarea şi stimularea creativităţii şi valorilor ialomiţene, de la izvoarele Ialomiţei (vīrful Omul, Sfinx, Peşteră), la vărsare īn Dunăre, īn bazinul ei hidrografic (Bucegi-Dīmboviţa-Moştiştea-Buzău-Dunăre). Obiectiv: Slobozia - centru universitar dacoromānesc european şi de cercetări temporale Amara şi Mīnăstirea Piscul Crăsani de līngă Cetatea lui Dromichete – tabere de creaţie dacoromānească.
    III - pe plan naţional şi european a fondat :
    a)[IMG]file:///C:\DOCUME~1\Admin\LOCALS~1\Temp\msohtml1\03\clip_i mage004.jpg[/IMG]S. C. TEMPUS DACOROMĀNIA COMTERRA SRL. www.tempusdacoromania.ro, ca editură, a scos sute de titluri de cărţi, reviste, īn mii de exemplare. Prin sutele de milioane de pagini tipărite, promovează sute de oameni de valoare naţională. Īn perspectivă, o fermă de tip european, un Centru multifuncţional all in one la Traian, o Radio-televiziune Tempus şi un Liceu privat Tempus.
    b)[IMG]file:///C:\DOCUME~1\Admin\LOCALS~1\Temp\msohtml1\03\clip_i mage006.png[/IMG]ACADEMIA DACOROMĀNĂ și[IMG]file:///C:\DOCUME~1\Admin\LOCALS~1\Temp\msohtml1\03\clip_i mage008.jpg[/IMG] ACADEMIA ZAMOLSIANĂ ”Primii īn timp”– www.academiadacoromana.ro, entități autonome al Fundaţiei.Prima pentru cercetare ştiinţifică īn dacoromānistică-europenistică, istorie-tempologie-filosofie, comterristică-probleme globale, drept, ştiinţa conducerii-management, sociologie, creativitate, educaţie permanentă cu sesiuni săptămīnale īn fiecare joi, īntre orele 16-18, la Clubul Calderon - Bucureşti. A doua, pentru educație și īnvățīmīnt aparținīnd de A.D.R. la Traian.
    Īn perspectivă: Universitatea Zamolsiană DacoRomānă sau DacoRomāno-Chineză ”Zamolse- Confucius” īn Romānia.
    c)[IMG]file:///C:\DOCUME~1\Admin\LOCALS~1\Temp\msohtml1\03\clip_i mage010.jpg[/IMG]PARTIDUL ROMĀNIEI EUROPENE–P.R.E. (nr.45 din 27.06.2007 Tribunal Buc.) are Program politic intitulat „Renaşterea dacoromānească īn U.E.-2050”, ca partid de unitatecu doctrină naţională, de centru-dreapta şi deschidere europeană.
    d)[IMG]file:///C:\DOCUME~1\Admin\LOCALS~1\Temp\msohtml1\03\clip_i mage012.jpg[/IMG]PARTIDUL DACILOR LIBERID.L. Ambele fondate de FADRTDC vor participa la alegerile din Romānia şi din U.E.promovīnd valorile naţionale şi europene īn şi din Romānia īn Europa, īn Parlamentul Romāniei şi al Europei. www.partidulromanieieuropene.ro, www.partiduldacilorliberi.ro
    e) [IMG]file:///C:\DOCUME~1\Admin\LOCALS~1\Temp\msohtml1\03\clip_i mage014.jpg[/IMG]FESTIVALUL TEMPUS, TEMPUSFEST, al timpului, la Traian - Ialomiţa, se organizează mereu īn a doua sīmbătă a lunii septembrie, sub semnul crucii la sediul fundaţiei din Traian – Ialomiţa, cu deviza:Să cinstim īmpreună īnaintaşii, să ne bucurăm īmpreună că mai existăm şi să construim īmpreună viitorul celor care vor veni!” Viitoarea ediţie, XV, TEMPUSFEST se va desfășura īntre 11-14.09.2014, la sediul din Traian.

    A fi pentru a şti, a şti pentru a avea,
    a avea pentru a putea, a putea pentru a face,
    a face pentru a fi oameni fericiţi!
    [IMG]file:///C:\DOCUME~1\Admin\LOCALS~1\Temp\msohtml1\03\clip_i mage016.jpg[/IMG]
    Īntru eternizarea valorilor temporale dacoromāneşti
    pe Terra comună, īntr-o lume comterristă, a tuturor!
    F U N D A Ţ I A
    A C A D E M I A DACOROMĀNĂ
    „TEMPUS DACOROMĀNIA COMTERRA”

    a fost īnfiinţată la 23.11.1991, dosar 751/PJ/1991 la judecătoria sect. 1, Bucuresti, pe timp nelimitat, ca societate independentă, neguvernamentală, non profit, la adunarea membrilor fondatori de la Căminul Cultural din localitatea Traian-Ialomiţa cu denumirea FUNDAŢIA TEMPUS şi a acţionat pentru īndeplinirea programului propriu. Prin modificări succesive ale Statutului şi Programului şi prin absorbţia, la 9 mai 2008, a ACADEMIEI DACOROMĀNE (A.D.R.-fostul Institut Naţional pentru Romānitate şi Romānistică-INPROROM fondat la 1 Dec.1991, transformat īn A.D.R. la 9 mai 1995), a devenit dintr-o fundaţie sătească, una cu vocaţie naţională, europeană şi chiar globală, rămīnīnd cu rădăcinile la Traian, alături de membrii fondatori din Romānia şi activi de pe mai multe continente.
    Adresa: Str. Drumul Taberei, nr.26/119, cod poştal 061335, sect. 6,
    Tel. / fax: 021413 84 34, 0722972522, sau FADRTDC - str.Unirii 589A–Traian, jud. Ialomiţa. geostroe@gmail.com, www.academiadacoromana.ro. www.tempusdacoromania.ro, http://www.partidulromanieieuropene....cilorliberi.ro
    Oficiul poştal 58, Căsuța poștală 14, Bucureşti – Romānia
    ACŢIUNI PERMANENTE ALE FADRTDC
    BUCUREŞTI: de la a treia joi a lunii septembrie pīnă la a treia joi din iunie, comunicări-dezbateri, īntre 16-18, la Biblioteca Pedagogică Naţională, str. Zalomit nr.12 (Cişmigiu),sala Istrate Micescu.
    SLOBOZIA - AMARA: ASCULTIALOMIŢA, ultima sīmbătă a lunii octombrie, SIMPOZION ŞTIINŢIFIC NAŢIONAL pe teme de cultura, terapii naturale, tradiţionale, alternative şi complementare, management, drept, educaţie īmpreună cu alte societăţi.
    BUCUREŞTI: SIMPOZION DE TERAPII NATURALE, ALTERNATIVE şi COMPLEMENTARE, īmpreună cu Fundaţia TERRA MIRABILIS, īn ultima sīmbătă a lunii septembrie.
    SLOBOZIA: īn jurul datei de 22.03. cu ASCULTIALOMIŢA: SĂRBĂTOAREA „HORA ECHINOCŢIULUI”, A PRIMAVERII, Centru Cultural UNESCO „I. Perlea”, īmpreună cu alte societăţi.
    VALEA LUI ION - jud. BACĂU: īn ultima sīmbătă a lunii mai – Simpozion naţional de teorie, istorie şi critica literară „Ion Rotaru”
    RĪMNICU VĪLCEA - „IN MEMORIAM - pr.cerc.şt. DUMITRU BĂLAŞA” - memorial pentru părintele dacoromānisticii (1 august).
    BUCUREŞTI, a treia joi din octombrie, IN MEMORIAM EMIL MIHULEAC-ştiinţa conducerii īmpreună cu ACADEMIA OAMENILOR DE ŞTIINŢĂ.
    TRAIAN-IALOMIŢA:FESTIVALUL TEMPUS, TEMPUSFEST a doua sīmbătă a lunii septembrie. „TEMPUS”, pentrucel mai bun elev (se acordă la īnceperea anului școlar la Liceul tehnologic Traian).
    TRAIAN - IALOMIŢA - CURSURI „PRIMII ĪN TIMP”- la sediul Fundaţiei din Traian, īn fiecare an, īn a doua şi a patra sīmbătă a lunilor septembrie, octombrie, noiembrie decembrie, ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai şi iunie, lucrările Laboratorului de creaţie TDC astfel : īntre orele 12,00-13,00 īntīlniri-dezbateri bilunare privind PROGRAMUL „TRAIAN – ORAŞ EUROPEAN PĪNĂ ĪN ANUL 2025”, iar īntre orele 13,00-14,00 Cursuri- dezbateri bilunare ”PRIMII ĪN TIMP” sub egida Universităţii DacoRomāne TDC pe teme privind cercetarea, democraţia, ştiinţa conducerii, ştiinţele juridice, europenistica, privind īnvăţămīntul, educaţia permanentă, creativitatea, cultura şi tradiţiile locale īn Traian, īn Romānia şi īn lume. (deocamdată suspendate pentru reamenajarea locaţiei). In perspectivă: Tabere de creaţie a valorilor dacoromāneşti la AMARA-IALOMIŢA, mănăstirea Piscul Crăsani - Cetatea lui Dromichete (Dromigetul) şi un Centru Cultural Zamolsian la SINAIA. Obiectiv strategic: refacerea Capitalelor SARMISEGETUZA REGIA şi ARGEDAVA.
    Conform art.57 alin.(4) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal pentru sponsorizarea entităţilor nonprofit, contribuabilii pot solicita direcţionarea unei sume prin completarea formularului 230 denumit Cerere privind destinaţia sumei reprezentīnd pīnă la 2% din impozitul anual, cod 14.13.04.13. Cereţi acest formular care se completează de către persoanele fizice care au realizat venituri din salarii īn fiecare an pīnă la 15 mai de la organul fiscal īn a cărei rază teritorială se află domiciliul dvs. şi păstraţi copia. Formularul este gratuit şi se poate depune direct sau prin scrisoare recomandată. FUNDATIA ACADEMIA DACOROMĀNA „TEMPUS DACOROMANIA COMTERRA” are Cont CECBank, Agenţia Drumul Taberei, Bucureşti, sect. 6, Cod fiscal nr.4929150 Cod IBAN R035CECEB60443RON0354455, Bucureşti. Treceţi adresa şi codul numeric personal, denumirea şi codul IBAN, fisa dvs., a soţului, soţiei etc. Dacă nu optaţi pentru FADRTDC, 2% din impozitul datorat statului se varsă, ca şi pīnă acum, tot la stat.
    Administraţia financiară deţine formularele oficiale.

    EXTRAS DIN DOCUMENTELE FUNDAŢIEI
    a). Prezidiul FADRTDC este format din: Gheorghe (Geo) Stroe - preşedinte fondator, precum și un secretar-contabil şi un administrator-tezorier. b). Consiliul de conducere este alcătuit din 7 persoane desemnate de preşedintele fondator pe timp nelimitat (...). c). Senatul Fundaţiei ADRTDC este alcătuit din Senatul Academiei DacoRomāne (ADR), constituit din 25 de persoane propuse de către cei 100 de membri ai ADR şi Consiliul de conducere al FADRTDC. d). Forumul Fundaţiei ADRTDC (Adunarea Generală) este compus din Prezidiul FADRTDC (3 persoane), Consiliul de conducere (7 membri) şi Senatul ADR (25 membri) avīnd maximum 33 de membri. Senatul Fundaţiei este şi Senatul Academiei DacoRomāne.
    FILIALA INDEPENDENTĂ: Asociaţia culturală Ialomiţa-ASCULTIALOMIŢA, Slobozia, Club Tineret.
    FILIALA TRAIAN-IALOMITA, cu sediul pe proprietatea Fundației (līngă primăria comunei Traian), precum şi alte filiale din ţara şi din lume.
    FADRTDC va acţiona pentru īnfiinţarea de filiale īn Romānia, īn Europa şi oriunde trăiesc dacoromāni. Conform programului propriu „PROTEMDACOM-10 050(2050)”, Patronul spiritual-temporal este ZAMOLSE, simbolizat prin Sfinxul dacoromānesc din Bucegi, Patronul culturii şi limbii naţionale este MIHAI EMINESCU, iar Patronul acţiunii este BUREBISTA. NICOLAE DENSUȘIANU este presedintele de onoare īn eternitate al FADRTDC.
    ACADEMIA DACOROMĀNĂ (A.D.R.) este principala parte componentă autonomă a Fundaţiei ADR”T.D.C.” şi, totodată, continuatoarea şi legatara unică a Institutului Naţional pentru Romānitate şi Romānistică (INPROROM), fondat la 1 Dec.1991 şi a Cercului de studii Deceneu. A.D.R. este, ca şi Fundaţia de care aparţine, o instituţie independentă de stat sau de partide politice, non-profit, de interes public naţional şi internaţional, de cercetare īn domeniile fundamentale ale ştiinţei, culturii, artei şi tehnicii, independentă īn acţiunile ei. A fost īnfiinţată de Fundaţia Tempus devenită FADR ”T.D.C.” A.D.R. se constituie ca o societate a oamenilor liberi, care au conştiinţă identitară de dacoromāni şi care militează pentru eternizarea valorilor temporale dacoromāneşti de la origini şi pīnă īn viitorii posibili şi dezirabili pe Terra noastră comună. Are 3 secţii: Tempus, DacoRomānia și ComTerra, fiecare cuprinzīnd cīte 7 centre de cercetare fundamentală. Scopul A.D.R. este cunoaşterea, cercetarea, crearea, stimularea, promovarea, apărarea şi eternizarea valorilor temporale dacoromāneşti de pretutindeni, pe Terra noastră comună. Creată din nevoia unor clarificări privind problematica omului, a timpului, privind geneza, identitatea naţională şi culturală, dacoromānistica – ca istorie, cultură și civilizație a romānimii, privind stimularea creativităţii, cercetarea, apărarea drepturilor şi libertăţii omului, privind problemele conducerii şi ale dreptului īntr-o lume globală, a cunoaşterii şi acţiunii īn general, A.D.R. īşi propune să colaboreze cu persoane fizice şi juridice din ţară şi din străinătate, care au preocupări comune, pentru conceperea şi realizarea de proiecte interdisciplinare de interes naţional, european şi internaţional. Conceptul de Tempus se constituie ca expresie a conştiinţei unei persoane īn raport cu semenii, cu naţiunea şi cu comunitatea de naţiuni de pe Terra. Deviza acesteia este: „Primul īn timp!”. Conceptul deDacoRomānia şi dacoromānitate constituie expresia istorică, logică şi prospectivă a unei entităţi naţionale dacoromāneşti, cu o vechime de zece ori milenară, cu puternice interese şi aspiraţii la nivel planetar de promovare a păcii şi a solidarităţii interumane, fără discriminări sau exclusivisme, spre edificarea prin eforturi comune a unei lumi a libertăţii, a cunoaşterii şi a creativităţii, a demnităţii persoanei umane şi a democraţiei naţiunilor, a prosperităţii. Deviza: „Spre viitorul DacoRomāniei!“ Conceptul deComTerra este expresia conştiinţei lumii īn care trăim, a tuturor oamenilor şi naţiunilor de pe Terra noastră comună. Deviza acesteia este: „Īntru eternizarea valorilor temporale dacoromāneşti zamolsiene, pentru o lume comterristă, a fiecăruia şi a tuturora!“
    Obiectivul strategic al A.D.R. este pregătirea spirituală a renaşterii pentru reīntregirea naţiunii dacoromāne de pretutindeni īn contextul valorilor umane temporale europene şi universale. Īn acest sens, A.D.R. colaborează cu academii, instituţii de stat şi private de cercetare, de īnvăţămīnt, religioase, cu Partidul Romāniei Europene – P.R.E. pe care l-a īnfiinţat, cu Partidul Dacilor Liberi (īn formare), alte organizaţii şi instituţii cultural-ştiinţifice din Romānia şi vecinătăţile sale, de oriunde trăiesc dacoromāni. Ea are ca temei atīt adevărul, cīt şi acţiunea eficace şi militează pentru stimularea acestora īn cercetarea ştiinţifică, īn creativitate, īnvăţămīnt, īn educaţie permanentă, īn promovarea şi apărarea drepturilor şi libertăţii omului şi ale naţiunii dacoromāne pe Terra noastră comună. A.D.R. contribuie, independent de stat, la īntărirea legăturilor dacoromānilor din ţară cu dacoromānii din afara frontierelor ţării şi acţionează pretutindeni pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii dacoromāneşti sub aspect etnic, cultural, lingvistic şi religios, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt ei īn momentul de faţă.
    PLANUL FADRTDC 2014-2015
    Acţiunile specifice sunt publice şi au loc conform PROGRAMULUI TEMPUS DACOROMĀNIA COMTERRA „PROTEMDACOM-10050 (2050)” al Fundaţiei Academia DacoRomānă TDC (FADRTDC), de regulă, īn fiecare zi de joi a fiecărei luni calendaristice, īntre orele 16.00-18.00, īn Bucureşti, īn str. J.L.Calderon nr.39, la Clubul Calderon (aproape de Piața Universității-Intercontinental), mai puţin īn lunile iulie, august, precum şi īn ultima săptămīnă a lunii decembrie, considerate luni de vacanţă, precum şi īn zilele de sărbători legale.
    Īn principiu, īn prima zi de joi sub egida Universităţii Zamolsiene TDC au loc cursurile libere şi gratuite, urmate de dezbateri publice de tempologie, filosofie, ştiinţa conducerii, comterristică, europenistică, dacoromānistică, sociologie, istorie şi drept, ştiinţe de graniţă, īn a doua, sub egida FADRTDC au loc lucrările Laboratorului de creaţie TDC Hasdeu, (īn a treia zi de joi, numai īn lunile care au cinci zile de joi, au loc manifestările specifice de promovare a valorilor dacoromāneşti sau şedinţe de lucru ale conducerii FADRTDC, Universităţii TDC şi conducerea P.R.E.), īn penultima joi a fiecărei luni au loc sesiunile de comunicări şi dezbateri publice pe teme internaţionale (comterriste - Terra comună), īn ultima joi a fiecărei luni, sub egidele FADRTDC şi Universităţii Zamolsiene TDC au loc sesiunile de comunicări şi dezbateri publice pe probleme naţionale, dacoromāneşti, conform planului anual extras din PROTEMDACOM.

    Īn fiecare joi, conform Protocolului de desfăşurare a şedinţelor, īn primul sfert de oră, au loc comunicările de interes general, anunţuri din filele Calendarului dacoromānesc, reuniuni de lucru al colectivelor pentru a redacta Enciclopedia DacoRomānă TDC (EDR), Dicţionarul etimologic al limbii dacoromāne (DELDR), Istoria Dacoromānilor (IDR), revista ADR–Studii şi cercetări de dacoromānistică, Revistele dacoromānităţii, lucrări ale membrilor sub egida FADRTDC la Editura DacoRomānă TDC etc. (urm īn p.2)

    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

  4. #4
    Administrator
    Data īnscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.585
    STATUTUL FUNDAŢIEI ACADEMIA DACOROMĀNĂ

    „TEMPUS DACOROMĀNIA COMTERRA”


    A. DISPOZIŢII FUNDAMENTALE
    Subsemnatul STROE GHEORGHE, născut la 11 septembrie 1952, īn comuna Traian, Ialomiţa, fiul lui Radu şi al Mariei, domiciliat īn Bucureşti, strada Sibiu nr. 13, bloc Z-18, sc.1, etaj 10, apartament 65, sector 6, īn conformitate cu legislaţia Romāniei, constitui īncepānd data de 9 mai 2008 următorul Statut al FUNDAŢIEI ACADEMIA DACOROMĀNĂ TEMPUS DACOROMĀNIA COMTERRA (FADRTDC) - īnfiinţată la 23.11.1991, cu denumirea FUNDAŢIA TEMPUS, dosar 751/PJ/1991 la judecătoria sectorului 1, Bucureşti, pe timp nelimitat, ca societate independentă, neguvernamentală, non profit, cu sediul īn Bucureşti, Drumul Taberei nr. 26, bloc T-1, scara 1, etajul 9, apartamentul nr. 119, următorul conţinut:

    Art. I. Denumirea este FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMĀNĂ “TEMPUS DACOROMĀNIA COMTERRA” – prescurtat FADRTDC, pe scurt Fundaţia Dacoromānă Tempus. A dobāndit personalitate juridică prin sentinţa civilă nr. 46 prezentată īn şedinţa publică din 30 ianuarie 1992 sub denumirea de Fundaţia Tempus, Traian – Romānia, rămasă definitivă, la Judecătoria Sectorului 1, Bucureşti, dosar nr. 751/91 dosar transferat la judecătoria sectorului 6, şi este o organizaţie independentă, neguvernamentală, nelucrativă, fără caracter politic, constituită pe timp nelimitat de preşedintele ei fondator, Gheorghe (Geo) Stroe, la data de 23 noiembrie 1991, īn localitatea Traian, judeţul Ialomiţa.

    Art. II. Sediul legal al FT este īn Bucureşti, Drumul Taberei nr. 26, bloc T-1, scara 1, etaj 9, apartament 119, telefon/fax nr. 4 021- 745 33 79; 413 84 34, oficiul poştal 66, ghişeul 1, C.P.58-14, 061534, Cod poştal 061355, sediu aflat īn proprietatea acesteia.

    Are o filială īn comuna Traian, jud. Ialomiţa, tel. 0243/224082, cu sediu propriu īn imobilul din centrul localităţii Traian, judeţul Ialomiţa, nr. cadastral 896, suprafata de 5067 metri patrati (suprafaţa construita la sol de 771 metri pătraţi) şi alta īn Slobozia, denumită Asociaţia culturală Ialomiţa - ASCULTIALOMIŢA, municipiul Slobozia, sediu public inchiriat in B-dul Chimiei, nr. 10, jud. Ialomita. FADRTDC are dreptul de a constitui noi filiale oriunde īn ţară şi īn lume.Art.III. Scopul Fundaţiei este pentru a īndeplini PROGRAMUL TEMPUS DACOROMĀNIA COMTERRA (pe scurt PROTEMDACOM-10 050 (2 050)) dezvoltat mai jos īn art.X. Art. IV. Patrimoniul FADRTDC se compune din bunuri mobile şi imobile, documente, manuscrise, mijloace fixe provenite din donaţiile făcute de preşedintele fondator, legate, venituri din manifestări cultural-ştiinţifice şi literar-artistice proprii, īnchirieri de spaţii īn imobile, drepturi de autor cedate, copyright-uri, dobāndă la depunerile proprii, precum şi din patrimoniul spiritual şi material al Academiei DacoRomāne, al Universităţii DacoRomāne Tempus DacoRomānia ComTerra, al Federaţiei Obştilor dacoromānilor de pretutindeni (īn curs de reactivare din FDMR), ca şi al Societăţii comerciale Tempus Dacoromānia Comterra s.r.l. – Editura Dacoromānă TDC, Asociaţia culturală Ialomiţa – ASCULTIALOMITA, Partidul Romāniei Europene PRE (care a fost infiinţat de Academia DacoRomānă) şi altele. Cele de mai sus au fost īnfiinţate prin FADRTDC şi aparţin acesteia, funcţionānd independent, pe baza aceluiaşi program denumit PROTEMDACOM 10 050 (2 050) avānd statute, regulamente, programe şi planuri proprii, subconturi distincte, precum şi din sediile puse la dispoziţie din proprietatea fundaţiei, destinate a fi sediul lor legal.Toate instituţiile de mai sus, īmpreună cu Universitatea DacoRomānă TDC, Partidul Romāniei Europene – PRE īmpreună şi altele care se vor crea, acţionează şi vor acţiona īn scopul prevăzut de art.III şi X din prezentul statut, folosind patrimoniul īn conformitate cu legislaţia romānă īn vigoare.Documentele tuturor instituţiilor de mai sus, prezente şi viitoare, fac parte componentă de drept, ca documente independente şi extensii-anexe la Statutul, Regulamentul de organizare si funcţionare şi Programul Fundaţiei Tempus denumit PROTEMDACOM -10 050 (2 050). S.C. TEMPUS DACOROMĀNIA COMTERRA SRL este principala societate care susţine PROTEMDACOM -10 050 (2050) şi alimentează permanent din punct de vedere financiar contul FADRTDC.Patrimoniul FADRTDC se constituie din:a) suma de bani aflată īn contul CEC, Agenţia Dr. Taberei, sector. 6, Cod IBAN R035CECEB60443RON0354455,Cod fiscal nr. 4929150, care se alimentează periodic; b) apartamentul din Bucureşti, Drumul Taberei nr. 26, bloc T-I, scara 1, etaj 9, nr. 119 īn valoarede piaţă de aprox. 60 000 euro la care se adaugă dotările necesare şi īmbunătăţirile facute.c) un teren pe raza comunei Traian, judeţul Ialomiţa, moştenire de la părinţi, conform actelor anexate (cu plantaţii de viţă-de-vie, livadă, 1 ha de nuci etc.), altele care sunt achiziţionate şi donate pentru FADRTDC, ori care vor fi cumpărate īn cadrul unei ferme agroindustriale, precum şi alte bunuri imobile cu destinaţie de producţie industrial-agricolă, servicii şi comercială.d) imobilul din centrul comunei Traian, judeţul Ialomiţa, fostul sediu al CAP-primariei, conform contractului de vānzare - cumpărare, autentificat la 10 oct. 2007 la notariat cu nr. 4898 Păun Mariana din Slobozia, ca sediu propriu, nr. cadastral 896, suprafata de 5067 metri patrati cu suprafata construita la sol, īn pezent, de 771 metri pătraţi, pe terenul īn care FADRTDC menajează un sediu nou cu o proiectie care urmează simbolul FADRTDC, sediul īn care vor funcţiona filialele ADR, al Partidului Romāniei Europene –PRE, Universitatea DacoRomānă TDC, Bibliotecă publică a FADRTDC, alte spaţii cu destinaţie culturală, servicii, pentru īnchirieri şi alte destinaţii.e) o cameră īn casa părintească din Traian, judeţul Ialomiţa. f) īntreg patrimoniul S.C. TEMPUS DACOROMĀNIA COMTERRA S.R.L. Bucureşti, Drumul Taberei nr.26/119; Tel./fax: 021-413 84 34; 0721 03 40 81, 0722 97 25 22, www.tempusdacoromania.ro, Oficiul poştal 66, ghişeul nr.1, C.P. 58-14, Cod poştal 061355; ORCMB J40/ 3443/1993; Cod fiscal 4194619; Capital social: 10 000; Cod IBAN RO59 RNCB 0077 0502 3897 0001, Cont BCR - sector 6 şi la Trezoreria sect. 6, Calea Giuleşti nr.3, Cod IBAN RO75 TREZ 7065 069X XX00 1547 – care editează lucrari de ştiinţe sociale, carte de idei, juridică, eseuri, conducere – management - politică, tempologie - istorie - filozofie, dacoromānistică - sociologie, comterristică - probleme globale, militară, medicină, tehnică, economică, teze doctorat, cursuri universitare, manuale şcolare, enciclopedii, dicţionare, monografii, compendii, literatură, mitologie, artă, memorii, calendare, poezii debut, teatru, folclor, science fiction, sport-turism, muzică, ghid limbi străine, reviste; cu un patrimoniu - incluzānd copyright-urile donate, obţinute pentru diverse cărţi valoroase – evaluat la situaţia existenta la 1 ianuarie 2008 conform documentelor financiar-contabile.g) Drepturile de autor la lucrările publicate ale preşedintelui fondator şi pentru cele viitoare ale sale, precum şi ale autorilor care au cedat sau vor ceda, total sau parţial Fundaţiei Tempus şi Academiei DacoRomāne, respectiv FADRTDC;h) Depozite īn valută, euro şi dolari, ale căror dobānzi vor alimenta investiţiile S.C. TDC S.R.L. din profitul cărora se susţine FADRTDC.i) sume obţinute prin donaţii, subvenţii de la instituţii private sau publice, interne sau internaţionale, programe europene etc.Pentru constituirea Bugetului consolidat al Fundaţiei, anual, pe baza profitului obţinut de S.C. TDC s.r.l., la care se adaugă dobānda din fondul de rezervă constituit, după scăderea tuturor cheltuielilor acesteia, venitul se īmparte īn două părţi egale cum urmează:
    A.- 1/2 īn contul S.C.TEMPUS DACOROMĀNIA COMTERRA S.R.L. (după ce īşi scoate toate cheltuielile făcute cu investiţia, plata personalului tehnico-administrativ, īntreţinerea sediilor, a tipografiei, librăriilor, anticariatelor, posturilor de radio si televiziune, plata tipăririi cărţilor şi revistelor, emisiunilor radio-tv etc., pentru plata drepturilor legale ale autorului sau autorilor, creatorului sau creatorilor de valori promovaţi de aceasta), cu scopul de a-i reīnvesti şi obţine profit īn scopul sprijinirii obiectivelor legale ale fundaţiei, pe baza Bugetului aprobat de FADRTDC şi achiziţionarea de noi imobile - terenuri, clădiri şi inchirieri, pentru acţiuni la societăţi comerciale şi alte investiţii care aduc profit Fundatiei;B.- 1/2 īn contul FUNDAŢIEI ACADEMIA DACOROMĀNĂ TEMPUS DACOROMĀNIA COMTERRA pentru īnfăptuirea PROTEMDACOM-10 050 (2050). După ce se asigura plata cheltuielilor cu personalul, sediile etc. suma acordată FADRTDC se īmparte īn patru părti, astfel: - 1/4 pentru susţinerea ACADEMIEI DACOROMĀNE (ADR) şi a Universităţii DacoRomāne Tempus DacoRomānia ComTerra, pe scurt Universitatea DacoRomānă TDC (UDRTDC).Suma este destinată cercetării fundamentale şi aplicative şi pentru: a) publicarea periodică, sub egida FADRTDC a unor lucrări fundamentale cum sunt: Tratatul de dacoromānistică, Istoria dacoromānilor, Dicţionarul etimologic al limbii dacoromāne, Calendarul dacoromānesc, Enciclopedia TEMPUS DACOROMĀNIA COMTERRA (pe scurt Enciclopedia dacoromānă), Tratat de ştiinţa conducerii, Enciclopedia dreptului, Tempus. Ştiinţa timpului, Testamentul Zamolsian Dacoromān, Tratatului de europenistică,precum şi a revistelor: Tempus Dacoromānia Comterra, Dacoromānitatea şi Lupta, ASCULTIALOMITA, a unor noi lucrări valoroase care promovează valorile temporale, ale dacoromānisticii şi ale dacoromānităţii şi europenităţii, ale conducerii şi dreptului, reeditarea unor opere esenţiale ale unor oameni de seamă ai dacoromānităţii. b) pentru sustinerea īnvăţămāntului şi culturii, prin cursurilor Universităţii DacoRomāne TDC la Bucureşti, Slobozia şi Traian, a Bibliotecii FADRTDC. Se are īn vedere īnfiinţarea unui liceu privat la Traian şi indemnizatii pentru membri de valoare ai Academiei DacoRomāne. -1/4 pentru a susţine activitatea culturală prin societatea ASCULTIALOMITA din Slobozia, sumă care, (după ce se vor acoperi cheltuielile de funcţionare si desfaşurare a acţiunilor de primăvară, la echinox şi īn toamna), se īmparte īn două (1/2 pentru un Premiu anual local de creaţie IALOMIŢA, atribuit de Asociaţia culturală IALOMIŢA - ASCULTIALOMIŢA pentru locuitorii din bazinul hidrografic al rāului Ialomiţa de la izvoare şi pānă la vărsare īn Dunăre, 1/2 pentru publicarea revistei ASCULTIALOMIŢA şi a unor lucrări valoroase propuse de conducerea ASCULTIALOMIŢA şi realizarea unor obiective statutare.- 1/4 pentru a susţine activitatea Partidului Romāniei Europene-P.R.E., iar destinaţia lor va fi stabilită de conducerea P.R.E. (revista Lupta, campanie electorală etc, burse etc., premiul Lupta pentru Romānia europeană). - 1/4 pentru organizarea şi desfăşurarea unui Festival TEMPUS, al Timpului, anual, la Traian, şi in locaţiile FADRTDC, īn a doua sāmbătă a lunii septembrie, cu deviza “Să cinstim īmpreună īnaintaşii, să ne bucurăm īmpreună că mai existăm şi să construim īmpreună viitorul celor care vor veni!”, care să cuprindă serbări, comemorări, aniversări, lansări de cărţi cu tematică temporală, īntreceri sportive, concursuri cu premii şi diplome pentru elevi silitori, īntālniri cu personalităţi ştiinţifice şi cultural-artistice, īntālniri ale fiiilor comunei, pretreceri, balul tradiţional etc., prilej cu care se vor acorda premiile şi anuale. Astfel, anual, suma se va īmparţi īn două, astfel:A - 1/2 pentru organizarea Festivalului Timpului şi editarea revistei GEOTEMPUSTDC, iarB - a doua jumătate se va īmpărţi astfel:-1/5 pentru un Premiu universal anual TEMPUS (premiu de creaţie temporală)-1/5 pentru un Premiu naţional anual DACOROMĀNIA care se acordă dacoromānilor din ţară sau de pretutindeni ; - 3/5 pentru un premii in localitatea Traian Ialomiţa, care se īmparte īn trei: -1/5 premiul Tempus, pentru stiinţe fundamentale Zamolse - Prior in tempore, -1/5 premiul Dacoromānia, - Mihai Eminescu pentru cultură şi creaţie istorică, literară, artistică, acţiuni şi atitudini naţionale, -1/5 premiul Comterra, - Burebista pentru cunoaşterea lumii īn care trăieşte, şi va fi distribuit īmpreună cu diplomele pentru 3 dintre cei mai silitori tineri din localitatea Traian-Ialomiţa.La Traian, directorul Centrului FADRTDC independent, care este şi managerul local, are obligaţia ca, după ce achită toate cheltuielile necesare, din profitul obţinut de pe terenul fundaţiei, de la ferma Fundaţiei, să asigure īnfăptuirea Planului anual şi să se īngrijească de fondul de carte, inclusiv birotica, informatica de la Biblioteca FADRTDC din Traian. La Slobozia, preşedintele filialei independente, denumită Asociaţia culturală Ialomiţa -ASCULTIALOMIŢA va organiza anual, conform planului aprobat: primăvara, Hora Echinocţiului, iar toamna, Zilele culturale ale ialomiţenilor,prilej cu care se va edita revista cu acelaşi nume, se vor edita şi lansa cărţi ale ialomiţenilor, se vor acorda premii, titluri şi diplome FADRTDC prin ASCULTIALOMIŢA.La Bucureşti, la sediul centrului independent, anual se vor organiza la sfārşitul lunii noiembrie, īntre 23.11, data īnfiinţării Fundaţiei şi 1 Decembrie, Ziua Naţională a DacoRomāniei, sesiunea de comunicări ştiinţifice pe teme de dacoromānistică, īn cinstea Zilei naţionale, prilej cu care se vor acorda premiile DacoRomānia, titluri şi diplome, iar īn cinstea zilei de 9 mai, de ziua ADR şi a PRE, sesiunea de comunicări ştiinţifice pe teme de tempologie, ştiinţa conducerii, dacoromānistică, comterristică şi drept, prilej cu care se vor acorda premiile FADRTDC, titluri şi diplome.Īn Bucegi, lāngă Omul si Sfinxul dacoromānesc, la Sinaia-Buşteni, la sediu centrului independent se vor organiza acţiunile temporale si se va constitui arhiva şi centrul naţional şi european definitiv, peste un timp oarecare.Art. V. Componentele FADRTDC. Fundaţia este compusă, pe lāngă filialele din ţară şi din străinătate, din: a) Academia Dacoromānă, īn care se include şi Universitatea DacoRomānă TDC, b) SC Tempus Dacoromānia Comterra srl care īşi va diversifica obiectul de activitate cu o fermă agroindustrială, in domeniul producţiei, serviciilor şi comerţului, c) Partidul Romāniei Europene - PRE, d) RTV īn curs de īnfiinţare, alte instituţii ştiinţifice, cultural-educative, de īnvăţămānt şi comerciale care se vor constitui cu scopul comun de a identifica, a sprijini şi a promova, a crea valori temporale, naţionale, dacoromāneşti şi comterriste, de orice fel, pentru a contribui la cunoaşterea şi unirea resurselor umane, spirituale, materiale şi financiare pentru īndeplinirea PROTEMDACOM - 10 050 (2050).“ Art. VI. Organele de conducere ale FT sunt următoarele:a) Preşedintele FADRTDC este preşedintele ei fondator, Gheorghe (Geo) Stroe. După moartea sa, va fi ales un preşedinte executiv de către Prezidiul FADRTDC, la propunerea Consiliului de conducere al FADRTDC.
    a1) Prezidiul FADRTDC are competenţa totală şi generală īn luarea deciziilor pentru Fundaţie, Academie, Editură, Universitate şi alte instituţii īntemeiate de aceasta şi este format din Gheorghe (Geo) Stroe – preşedinte fondator al Fundaţiei, Carolina Stroe, secretar – contabil, Maria Stroe, administrator - tezorier. Prezidiul preia toate atribuţiile inclusiv ale Senatului ADR şi al conducerilor altor instituţii īntemeiate de acestea pentru pentru īndeplinirea PROTEMDACOM - 10 050 (2050).b) Consiliul de conducere al FADRTDC. Este alcătuit din 7 persoane desemnate de preşedintele fondator pe timp nelimitat si care, după moartea preşedintelui fondator, se aleg dintre membrii de familie ai preşedintelui fondator şi urmaşii celor 7 desemnaţi de fiecare membru pentru locul pe care īl ocupă la ultima şedinţa. Ulterior, el se va completa din rāndul urmaşilor celor de mai sus. Fiecare membru al Consiliului de conducere va desemna īn scris, anual, la notariat, pe cel care īl va īnlocui după decesul său. Īn cazul īn care nu mai sunt urmaşi ai celor din componenţa ultimului Consiliu de conducere, Senatul ATDC va alege īn locul acestora īn componenţa Consiliului de conducere persoane din rāndul membrilor ATDC. Primul Consiliu de conducere al Fundaţiei TDC este constituit din Geo Stroe, preşedinte fondator, Mihai Stroe, Ina Stroe, Carolina Stroe, Silviu Stroe, Maria Stroe şi preşedintele Academiei DacoRomāne.Preşedintele fondator numeşte personalul tehnic necesar. Ulterior, preşedintele ales va avea dreptul de a propune īmpreună cu Prezidiul FADRTDC şi Senatul FADRTDC şi care vor decide īn mod democratic, conform statutului.c) Senatul FUNDAŢIEI ACADEMIA DACOROMĀNĂ TDC (FADRTDC) este constituit din 25 de persoane desemnate de Prezidiul FADRTDC dintre cei 100 de membri ai ADR.d) Forumul FUNDAŢIEI ACADEMIEI DACOROMĀNE TDC este compus din Consiliul de conducere (7 membri) şi Senatul FADRTDC (25 membri) avānd maximum 33 de membri. Deciziile majore se iau la propunerile membrilor Forumului FADRTDC. Cvorumul legal este constituit din 14 de membri prezenţi cu confirmare legală a īnştiinţării celorlalţi pānă la 33. Preşedintele fondator are drept de veto şi poate face modificări ale documentelor FADRTDC, cu aprobarea Prezidiului FADRTDC. Acestea vor fi publicate şi aduse la cunoştinţa organelor īn drept. Deciziile curente ale FADRTDC se iau de către preşedintele FADRTDC. Conducerea fundaţiei este asigurată de preşedintele fondator īn viaţă care aprobă, īn ultimă instanţă, la propunerile membrilor Consiliului de conducere sau/şi ale Senatului FADRTDC, precum si bugetul FADRTDC.Modificarea statutului, regulamentului de organizare si funcţionare şi a Programului FADRTDC se face numai din iniţiativa şi cu aprobarea preşedintelui fondator. După moartea preşedintelui fondator, statutul, regulamentul şi programul nu mai pot fi modificate. Deciziile se vor lua īn spiritul continuităţii acestora, prin vot secret, la propunerea Consiliului de conducere al FADRTDC, format din cei 7 membri desemnaţi de preşedintele fondator, pe baza procedurii stabilite, ori la propunerea celor 25 de membri ai Senatului FADRTDC, aleşi pānă la data de 9 mai a fiecărui an de Forumul FADRTDC.Forumul FADRTDC īşi va alege democratic preşedintele FADRTDC pentru o perioada de 7 ani. Ulterior, pentru alegerea preşedintelui se vor organiza alegeri democratice din 7 īn 7 ani. Membrii Forumului FTDC au dreptul de a propune şi de a susţine proiecte īn concordanţă cu spiritul fundaţiei, precum şi obligaţia de a promova şi a aplica valorile şi hotărārile sale şi pot primi o īndemnizaţie stabilită de Forum īn raport cu veniturile FADRTDC.Completarea Forumului FADRTDC īntre sesiunile sale se va face prin vot secret de către Senatul FADRTDC. Senatul la rāndul său se completează ori de cāte ori este nevoie din membrii Forumului FADRTDC. Voturile membrilor Consiliului de conducere al FADRTDC şi cele ale Forumului FADRTDC au o valoare egală.Pot participa la şedinţele Forumului FDR, personalul tehnic şi administrativ, reprezentanţii ai colectivităţilor locale din Traian, Slobozia, Bucureşti şi Bucegi, romānii din ţară şi de pretutindeni; ei pot face propuneri, sugestii, fără drept de vot. Art. VII. Administratorul-trezorier īmpreună cu contabilul-şef ţin evidenţa oficială a patrimoniului fundaţiei, a arhivei, rezolvă corespondenţa, asigură lucrările de documentare şi secretariat, administrarea curentă a patrimoniului FADRTDC.Art.VIII. Directorii celor patru Centre ale FADRTDC (naţional, din capitala, local şi din Traian) asigură aplicarea hotărārilor şi a programelor şi a planurilor naţionale şi locale, săptămānale, lunare şi anuale ale PROTEMDACOM-10 050 (2050) īn părţile care īi privesc.Art.IX. Cenzorii asigură controlul general al Fundaţiei şi dau interpretarea autentică internă prevederilor statutului şi regulamentului īn caz de apariţie a unor neīnţelegeri. Art.X. PROGRAMUL TEMPUS DACOROMĀNIA COMTERRA (PROTEMDACOM) 10 050 (2 050) are scopul fundamental eternizarea valorilor temporale dacoromāneşti pe Terra, sintetizat prin chemarea “ Īntru eternizarea valorilor temporale dacoromāneşti pentru o lume comterristă, a fiecăruia şi a tuturora!“ şi deviza “A fi pentru a şti, a şti pentru a avea, a avea pentru a putea, a putea pentru a face, a face pentru a fi oameni fericiţi!”Pentru īndeplinirea acestui scop s-a constituit un fond denumit Fondul comun al dacoromānităţii la CEC, FUNDAŢIA DACOROMĀNA TEMPUS DACOROMĀNIA COMTERRA, Cont CEC, Agenţia Drumul Taberei, Bucureşti, sect.6, nr. 2511010319-4001; Cod IBAN R065CECEB60443ROL0354455, Cod fiscal nr. 4929150, ACADEMIA DACOROMĀNĂ, Cont CEC, sucursala Sector 6, Agenţia din Drumul Taberei, Bucureşti; Cod IBAN RO92CECEB60443ROL0354454, Cod fiscal nr. 5330859 (care va deveni subcont al FADRTDC),respectiv SC TEMPUS DACOROMANIA COMTERRA SRL, ORCMB J40/ 3443/1993; Cod fiscal 4194619; Capital social: 10 000; Cod IBAN RO59 RNCB 0077 0502 3897 0001, Cont BCR - sector 6 şi la Trezoreria sect. 6, Calea Giuleşti nr.3, Cod IBAN RO75 TREZ 7065 069X XX00 1547,ASOCIAŢIA CULTURALĂ IALOMIŢA -„ASCULTIALOMIŢA” cont BCR SLOBOZIA, cod fiscal nr.15162556, IBAN RO14RNCB3100000057540001, Cod fiscal nr. 4929150 (care va deveni subcont FADRTDC).PROTEMDACOM - 10 050 are o dublă natură: una spirituală, īn planul gāndirii şi creaţiei, care are scopul de a contribui la redacoromānizarea dacoromānilor de pretudindeni, pentru pregătirea spirituală a reīntregirii dacoromānităţii, şi alta, de luptă şi acţiune, care are drept scop reīntregirea naţiunii dacoromāne īn graniţele ei fireşti.PROTEMDACOM - 10 050 s-a constituit īn temeiul art.7 din Constituţia Romāniei, pentru a contribui, independent de stat, la īntărirea legăturilor de orice natură a dacoromānilor din ţară cu dacoromānii din afara frontierelor ţării şi acţionānd pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii noastre etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt ei īn prezent.Īn conţinutul PROTEMDACOM -10 050 există trei niveluri duble, de gāndire şi creaţie, şi de luptă şi acţiune: unul temporal om–univers, individual-local- universal, denumit TEMPUS, altul naţional (om-naţiune), denumit DACOROMĀNIA şi altul internaţional, om-naţiune-comunitatea de naţiuni de pe Terra, denumit COMTERRA.I. TEMPUS. Obiectiv: promovarea şi eternizarea valorilor temporale comterriste dacoromāneşti.Cele 7 direcţii spirituale, de gāndire şi creaţie “TEMPUS” sunt:a) cunoaşterea şi promovarea unor cercetări fundamentale īn domeniul timpului, ale conducerii, dreptului, de sistematizare a ştiinţei, culturii, artei, religiei, tehnicii, īnvăţămāntului şi cercetării ştiinţifice a umanităţii, prin opus Tempus;b) educarea şi instruirea tineretului īn spiritul tradiţiilor dacoromānilor liberi;c) păstrarea identităţii naţionale şi a comunităţilor locale;d) păstrarea credinţei zamolsiene, a tradiţiilor strămoşeşti, a limbii şi culturii dacoromāneşti;e) crearea de centre ale spiritualităţii dacoromāneşti pentru studiul problemelor timpului uman;f) identificarea unor idei de afaceri ale dacoromānilor pentru susţinerea fondului local al comunităţilor dacoromāneşti;g) cunoaşterea valorilor din ţară şi menţinerea legăturii informaţional-culturale cu naţiunea-mamă dacoromānă şi īntre dacoromānii de pretutindeni, īn special cu cei din Uniunea Europeană şi din vecinătatea apropiată a acesteia.Cele 7 direcţii de luptă şi de acţiune “TEMPUS” sunt:a) sprijinirea identificării, creării şi consolidării şi a dezvoltării pe toate planurile a comunităţilor dacoromāneşti de pretutindeni, a valorilor dacoromānităţii īn lume;b) crearea Parlamentelor locale ale organizaţiilor nonguvernamentale dacoromāneşti la nivel local (localitate, judeţ, provincie) īn ţară, īn Europa şi īn toată lumea;c) apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor cetăţeneşti, sprijinirea şi acordarea de consultanţă managerială, juridică, de securitate şi apărare, asistenţă medicală, umanitară;d) ajutorarea talentelor creatoare, ştiinţifice, tehnice, artistice, sportive, de orice fel şi acordarea premiilor Tempus;e) crearea de Centre culturale Tempus Dacoromānia Comterra;f) strāngerea de fonduri financiare şi materiale pentru acţiuni specifice;g) participarea nemijlocită la deciziile locale din ţările īn care locuiesc şi la deciziile din ţară prin crearea unor cabinete locale ale dacoromānilor liberi şi editarea revistei secţiei Tempus – revista de tempologie, ştiinţa conducerii şi drept.A. Programul naţional (PN). Obiectivul: promovarea şi eternizarea valorilor dacoromāneşti pe plan naţional. 1) Sprijinirea ADR, a PRE, a revistelor Tempus Dacoromānia Comterra, Dacoromānitatea şi Lupta pentru Romānia Europeană, ASCULTIALOMITA. 2) sprijinirea organizaţiilor cultural-ştiinţifice şi sociale dacoromāneşti şi realizarea proiectului Parlamentului organizaţiilor nonguvernamentale dacoromāneşti din Dacoromānia şi din lume; a Asociaţiei culturale Ialomiţa –ASCULTIALOMIŢA.3) sprijinirea valorilor dacoromāneşti şi a forţelor social-politice autentic naţionale; a mişcării eurocomterriste dacoromāneşti şi īnfiinţarea unui partid comterristdacoromān ca un partid al renaşterii dacoromāneşti, al muncii şi al luptei pentru adevăr, dreptate şi credinţă, a revisteiacestuia şi a Cabinetului dacoromānesc – Cabinet fantomă al PRE; 4) sprijinirea asistenţei umanitare şi medicale; apărarea drepturilor şi libertăţilor omului şi ale naţiunilor; protecţia mediului; 5) sprijinirea afirmării talentelor dacoromāneşti, muzicale, artistice, īn general; editarea de cărţi, reviste, alte publicaţii de Editura şi Tipografia SC TDC SRL; iniţierea şi sprijnirea īntemeierii de noi şcoli cultural-ştiinţifice, temporale, juridice, manageriale, filosofice etc.;6) īnfrăţirea localităţii Traian cu alte localităţi cu acelaşi nume, precum şi cu alte localităţi din străinătate;7) reunirea periodică a fiiilor localităţii Traian, ai judeţului Ialomiţa şi celor din bazinul hidrografic al Ialomiţei, promoţiilor Colegiului militar liceal Breaza, Academiei Forţelor Terestre Sibiu, a Facultăţii de drept din Universitatea Bucureşti, a promoţiilor Colegiului Naţional de Apărare, a doctoranzilor īn domeniile susmenţionate şi de la Institutul de cercetări juridice al Academiei Romāne.
    B. Program internaţional (PI). Obiectivul: promovarea şi eternizarea valorilor comterriste pe plan internaţional.1) sprijinirea identificării, creării şi consolidării comunităţilor dacoromāneşti de pretutindeni;2) sprijinirea mişcării comterriste şi a revistei Comterra;3) sprijinirea Federaţiei Democrate Mondiale a Romānilor (FDMR - Federaţia Obştilor dacoromānilor de pretutindeni) şi a revistei Dacoromānitatea; 4) sprijinirea Forumului juriştilor, precum şi al managerilor romāni de pretutindeni;5) crearea cadrului şi sprijinirea studiilor şi cercetărilor dacoromāneşti īn domeniul securităţii şi apărării naţionale, geopoliticii şi geostrategiei, medierea conflictelor, calculul riscurilor, gestionarea conflictelor socio-umane şi militare interne şi internaţionale;6) sprijinirea reunificării spirituale eurocomterriste;7) promovarea unei limbi artificiale, elaborate ştiinţific, pentru comunicarea internaţională īn aşa fel īncāt nici o limba naturală să nu devină dominantă īn lume.C. Programul local (PL): Obiectivul: unirea tuturor resurselor umane, materiale, spirituale şi financiare ale participanţilor pentru accelerarea dezvoltării multilaterale a localităţii TRAIAN conform planului Traian – oraş pānă īn anul 2025; participanţi: locuitori traieneni, fiii şi fiicele satului, soţiile şi soţii, copiii lor, inclusiv cei stabiliţi īn alte localităţi din ţară, cei născuţi, crescuţi sau care au īnvăţat, au muncit sau au trăit īn Traian, oricare persoană fizică şi juridică din Romānia şi din lume.a) PL propriu al fundaţiei: 1) constituirea Centrului cultural FADRTDC la Traian, Slobozia, Bucureşti şi Bucegi;2) constituirea filialelor ADR īn ţara şi străinatate, a Liceului Tempus la Traian;3) īnfiinţarea Tipografiei FADRTDC; consolidarea şi extinderea activităţii Societăţii comerciale TDC srl a FADRTDC, cu scop lucrativ īn conformitate cu legislaţia īn vigoare, pentru sprijinirea financiară a PROTEMDACOM-10 050(2050). 4) editarea revistei TEMPUS DACOROMĀNIA COMTERRA -revista FADRTDC; īnfiinţarea unui post RTV TDC; dotarea bibliotecii FADRTDC cu opere de valoare pentru şcoala şi liceul Tempus din Traian;5) īnfrăţirea localităţii Traian cu alte localităţi din lume, pentru sprijinirea valorilor locale īntru realizarea obiectivelor de interes local şi strāngerea legăturilor multilaterale cu lumea;6) acordarea de premii Tempus (burse, ajutoare, asistenţă juridică, umanitară, medicală, managerială, īn cărţi, alte stimulente materiale, financiare şi morale) pentru copii, şcolari, liceeni, studenţi, doctoranzi, personalităţi de seamă ale vieţii dacoromāneşti şi internaţionale;7) constituirea unui memorial TEMPUS, ca muzeu al timpului;b) PL comun al fundaţiei īmpreună cu alte instituţii publice sau private, cu alte persoane juridice sau fizice din ţară şi din străinătate, pentru obiective concrete;1) consolidarea statutului de comună al localităţii Traian şi transformarea ei īntr-o localitate urbană modernă;2) sprijinirea dezvoltării economico-sociale, a activităţilor cultural-ştiinţifice, artistice şi sportive locale, judeţene, susţinerea īntreprinderilor mici şi mijlocii pe plan local;3) realizarea căii ferate Slobozia–Amara–Griviţa prin Traian spre Făurei sau Dudeşti sau modernizarea căilor de comunicaţie dintre Traian şi alte localităţi importante din zona; constituirea societăţii de transport auto FADRTDC pe relaţiile Traian-Bucureşti, Constanţa, Buzău, Călăraşi, Braşov, Brăila etc;4) īnălţarea unui monument īn memoria īnaintaşilor dispăruţi după anul 1895 de la īntemeierea localităţii Traian, pe terenul FADRTDC;5) elaborarea şi publicarea monografiei localităţii Traian şi a judeţului Ialomiţa, precum şi a īntregului ţinut cuprins īn bazin hidrografic al rāului Ialomiţa, rāul sacru al dacoromānilor, de la izvoarele sale de sub Omul, Peştera Ialomiţei, Sfinxul dacoromānesc, la vărsare lui īn Dunăre; promovarea denumirilor geografice dacoromāneşti pentru localităţi, ape etc., precum şi alte denumiri dacoromāneşti unor noi născuţi şi a unor obiective locale;6) realizarea unor proiecte de autoconducere locală de tip european;7) consolidarea şi extinderea tezaurului FADRTDC: FADRTDC ca matcă unor idei, instituţii si societăţi de interes local, naţionale şi internaţionale: opera reprezentativă Tempus (sinteza ştiinţei şi conştiinţei creaţiei valorilor contemporane – tempologia), ADR, UDRTDC la Bucureşti, Liceul Tempus la Traian, S.C. Tempus Dacoromānia Comterra (editură, tipografie, post RTV TDC, producţie, servicii, construcţii, comerţ etc.), Centrelor FADRTDC la Traian, Slobozia şi īn Bucureşti (biblioteca, centre de sănătate, muzeu, arhiva, memorial, colecţii, club sportiv, mijloace fixe, terenuri, stadion, tārguri şi expoziţii FADRTDC la Traian), premii TDC etc. II. DACOROMĀNIA. Obiectiv: promovarea şi eternizarea valorilor dacoromāneşti.Cele 7 direcţii spirituale, de gāndire şi creaţie “DACOROMĀNIA” sunt:a) identificarea, cunoaşterea, cercetarea, dezvoltarea şi promovarea valorilor dacoromānisticii şi ale dacoromānităţii;b) cunoaşterea, cercetarea şi prezentarea reală a stării, proceselor şi fenomenului dacoromānesc de la origini pānă īn prezent, a tendinţelor şi perspectivelor sale īn īntreaga lor complexitate, cu deosebire īn domeniile social-economic, moral-politic, juridice, filosofic, cultural-artistic, tehnico-ştiinţific, ale credinţelor şi religiilor, militar, literar, medical şi acţiunilor umanitare interdacoromāneşti;c) păstrarea identităţii naţionale, a credinţei zamolsiene, a tradiţiilor strămoşeşti;d) unificarea spirituală a valorilor dacoromānităţii, a creaţiilor cultural-ştiinţifice;e) educarea şi instruirea tineretului īn spiritul comunităţilor de obşti ale dacoromānilor liberi;f) asigurarea īnvăţămāntului preuniversitar, universitar şi post-universitar dacoromānesc, precum şi a pregătirii şi susţinerii examenelor pentru doctorat īn institutele proprii īn vederea acordării titlurilor de doctor īn dacoromānistică pentru dacoromāni şi cetăţeni străini;g) difuzarea ideilor, principiilor, valorilor şi normelor de comportament dacoromāneşti īn ţară şi īn lume, īn centrele de afaceri, oriunde se află comunităţi dacoromāneşti temporare sau permanente.Cele 7 direcţii de luptă şi de acţiune “DACOROMĀNIA” sunt:a) organizarea şi desfăşurarea de activităţi pentru afirmarea şi apărarea valorilor, drepturilor şi intereselor fundamentale ale dacoromānilor de pretutindeni, sprijinirea multilaterală, prin noi īnşine, īn cadrul unor acţiuni concrete, permanente sau periodice, īn ţară şi īn lume;b) programe de cercetări, īn principal, fundamentale şi avansate, īn institutele ei proprii, şi de colaborare cu alte instituţii din ţară, la īnfăptuirea unor programe naţionale de cercetare;c) stabilirea de teme de cercetare fundamentală, pentru doctorat, tematici pentru cursuri post universitare, alte specializări necesare acţiunilor PROTEMDACOM -10 050;d) promovarea şi dezvoltarea relaţiilor pe toate planurile dintre toţi cetăţenii statelor dacoromāneşti şi dacoromānii de pretutindeni, inclusiv solidaritatea şi īntrajutorarea īn spirit comunitar dacoromānesc;e) realizarea unui Fond al Dacoromānităţii (FDR), sub egida FADRTDC, care să asigure logistica acţiunilor dacoromānilor prin ei īnşişi, independent de bugetul statelor dacoromāneşti şi interesele partidelor politice aflate la putere īn mod temporar; inclusiv īn domeniul acţiunilor umanitare, pentru repatriere şi pentru constituirea, sprijinirea şi consolidarea comunităţilor dacoromāneşti de pretutindeni;f) asigurarea activităţii unui Cabinet comterrist dacoromānesc (CADR), care să exprime, independent de puterea politică existentă, dincolo de conjunctura internaţională, interesele fundamentale eterne ale dacoromānităţii, atitudini şi orientări spirituale, direcţii de acţiune īn conformitate cu spiritul şi faptele originare dacoromāneşti; contracararea din punct de vedere cultural-ştiinţific a oricăror manipulări cultural-informaţionale şi anihilarea oricăror acţiuni antidacoromāneşti, oriunde s-ar iniţia; editarea revistei Lupta – revista - tribună a ideilor politico-juridice şi de conducere a fenomenului dacoromānesc, publicaţia cabinetului dacoromānesc; a revistei DacoRomānitatea – magazinul ilustrat al dacoromānităţii de pretutindeni;g) īnfiinţarea Universităţii DacoRomāne Tempus Dacoromānia Comterra (UDRTDC); fundamentarea doctrinei comterriste dacoromāneşti şi promovarea ei īn viaţa dacoromānilor; īnfiinţarea unui post de radioteleviziune independent prin satelit “DacoRomānitatea”, care să emită pentru dacoromānii de pretutindeni şi īn mai multe limbi străine şi a revistei cu acelaşi nume; editarea operelor fundamentale Enciclopedia TDC (Enciclopedia Dacoromānă), a Tratatului de dacoromānistică, de comterristică şi de tempologie, de europenistică, de ştiinţa conducerii, a Dicţionarul etimologic al limbii dacoromāne, Istoria dacoromānilor, a Calendarului dacoromānesc, a unor opere fundamentale ale clasicilor dacoromānisticii şi realizarea unor monografii privind personalităţile dacoromānităţii, a colecţiei Tempus Dacoromānia Comterra, precum şi a periodicelor FADRTDC. III. COMTERRA. Obiectiv: promovarea şi eternizarea valorilor comterriste şi europene Cele 7 direcţii spirituale, de gāndire şi creaţie ale programului “COMTERRA” sunt:a) cunoaşterea, cercetarea şi prezentarea reală a stărilor, proceselor şi tendinţelor fenomenului uman, de la origini şi pānă īn prezent, īn īntreaga lui complexitate, pe planeta Terra, cu deosebire īn domeniile social-politic, economic, juridic, filosofic, cultural, al īnvăţămāntului, educaţiei, artelor, tehnicii şi tehnologiei, credinţelor, militar, al sănătăţii, lingvistic şi literar;b) sprijinirea identificării, creării, consolidării şi a dezvoltării pe toate planurile a relaţiilor comterriste īn comunităţilor dacoromāneşti de pretutindeni, a valorilor dacoromānităţii īntr-o lume comterristă a tuturor;c) crearea şi apărarea valorilor, drepturilor şi intereselor fundamentale ale umanităţii, ale naţiunilor libere ale lumii, ale omului, oriunde şi īn orice situaţii sau īmprejurări s-ar afla specia umană pe Terra;d) studii şi cercetări pentru apărarea drepturilor omului, a libertăţilor cetăţeneşti, īn domeniul securităţii şi apărării europene, internaţionale, al geopoliticii şi geostrategiei, al medicinei tradiţionale, pentru sprijinirea şi acordarea de asistenţa medicală, umanitară;e) identificarea talentelor creatoare, ştiinţifice, tehnice, sportive, de orice fel;f) crearea de Centre culturale Tempus DacoRomānia Comterra;g) īntocmirea unor proiecte pentru acţiuni specifice pentru consolidarea şi promovarea spiritului conterrist dacoromānesc şi exprimarea liberă a unor atitudini civice pentru eternizarea valorilor dacoromāneşti şi comterriste īn lume.Cele 7 direcţii de luptă şi de acţiune “COMTERRA” sunt: a) unirea forţelor spirituale ale comunităţii de naţiuni libere īn vederea realizării idealurilor naţionale şi universale dintotdeauna, bazate pe adevăr, dreptate, libertate, īnţelegere, solidaritate şi īntrajutorare, prin dezvoltarea relaţiilor pe toate planurile dintre toate naţiunile lumii; sprijinirea identificării, creării, consolidării şi a dezvoltării multilaterale a comunităţilor dacoromāneşti de pretutindeni, a valorilor dacoromānităţii īn lume;b) crearea Parlamentelor organizaţiilor nonguvernamentale dacoromāneşti īn ţările īn care există comunităţi dacoromāneşti, inclusiv la nivel european;c) apărarea drepturilor şi a libertăţilor cetăţeneşti ale dacoromānilor, sprijinirea şi acordarea de asistenţă medicală, umanitară, comunitară;d) stimularea şi ajutorarea talentelor creatoare, ştiinţifice, tehnice, artistice, sportive, de orice fel;e) sprijinirea funcţionării Centrelor culturale Tempus Dacoromānia Comterra īn lume;f) strāngerea de fonduri financiare şi materiale pentru acţiuni specifice;g) participarea nemijlocită la deciziile majore din ţările īn care locuiesc şi la deciziile de interes naţional din ţară.B. STATUTUL ACADEMIEI DACOROMĀNE „TEMPUS DACOROMĀNIA COMTERRA”Capitolul I, DENUMIRE, SCOP, OBIECT, SEDIU ŞI DURATĂArt. 1. Denumirea societăţii autonome este ACADEMIA DACOROMĀNĂ (A.D.R.) ACADEMIA DACOROMĀNĂ (A.D.R.) este principala parte componenta autonomă a Fundaţiei ADRTDC şi, totodată, continuatoarea şi legatara unică a Institutului Naţional pentru Romānitate şi Romānistică (INPROROM), fondat īn 1991 şi a Cercului de studii DECENEU.A.D.R. este, ca şi Fundaţia de care apartine, o instituţie independentă de stat sau de partide politice, non-profit, de interes public naţional şi internaţional, de cercetare īn domeniile fundamentale ale ştiinţei, culturii, artei şi tehnicii, independentă īn acţiunile ei īnfiinţată de Fundaţia Tempus devenită FADRTDC.A.D.R. se constituie ca o societate a oamenilor liberi, care au conştiinţă de dacoromāni şi care militează pentru eternizarea valorilor dacoromāneşti de la origini şi pānă īn prezent, pe Terra noastră comună.Ea a dobāndit personalitate juridică la 1 decembrie 1991, cu denumirea „Institutul Naţional pentru Romānitate şi Romānistică“ (INPROROM), reorganizat la 9 mai 1995 īn ACADEMIA DACOROMĀNĂ, īn īncheierea din şedinţa publică din 21 iunie 1995, dosar nr. 34/PJ īnregistrat la 24 ianuarie 1992 la Judecătoria Sectorului 1, prin sentinţa civilă nr. 49 din 31 ianuarie 1992, reorganizată, ulterior, prin modificări consemnate īn īncheierea din şedinţa publică de la 6 octombrie 2003 īn dosarul nr. 51/P.J./2003, de la Judecătoria sectorului 6, Bucureşti, respectiv dosarul nr. 79/PJ./2004 din 28 iulie 2004. Din data de 9 mai 2008 este parte componentă a FADRTDC.Activitatea A.D.R. se desfăşoară potrivit Programului PROTEMDACOM - 10050 (2050) al FUNDAŢIEI ACADEMIA DACOROMĀNĂ „TEMPUS DACOROMĀNIA COMTERRA” care are deviza: "A FI PENTRU A ŞTI, A ŞTI PENTRU A AVEA, A AVEA PENTRU A PUTEA, A PUTEA PENTRU A FACE, A FACE PENTRU A FI OAMENI FERICIŢI!"Art. 2. Scopul A.D.R. este cunoaşterea, cercetarea, crearea, stimularea, promovarea, apărarea şi eternizarea valorilor temporale dacoromāneşti de pretutindeni, pe Terra noastră comună.Creată din nevoia unor clarificări privind problematica omului, a timpului, privind geneza, identitatea naţională şi culturală, dacoromānistica, privind stimularea creativităţii, cercetarea, apărarea drepturilor şi libertăţii omului, privind problema conducerii şi a dreptului īntr-o lume globală, a cunoaşterii şi acţiunii īn general, A.D.R. īşi propune să colaboreze cu persoane fizice şi juridice din ţară şi din străinătate, care au preocupări comune, pentru conceperea şi realizarea de proiecte interdisciplinare de interes naţional şi internaţional.Conceptul de Tempus se constituie ca expresie a conştiinţei unei persoane īn raport cu semenii, cu naţiunea şi cu comunitatea de naţiuni de pe Terra. Deviza acesteia este: „Primul īn timp!“ (Prior in tempore!)Conceptul deDacoRomānia şi dacoromānitate constituie expresia istorică, logică şi prospectivă a unei entităţi naţionale dacoromāneşti, cu o vechime multimilenară, cu puternice interese şi aspiraţii la nivel planetar de promovare a păcii şi a solidarităţii interumane, fără discriminări sau exclusivisme, spre edificarea prin eforturi comune a unei lumi a libertăţii, a cunoaşterii şi a creativităţii, a demnităţii persoanei umane şi a democraţiei naţiunilor, a prosperităţii. Deviza ei este: „Spre viitorul DacoRomāniei!“Conceptul deComTerra este expresia conştiinţei lumii īn care trăim, a tuturor oamenilor şi naţiunilor de pe Terra noastră comună. Deviza acesteia este: „Īntru eternizarea valorilor temporale dacoromāneşti pentru o lume comterristă, a fiecăruia şi a tuturora!“Obiectivul strategic al A.D.R. este pregătirea spirituală a renaşterii pentru reīntregirea naţiunii dacoromāne de pretutindeni īn contextul valorilor umane temporale şi universale. Īn acest sens, A.D.R. colaborează cu academii, instituţii de stat şi private de cercetare, de īnvăţămānt, religioase, cu Partidul Romāniei Europene - PRE pe care l-a īnfiinţat, alte organizaţii şi instituţii cultural-ştiinţifice din Romānia şi vecinătăţile sale, de oriunde trăiesc dacoromāni.Ea are ca temei atāt adevărul, cāt şi acţiunea eficace şi militează pentru stimularea acestora īn cercetarea ştiinţifică, īn creativitate, īnvăţămānt, īn educaţie permanentă, īn promovarea şi apărarea drepturilor şi libertăţii omului şi ale naţiunii dacoromāne pe Terra noastră comună. A.D.R. contribuie, independent de stat, la īntărirea legăturilor dacoromānilor din ţară cu dacoromānii din afara frontierelor ţării şi acţionează pretutindeni pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii dacoromāneşti sub aspect etnic, cultural, lingvistic şi religios, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt ei īn momentul de faţă.Art. 3. Sediul legal A.D.R. este tot la sediul FADRTDC, īn strada Drumul Taberei 26/119, sectorul 6, C.P. 58, 0.P. 14, cod poştal 061355, Bucureşti.A.D.R. funcţionează īn cadrul FADRTDC pentru o durată de timp nelimitată, cu respectarea Constituţiei şi legislaţiei Romāniei şi poate avea filiale īn localităţi din ţară şi străinătate, oriunde se află dacoromāni, dacoromānofoni.Art. 4. A.D.R, ca iniţiatoare, alături de Fundaţia Tempus, a Partidului Romāniei Europene – P.R.E., poate funcţiona īn fiecare sediul local al P.R.E. conform statutului P.R.E. şi va coopera, sprijinind concret din punct de vedere ideologic, ştiinţific şi cultural acţiunile acestuia, conform Acordului de cooperare īncheiat īntre conducerea P.R.E. şi conducerea FADRTDC.Capitolul II, MEMBRII A.D.R.Art. 5. A.D.R. se compune din: a) membri fondatori, b) membri de onoare; b) membri titulari; c) membri corespondenţi; d) membri asociaţi.Persoanele care au participat la fondarea INPROROM şi a Cercului de studii Deceneu sunt membrii ei fondatori. Calitatea de „membru de onoare“ se atribuie, fără restricţii numerice, unor personalităţi, oameni de ştiinţă şi de cultură din ţară şi din străinătate, care au contribuţii reprezentative īn viaţa cultural-ştiinţifică şi care sprijină substanţial A.D.R.Calitatea de „membru titular“ se atribuie unor personalităţi cultural-ştiinţifice romāneşti sau străine, care desfăşoară activităţi compatibile cu statutul, care aderă şi susţin activităţile legale ale A.D.R. şi care plătesc cotizaţia stabilită. Ei sunt īn număr de minim 100, aleşi prin vot secret de Senatul A.D.R. dintre oamenii cu īnaltă ţinută morală şi cetăţenească, creatori de lucrări originale de valoare, precum şi dintre oamenii de acţiune care s-au remarcat prin sprijinirea concretă şi prin promovarea valorilor dacoromāneşti din ţară şi de pretutindeni. Ei au dreptul să semneze operele lor cu titlul de „adr.“ (adrist).Calitate de membru titular sau de onoare se poate acorda şi post mortem.Calitatea de „membru corespondent“ se atribuie unor persoane, din ţară şi din străinătate, cu contribuţii la progresul cunoaşterii, care se remarcă prin acţiuni īntru eternizarea valorilor temporale ale dacoromānităţii şi care solicită să-şi prezinte rezultatele sub egida A.D.R.Calitatea de „membru asociat“ se atribuie personalităţilor cu o bogată activitate ştiinţifică, militantă pe tărām civic, de interes naţional şi internaţional, care solicită expres o colaborare temporară.Pot deveni membri asociaţi persoanele juridice independente, fundaţiile, asociaţiile, federaţiile, societăţile comerciale, inclusiv personalităţile sau persoanele fizice independente din ţară şi din străinătate care īncheie cu A.D.R. contracte de cercetare, convenţii de cooperare şi asociere pentru acţiuni şi manifestări specifice. Art. 6. Drepturile membrilor titulari sunt următoarele: să fie aleşi īn organele de conducere ale A.D.R.; să participe la Forumul (Adunarea generală) şi la şedinţele Senatului A.D.R.; să participe la manifestările organizate de A.D.R. sau la care aceasta este invitată; să participe la realizarea de studii, expertize, avize etc., prin contracte de cercetare īncheiate; să propună căile şi metodele cele mai eficiente pentru aplicarea rezultatelor obţinute īn activitatea ştiinţifică; să beneficieze, prin A.D.R., de rezultatele care decurg din realizarea studiilor ştiinţifice; să colaboreze la publicaţiile A.D.R.; să reprezinte A.D.R. la manifestări pe baza mandatului dat de conducerea A.D.R. īn acest sens; să primească recomandări din partea A.D.R. pentru acces īn biblioteci, cluburi ale oamenilor de ştiinţă, manifestări ştiinţifice internaţionale etc.; să solicite sprijinul A.D.R. īn munca de cercetare ştiinţifică şi īn publicarea lucrărilor personale; să recomande īn scris primirea de noi membri A.D.R., să fie recomandaţi pentru obţinerea de titluri ştiinţifice sau pentru primirea calităţii de membru al altor academii.Art.7. Īndatoririle membrilor titulari sunt următoarele: să respecte prevederile Statutului şi ale regulamentului centrului sau filialei, să prezinte īn fiecare an o comunicare ştiinţifică pe baza unui contract de cercetare īncheiat cu S.A.D.R. conform tematicii stabilite de acesta, sau un plan de acţiune cu rezonanţă īntru dacoromānitate; să īndeplinească atribuţii īncredinţate de conducerea A.D.R. sau de către filială; să aibă o participare activă, concretă, īn cadrul secţiilor A.D.R., ale filialei; să prezinte, la cerere, Senatului A.D.R. informări asupra activităţii lor ştiinţifice; să comunice secretariatului Academiei orice schimbare survenită īn statutul personal de om de ştiinţă (grade sau titluri ştiinţifice, premii acordate, dobāndirea calităţii de membru al unei asociaţii, organizaţii internaţionale etc.), să nu desfăşoare activităţi politice īn Academie; să manifeste solidaritate militantă faţă de comunitatea de cercetare şi acţiunile membrilor A.D.R.; să plătească cu regularitate cotizaţia; să manifeste o grijă deosebită pentru promovarea imaginii Academiei, prezentāndu-se cu titlurile recunoscute īn A.D.R.Art. 8. Sancţiunile pentru īncălcarea statutului A.D.R. sunt următoarele:- avertisment dat de către preşedintele A.D.R. īn cadrul şedinţelor şi sesiunilor publice ale A.D.R.; - decăderea din gradele de valoare de la 7 la 1 din corpul conducătorilor tempusieni, sihaştrilor dacoromāni, respectiv din corpul luptătorilor comterrişti;- retragerea titlurilor şi diplomelor acordate de A.D.R.;- trecerea din categoria membrilor titulari īn categoria membrilor corespondenţi, respectiv scoaterea din rāndul membrilor corespondenţi; - excluderea din rāndul membrilor asociaţi sau de onoare.Pierderea calităţii de membru este hotărātă de către Senatul A.D.R. īn următoarele situaţii: la cererea adresată īn scris preşedintelui, de către cel īn cauză; neplata cotizaţiei timp de cel puţin un an; nerespectarea statutului prin desfăşurarea unei activităţi contrare prevederilor de mai sus.Capitolul III, STRUCTURA A.D.R. Art. 9. A.D.R. are următoarea structură:- o reţea de cercetare ştiinţifică formată din 3 tipuri de centre de cercetare: temporale pentru cercetarea problemelor timpului īn filosofie, creativitate, ştiinţa conducerii şi drept (secţia Tempus); dacoromāneşti pentru cercetarea problemelor dacoromānităţii (secţia Dacoromānă) şi comterriste pentru cercetarea problemele globale, comune ale Terrei (secţia Comterra); - Universitatea DacoRomānă Tempus DacoRomānia ComTerra (UDRTDC), pe scurt Universitatea DacoRomānă TDC, pentru īnvăţămāntul universitar dacoromānesc; - Laboratorul de Creaţie Tempus DacoRomānia ComTerra (L.C.T.D.C.), care este centru de cercetare-dezvoltare-creaţie-acţiune, de stimulare a ideilor novatoare, inclusiv literar-artistice şi de evaluare a acţiunilor.- Cabinetul Dacoromānesc (C.D.R.) ca grup permanent de acţiune pentru eternizarea valorilor dacoromāneşti īn ţară şi īn lume;- Biblioteca dacoromānească, īn care se constituie tezaurul dacoromānesc (fondul de cărţi şi de publicaţii, de manuscrise ale membrilor şi ale īnaintaşilor dacoromāni);- Centrul Mass Media T.D.C., īn scopul promovării ideilor, acţiunilor, a rezultatelor cercetărilor īntreprinse şi a creaţiilor membrilor (editură, rtv, presă, INTERNET etc.);- Cabinetul avocaţilor dacoromāni pentru apărarea īn justiţie a libertăţii şi drepturilor dacoromānilor din A.D.R. şi de pretutindeni;- Cabinetul medicilor dacoromāni pentru asigurarea asistenţei medicale la domiciliu a dacoromānilor de pretutindeni;- Căminul dacoromānesc – o instituţie proprie de asistenţă la bătrāneţe pentru membrii A.D.R. cu situaţie familială dificilă;- Clubul dacoromānilor pentru petrecerea timpului liber şi alte activităţi specifice.Conducerea numită de Senatul A.D.R. va prezenta acestuia de īndată, spre aprobare, proiectul de regulament de organizare şi funcţionare.Art. 10. Īn secţiile A.D.R. se studiază următoarele: I. Tempus – problematica timpului, ştiinţa conducerii, creativitatea, filosofia, istoria, economia, managementul. Se cercetează, īn principal trecutul, post factum.II. DacoRomānia – dacoromānistică, sociologie, medicină şi drept. Se cercetează, īn principal, prezentul, īntemeindu-se pe acţiuni concrete pentru viitorul Dacoromāniei.III. ComTerra – comterristică, adică probleme globale, comunicare şi lingvistică. Se cercetează, īn principal, viitorii posibili, tacticile şi strategiile prospective pe termen lung pe Terra noastră comună.Art. 11. Secţiile īn acţiune devin Corpuri ale A.D.R. cu acelaşi nume. Membrii secţiei Tempus constituie Corpul conducătorilor tempusieni, membrii Secţiei DacoRomānia constituie Corpul sihaştrilor dacoromāni, iar secţia ComTerra īn Corpul luptătorilor comterrişti, fiecare corp avānd 7 ordine de valoare, fiecare ordin de valoare fiind echivalent īn grad cu cel corespondent din celălalt corp. Corpul conducătorilor tempusienilor se compune, īn ordinea crescătoare a valorilor promovate, din ordinele conducătorilor tempusieni: Geea, Aristotel, Confucius, Iustinian, Shakespeare, Albert Einstein şi Mihai Eminescu. Sediul Corpului conducătorilor tempusieni este īn Munţii Bucegi, la Vārful Omul. Patronul Secţiei Tempus şi al Corpului conducătorilor tempusieni este Mihai Eminescu.Titlul suprem de consacrare temporală este Prior in tempore (Primul īn timp).Corpul sihaştrilor dacoromāni se compune, īn ordinea crescătoare a valorilor promovate, din ordinele: Nicolae Densuşianu, Constantin Brāncuşi, George Enescu, Mircea Eliade, Deceneu, Dromichete şi Zamolse. Sediul Corpului sihaştrilor dacoromāni este īn Munţii Bucegi, la Peştera Ialomiţei – Sfinxul Dacoromānesc. Patronul spiritual al Corpului sihaştrilor dacoromāni este Zamolse. Titlul suprem de consacrare spirituală este de „sihastru zamolsian dacoromān“. Corpul luptătorilor comterrişti se compune, īn ordinea crescătoare a valorilor promovate, din cavalerii luptătorilor comterrişti: Al. I. Cuza, Avram Iancu, Ştefan cel Mare şi Sfānt, Mihai Viteazul, Regalian, Decebal şi Burebista. Sediul Corpului cavalerilor luptători este īn Munţii Orăştiei pe Grădiştea Muncelului, la Sarmisegetusa Regia. Patronul cavalerilor luptători comterrişti este Burebista.Titlul suprem de consacrare militantă este cel de „luptător comterrist burebistan“. Membrii A.D.R. (A.D.R.işti) se aleg din rāndul candidaţilor A.D.R. de către S.A.D.R. Ei obţin dreptul de a semna cu iniţialele A.D.R. īnaintea numelui şi prenumelui īn acte publice, oficiale. Candidat A.D.R. poate fi orice persoană care īnaintează un dosar conform prevederilor art. 19 din momentul īn care a depus documentele necesare şi pānă cānd Senatul A.D.R. īi comunică decizia. Membri corespondenţi ai A.D.R. sunt īn număr de pānă la 333 şi sunt aleşi prin vot direct, din rāndul candidaţilor, de către Senatul A.D.R.Primirea membrilor titulari īn A.D.R. se face printr-un discurs de recepţie.Membri A.D.R. de orice fel nu poartă titlurile de academicieni specifice Academiei Romāne, iar S.A.D.R. nu interzice ca un membru A.D.R. să devină, īn acelaşi timp, membru al altor academii din ţară sau din străinătate.Art. 12. Tempusienii, sihaştrii şi luptătorii prezintă anual Senatului din care fac parte informări scrise asupra activităţii lor desfăşurate pe baza de contracte de cercetare-dezvoltare-creaţie-acţiune.Art. 13. Senatul A.D.R. alege prin vot secret al S.A.D.R., din rāndul personalităţilor ştiinţifice, culturale şi artistice sau al oamenilor de acţiune din ţară şi din străinătate, membri de onoare, īn număr nelimitat.Art. 14. Numărul total al membrilor titulari A.D.R. este de minim 100, adică aproximativ 33 pentru fiecare Secţie a A.D.R. la care se adaugă Preşedintele A.D.R.Trezorierul creaţiilor (T.C.A.D.R.) este prim-vicepreşedintele A.D.R. şi şef al secţiei Tempus, care cuprinde Corpul conducătorilor tempusieni. Şeful Secţiei DacoRomānia, care cuprinde Corpul sihaştrilor zamolsieni dacoromāni, este şi şef al Cabinetului dacoromānesc.Preşedintele Comisiei de control (P.C.C.) este şi şef al Secţiei ComTerra, cāt şi al Corpului cavalerilor luptători comterrişti. Numărul membrilor de onoare şi al membrilor asociaţi este nelimitat. Ei pot participa la şedinţele S.A.D.R. şi au dreptul la un vot consultativ. Membrii corespondenţi achită doar jumătate din cuantumul cotizaţiei membrilor titulari, cu titlu de donaţie.Art. 15. Membrii A.D.R. sunt aleşi de către S.A.D.R. pe baza propunerilor prezentate de directorii centrelor de cercetare şi/sau ai filialelor A.D.R.Art. 16. A.D.R. conferă titluri, diplome, medalii şi insigne corespunzătoare corpurilor, ordinelor şi gradelor de valoare tuturor membrilor, precum şi celor care binemerită de la dacoromānitate.Membrii titulari pot primi indemnizaţii stabilite de S.A.D.R.Art. 17. A.D.R. asigură membrilor săi sprijinul necesar pentru dezbaterea şi publicarea unor lucrări valoroase şi originale.Art. 18. Preşedintele de onoare al A.D.R. prezidează şedinţele cele mai importante ale A.D.R.Art. 19. Primirea membrilor titulari şi ai celor corespondenţi se face pe baza de dosar care cuprinde 2 recomandări scrise, făcute de membri titulari A.D.R., īnsoţite de: curriculum vitae conform modelului A.D.R., lista lucrărilor ştiinţifice publicate sau prezentate īn cadrul manifestărilor ştiinţifice, lista publicaţiilor romāne şi străine īn care este citat, memoriu privind descrierea acţiunilor concrete iniţiate şi finalizate cu rezultate concrete, şi două fotografii tip legitimaţie digitale.Art. 20. Dosarul se analizează īn cadrul secţiei şi se prezintă Senatului. Cererile acceptate pentru calitatea de membru titular şi membru corespondent sunt supuse pentru aprobare – prin vot secret – īntr-o şedinţă a Senatului.Art. 21. Īn cadrul filialelor, primirea de noi membri urmează aceleaşi reguli de formare şi aprobare a dosarelor. Dosarele sunt īnaintate la sediul central al Academiei īn ultima lună a fiecărui trimestru, după care urmează aceeaşi metodologie ca şi pentru dosarele formate īn cadrul sediului central. Membrii titulari confirmaţi vor prezenta, ulterior, „Discursul de primire“ īn şedinţă publică la sediul central sau la filiale.Art. 22. Secretarul executiv are obligaţia ca, īn termen de 15 zile de la aprobarea de către Senat, să anunţe celor īn cauză hotărārile luate şi să asigure eliberarea carnetelor de membru, īncasarea taxelor de īnscriere, a cotizaţiilor etc.Art. 23. Dosarele ştiinţifice sunt păstrate la sediul central al A.D.R. şi īn duplicat la filială.Art. 24. Calitatea de membru de onoare se acordă de către Senat la propunerea a cel puţin 3 membri A.D.R. şi se conferă de către Preşedintele Academiei Dacoromāne. Membrii de onoare desemnaţi prezintă un „Discurs de primire“. Art. 25. Senatul este, totodată, şi Consiliul ştiinţific A.D.R., fiind format din şefii de secţiei, adică din prim-vicepreşedintele A.D.R., cei 2 vicepreşedinţi şi cei 21 de directori ai centrelor de cercetare şi este condus de către Preşedintele A.D.R.Art. 26. Secţiile se īntrunesc cel puţin o dată pe lună şi dezbat aspecte care interesează activitatea secţiei, luānd hotărāri cu majoritatea simplă a membrilor săi. Art. 27. Secţia Tempus are drept scop:a) īn planul cercetării fundamentale: identificarea, cunoaşterea, cercetarea, dezvoltarea şi promovarea valorilor timpului de orice fel; b) īn plan acţional: organizarea şi desfăşurarea de activităţi pentru afirmarea şi apărarea valorilor, drepturilor şi intereselor fundamentale ale individului şi ale umanităţii pe planul temporal, pentru īnfăptuirea unor acţiuni concrete, permanente sau periodice, atāt īn ţară, cāt şi īn lume; Art. 28. Direcţiile de activitate ale Secţiei Tempus sunt:A) īn plan spiritual: a) cunoaşterea, cercetarea şi prezentarea reală a stării, proceselor şi fenomenului temporal de la origini pānă īn prezent, a tendinţelor şi perspectivelor acestuia īn īntreaga lor complexitate, cu deosebire īn domeniile social-economice, moral-politice, juridice, filosofice, cultural-artistice, tehnico-ştiinţifice, ale credinţelor şi religiilor, militare, literare şi ale acţiunilor umanitare; b) unificarea spirituală a valorilor umanităţii; c) face cercetări, īn principal, fundamentale şi avansate īn centrele de cercetare proprii; stabileşte teme de cercetare fundamentală pentru doctorate, tematici de cursuri post-universitare, alte specializări conexe scopurilor īn domeniile tempologiei; acorda titlul de doctor īn tempologie; īncheie acorduri şi colaborează īn domeniul cercetării ştiinţifice cu alte instituţii din ţară şi din străinătate; participă la elaborarea şi īnfăptuirea unor programe naţionale şi internaţionale de cercetare; f) organizează dezbateri, consfătuiri, manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale; g) propune acordarea titlului de Prior in tempore (Primul īn timp) personalităţilor creatoare de timp sau care contribuie esenţial la cunoaşterea adevărului despre timp. B) Īn plan acţional: a) militează pentru unirea forţelor spirituale ale cercetătorilor īn vederea realizării idealurilor umaniste īn plan temporal; b) pentru formarea şi exprimarea liberă a unor atitudini şi conştiinţe temporale īn ţară şi īn lume; c) sprijină cercetările membrilor din unităţile proprii la soluţionarea problemelor de tempologie; d) sprijină participarea cercetătorilor din centrul de cercetare la manifestări ştiinţifice internaţionale, pe bază de acorduri īncheiate cu parteneri străini; e) asigură pregătire pentru susţinerea examenelor pentru doctorat īn centre de cercetare proprii pentru tempologie; f) asigură publicarea ideilor, principiilor, valorilor şi normelor de comportament dacoromāneşti īn ţară şi īn lume prin revista secţiei Tempus.Art. 29. Fac parte din secţie următoarele centre de cercetare:I. Centrul de cercetare pentru problemele timpului fizic, chimic, biologic şi medical „Iancu Scutaşu Comăneanu“; II. Centrul de cercetare pentru problemele timpului tehnic şi tehnologic „I. Basgan“; III. Centrul de cercetare pentru problemele timpului īn conducere „Ştefan Odobleja“;IV. Centrul de cercetare pentru problemele timpului īn domeniul juridic şi militar „Yolanda Eminescu“;V. Centrul de cercetare pentru problemele timpului spiritualităţii religioase ”Mircea Eliade”VI. Centrul de cercetare pentru problemele timpului creativităţii, filosofiei, logicii şi psihologiei, al educaţiei, īnvăţămāntului, culturii şi artelor „Emanoil Gojdu“;VII. Centrul de cercetare pentru problemele timpului comunicării şi lingvisticii „Ion Rotaru”;Art. 30. Secţia DacoRomānia īşi īntemeiază īntreaga activitate pe principiul promovării adevăratelor valori ale dacoromānităţii, contribuind nemijlocit la dezvoltarea pe baze democratice a spiritualităţii dacoromāneşti, a ştiinţei şi culturii dacoromāne, la afirmarea cercetătorilor şi oamenilor de acţiune, pe plan naţional şi pe plan internaţional.Secţia DacoRomānia are două scopuri fundamentale:A) īn plan spiritual: identificarea, cunoaşterea, cercetarea, dezvoltarea şi promovarea valorilor dacoromānisticii şi ale dacoromānităţii pentru pregătirea spirituală a reīntregirii ţării īn graniţele ei fireşti şi consolidarea acestora īn ţară şi īn lume. B) īn plan acţional: organizarea şi desfăşurarea de activităţi pentru stimularea, afirmarea şi apărarea valorilor, drepturilor şi intereselor fundamentale ale dacoromānilor de pretutindeni, sprijinirea multilaterală pentru īnfăptuirea unor acţiuni concrete, permanente sau periodice, īn ţară şi īn lume.Art. 31. Direcţiile de activitate ale secţiei DacoRomānia sunt:A) īn plan spiritual: a) cunoaşterea, cercetarea şi prezentarea reală a stării, a proceselor şi fenomenului dacoromānesc de la origini pānă īn prezent: a tendinţelor şi a perspectivelor lui, īn īntreaga lor complexitate, cu deosebire īn domeniile social-economic, moral-politic, juridic, filosofic, cultural-artistic, tehnico-ştiinţific, al credinţelor şi religiilor, militar şi a acţiunilor umanitare interdacoromāneşti;b) unificarea spirituală a valorilor dacoromānităţii;c) redacoromānizarea dacoromānilor de pretutindeni, precum şi dacoromānizarea permanentă a descendenţilor.B) īn plan acţional: a) unirea forţelor spirituale ale dacoromānimii īn vederea realizării idealurilor naţionale dintotdeauna, īn primul rānd pregătirea spirituală a reīntregirea ţării īn graniţele fireşti; identificarea permanentă a intereselor naţionale dacoromāneşti īn fiecare moment;b) funcţionarea unui Cabinet dacoromānesc (C.D.R.), care să exprime, independent de puterea politică existentă şi dincolo de conjunctura internaţională, interesele fundamentale eterne ale dacoromānităţii, atitudini şi orientări spirituale şi să dea direcţii de acţiune īn conformitate cu spiritul şi cu faptele originare dacoromāneşti īn concertul mondial de valori ale mişcării comterriste, īn cultura umanistă, precum şi īn acţiunile şi conştiinţa comună a umanităţii;c) promovarea şi dezvoltarea relaţiilor pe toate planurile dintre toţi cetăţenii statelor dacoromāneşti şi dacoromānii de pretutindeni, inclusiv solidaritatea şi īntrajutorarea īn spirit comunitar dacoromānesc şi realizarea unui Fond al Dacoromānităţii care să asigure logistica acţiunilor dacoromānilor prin ei īnşişi, independent de bugetele de stat, inclusiv īn domeniul acţiunilor umanitare, pentru crearea, sprijinirea şi consolidarea comunităţilor dacoromāneşti de pretutindeni.A) īn plan spiritual:a) face cercetări, īn principal, fundamentale şi avansate īn centrele proprii; stabileşte teme de cercetare fundamentală, pentru doctorat, tematici de cursuri post-universitare, alte specializări conexe scopurilor A.D.R. īn domeniul dacoromānisticii; propune acordarea titlului de doctor īn dacoromānistică;b) conduce Universitatea DacoRomānă T.D.C., asigură manuale şi cursuri universitare;c) īncheie acorduri şi colaborează īn domeniul cercetării ştiinţifice cu alte instituţii din ţară şi din străinătate; participă la elaborarea şi īnfăptuirea unor programe naţionale şi internaţionale de cercetare;d) organizează manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale;B) īn plan acţional:a) sprijină cercetările membrilor A.D.R. din unităţile proprii şi stimulează soluţionarea problemelor dacoromāneşti şi internaţionale;b) sprijină participarea cercetătorilor A.D.R. la manifestări ştiinţifice internaţionale, pe baza acordurilor īncheiate cu parteneri străini;c) asigură funcţionarea permanentă a C.D.R.;d) asigură pregătirea pentru susţinerea examenelor de doctorat īn centre de cercetare proprii pentru dacoromāni şi pentru cetăţenii străini;e) asigură publicarea ideilor, principiilor, valorilor şi normelor de comportament dacoromāneşti īn ţară şi īn lume, oriunde se află comunităţi dacoromāneşti;f) militează pentru formarea şi exprimarea liberă a unor atitudini civice, pentru eternizarea valorilor dacoromāneşti şi promovarea acestora īn ţară şi īn lume. Art. 32. Secţia DacoRomānia este compusă din 7 centre dacoromāneşti de cercetare:I. Centrul dacoromān de cercetare īn problemele dacoromānităţii şi ale dacoromānisticii;a) Departamentul de dacoromānistică editează revista Dacoromānitatea şi este compus din: 1) Biroul pentru Romānia şi Republica Moldova, 2) Biroul pentru dacoromānii de pretutindeni; b) Departamentul pentru dacoromānistică editează revista DacoRomānia şi este compus din: 1) Biroul pentru dacoromānistică, 2) Biroul pentru dacistică „Nicolae Copoiu“, 3) Biroul pentru romānistică „Ioan Călin”, 4) Biroul pentru eurodacoromānistică.II. Centrul dacoromān de cercetare īn problemele istoriei, comunicării, limbii şi literaturii dacoromāne „Augustin Deac“; III. Centrul dacoromān de cercetare īn problemele conducerii social-politice, ştiinţelor juridice şi ale administraţiei publice „Emil Mihuleac“; IV. Centrul de cercetare dacoromān īn problemele creativităţii, filosofiei, logicii, educaţiei, īnvăţămāntului, culturii şi artelor;V. Centrul dacoromān de cercetare īn problemele economice, tehnice şi tehnologice, culturii materiale, arhitecturii, construcţiilor şi meşteşugurilor străvechi şi ale mediului natural; VI. Centrul dacoromān de cercetare īn problemele militare de securitate şi apărare, siguranţă naţională, informaţii şi ordine publică – „grl. Ion Şuţa”;VII. Centrul dacoromān de cercetare īn problemele spiritualităţii zamolsiene dacoromāneşti, ale credinţei, religiei şi mitologiei, folclorului, tradiţiilor şi datinilor „Dumitru Bălaşa“;Art. 33. Secţia ComTerra militează pentru promovarea şi afirmarea valorilor umaniste īn lume, īn spiritul convieţuirii paşnice pe Terra noastră comună – esenţa spiritului comterrist – şi reuneşte membri ai naţiunilor independente şi suverane din lumea īntreagă avānd ca scop:a) organizarea şi desfăşurarea de activităţi pentru apărarea valorilor, drepturilor şi intereselor fundamentale ale umanităţii, ale naţiunilor libere ale lumii, ale omului, oriunde şi īn orice situaţie sau īmprejurare s-ar afla specia umană pe Terra;b) cunoaşterea, cercetarea, dezvoltarea şi promovarea spiritului comterrist, sub toate formele lui de manifestare a libertăţii şi demnităţii umane, a democraţiei comterriste;c) pregătirea spirituală a mişcării comterriste şi consolidarea acesteia īn lume. Art. 34. Direcţiile de activitate sunt:a) unirea tuturor forţelor spirituale ale umanităţii īn vederea realizării idealurilor de libertate şi de demnitate ale persoanei umane, ale tuturor naţiunilor, precum şi pentru independenţă şi unitate naţională, de constituire a statelor naţionale, suverane şi independente, unice şi democratice īn graniţele lor fireşti, ale căror teritorii sunt indivizibile şi inalienabile;b) promovarea şi dezvoltarea relaţiilor umane, paşnice, fireşti, multilaterale, īn deplină egalitate şi respect reciproc dintre cetăţenii statelor naţionale īntre ei şi dintre toate statele lumii īntre ele, īn comunitatea liberă a naţiunilor libere;c) cunoaşterea, cercetarea şi prezentarea reală a stărilor, proceselor şi tendinţelor fenomenului uman de la origini şi pānă īn prezent īn īntreaga lui complexitate pe Terra, cu deosebire īn domeniile social-politic, economic, juridic, filosofic, cultural, al īnvăţămāntului, educaţiei, artelor, tehnicii şi tehnologiei, credinţelor, militar, al sănătăţii, lingvistic şi literar.Art. 35. Secţia ComTerra desfăşoară următoarele activităţi:a) face cercetări, īn principal fundamentale şi avansate īn centrele proprii;b) colaborează īn domeniul cercetării ştiinţifice cu alte instituţii din ţările lumii, la elaborarea şi īnfăptuirea unor programe internaţionale de cercetare;c) organizează manifestări ştiinţifice internaţionale;d) īncheie acorduri şi colaborează īn domeniul cercetării ştiinţifice cu alte instituţii similare interesate;e) asigură participarea membrilor la manifestări ştiinţifice internaţionale pe baza acordurilor īncheiate cu partenerii internaţionali. Fac parte din Secţia ComTerra următoarele centre de cercetare comterriste:I. Centrul de cercetări comterriste pentru problemele comune ale Terrei; II. Centrul de cercetări comterriste pentru problemele sănătăţii omului „Ştefan Milcu”;III. Centrul de cercetări comterriste pentru problemele drepturilor omului şi ale libertăţilor cetăţeneşti, comunităţii naţiunilor libere, statelor naţionale „Istrate Micescu“; V. Centrul de cercetări comterriste pentru problemele comunicării şi limbajelor umane; V. Centrul de cercetări comterriste pentru problemele naturii şi economiei;VI. Centrul de cercetări comterriste pentru problemele educaţiei, īnvăţămāntului, culturii şi artelor; VII. Centrul de cercetări comterriste pentru problemele păcii şi securităţii internaţionale „Nicolae Titulescu“;Art. 36. Centrele de cercetare şi filialele A.D.R. sunt conduse de către un director ales pe o perioadă de 7 ani, dintre membrii A.D.R., prin votul secret.Art. 37. Centrele de cercetare şi filialele au următoarele atribuţii: a) se īntrunesc periodic, cel puţin o dată pe lună, şi dezbat orice chestiuni care interesează activitatea lor, luānd hotărāri cu majoritatea absolută a membrilor lor; b) stimulează, coordonează şi analizează anual activitatea ştiinţifică şi practică de profil; - c) organizează manifestări ştiinţifice şi hotărăsc asupra publicării comunicărilor īn paginile revistei T.D.C., asigurānd materiale necesare; d) analizează şi avizează ofertele şi manuscrisele lucrărilor din profil; e) primesc, anual, informări din partea membrilor cu privire la activitatea desfăşurată; f) avizează participarea reprezentanţilor la manifestările ştiinţifice internaţionale din profil; g) analizează realizarea prevederilor din acordurile īncheiate cu instituţii similare; h) selectează şi propun lucrările de valoare pentru a acorda autorilor lor premiile anuale, acordānd prioritate tineretului; i) avizează proiectul planului de apariţii editoriale īn domeniul de profil.Art. 38. Directorul de centru de cercetare (filială) conduce, organizează, īndrumă şi controlează īntreaga activitate a centrului de cercetare (filialei, altor structuri componente). Īn acest scop, directorul are următoarele atribuţii: convoacă şi conduce direct sau prin delegaţi şedinţele centrului de cercetare; ia măsurile necesare executării hotărārilor luate īn aceste şedinţe şi urmăreşte realizarea lor; urmăreşte şi īndrumă activitatea redacţiilor revistelor a căror editare este īn sarcina sa; informează pe membrii centrului asupra activităţii şi supune ratificării hotărārile luate; prezintă anual S.A.D.R. informări asupra activităţii centrului de cercetare; reprezintă centru de cercetare īn relaţiile interne şi externe.Art. 39. Filialele A.D.R. sunt unităţi fără personalitate juridică, īnfiinţate prin hotărāri ale Senatului A.D.R care actionează pe lāngă filialele PRE.Art. 40. Filiala este condusă de un director ales dintre membrii A.D.R. prin vot, cu majoritatea absolută a membrilor filialei, ajutat de către consiliul ştiinţific. Centrele de cercetare şi filialele īşi constituie birouri formate din: director, director adjunct, un secretar ştiinţific şi 1-3 membri aleşi, de asemenea, prin votul tuturor membrilor centrului de cercetare la propunerea directorului.Art. 41. Confirmarea īn funcţie se face prin votul S.A.D.R. la propunerea preşedintelui A.D.R.Art. 42. Īnfiinţarea şi desfiinţarea unităţilor proprii ale A.D.R. se hotărăşte de S.A.D.R.Art. 43. Consiliul ştiinţific al secţiei este format din seful secţiei, directorii de centre de cercetare şi de filiale, secretarul secţiei. Art. 44. A.D.R. acordă membrilor săi, īn condiţiile stabilite de statut şi regulament, titlurile din prezentul statut.Art. 45. Centrele de cercetare ale A.D.R. promovează personalul ştiinţific conform condiţiilor prevăzute de lege īn urma obţinerii gradelor ştiinţifice corespunzătoare.Art. 46. A.D.R. poate acorda burse, subvenţii pentru doctorate īn ţară sau străinătate a membrilor, poate angaja temporar şi cercetători din alte ţări.Art. 47. Īn cadrul secţiilor, centrelor de cercetare şi filialele A.D.R., pot funcţiona comisii permanente sau temporare pe probleme ştiinţifice şi comitete naţionale de afiliere la organisme ştiinţifice internaţionale. Comisiile şi comitetele naţionale se īnfiinţează prin hotărāri ale secţiei la propunerea centrelor de profil. Ele prezintă anual rapoarte de activitate S.A.D.R.Art. 48. A.D.R. are un Muzeu al Timpului (M.T.) şi organizează, anual, īmpreună cu FADRTDC, Festivalul Timpului.Art. 49. Biblioteca A.D.R. este, de fapt, Biblioteca FADRTDC, exercită dreptul de depozit format din 5 exemplare pentru lucrările membrilor săi; colecţionează, păstrează, organizează şi pune īn valoare fondul propriu de tipărituri, manuscrise şi alte documente cu valoare ştiinţifică şi culturală; asigură informarea şi documentarea ştiinţifică pentru membrii A.T.; face schimburi de publicaţii cu biblioteci, instituţii ştiinţifice din străinătate; Art. 51. B.A.D.R. este condusă de un director numit de S.A.D.R. şi funcţionează sub īndrumarea unui Consiliu editorial aprobat de Senat, alcătuit din prim-vicepreşedintele A.D.R. şi cāte un delegat din partea fiecărui Centru de cercetare sau filială. Art. 52. FADRTDC asigură editarea de opere ştiinţifice de īnalt nivel sau de mare utilitate, lucrări originale, tratate, monografii şi publicaţii periodice.Planul editorial se īntocmeşte anual şi se aprobă de S.A.D.R. care obligaţia de a analiza şi propune măsuri pentru continua īmbunătăţire a activităţii editoriale. Colegiile de redacţie răspund faţă de S.A.D.R. pentru nivelul ştiinţific al publicaţiilor periodice şi se īngrijesc de apariţia lor la timp. Editura Tempus DacoRomānia ComTerra SRL apără drepturile autorilor, obţine copyright-ul lucrărilor. Īn baza contractului de editare, 33,4 la sută din venituri revin FADRTDC, 33,3 la sută autorilor şi 33,3 la sută pentru editură – după ce se scad toate cheltuielile legale ale editării, difuzării, impozite, taxe. Art. 53. Revista A.D.R. este Tempus DacoRomānia ComTerra, īnfiinţată de preşedintele fondator şi condusă de colegiu de redacţie īn frunte cu un redactor-şef, numit de S.A.D.R. Colegiile de redacţie se stabilesc de redactorul-şef.Art. 54. A.D.R. are un aparat propriu īncadrat cu personal ştiinţific de specialitate, personal tehnic şi administrativ. Numărul şi structura personalului din aparatul propriu se stabilesc de S.A.D.R. Art. 55. A.D.R. primeşte sprijin multilateral din partea FADRTDC şi poate primi donaţii care servesc scopurilor sale (spaţii de cercetare, documente, cărţi, manuscrise, colecţii de valoare ştiinţifică, artistică, aparatură etc.), imobile, terenuri, mobilier, acţiuni, calculatoare, aparatură etc.Capitolul IV, ORGANELE DE CONDUCERE ALE A.D.R.Art. 56. Organele de conducere al A.D.R. sunt: Prezidiul FADRTDC, Preşedintele A.D.R., Senatul A.D.R. constituit din 25 de membri cu funcţii de conducere şi Forumul ADR – Adunarea Generală a A.D.R. Art. 57. Forumul ADR – F.A.D.R este format din maxim 100 de membri. El se īntruneşte din 7 īn 7 ani. Īn acest interval de timp F.A.D.R. transferă toate prerogativele sale Senatului A.D.R. (S.A.D.R.). Īn situaţii excepţionale S.A.D.R. poate convoca F.A.D.R. cu votul a 15 membri.Forumul are următoarele atribuţii: - aprobă darea de seamă anuală şi planul de activitate pe anul următor;- stabileşte liniile directoare ale īntregii activităţi a A.D.R.;- primeşte discursurile de recepţie ale membrilor A.D.R. ;- decernează, īn şedinţe solemne, premiile, diplomele şi medaliile A.D.R.;- aprobă īnfiinţarea, desfiinţarea sau restructurarea unor unităţi proprii de către S.A.D.R., fără a modifica īn mod esenţial statutul A.D.R.;- alege membrii A.D.R.;-alege, dintre membrii A.D.R., preşedintele, prim-vicepreşedintele – care este si trezorierul A.D.R. –, secretarul general al A.D.R. şi pe preşedintele Comisiei de control al A.D.R.Art. 58. F.A.D.R. se constituie legal īn prezenţa a cel puţin 51 din numărul total de membri, īn rāndul acestora fiind numărate şi plicurile sigilate primite de secretarul general din partea celor care votează sau deleagă pe alţi membri prezenţi la şedinţă să voteze. Membrii A.D.R. pot vota prin corespondenţă, trimiţānd fiecare īn timp util votul lor īn plic īnchis. Votul se deschide de către comisia de numărare a voturilor. Īn plic ei pot desemna pe un alt membru să voteze pentru el, arătānd motivul pentru care nu poate fi prezent la şedinţă. Hotărārile se iau cu majoritatea absolută a voturilor din numărul total al membrilor prezenţi. Art. 59. Organul de conducere al A.D.R., īntre două īntruniri ale F.A.D.R., este S.A.D.R.La şedinţele S.A.D.R. pot participa invitaţi, fără drept de vot, care sunt obligaţi să-şi expună opiniile lor.S.A.D.R. se īntruneşte trimestrial şi ori de cāte ori este nevoie.Art. 60. S.A.D.R. organizează, īndrumă şi coordonează īntreaga activitate a Academiei şi ia hotărāri īn toate problemele ştiinţifice, organizatorice şi practice, avānd următoarele atribuţii: ia măsuri corespunzătoare realizării īn bune condiţii a planurilor de cercetare ştiinţifică aprobate şi urmăreşte realizarea lor; aprobă planul editorial şi asigură apariţia prin editură a publicaţiilor periodice proprii; aprobă propunerile centrelor de cercetare pentru premiile anuale, urmărind stimularea creaţiei ştiinţifice, culturale şi artistice, a acţiunilor tineretului; stabileşte relaţii ştiinţifice cu academii şi instituţii similare din străinătate şi hotărăşte asupra tematicii studiilor şi cercetărilor; convoacă F.A.D.R.; prezintă F.A.D.R. rapoarte asupra activităţii şi programe īn perspectivă; f) aprobă prin vot secret primirea de noi membri, precum şi pierderea calităţii de membru;g) aprobă planurile de venituri şi cheltuieli ale Academiei; dă descărcare de gestiune pe baza bilanţurilor īncheiate şi a raportului Comisiei de Cenzori īn cadrul FADRTDC;h) aprobă şi modifică Regulamentele componentelor A.D.R.;Art. 61. Şedinţele S.A.D.R. sunt statutare cu 2/3 din numărul membrilor săi, iar hotărārile se iau cu majoritatea de două treimi a membrilor prezenţi. Dacă după două convocări nu se īntruneşte numărul de mai sus se pot lua decizii cu majoritatea simplă a celor prezenţi.Art. 62. Atribuţiile membrilor S.A.D.R. se stabilesc de către acesta īn prima şedinţă de constituire.Art.63. Alegerea preşedintelui, a prim-vicepreşedintelui, a vicepreşedinţilor, a secretarului se face pe o perioadă de 7 ani. Dacă mandatul lor īncetează īnainte de īmplinirea celor 7 ani, alegerea īn postul vacant se va face pentru o perioadă de 7 ani.Art.64. Organul de conducere curentă al S.A.D.R. este Preşedintele A.D.R.).Art. 65. Preşedintele A.D.R.:a) urmăreşte aplicarea măsurilor şi sarcinilor ce derivă din hotărārile Senatului;b) conduce activitatea ştiinţifică şi organizatorică īn perioada dintre şedinţele Senatului;c) analizează şi propune Senatului spre aprobare admiterea de noi membri īn Academie;d) analizează şi supune spre aprobare propunerile făcute īn cadrul sediului central şi Filialelor, pentru desemnarea membrilor de onoare, titulari şi corespondenţi din ţară şi străinătate, conform metodologiei.e) analizează şi aprobă măsurile luate de Secţii, īn perioada dintre şedinţele Senatului.Art. 66. Hotărārile Preşedintelui sunt obligatorii, executorii şi se supun ratificării S.A.D.R. la prima sa şedinţă. Art. 67. Conducerea permanentă este asigurată de preşedintele A.D.R., care se consultă cu secretarul general al A.D.R. El reprezintă A.D.R. īn relaţiile ei cu instituţii din ţară şi din străinătate. Īn exercitarea atribuţiilor sale şi pentru īndeplinirea hotărārilor S.A.D.R., preşedintele emite hotărāri īn baza Statutului. Art. 68. Prim-vicepreşedintele, vicepreşedinţii şi secretarul general al A.D.R. īl ajută pe preşedinte īn exercitarea atribuţiilor sale şi-l īnlocuiesc īn lipsă.Art. 69. Preşedintele este reprezentantul A.D.R. īn cadrul FADRTDC şi are următoarele atribuţii:a) reprezintă şi angajează A.D.R. prin acte juridice pe care le īncheie cu terţii FADRTDC;b) conduce activitatea A.D.R., S.A.D.R. şi asigură īndeplinirea hotărārilor adoptate de organele de conducere ale acesteia; c) poate delega unele din atribuţiile sale unor membri sau le poate stabili atribuţii suplimentare privind activitatea A.D.R.;d) convoacă, la datele stabilite şi ori de cāte ori este nevoie Senatului;e) aprobă īnfiinţarea de filiale;f) solicită F.A.D.R. şi S.A.D.R. republicarea, cu īmbunătăţirile necesare, a statutului şi regulamentelor de organizare şi funcţionare a structurilor A.D.R., după dezbaterea şi aprobarea cu majoritate calificată, avānd drept de veto īn situaţia in care apar propuneri de modificări esenţiale ale acestora; īn acest caz se reia procesul democratic de dezbatere a lor.g) anual, īn limita fondurilor, stabileşte premiile acordate şi cuantumul lor;h) īndeplineşte celelalte atribuţii care, prin Statut, intră īn competenţa sa, precum şi orice atribuţii ce-i revin de drept;i) emite hotărāri obligatorii pentru personalul A.D.R.Art. 70. Prim-vicepreşedintele A.D.R. este īnlocuitorul de drept al preşedintelui. Asigura continuitatea creaţiilor şi este garantul valorilor intelectuale reprezentative care sunt depozitate īn A.D.R. şi elaborează planul de cercetare ştiinţifică, organizează sesiuni ştiinţifice cu participare naţională şi internaţională.Īn lipsa acestuia, īn caz de indisponibilitate, următorul īnlocuitor de drept este şeful secţiei DacoRomānia, apoi cel al secţiei ComTerra.Art. 71. Vicepreşedinţi sunt īn număr de 2 şi participă la conducerea Academiei, la realizarea obiectivelor acesteia, avānd următoarele atribuţii:a) īndeplinesc, īn caz de indisponibilitate sau prin delegare, funcţiile Preşedintelui;b) coordonează activitatea ştiinţifică şi creaţia intelectuală a secţiilor, centrelor de cercetare şi filialelor A.D.R.;c) asigură realizarea scopurilor şi obiectivelor, īndeplinirea hotărārilor S.A.D.R.;d) iniţiază cursuri/seminarii cu caracter permanent sau temporar;e) asigură valorificarea creaţiei ştiinţifice;f) ia măsuri de atragere īn secţie a unor personalităţi de prestigiu;g) asigură promovarea tinerilor cercetători la manifestări ştiinţifice;h) propune Senatului organizarea unor comisii permanente;i) primeşte anual informări din partea membrilor secţiei cu privire la activitatea desfăşurată;j) propune lucrările de valoare pentru a fi distinse cu premii;k) propune spre publicare lucrări ştiinţifice ale membrilor secţiei;l) prezintă Senatului informări asupra activităţii secţiei.Art. 72. Secretarul general are următoarele atribuţii:a) coordonează acţiunea de cercetare ştiinţifică şi culturală;b) elaborează şi supune spre aprobare strategia cercetării ştiinţifice;c) urmăreşte elaborarea planului de cercetare al secţiilor, filialelor;d) asigură dezbaterea şi adoptarea planurilor de cercetare ştiinţifică şi modul lor de desfăşurare;e) elaborează planurile de manifestări ştiinţifice şi asigură īndeplinirea lor īn condiţii de eficienţă ridicată;f) se preocupă de realizarea procesului de cercetare ştiinţifică şi coordonează acest proces;g) adoptă măsuri privind utilizarea eficientă a potenţialului ştiinţific;h) coordonează desfăşurarea şedinţelor A.D.R.;i) asigură activitatea de protocol;j) propune īntālniri ale oamenilor de ştiinţă din diferite domenii, contribuind la crearea de echipe interdisciplinare pentru cercetări complexe;k) informează Senatul despre desfăşurarea activităţii de cercetare ştiinţifică;l) analizează, īntocmeşte şi prezintă spre aprobare contractele de cercetare ştiinţifică īncheiate de A.D.R. cu diverşi beneficiari, urmărind īmpreună cu contabilul-şef realizarea lor;m) este purtătorul de cuvānt al A.D.R., elaborează comunicatele de presă şi le prezintă spre aprobare Consiliului A.D.R., coordonează Centrul Mass Media şi răspunde de gestionarea imaginii A.D.R.n) are drept de semnătura la Fondul dacoromānităţii, pe diplomele A.D.R.; dă viza de control preventiv intern şi asupra oportunităţii;o) propune contracte de sponsorizare şi se preocupă de īndeplinirea obligaţiilor financiar-contabile īntocmite de secretarul executiv şi aparatul tehnic administrativ.Art. 73. Secretarul executiv: conduce aparatul tehnic şi administrativ şi gestionează patrimoniul material al A.D.R din cadrul FADRTDC.a) primeşte, analizează şi prezintă Senatului dosarele privind calitatea de membru al Academiei;b) primeşte de la filiale planurile anuale de manifestări ştiinţifice, le analizează īmpreună cu Secretarul ştiinţific şi le prezintă Senatului;c) asigură īntocmirea la timp a materialelor prevăzute pentru analiză şi aprobare īn Senat, precum şi punerea lor, īn timp util, la dispoziţia membrilor;d) asistă la şedinţele de lucru ale Consiliului şi ale Senatului, face propuneri şi pune īn aplicare hotărārile luate de acesta, redactează procesul-verbal de şedinţă;e)asigură īndeplinirea hotărārilor Senatului, Consiliului şi ale Preşedintelui;f) reprezintă şi apără interesele Academiei īn limitele şi dispoziţiile date de Preşedinte;g) urmăreşte şi controlează efectuarea lucrărilor de secretariat necesare bunei desfăşurări a activităţii Academiei; h) asigură evidenţa membrilor A.D.R. şi īncasarea cotizaţiilor acestora;i) ţine legătura cu membrii A.D.R., cărora le comunică sarcinile;j) informează Consiliul despre problemele şi propunerile ridicate de membrii A.D.R.;k) ţine legătura cu secţiile, filialele A.D.R.;l) elaborează (singur sau īmpreună cu contabilul-şef) norme proprii ale A.D.R. privind activitatea contabil-financiară a filialelor şi urmăreşte aplicarea lor;m) semnalează Consiliului despre activitatea financiară şi administrativ-gospodărească a A.D.R., făcānd propuneri īn acest sens şi solicitānd aprobări atunci cānd este cazul;n) pe baza dispoziţiei primite de la Preşedintele A.D.R., convoacă Senatul sau Forumul A.D.R. pentru şedinţe şi alte acţiuni;o) īndeplineşte orice alte atribuţii date de Preşedintele A.D.R. pentru activitatea A.D.R.Art. 74. Contabilul şef este numit de secretarul executiv şi īndeplineşte următoarele atribuţii:a) asigură evidenţa contabilă a fondurilor şi mijloacelor materiale ale Academiei;b) īntocmeşte trimestrial balanţa de verificare şi, anual, bilanţul contabil; c) īnaintează către FADRTDC şi organele financiare ale Statului bilanţul contabil şi contul de execuţie bugetar, la termenele legal stabilite;d) elaborează bugetul de venituri şi cheltuieli, precum şi raportul de execuţie bugetară trimestrial şi anual;e) asigură realizarea veniturilor īn conformitate cu sursele prevăzute de Statutul A.D.R. şi al FADRTDC şi informează lunar pe Preşedinte asupra situaţiei īncasărilor;f) urmăreşte folosirea eficientă a mijloacelor băneşti ale Academiei;g) asigură buna gestiune a subcontului A.D.R. şi a contractelor sale;h) promovează o gestiune activă a fondurilor şi mijloacelor, se īngrijeşte de īncasarea la timp a sumelor provenite din sursele de venituri şi de evitarea īntārzierilor plăţilor;i) pune la dispoziţia conducerii date statistice, analize, făcānd propuneri pentru īmbunătăţirea activităţii economice a acesteia;j) pune la dispoziţia Comisiei de control, care este şi comisie de cenzori, la cerere, actele şi evidenţele contabile care atestă modul de gestiune a fondurilor şi mijloacelor Academiei;k) īndrumă, verifică şi controlează gestiunea la filialele din ţară, pe bază de delegaţie din partea preşedintelui A.D.R.;l) īndeplineşte orice alte atribuţii necesare pe linie contabilă-financiară destinate unei bune desfăşurări a activităţii generale.Art. 75. Informaticianul A.D.R. este subordonat secretarului general şi are următoarele atribuţii: realizează īn format electronic baza de date a A.D.R., actualizānd-o zilnic cu date despre membri, operaţii financiare etc., primeşte şi expediază corespondenţa şi actele de la şi către organisme şi instituţii de stat, inclusiv persoane fizice; tehnoredactează lucrările sesiunilor ştiinţifice şi corespondenţa atāt īn limba romānă, cāt şi īn limbile de lucru, după caz; răspunde de buna funcţionare a aparaturii electronice, arhivează actele şi documentele īn ordine cronologică şi după natura operaţiilor, asigurānd securitatea păstrării acestora; la solicitarea conducerii A.D.R., participă la lucrările Senatului pentru asigurarea lucrărilor de secretariat; realizează alte sarcini ce duc la bunul mers al Academiei şi care vor fi fixate īmpreună cu secretarul executiv;Art. 76. S.A.D.R. poate īnfiinţa alte unităţi lucrative īn scopul realizării obiectivelor legal recunoscute sau desfiinţa structuri ale A.D.R. care vor fi aprobate ulterior de F.A.D.R.Art. 77. Numărul şi structura personalului din aparatul propriu se stabilesc de S.A.D.R.Art. 78. Cabinetul dacoromānesc (C.A.D.R.) condus de Şeful Cabinetului dacoromānesc (S.C.A.D.R.), care este şi şeful secţiei DacoRomānia, este compus din următorii membri: a) secretar responsabil al controlului administraţiei de stat; b) responsabil al Direcţiei diplomaţiei europene şi securităţii internaţionale;c) responsabil al Direcţiei militare de securitate naţională, apărare, informaţii, siguranţă naţională şi ordine publică; d) responsabil al Direcţiei juridice; e) responsabil al Direcţiei economico-financiare, buget-investiţii; f) responsabil al Direcţiei sănătate, muncă, protecţie socială;g) responsabil al Direcţiei ştiinţă, prognoze, programe, planificare cercetare, proiectare, dezvoltare;h) responsabil al Direcţiei educaţie, īnvăţămānt, cultură şi arte;i) responsabil al Direcţiei de promovare a valorilor dacoromāneşti şi de contracarare a acţiunilor antidacoromāneşti;j) responsabil al Direcţiei pentru problemele femeilor; k) responsabil al Direcţiei tineret, mediu īnconjurător, sport şi turism; l) responsabil al Direcţiei analiză, sinteză, comunicare şi relaţii publice; este şi purtătorul de cuvānt al C.A.D.R. Fiecare responsabil al Direcţiei alege un responsabil adjunct, un secretar şi consilieri.Art. 79. Cabinetul dacoromānesc acţionează pentru eternizarea valorilor dacoromāneşti şi difuzează revista Lupta – o tribuna ideilor dacoromāneşti īn acţiune; asigură cercetarea şi documentarea pentru guvernul fantoma al PRE.Art. 80. Şeful de cabinet īmpreună cu responsabilii direcţiilor respective īndeplinesc sarcinile similare care rezultă din legislaţia internă pentru funcţiile unui cabinet tip „guvern-fantomă“ şi īşi elaborează un regulament propriu, specific.Capitolul V, TITLURILE, PREMIILE, DIPLOMELE ŞI MEDALIILE A.D.R.Art. 81. A.D.R. are dreptul de a organiza doctorate ad hoc pentru domeniile specifice de cercetare şi pe baza documentelor specifice poate acorda titlul de doctor corespunzătoare directiilor de cercetare desemnate de centrele de cercetare proprii, cāte 7 la fiecare secţie, īn total 21. Doctoratele ADR, deşi respectă metodologia de la Academia Romānă nu sunt echivalente cu cele organizate de instituţiile de stat acreditate şi care au dreptul de a organiza doctorate, ci au doar valoare simbolică. După cum este cunoscut, nu există in prezent in Romānia doctorate recunoscute īn specializarile pe care le ofera Academia DacoRomānă cum ar fi dacoromānistica, tempologie, europenistică şi comterristică. Senatul A.D.R. va depune eforturile necesare acreditării ADR şi recunoasterii necesare īn acest sens. Premiile instituite de A.D.R. au īn vedere, īn principal, domenii importante ale ştiinţei. Ele sunt fixate anual, īn trimestrul IV pentru anul următor şi, pe cāt posibil, corespund secţiilor de specialitate organizate īn cadrul sediului central şi al Filialelor.Premiile anuale se acordă de A.D.R. pentru lucrări individuale sau colective, prezentate de autori la sediul central A.D.R., pānă la data de 9 mai a fiecărui an. Analiza lucrărilor se face de către o comisie special instituită, premierea urmānd a fi efectuată īn primăvară sau toamna anului următor.Art. 82. Premiile:a) se acordă o singură dată, unei persoane sau unui colectiv;b) se stabilesc anual, pe domenii, şi vor purta denumirea unei personalităţi ştiinţifice recunoscute, altele decāt cele instituite de terţe instituţii ştiinţifice;c) se vor acorda pentru realizări deosebite, pentru lucrări de referinţă īn domenii prioritare sau pentru ansamblul unor activităţi de mare valoare ştiinţifică;d) propunerile de premiere se fac pe baza unor argumente, expuneri de motive, prezentate īn scris, īnsoţite de trei referate de specialitate pentru fiecare premiu şi īnsuşite de secţiile de specialitate.Art. 83. Atribuirea se va face prin vot secret de către Prezidiul FADRTDC la propunerea Preşedintelui A.D.R.Art. 84. Domeniile se stabilesc anual de către Preşedintele A.D.R. şi se aprobă de către Senat.Art. 85. Premiile anuale se acordă pentru lucrări individuale sau colective, prezentate de autori la sediul central, pānă la data de 10 septembrie al fiecărui an, la Festivalul Timpului. Diplomele şi medaliile se acordă la propunerea Preşedintelui A.D.R. şi cu aprobarea FADRTDC.Capitolul VI, ORGANELE DE CONTROL ALE A.D.R. Art. 86. Organele de control sunt: Comisia de control şi Preşedintele Comisiei de control.Art. 87. Comisia de control a A.D.R. (C.C.A.D.R.) este independentă, formată din trei membri – un preşedinte şi doi membri – cu drept de control general şi total. Primeşte īn scris şi soluţionează toate aspectele semnalate de membrii A.D.R., alte cereri şi sesizări, acţionānd ca organ de jurisdicţie internă al A.D.R., avānd dreptul de a face interpretarea oficială a documentelor A.D.R.De asemenea, asigură controlul ştiinţific necesar curent, acţionează unitar pentru promovarea īnvăţămāntului dacoromānesc de orice grad, a doctoratului īn tempologie, dacoromānistică şi comterristică, constituindu-se drept Comisie de doctorat şi de acordare a titlurilor de valoare ale A.D.R. Stabileşte regulile de desfăşurare a selecţiilor, modalităţile de desfăşurare, criteriile de examinare, tematicile de cercetare, programele analitice, bibliografia şi orice alte aspecte privind propunerile, candidaţii, admiterea şi validarea titlurilor şi premiilor A.D.R.Comisia de control asigura controlul asupra proiectelor de redactare a operelor fundamentale ale A.D.R., a documentelor oficiale etc. Preşedintele şi Comisia de control veghează la respectarea Codului de etică şi deontologie a personalului din cercetare-dezvoltare-creaţie-acţiune, cercetānd cazurile de fraudă īn ştiinţă, confecţionarea de date, falsificare, plagiat etc. şi va stabili situaţiile de incompatibilitate specifice conflictului de interese privind evaluarea lucrărilor membrilor A.D.R.Independent de Senat, C.C.A.D.R. poate acţiona īn justiţie pe cei care săvārşesc astfel de fapte. Anual şi ori de cāte ori este nevoie prezintă F.A.D.R. rapoarte şi informări scrise de control, iar S.A.D.R. la solicitarea expresă a Preşedintelui Comisiei de control.Art. 88. Preşedintele Comisiei de control are drept de control permanent asupra activităţilor specifice componentelor A.D.R. Controlează nemijlocit pe secretarul general şi pe toţi şefii componentelor A.D.R., precum şi pe secretarul executiv, contabili, alt personal tehnic administrativ.Capitolul VII, PATRIMONIUL A.D.R.Art. 89. Patrimoniul A.D.R este parte componentă a patrimoniului FADRTDC şi se evidenţiază autonom faţă de celelalte componente ale FADRTDC. Fondurile Academiei se constituie din: a) taxele de īnscriere ale membrilor īn valoare de 100 de lei, b) cotizaţiile membrilor īn valoare simbolică de 1 leu pe zi, c) venituri din activitatea proprie: abonamente şi difuzarea publicaţiilor Academiei, d) drepturi de autor pentru lucrări cedate Academiei pentru editare, tipărire şi valorificare, e) venituri obţinute pe baza contractelor sau convenţiilor de cercetare ştiinţifică şi de asistenţă tehnică de specialitate sub formă de regie (regia prevăzută īn contractele de cercetare, īncheiate cu terţe persoane fizice şi juridice, este destinată completării surselor financiare, necesare acoperirii cheltuielilor de īntreţinere şi funcţionare a Academiei – salarii, īndemnizaţii, dotări, activităţi protocolare cu ocazia manifestărilor ştiinţifice şi alte cheltuieli similare), f) venituri obţinute din cursuri de specializare, consiliere pentru management, expertize etc., acordate instituţiilor şi unităţilor economice şi alte prestaţii specifice, g) venituri obţinute din subvenţii, donaţii personale, donaţii din partea unor instituţii şi organizaţii internaţionale, h) sprijin din partea unor persoane fizice sau juridice, legate, īncasări din manifestările proprii, editură, īnregistrări, difuzare, multiplicare, drepturi de autor cedate, dobānda la depunerile proprii, i) alte contribuţii băneşti, j) sponsorizări, mecenat etc., īn special din partea FADRTDC.Membrii corespondenţi achită 1/2 din valoarea taxei de īnscriere şi a cotizaţiei membrilor titulari cu titlul de donaţie liberă.Art. 90. Fondul Dacoromānităţii (F.D.R.) se constituie distinct pentru īndeplinirea scopurilor legale al A.D.R la ACADEMIA DACOROMĀNĂ, Cont CEC Bank, sucursala Sector 6, Agenţia din Drumul Taberei, Bucureşti; Cod IBAN RO92CECEB60443ROL0354454, Cod fiscal nr. 5330859. Donaţiile se acceptă numai prin votul secret al S.A.D.R., īn principal din partea FADRTDC, a S.C. TEMPUS DACOROMĀNIA COMTERRA SRL şi din partea persoanelor şi instituţiilor agreate de S.A.D.R. Nu se admit subvenţii de la statul romān sau alte state sau organizaţii străine. A.D.R. poate primi donaţii libere din străinătate care servesc scopurilor sale. Administrarea patrimoniului material al A.D.R. se efectuează conform legislaţiei Romāniei şi este īn responsabilitatea secretarului executiv al A.D.R.Art. 91. Cotizaţia membrilor A.D.R. se fixează anual de către Senat; cuantumul minim al cotizaţiei se hotărăşte īn trimestrul IV al fiecărui an pentru anul următor.Art. 92. Plata cotizaţiei se face īn primul trimestru al fiecărui an.Art. 93. Pentru membrii asociaţi, cuantumul donaţiilor se negociază, de asemenea, anual de către Consiliul A.D.R., care stabileşte nivelul acesteia, achitarea lor urmānd a se face īn aceleaşi condiţii enunţate ca pentru membrii individuali;Art. 94. Sumele īncasate īn cadrul filialelor vor fi virate īn proporţie de 50 la sută īn contul Academiei, īn trimestrul II al fiecărui an; restul de 50 la sută se reţine pentru cheltuieli proprii. O dată cu depunerea prin cont sau virament a cotizaţiilor īncasate de la membrii săi, filialele vor transmite la sediul central listele cuprinzānd numele celor de la care au fost īncasate aceste cotizaţii, precum şi anul pentru care acestea au fost plătite, īn vederea introducerii lor īn evidenţa generală.Art. 95. Justificarea cheltuielilor făcute de filiale, din fondurile reţinute pentru cheltuieli proprii, se face anual (luna ianuarie pentru anul expirat), īn vederea īncheierii bilanţurilor contabile anuale ale Academiei. Din fondurile reţinute de filiale se acoperă toate cheltuielile acestora. Utilizarea acestor fonduri se verifică anual de către Comisia de control a A.D.R. şi ori de cāte ori este nevoie de către organele de execuţie ale acesteia (secretar executiv şi contabil şef).Art. 96. Evidenţa şi urmărirea plăţii cotizaţiilor este ţinută de secretarul executiv al A.D.R.Art. 97. Membrii A.D.R. din Bucureşti şi din alte localităţi care nu constituie filiale vor achita cotizaţiile prin depuneri directe la sediul central, prin mandat poştal sau īn contul Academiei. Art. 98. Īn folosirea fondurilor şi administrarea patrimoniului A.D.R. se vor respecta cu stricteţe dispoziţiile legale īn vigoare.Art. 99. Fiecare secţie, centru de cercetare şi filială īşi elaborează propriile regulamente de organizare şi funcţionare pe care le propune spre aprobare S.A.D.R. Art. 100. Administratorul valorilor creatoare de orice fel ale membrilor este prim-vicepreşedintele A.D.R., care este şi trezorierul creaţiilor A.D.R.El poate primi īn depozit al A.D.R. manuscrise, minim 5 exemplare din fiecare lucrare cu titlul de depozit de A.D.R., lucrări ştiinţifice, literare-artistice, tehnice etc., copii de pe brevete de invenţii, schiţe īnregistrate la O.S.I.M., alte titluri cu valoare, copyright-uri donate, colecţii, muzee, case memoriale, imobile de valoare istorică şi culturală, situri arheologice, cetăţi dacice sau medievale, parcuri de creaţie industrială, de mediu, tehnologice, turistice şi culturale, temporale, biblioteci tematice, cărţi rare sau de valoare deosebită.Art.101. Sprijinirea organizaţiilor sociale, instituţiilor, unităţilor economice, īn rezolvarea unor probleme de cercetare ştiinţifică, de expertiză, prognoză, consultanţă, recenzii etc. se realizează prin contracte legal īncheiate. Devizele care fac parte din contractele īncheiate nu vor cuprinde capitol de beneficii, dat fiind specificul de nonprofit al A.D.R.Art.102. Pentru acordarea premiilor anuale se va ţine seama de următoarele criterii şi reguli:- se acordă anual, o singură dată, unei persoane sau unui colectiv;- anual, pe domeniile respective, se vor fixa premii purtānd denumirea unei personalităţi ştiinţifice recunoscute, altele decāt cele instituite de terţe instituţii ştiinţifice;- se vor acorda pentru realizări cāt mai complete, pentru ansamblul unor activităţi de mare valoare ştiinţifică fundamentale sau aplicative, pentru lucrări de referinţă īn domenii prioritare;- propunerile se vor baza pe o argumentată expunere de motive prezentate īn scris, īnsoţite de trei referate de specialitate pentru fiecare premiu;- atribuirea se va face prin vot secret de către S.A.D.R.Art. 103. Domeniile pentru care A.D.R. va institui noi premii īn perioada următoare vor fi stabilite anual de către S.A.D.R. şi vor fi confirmate prin votul secret al S.A.D.R.Propunerile pentru oamenii de ştiinţă din străinătate vor avea īn vedere şi contribuţia acestora la strāngerea relaţiilor ştiinţifice dintre ţara de origine şi Romānia, precum şi eventualul sprijin material şi moral acordat de aceştia A.D.R.Propunerile pentru a deveni membri se fac de către cel puţin doi directori ai centrelor, ai filialelor A.D.R. sau de către doi membri S.A.D.R. Propunerile sunt supuse votului secret din cadrul centrelor, filialelor A.D.R., la acest vot participānd numai membri din componenţa acestor structuri. Candidaţilor propuşi le sunt analizate dosarele prezentate de S.G.A.D.R. īn S.A.D.R. pentru a deveni membri A.D.R. S.A.D.R. hotărăşte prin vot secret asupra fiecărui candidat. Art.104. A.D.R. se poate asocia la orice organizaţie nonguvernamentală sau cu vocaţie internaţională, īn condiţiile prezentului Statut.Art.105. Senatul poate modifica şi aproba regulamentele secţiilor, centrelor de cercetare, filialelor A.D.R. şi poate organiza de cursuri, concursuri. El acordă de diplome de calificare conform legislaţiei romāne īn vigoare.Regulamentele de funcţionare ale centrelor de cercetare şi ale filialelor A.D.R., precum şi de desfăşurare a altor activităţi prevăzute īn prezentul Statut se aprobă de S.A.D.R.Art.106. Prezentul Statut intră īn vigoare după aprobarea absorbţiei A.D.R. īn FADRTDC.. Propunerile de modificare a Statutului se fac cu cel puţin 7 zile īnainte de data īnceperii sedinţei Senatului ADR. Modificarea Statutului ADR se face numai cu majoritatea absolută a voturilor din numărul total al membrilor Senatului A.D.R.Art.107. S.A.D.R. poate suspenda din rāndurile sale pe acei membri care au desfăşurat activităţi potrivnice intereselor ţării şi naţiunii dacoromāne, dovedite şi recunoscute public de către instanţele judecătoreşti din ţară. F.A.D.R. poate exclude numai după ce suspendarea este efectivă la propunerea S.A.D.R. Īn perioada dintre adunările F.A.D.R., Senatul īşi poate completa singur componenţa cu noi membri titulari din rāndul membrilor corespondenţi.Art. 108. Vārsta pānă la care pot fi ocupate funcţiile de conducere īn F.A.D.R. şi S.A.D.R. este nelimitată. Preşedintele, vicepreşedintele, secretarul general, directorii de centre de cercetare şi de filiale, directorii adjuncţi şi secretarii ştiinţifici, alţi membri A.D.R. pot avea locul de muncă de bază īn cadrul A.D.R.Art. 109. Īn A.D.R. limbile oficiale de lucru sunt dacoromāna, latina, engleza, franceza, chineza.Activitatea se desfăşoară conform protocolului de şedinţe, anexa nr. 1 la prezentul statut, īn baza Planului anual al FADRTDC. Protocolul se modifică īn cazul sesiunilor anuale sau altor manifestări īn privinţa duratei, locului sau orelor etc., cu aprobarea S.A.D.R.Arhivele proceselor verbale, benzilor magnetice sau video-digitale se vor păstra conform legislaţiei romāne īn vigoare şi se află īn responsabilitatea secretarului general.Capitolul VIII, ĪNSEMNELE A.D.R. Art. 123. Emblema A.D.R. reprezintă un cerc īn interiorul căruia figurează, īn partea de sus, īnsemnul Fundaţiei T.D.C., constituit din reprezentarea grafică a doi oameni aflaţi īn cāte o sferă legate cu o traiectorie īntre care se află scris pe trei rānduri Tempus DacoRomānia ComTerra, sub care se află un scut.Īn interiorul scutului se află:- un dreptunghi cu trei benzi verticale īn culorile, de la stānga spre dreapta: roşu, galben şi albastru, peste care este suprapus un lupul dacic īn aceleaşi culori, dar īn sens invers; - īn partea de jos, īntr-un cerc, se află Statuia Gānditorului, ca simbol al conducătorului tempusian, aflat la baza Coloanei Infinitului - simbol al timpului uman, ambele pe fundalul a trei cercuri concentrice de culoare roşie-galbenă-albastră, de la centru spre circumferinţă, ca un soare strălucind īn galaxie. - īn partea de mijloc se află simbolul de pe Tăbliţele de la Tărtăria, care reprezintă corpul sihastrilor zamolsieni (trei coloane verticale roşii – triada vieţii, simbolul adāncii īnţelepciuni, semnul sihaştrilor), masa eternităţii (bara orizontală galbenă – ca simbol al eternităţii), precum şi două bare īncrucişate de culoare albastră, semnul cavalerilor luptători care reprezintă rugul sacru, moartea, sacrificiul nobil al oamenilor de acţiune. Emblema A.D.R. este īnconjurată īn interior de inscripţia ACADEMIA DACOROMĀNĂ şi este similară cu insigna şi cu ştampila A.D.R. (anexa nr.2). Desupra acesteia se afla lupul dacic tricolor.Titlurile de conducător tempusian (lideri - manageri, jurişti, economişti, īntreprinzători), sihastru dacoromān (gānditori - filosofi, scriitori, teologi, profesori, artişti, compozitori, creatori) şi luptător comterrist (oameni de acţiune, militari īn rezervă, generali, sportivi, oameni de presă, actori, diplomaţi) corespund progresiv de la 1 la 7, cāte 3 īn ordinea descrescatoare la fiecare secţie. Culorile lor reprezentative sunt: roşu - conducători tempusieni, ansamblul grafic constituit din cei doi omuleţi răstigniţi īn cercuri cu circumferinţe segmentate unite printr-o spirală, galben - sihaştri dacoromāni - coloana infinită cu Gānditorul, albastru - luptători comterrişti - scutul cu toate īnsemnele din interiorul său.Semnul de recunoaştere şi de salut : pumnul şi palma īn forma de T.Art. 124. Toate documentele oficiale interne sunt valabile dacă sunt semnate simultan de către preşedintele A.D.R. şi cel puţin īncă o semnătură a prim vicepreşedintelui sau a unuia dintre cei doi vicepreşedinţi sau a secretarului general, care deţine şi aplică ştampila A.D.R.Capitolul IX, DISPOZIŢII FINALE Art. 125. A.D.R. nu poate fi dizolvată decāt prin lege. După absorbţia sa īn Fundaţia Academia DacoRomānă Tempus DacoRomānia ComTerra ea īşi păstrază autonomia īn interiorul FADRTDC. Īn cazul dizolvării prin lege a FADRTDC, patrimoniul ei va fi trecut, de drept, la Fundaţia FADRTDC care a iniţiat proiectul A.D.R. Arhivele Academiei DacoRomāne vor reveni Academiei Romāne, cānd se va denumi ACADEMIA DACOROMĀNĂ, iar Romānia reīntregită – DACOROMĀNIA.
    DESPRE ACTIVITĂŢILE FADRTDC ŞI A.D.R.
    Acţiunile specifice vor avea loc, conform Planurilor anuale aprobate, īn fiecare zi de joi a fiecărei luni, īntre orele 17.00-19.00, īn locurile stabilite, mai puţin īn lunile iulie şi august considerate luni de vacanţă. La Traian-Ialomiţa, la sediul Centrului FADRTDC īn fiecare după amiază, īntre orele 17-19, va fi deschisă Biblioteca dacoromānă TDC la sediul local, iar sāmbăta şi duminica īntre orele 9-13 cānd va pus la dispoziţia publicului şi a tineretului calculatoare pentru accesarea Internet-ului.Īn fiecare a doua şi a patra zi de sāmbătă a fiecărei luni calendaristice, īntre orele 13 şi 15, au loc sesiunile Laboratorului local de creaţie TDC. Īn prima oră, īntre orele 13,00 şi 14,00 sub egida „Traian –oraş european pānă īn 2025”, vor avea loc conferinţe, īntālnirile traienenilor cu oameni de cultură, de ştiinţă, profesori, artişti, scriitori, specialişti din diferite domenii de activitate conform anunţurilor pe care secretariatul local le va afişa la sediul local. Īn a doua oră, īntre orele 14,00 şi 15,00, vor avea loc reuniunile Laboratorului local de creaţie TDC constituit din tineri, elevi şi consăteni creatori ialomiţeni sub īndrumarea unui reprezentant CTDC. Anual, va avea loc Festivalul TEMPUS, al timpului, īn fiecare a doua sāmbătă a lunii septembrie cu deviza: “Să cinstim īmpreună īnaintaşii, să ne bucurăm īmpreună că mai existăm şi să construim īmpreună viitorul celor care vor veni!”, care cuprinde serbări, comemorări, aniversări, lansări de cărţi cu tematică temporală, serbări, īntreceri sportive, concursuri cu premii şi diplome pentru elevi silitori, īntālniri cu personalităţi ştiinţifice şi cultural-artistice, īntālniri ale fiilor localităţii, pretreceri, balul tradiţional etc.De asemenea, FADRTDC se va implica īn sponsorizarea unor acţiuni culturale şi spirituale de interes local, cum sunt serbările de sfārşit de an şcolar, hramul bisericii Sf. Dumitru, īnălţarea noii biserici, precum şi proiecte de democratizare europeană şi transparenţă pentru principalele instituţii locale – primărie, şcoală, poliţie, alte instituţii locale de interes public. Fundaţia va susţine proiectul european al unui Cabinet comunal alternativ pentru autoconducere democratică, transparentă etc.Īn viitor se va construi un CENTRU FADRTDC cu fonduri europene, pe terenul din proprietatea fundaţiei, recent achiziţionat.La Slobozia, judeţul Ialomiţa, au loc manifestări specifice īn perioada stabilită de ASCULTIALOMIŢA pe arealul de la izvoarele Ialomiţei pānă la vărsarea īn Dunăre.Īn Bucureşti, de regulă, la sediul FADRTDC conform planului anual care īn principiu se desfăşoară săptămānal, īn fiecare joi, īntre orele 17-19, mai puţin īn lunile iulie, august, considerate luni de vacanţă respectiv ultima săptămānă din decembrie.Īn prima zi de joi a fiecărei luni, īntre orele 17-19, sub egida FADRTDC, au loc cursuri şi dezbateri publice, libere, pe teme de tempologie, dacoromānistică, comterristică, ştiinţa conducerii şi drept, medicină, geopolitică şi geostrategie.Īn a doua joi a fiecărei luni, īntre orele 17-19, sub egida FADRTDC, au loc manifestările Cenaclului dacoromānesc (Cenaclul istoric, de creaţie literar-artistică dacoromānească Tempus Dacoromānia Comterra), iar īn lunile care au a cincea joi, sub egida S.C. TDC-Editura, manifestările specifice de promovare a valorilor dacoromāneşti, prin lansări şi prezentări de cărţi, de noi apariţii editoriale, vernisarea unor expoziţii, dezbateri libere pe probleme de actualitate ale dacoromānităţii şi comterriste, spectacole, creaţii video film, alte evenimente culturale importante (la sediu sau acolo unde se manifestă), acţiuni curente cu caracter comercial, editorial şi promoţional. Īn penultima joi a fiecărei luni, īntre orele 17-19, au loc sesiunile de comunicări pe probleme internaţionale, comterriste.Īn ultima joi a fiecărei luni, īntre orele 17-19, au loc sesiunile de comunicări pe probleme naţionale, dacoromāneşti. Īn fiecare joi, īn primul sfert de oră, au loc reuniunile colectivelor de lucru pentru redactarea Enciclopediei TDC (ETDC), a Tratatului de dacoromānistică, a Dicţionarului etimologic al limbii dacoromāne (DELDR), a Calendarului Dacoromānesc (CDR), pentru strāngerea Fondului dacoromānităţii (FDR), pentru problemele curente ale redacţiilor revistelor FTDC, ale Colecţiei TDC, a Analelor ATDC, pentru īnregistrarea video digitală a şedinţelor Senatelor ADR, Federaţiei Democrate Mondiale a Romānilor (FDMR), ale conducerii FADRTDC şi Academiei Dacoromāne, rezolvarea unor probleme curente, aspecte ale colaborării externe, corespondenţă, arhive, bibliotecă, secretariat etc. Anual, īn executarea PROTEMDACOM–10.050 (2.050), se vor īntocmi planuri de activitate comune.Anual, īn luna septembrie se va organiza Festivalul Timpului, la Traian, Slobozia-Ialomiţa şi la Bucureşti, Cupa Burebista la scrimă īn luna martie, Cupa Zalmoxe la şah īn luna decembrie, iar Concursul de creaţie temporală Mihai Eminescu īn luna ianuarie.
    La sediul national si european viitor din Bucegi se vor organiza actiuni adecvate similare celor din celelale sedii FADRTDC.
    Īn fiecare an, īn īntāmpinarea Zilei Naţionale, se va desfăşura sesiunea de comunicări PROTEMDACOM–10.050, cu tema „STAREA PERSOANEI UMANE, A NAŢIUNII DACOROMĀNE ŞI A LUMII“, iar la 9 mai (ziua īnfiinţării Academiei DacoRomāne şi a FDMR), 11 septembrie (ziua lansării PROTEMDACOM 10 050), 23 noiembrie (ziua īnfiinţării Fundaţiei Tempus, respectiv FADRTDC la 9 mai 2008), ca şi la 1 Decembrie, Ziua Naţională şi a Anului Nou dacoromānesc se vor acorda premii şi diplome.
    Anual se vor depune coroane de flori, după cum urmează: la 15 ianuarie, ora 10,00, la monumentul lui Mihai Eminescu de la Ateneul Romān, şi la 15 iunie, ora 10, 00, la mormāntul său de la Cimitirul Bellu, precum şi oriunde se află monumente sau plăci comemorative ale geniului naţional.De ziua īnfiinţării ADR şi a PRE, la 9 mai, inclusiv a FADRTDC, la ora 10.00 se vor depune, la monumentele eroilor romāni, iar de 1 Decembrie, Ziua Naţională, a Anului Nou dacoromānesc şi ADR, se vor depune coroane la monumentele Unirii īn ţară şi īn lume, la statuile lui Mihai Vodă Viteazul şi ale tuturor reīntregitorilor de ţară.Patronul temporal al PROTEMDACOM – 10.050 este ZAMOLSE, simbolizat prin Sfinxul dacoromānesc din Bucegi, patronul acţiunii este BUREBISTA, iar patronul spiritual este MIHAI EMINESCU. Se vor organiza periodic manifestări de cinstire a acestor patroni, pelerinaje, excursii, concursuri, comemorări lansări de carte etc.Toate activităţile sunt publice, deschise oricăror persoane interesate.Se primesc observaţii, propuneri şi sugestii la sediile FADRTDC. Īn Bucuresti, Drumul Taberei 26/119, sector 6 sau prin corespondenţă la oficiul 66, ghişeul 1, C.P. 58, O.P. 14, 061533 Bucureşti, tel/fax: (4021)-745 33 79, 413 84 34, 0722 97 25 22. E-mail geostroe@gmail.com, www.academiadacoromana.ro, www.tempusdacoromania.ro, Art.XI. Pe ştampilă ovală in poziţia verticală, la centru, se află inscripţia ovală orizontală „FUNDAŢIA” sus, iar jos „ACADEMIA DACOROMANĂ”, iar in pozitia centrală emblema grafică alcătuită din doi omuleţi răstigniţi īn cāte o sfera, stilizaţi şi uniţi printr-o liniuţă segmentată care se desfăşoară de pe o parte şi se īnfăşoară pe alta, peste care scrie TEMPUS DACOROMĀNIA COMTERRA īn culorile albastru, galben şi roşu. Peste ovalul orizontal al emblemei, in jumătatea de sus a ovalului vertical, se află o semisferă limitată cu un curcubeu īn interiorul căruia se află profilul Sfinxului dacoromānesc din Bucegi din ochiul căruia răsare un Soare. Deasupra emisferei se afla steagul tricolor dacic. Sub ovalul central, īn jumătatea de jos a ovalului vertical, se afla emblema ADR.Emblema fundaţiei se aprobă de Prezidiul Fundaţiei. Publicaţiile fundaţiei sunt revistele Tempus Dacoromānia Comterra, DacoRomānitatea şi Lupta pentru Romānia europeană, GEOTEMPUSTDC, ASCULTIALOMIŢA.Art. XII. Fundaţia nu poate fi dizolvată decātprintr-o lege adoptată de forul legiuitor al naţiunii dacoromāne libere. Īn acest caz, lichidarea se va face potrivit legislaţiei romāneşti, iar patrimoniul cultural, mobil şi imobil existent, precum şi arhivele fundaţiei vor reveni Academiei Romāne, cānd se va denumi ACADEMIA DACOROMĀNĂ, iar Romānia reīntregită – DACOROMĀNIA.
    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

  5. #5
    Administrator
    Data īnscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.585
    [IMG]file:///C:\DOCUME~1\Admin\LOCALS~1\Temp\msohtml1\01\clip_i mage002.jpg[/IMG]
    S. C. TEMPUS DACOROMĀNIA COMTERRA S. R. L.
    Editura publică, īn principal, lucrările Fundaţiei Academia DacoRomānă ”Tempus DacoRomānia ComTerra”
    BUCUREŞTI, Drumul Taberei nr. 26/119; Tel./fax: 021-413 84 34; 0721 03 40 81, 0722 97 25 22, www.tempusdacoromania.ro, www.academiadacoromana.ro, geostroe@gmail.com, Oficiul poştal 58, Căsuța poștală -14, Cod poştal 061355; ORCMB J40/ 16343/1993; Cod fiscal 4194619; Capital social: 10 000; Cod IBAN RO59 RNCB 0077 0502 3897 0001, Cont BCR - sector 6 şi la Trezoreria sect. 6, Calea Giuleşti nr.3, Cod IBAN RO75 TREZ 7065 069X XX00 1547
    ştiinţe sociale, carte de idei, juridică, eseuri, conducere – management - politică, tempologie - istorie - filozofie, dacoromānistică –europenistică- sociologie, comterristică - probleme globale, militară, medicină, tehnică, economică, teze doctorat, cursuri universitare, manuale şcolare, enciclopedii, dicţionare, monografii, istorii, compendii, literatură, mitologie, artă, memorii, calendare, poezii debut, teatru, folclor, science fiction, sport-turism, muzică, ghid limbi străine, reviste;
    Către………………………………………………………………………………………………………

    EDITURA DACOROMĀNĂ TDC a tipărit, īntr-un tiraj modest, ediţia a doua a lucrării monumentale intitulate “O ISTORIE A LITERATURII ROMĀNE DE LA ORIGINI PĀNĂ ĪN PREZENT, īn format mai mare decāt cel al lucrării lui G. Călinescu, adică 36/24 cm, aprox.1400 pagini, legată, cusută, cartonată, supracopertă model nou, scrisă de regretatul profesor universitar doctor ION ROTARU, fost şef de catedră la limba şi literatura romānă de la Universitatea din Bucureşti, critic literar binecunoscut şi autor al multor volume de acest gen, fost student preferat al marelui George Călinescu. [IMG]file:///C:\DOCUME~1\Admin\LOCALS~1\Temp\msohtml1\01\clip_i mage004.jpg[/IMG] Aşa cum afirma criticul literar prof. univ. dr. Mihail Diaconescu la lansarea de la Uniunea Scriitorilor din Romānia, autorul a reuşit să-şi depăşească maestrul. Īn acest spirit, consider că această carte reprezintă, un eveniment deoarece: a.- īn primul rānd, sub aspectul volumului de lucru al sintezei realizate ca opera de autor, este unică īn istoriografia romānă, prezentānd un număr mai mare de autori decāt Călinescu şi īntr-un număr, evident, mult mai mare de pagini. Porneşte din preistorie, de la tăbliţele de la Tărtăria, poetul Ovidiu care a scris şi īn limba dacilor, dezvoltă prezentarea critică a fenomenului literar pānă īn iarna anului 2006. E scrisă de un romān adevărat, fiu de cioban liber din Carpații Moldovei, de pe Bistrița, din Valea lui Ion b.- īn al doilea rānd, totală pentru că lucrarea cuprinde toţi autorii valoroşi care au scris īn romāneşte, indiferent de naţionalitate, din lumea īntreagă, din Basarabia şi Bucovina de Nord, sudul Dunării, din Ucraina şi din toată Europa, din diaspora noastră din America, Israel şi alte ţări īn care au fost și sunt scriitori romāni sau de altă naţionalitate care au scris īn limba romānă. c.- īn al treilea rānd, este completă īn timp pentru că reprezintă peste 2000 de ani de literatură dacoromānească sub raportul temporal, cartea cărţilor de literatură romānă īncepe cu operele marelui Ovidiu care a scris şi īn limba strămoşilor noştri, şi pānă la 1 noiembrie 2006, cānd opera a intrat īn lucru īn tipografie. Călinescu cercetează doar aprox. 500 de ani de la 1500 pānă la 1940. d.- īn al patrulea rānd, este redactată ca o valoroasă poveste a aventurii spiritului literar dacoromānesc īn timp, de la origini pānă īn prezent, ca o manifestare a sa īn spaţiul european carpato-ponto-dunărean şi universal. e) īn al cincilea rānd, este cea mai valoroasă sinteză a ideilor literare din īntreaga romānime din ţară şi din străinătate. Aceastăcarte a cărţilor culturii noastre este o adevărată Biblie a literaturii romāne. Totodată, este cea mai amplă şi voluminoasă, cea mai reprezentativă, cea mai riguroasăşi obiectivă lucrare de sinteză a culturii romāne tipărite pānă īn prezent īn Romānia. f) īn al şaselea rānd, este foarte utilă pentru stimularea creativităţii, inspiraţia tuturor creatorilor de literatură, de teorie şi istorie literară, īn galeria personajelor literare şi generarea noilor idei literare. g) īn al şaptelea rānd, este cea mai mare lucrare de sinteză a culturii romāne tipărite de autor unic pānă īn prezent īn Romānia.Astfel de lucrări de sinteză culturalăa fenomenului literar apar la un secol sau la o jumătate de secol īn viaţa unei naţiuni. Este, aşa cum spun specialiştii, un adevărat paşaport pentru eternitate al identităţii culturii naţionale romāneşti īn Uniunea Europeană, dar şi pentru autor. A reuşit să vadă īncununarea muncii sale de peste o jumătate de secol, ediţia īntāia a prezentei lucrări. Şi nu am văzut autor mai fericit, īn viaţa mea, decāt prof. Rotaru care şi-a văzut ”cărţoiul” – cum īşi alinta mulțumit lucrarea sa. După cāteva zile, a trecut īn eternitate. Ediția a doua a fost atent corectată, īntrucāt prima a apărut la cererea autorului, grav bolnav. h) īn al optulea rānd, este o operă aproape irepetabilă īn timpul viitor. Probabil va fi aproape imposibil, de acum īncolo, ca un singur autor să mai poate reuşi o astfel de sinteză īntr-o viaţă de peste 50 de ani de lucru. Devenise o adevărată maşină de citit. S-ar putea să fie ultima istorie literară romānească scrisă de un singur autor. Preţul lucrării este de numai 300 RON, īn Romānia şi Moldova, iar pentru străinătate, preţul este de 100 euro. Tirajul este limitat īn condiţii de criză economică. Lucrarea se livrează la sediul editurii īn Bucureşti sau prin poştă, numai la comanda expresă sau telefonică şi cu facturile şi chitanţele legale ataşate. Transportul şi taxele de poştă se achita de către cumpărător.

    EDITURA DACOROMĀNĂ TDC este editorul unic şi exclusivul deţinător al copyright-ului īn baza contractului īncheiat cu autorul din timpul vieţii sale, deţine toate drepturile legale asupra lucrării, fiind unicul ei distribuitor. Ediţia definitivă este corectată cu multă atenţie.
    Editura va traduce lucrarea īn limbile engleză, franceză, chineză (īn aceste trei limbi au īnceput traducerile și sunt īn curs de desfășurare), germană, rusă şi spaniolă, astfel īncāt personalul diplomatic, ataşaţii culturali, centrele culturale romāneşti, universităţile īn care se predau atāt limba cāt şi literatura romānă, precum şi librăriile din străinătate să poată oferi oficial această lucrare īn mediile politice, culturale, diplomatice, ştiinţifice şi literare ale Uniunii Europene şi din celelalte state ale lumii.

    Cu deosebită stimă, Bucureşti, 15.02.2014. Director fondator, Administrator, dr. Geo STROE Carolina STROE
    TEMPUS DACOROMĀNIA COMTERRA
    o editură dacoromānească pentru timpul dumneavoastră!
    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

  6. #6
    Administrator
    Data īnscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.585
    DACOROMĀNISTICA ŞI DACOROMĀNISMUL – proiecte axiologice fundamentale ale renaşterii naţiunii noastre dr. Geo Stroe a. Dacoromānistica. Dacoromānistica este cunoscută caştiinţa despre conştiinţa, acţiunile şi inacţiunile naţiunii dacoromāne de la īnceputuri şi pīnă īn viitorii posibili.Mai poate fi denumită ca fiind istoria, cultura şi civilizaţia dacoromānilor (a atlanţilor, pelasgilor, ramanilor, etruscilor, latinilor, traco-geto-dacilor, ilirilor, sciţilor, sarmaților, goţilor, macedoromānilor, valahilor, romānilor etc.) vieţuitori de peste zece milenii īn vatra strămoşilor noştri. Īn concepţia curentă termenul de dacoromān surprinde īn realitatea obiectivă tot ce este romānesc, dac, īncepīnd de la atlanţi, pelasgi, ramani, etrusci, latini, romani, traci, geto-daci, sciţi, sarmați, goţi, valahi cu extensiile lor binecunoscute. Consider că şi romanitatea este o extensie a dacoromānităţii, aşa cum este şi latinitatea, ori toate populaţiile străvechi din Balcani şi imediata vecinătate (mai puțin bulgarii și maghiarii veniți de dincolo de Volga), de la izvoarele Dunării pīnă īn nordul Caspicii, Marea Baltică, Marea Mediterană şi Orientul Apropiat şi Mijlociu. Cercetările au fost dintotdeauna īn cheie identitară, pentru că īnaintaşii noştri şi au pus mereu īntrebările existenţiale primordiale de genul cine suntem, de unde venim, īncotro mergem. Dacoromānistica, aparent, nu a captivat la nivel conceptual prea mult pe romānii de ieri, la nivel academic oficial, dar nevoia de identitate naţională īn vremuri de criză creşte. Statul romān, prin instituţiile sale emblematice este tributar concepţiei latiniste, romaniste. Deschiderile sunt făcute de cercetători independenţi, de unele dintre societăţile culturale ale societăţii civile care au diseminat unele idei care privesc ipoteza culturală dacică pe linia Densuşianu, Hasdeu, Eminescu şi ceilalţi. Academia DacoRomānă, ca instituţie independentă cu profil de cercetare ştiinţifică, a aprofundat ipoteza de lucru pornind de la romānistică (Institutul Naţional pentru Romānitate şi Romānistică – INPROROM, a fost denumirea iniţială, īntemeiat la 1 Decembrie 1990 la sediul Societăţii Vatra Romānească din Bucureşti, pīnă īn 1995 cīnd s-a transformat īn Academie DacoRomānă. Īn paralel, Fundaţia Tempus constituită de subsemnatul īn comuna Traian-Ialomiţa la 23 noiembrie 1991, cu care INPROROM a fuzionat recent, devenind Fundaţia Academia DacoRomānă TDC). Ea cuprinde teoria dacoromānisticii (sau ideatica ei), metodologia, tehnologia acesteia, iar problematica este diferită de la un mileniu la altul, de la o epocă sau perioadă istorică la alta. Pe axa timpului, dacoromānistica īnsumează toată istoria, cultura şi civilizaţia naţiunii care apar īn istorie īn diferite ipostaze, īn cazul nostru, cea dacoromānă. Consider că naţiunea dacoromānă a apărut de īndată ce teritoriul a fost ocupat de populaţia străveche statornică īn vatra etnogenezei, vorbitoarea unei singure limbi, cea veche, originară, care a avut conştiinţa proprietăţii sale asupra locului de baştină, că este de aici, şi care s-a organizat politic īntr-un stat īntemeiat pentru apărarea drepturilor istorice la identitate, continuitate, la o viaţă liberă şi independentă. Viaţa economică a fost organizată astfel īncīt naţiunea primă, matcă, īşi asigura tot necesarul pentru un trai neīntrerupt pe acelaşi teritoriu, cu resurse proprii din resurse naturale specifice, cu unele obiceiuri şi tradiţii proprii aplicate constant, permanent şi de către toate generaţiile succesoare, neīntrerupt trăitoare pe aceste meleaguri. Dacă la alte naţiuni există niponistică, iudaistică, hungaristică, germanistică etc. şi specialişti īn domeniu, la romāni nu pare să captiveze prea mult nici pe contemporani, dacoromānistica la nivel conceptual, formal academic nu apare distinctă. Nu sunt decīt finanţări private, īn jurul A.D.R. Statul nu īncurajează oficial astfel de cercetări, īncă. Cercetările trenează, deşi nevoia de identitate naţională īn vremurile de criză de azi creşte exponenţial. Puţini cercetători rezistă, unii dintre cei cu care am pornit au trecut īn alte tabere. Cu mai mult timp īn urmă am publicat lucrarea intitulată Ştiinţa dacoromānisticii pe īntelesul tuturor. Mai jos voi prezenta cīteva aspecte de interes general privind dacoromānistica, azi. Ea reprezintă īn Romānia una dintre cele mai noi ştiinţe sociale. Unii cercetători afirmă că este o ştiinţă fundamentală, tot aşa cum este ştiinţa matematicii, fizicii, chimia, biologia, sociologia, ştiinţa conducerii etc. Aceasta este şi opinia noastră, pentru că, din punct de vedere naţional şi internaţional, fiecare naţiune, respectiv comunitate de naţiuni, decisă să pună īn acord propriile valori īşi are sau īşi creează propria ei ştiinţă, a existenţei sale perene, unite. Ea este şi rămīne o ştiinţă socială şi, ca orice altă ştiinţă socială, dacoromānistica are particularitatea de a opera cu elemente de relativitate. Ea pune la dispoziţia societăţilor romāneşti şi europene actuale rezultatele obţinute de cercetători, deoarece rezolvarea problemelor sociale nu se face automat, ci tot prin soluţii sociale, raţionale, conduse de, şi pentru naţiune, şi pentru europenitate. Ea concentrează soluţii din rezultatele cercetărilor mai multor discipline, realizīnd universul umanului, al omului concret, european, transpunerea lui „a şti” īn „a face” şi a lui „a avea” īn „a putea.” Dacoromānitatea, ca şi europenitatea, ca realităţi obiective, nu se pot importa, nici exporta precum o marfă, maşină sau o instalaţie oarecare. Cred că locul dacoromānisticii se află la Academia Romānă, prin īnfiinţarea unei secţii de cercetare īn acest domeniu al cunoaşterii. Cu ceva timp īn urmă, am trimis, oficial – eram cercetător la Institutul de cercetări juridice al Academiei Romāne, o adresă scrisă cu antetul instituţiei Academia DacoRomānă, către Academia Romānă cu propunerea de a se īnfiinţa o secţie de dacoromānistică la Academia Romānă. Nici pīnă acum nu am primit răspuns oficial, scris. Mai mult decīt atīt, īn locul din registrul oficial īn care era consemnat numărul de īnregistrare apare numele unui coleg de la alt institut care cerea cu totul altceva, iar la rubrica observaţii se consemna răspunsul negativ. Pīnă se vor clarifica toate cercetările, Fundaţia Academia DacoRomānă continuă. Ştiinţa dacoromānisticii asigură asimilarea cuceririlor celorlalte ştiinţe īn practica dezvoltării, identificarea reală, concretă a unor soluţii sociale īn practica social-istorică, prin acţiuni concrete pe plan naţional şi internaţional. Viitorul unor politici ştiinţifice naţionale şi europene depinde de alianţa politicilor naţionale şi europene cu ştiinţa dacoromānisticii şi a europenisticii, de unitatea dialectică dintre ştiinţă şi conducerea politică a societăţii. Obiectul de studiu al ştiinţei dacoromānisticii īl constituie fenomenul dacoromānesc, dacoromānitatea ca realitate socială, relaţiile sociale, politice, cultural-ştiinţifice şi de conducere din sistemele economico-sociale trecute sau prezente folosite pentru promovarea valorilor creatoare romāneşti. Tot astfel, descoperirea legităţilor şi principiilor noi după care se călăuzesc aceste relaţii, dezvăluirea şi formularea de noi teorii, metodologii, metode şi tehnologii de conducere pentru prezervarea identităţii naţionale şi europene, de natură să asigure eternizarea valorilor naţionale şi europene, mai ales dacoromāneşti şi europene, perfecţionarea continuă a funcţionării sistemului de conducere al societaţii romāneşti şi europene şi a fiecărei naţiuni prin ea īnsăşi, dar racordate la promontoriile cunoaşterii universale, reprezintă obiective ale cercetătorilor īn ştiinţa dacoromānisticii. Īn sfera cercetărilor acestei ştiinţe sunt sintetizate conceptual, legic, principial, toate activităţile umane, toate laturile vieţii sociale, toate domeniile societăţii dacoromāneşti, īn īntreaga lor complexitate şi īn strīnsa lor interdependenţă. Nivelurile obiectului de studiu al acestei ştiinţe sunt cele macro-social, mezo şi micro-social, cuprind īntreaga dacoromānitate, tot ce-i romānesc, din Europa şi din lume. Există o abordare globală a dacoromānisticii ca răspuns la provocările mondializării (globalizării, īn limbajul convenţional A.D.R. - comterrizării) care este ea īnsăşi un proces obiectiv, relativ dirijat de anumite forţe, faţă de care dacoromānitatea īşi promovează propriile valori comterriste (adică ale Terrei comune), īntr-o lume creaţie a tuturor şi benefică tuturor. Subiectul ştiinţei dacoromānisticiieste dacoromānitatea, ca realitate şi existenţă istorică europeană şi naţională, dar şi persoana umană īn ipostaza ei de fiinţă care se autodefineşte ca dacoromān, ca dacoromān european, creatoare şi cunoscătoare, valorizatoare şi luptătoare, care aplică rezultatele ei īn practică. Scopul acestei ştiinţe este de a īnarma dacoromānitatea, pe fiecare dacoromān, cu elaborările teoretice, metodologice şi tehnologice creatoare, necesare īn vederea dezvoltării unei autoconduceri ştiinţifice īn activitatea practică, de a fi contemporani mereu cu propriul lor timp. Dacoromānitatea este suportul, tot ea trebuie să fie garantul conştiinţei vii, al prezervării şi eternizării valorilor temporale dacoromāneşti īn ţară şi īn lume. Metoda de cercetare este o logică dialectică, elevată, bazată pe istoria reală şi pe raţiune, īmpreună cu metoda sociologică, combinate cu cea informaţională, sistemică, holistă. Nu sunt excluse şi alte metode de cercetare specifice fiecărei ştiinţe cu care dacoromānistica are părţi comune. Mai apropiate sunt metoda cronologic-istorică-temporală, metodele ştiinţelor sociale fundamentale şi particulare, cele comparative etc. Nu sunt excluse, īnsă, nici metodele bazate pe proferenţă, credinţă, pe intuiţie, pe reprezentările transcendentale etc. Părţile componente ale ştiinţei dacoromānisticii īn componenţa conducerii sunt: teoria (ideatica), metodologia şi tehnologia.
    Ramurile (disciplinele) acesteia sunt, la o enumerare sumară, īn ceea ce priveşte nivelul macro-social, ştiința dacoromānisticii avīnd īn vedere dacoromānitatea de pretudindeni - cea mai vastă şi mai complexă; ştiinţa dacoromānisticii īn domeniul conducerii social-politice, statului şi dreptului - ca filosofie politică şi juridică a dacoromānităţii din Romānia şi din fiecare dintre statele ai căror cetăţeni sunt cei de identitate dacoromānă; axiologia dacoromānisticii creatoare de valori; dacoromānistica economică – īn domeniul economic īn care obiectivul principal īl constituie creşterea economică şi asigurarea eficienţei īntreprinderii sau unei ramuri economice, a unui grup de īntreprinderii, īntr-o viziune pragmatică (avīnd īn vedere că rezultatele unor creaţii se aplică o singură dată, īn mod concret, la o situaţie dată, unii afirmă că n-ar fi decīt o aplicaţie a ştiinţei de mai sus şi nu o disciplină ştiinţifică). Īn domeniile culturii, al artelor, al tehnicii, al comunicării, al limbii dacoromāne, al sănătăţii se manifestă ca sociologie, psiho-sociologie, īn plan tehnic, tehnologic, militar, folcloric, filozofic, religios, medical, al tradiţiilor, al mentalităţilor, obiceiurilor etc. Există opinii după care societatea umană se conduce singură, spontan-autopoietic, iar dacoromānistica ar fi doar o reflectare post-factum a desfăşurării īn timp a apariţiei şi dezvoltării comunităţii de naţiuni europene, inclusiv a naţiunii dacoromāne īn plan istoric, economic, social, cultural, lingvistic, geografic, moral, artistic etc. Totodată, sunt şi opinii pe baza cărora se urmăreşte ca prin globalizare să se realizeze o conducere conştientă a comunităţii de naţiuni, iar extensia dacoromānească a acestei ramuri, denumită comterristică (dacoromānistica de tip comterrist), exprimă conştiinţa ştiinţifică a lumii, adică a comunităţii naţiunilor libere ale lumii, pe Terra noastră comună faţă de lumea care ne īnconjoară īn cheie dacoromānească. Cercetările contemporane degajă, de aceea, noi discipline ale ştiinţei dacoromānisticii, cum ar fi cele ale europenisticii, comterristicii (globalisticii), cele ale instituţiei, ale organizaţiei, ale credinţelor religioase, ale comunităţilor naţionale europene, regionale, cele ale relaţiilor internaţionale, ale familiei, ale obştei locale, ale unităţilor administrativ-teritoriale, microgrupurilor omeneşti, conducerea oamenilor, a organizaţiilor internaţionale etc. Trăsăturile dacoromānisticii.Fiind o ştiinţă de largă anvergură, are legături complexe cu ansamblul cunoaşterii şi practicii contemporane pentru că prin aceasta se pun īn valoare rezultatele cercetărilor, contribuţia aproape a tuturor ştiinţelor. Este o ştiinţă multidisciplinară (deoarece disciplinele care se īntrepătrund contribuie la fundamentarea sa teoretică din diferite sectoare şi domenii ale vieţii sociale), dar are şi un caracter integrator (foloseşte integral teorii, metode şi tehnici ale altor ştiinţe şi discipline īmpreună cu cele proprii), coordonator (deoarece īşi subordonează şi foloseşte īn scopuri de fundamentare şi eficacitate, activităţi practice specifice, discipline şi teorii, tehnici şi metode proprii şi ale altor ştiinţe), precum şi un rol cumulativ (adună şi prelucrează, ordonează īntr-o īnlănţuire logică multe cunoştinţe, metode şi tehnici care realizează sinergia īn supravieţuirea dacoromnităţii, comunităţii de naţiuni europene și ale lumii īntregi), complex, multilateral, multifuncţional, operaţionalizant şi prospectiv. Despre izvoarele dacoromānisticii şi legăturile ei cu celelalte ştiinţe trebuie spus că pentru a putea fi recunoscut drept izvor al ştiinţei dacoromānisticii, această formă de exprimare trebuie să īndeplinească anumite condiţii cum ar fi: a) să statornicească reguli general-obligatorii pentru viitorul dacoromānităţii: b) să fie atīt stabilite, cīt şi recunoscute de conducătorii naţiunii şi/sau de către puterea de stat; c) să reflecte dacoromānitatea şi conducerea ei, să se refere la relaţiile de conducere ale dacoromānităţii, la valorile comune acestora; d) să fie scrise ori să reprezinte intuitiv, concret senzorial, simboluri identitare cu relevanţă naţională şi europeană, universală. Principalele izvoare ale ştiinţei dacoromānisticii pot fi considerate istoria, ştiinţa conducerii, filozofia, economia politică, dreptul, ştiinţele sociale şi politice īn general. Ştiinţele cu care are legături strīnse dacoromānistica sunt ştiinţa conducerii, ştiinţele politice, juridice, europenistica, ştiinţele economice, matematica, logica, filosofia, sociologia, psihologia, lingvistica, arheologia, teoria generală a sistemelor, informatica, ştiinţele tehnice, cibernetica, praxiologia, medicina, birotica, alte ştiinţe. Practic, nu există domeniu al cunoaşterii şi acţiunii cu care să nu aibă legături mai mult sau mai puţin importante ştiinţa dacoromānisticii. Legăturile dacoromānisticii cu alte ştiinţe, aşa cum au fost ele puse īn evidenţă de către izvoarele recunoscute pentru fiecare dintre ele, se menţin şi vor continua să se dezvolte ca urmare a interconexiunilor din cercetările efectuate de-a lungul timpului. Ele se evidenţiază īn teoria dacoromānisticii. Dintre izvoarele de importanţă deosebită se pot remarca: istoria universală, experienţa de supravieţuire īn practica politică, militară, administrativă, socială, comunitară a oamenilor politici, de stat, a unor militari, a altor lideri sociali şi comunitară. Această experienţă de prezervare a memoriei naţionale, europene şi universale se fixează prin acte, documente, memorii, corespondenţă, alte īnscrisuri. Şcolile de dacoromānistică.Diferenţiate de fundamente teoretice unice referitoare la conceptele, principiile, metodele, tehnicile şi demersurile practice īn acest domeniu al cunoaşterii, mişcările ştiinţifice s-au concretizat īn diverse şcoli simultane, ori paralele sau incidente, uneori chiar contrare celor de conducere, care au permis īn acelaşi timp unele reflecţii creatoare, utile, cum sunt: cea clasică, a relaţiilor umane, şcoala cantitativă, empirică sau neoclasică, a sistemelor sociale, şcoala sistemică etc. Sunt de menţionat: şcoala cronicarilor (de la Rīm ne tragem, expresie care ar fi posibil să se refere şi la Roma veche, cetatea ancestrală Roman din Moldova şi nu la Roma, capitala Imperiului Roman), şcoala ardeleană (romanistică) care acceptă oarecum dispariţia aproape completă a dacilor după războaiele romano-dacice şi rădăcinile pur romane ale romānilor, şcoala eminesciană (care se centrează pe nobleţea valorilor strămoşeşti şi confirmă superioritatea civilizaţia dacilor: „Totul trebuie dacizat”), linia deschisă de B.P. Haşdeu (după comunicarea de răscruce „Pierit-au dacii?” B.P. Haşdeu a precizat că dacii nu au pierit, dar propaganda papală și papistaşii au lansat minciuna care domină īncă īn lingvistică: romanizarea dacilor care, de fapt, ar īnsemna catolicizarea ortodocşilor zamolsieni dacoromāni), şcoala romānisticii (după care ar fi avut loc o sinteză daco-romană īntr-o proporţie discutabilă, prin romanizarea dacilor rezultīnd romānii de azi), şcoala ramanică (M.Vivekananda), după care ne tragem de la legendarul Ram ((B)(h)Ra(h)m), şcoala rumīnilor (L.I.Cuejdean, după care rumīnii sunt oamenii din Ţara rīurilor, a apelor), şcoala getică a lui Vasile Pīrvan (Getica) şi a Societăţii Getica (Gh.Gabriel), şcoala lui Nicolae Densuşianu -marcată de capodoperasa, Dacia preistorică, biblia dacoromānilor și a Academiei DacoRomāne, şcoala divină (Nicolae Miulescu), după care Dacia este Dakşa - Ţara zeilor, iar dacoromānii sunt descendenţi ai zeilor, şcoala tracică sau tracologică (după I.C.Drăgan - Noi, tracii), şcoala dacisticii a prof. univ. dr. Marin Giurescu, cofondator al Societății cultural-științifice ”Renașterea Daciei” din 1.11.1947 alături de acad. Simion Mehedinți și alți universitari la Sarmisegetuza, (a dacologiei, ca o continuare a problematicii Ligii pentru renaşterea Daciei – dr. N.Copoiu, care evocă periodic cultura vechilor daci la timpul trecut), şcoala geţilor (Tudor Diaconu, Ilie Stanciu, privind decodificarea scrierii geţilor, conform căreia geţii sunt īntemeietorii scrisului īntregii antichităţi), şcoala dacoromană (după care plămădeala naţiunii s-a constituit din daci şi romani, ”o sinteză” īn proporţii aproximativ egale după „semi-romanizarea” dacilor sau ”semi-dacizarea” romanilor, care este altceva decīt teoria şcolii dacoromāneşti), şcoala tuledaciei getoromāne (geţii fiind elita dacoromānilor, dacii fiind oamenii de rīnd – de aici numele de geţi dat de greci elitei dacilor, iar numele de dac dat de romani, considerat, se pare, īnjositor pentru dacoromāni). Unii datează şi decriptează īn mire, unghiuri īnţelepciunea mesajelor transmise dintre precesiile astronomice de pe cosoni de īnaintemergătorii dacoromānilor, obiecte care nu ar fi monezi, ci cărţi de aur ale īnţelepciunii simbolice, ca şi īnscripţiile uriaşe de pe megaliţii din Carpaţi etc. (C.Velcescu). Īn jurul cercetătorului Constantin Bărbulescu gravitează şcoala atlanţilor īn care Dacia este Atlantida - colonia zeilor şi pămīntul dacilor (a se vedea lucrarea cu acelaşi nume, Ed. Antet 2006, pornind de a Solon care afla, la 590 ī.Chr., de la preoţii egipteni, slujitori ai templului din Sais, că pe la 9 590 ī.Chr., o mare putere venită din altă lume se stabilise īntr-o insulă din Marea Atlantă situată la intrarea īn strīmtoarea numită Coloanele lui Hercules - localizată de C. Bărbulescu la Porţile de Fier, pe Dunărea noastră de mijloc). Tot aici, īn aceeaşi şcoală, independent de iniţiatorii ei, cercetătorul Costel Eugen Popescu, prin lucrările Regatul Titanilor şi Descoperirea Atlantidei dezvoltă şi aprofundează idei şi argumente originale şi clare. Un filon cu totul aparte īl susține Gheorghe Şerbana, conform căruia, noi, dacoromānii, suntem urmaşii oamenilor uriaşi, ai giganţilor din Lumea Veche (pe care arheologii o cultează la ordin de mii de ani). De menţionat că tot mai multe relicve ale uriaşilor sunt descoperite pe teritoriul DacoRomāniei, iar scheletele - probă de uriaşi sunt sustrase pentru a face averi şi a atesta false origini pentru alte naţii care nu sunt descendentele lor, pentru simplu fapt că nu se găsesc pe teritoriul lor, ci īn DacoRomānia). Mai adăugăm şcoala Daciei edenice, cu documente din biblioteca papală care susţine că aici, īn DacoRomānia, este grădina Maicii Domnului, raiul biblic al lui Adam şi Eva, precum şi şcoala Romei vechi (D. Bălaşa, adevăratul promotor al īnţelepciunii zamolsiene īn renaşterea credinţei dacoromāneşti, īntīiul preşedinte de onoare al Academiei DacoRomāne), după care dacoromānitatea şi europenitatea au descendenţa din cetatea īnfiinţată pe vatra actuală a oraşului Roman din Moldova (sau Ramidava – cetatea dacică - după Ptolemeu), īnfiinţată de Roman şi Vlahata din Veneţia de Sus (Făgăraş), unde cīţiva fruntaşi politici ai Romāniei Mari au īncercat să mute capitala (īntre Braşov şi Făgăraş). Există alte multe aşa-zise „teorii” vădit antidacoromāneşti, de justificare a pretenţiilor de „descălecători” peste un teritoriu vid, ale unor urmaşi ai unor triburi migratoare, ai căror autori susţin, fără argumente ştiinţifice, pretenţii cum ar fi acelea că dacoromānii sunt formaţi şi apoi reveniţi din sudul Dunării, după ce ei au venit aici adică ungurii (neam ugro-finic asiatic), sau că romānii sunt urmaşii ţiganilor, de unde şi denumirea ţării Romānia, ţara rromilor, iar limba „romani” care nu e alta decīt țigăneasca, a ţiganilor, ar fi limba romānilor, sau că locuitorii de azi sunt urmaşii scursurilor Africii din legiunile romane. Roma, capitala Italiei, ar putea fi, astfel, confundată cu capitala rromilor. Mai apoi, s-a acreditat că romānii ar fi născuţi din fanarioţi, balcanici, la sud de Dunăre migrīnd apoi īn nordul ei şi īn Carpaţi, tot un fel de ţigani ai Europei etc., fie că, sunt pur şi simplu, au apărut de nu se ştie unde, dar după ce au venit, cum ele īnsele recunosc, din Asia, şi după ce s-au format popoarele vecine astăzi dacoromānilor. Ideea de bază a acestor denigratori este că dacoromānii ar fi apărut după alte neamuri, ba chiar după alte naţiuni, falsificīnd adevărul despre apariţia noastră şi cerşind astfel, nedemn, dreptul primului ocupant pe aceste pămīnturi a etniei lor, arogīndu-şi priorităţi pentru valori pe care nu le-au creat şi care nu le aparţin. Aşa sunt răpite sau negate dacoromānilor evidenţa anteriorităţii lor originare, autohtonia şi continuitatea acestora pe teritoriul central-sud-est european īn Carpaţi şi pe Dunăre (Vechea Europă, Atlantida) – la Marea Neagră. Lupta de idei cu argumente ştiinţifice a şcolilor dacoromāneşti contra teoriilor antidacoromāneşti, precum sunt cele hungariste, panslaviste, otomane, sīrbe, ucrainiene, poloneze, italiene, franceze, germane, ruseşti, bulgăreşti, chiar romane reīnviate, din vremea marelui Imperiu Roman, continuă de milenii și azi. Multe idei au revenit īn mintea unor „europenişti” de aiurea, ca şi ale celor evrei, fără de patrie la acea vreme, care susţin că aici ar fi patria de rezervă pentru evrei, pregătind Romānia judaică, prin susţinerea prezenţei evreilor aici din vremea dacilor, ba chiar dinaintea dacilor. Tot astfel, există şi ”teorii” ale ţiganilor – sprijiniţi pentru a crea diversiunea ”rrom”, teorii susţinute de cercuri evreieşti, slave, ungare şi anglo-saxone care īi folosesc ca spărgători, dizolvanți de naţiuni, folosind aproximativ aceleaşi „documente”. Susţinerile de mai sus nu fac decīt să reunească, īn esenţă, toate şcolile veritabile contra celor care urmăresc scoaterea dacoromānilor din istoria Europei, negarea drepturilor lor inalienabile, precum şi a contribuţiilor lor remarcabile la cultura europeană şi universală. După anul 1991, cīnd a fost īntemeiată Fundaţia Tempus, apoi 1995, cīnd s-a constituit legal Academia DacoRomānă, din Institutul Naţional pentru Romānitate şi Romānistică - INPROROM, azi Fundaţia Academia DacoRomānă „Tempus DacoRomānia ComTerra” (prin contopirea celor două, la 9 mai 2008), a apărut şi şcoala dacoromānisticii contemporane.După aderarea Romāniei la Uniunea Europeană, se dezvoltă concomitent şcoala dacoromānisticii īmpreună cu cea a europenisticii (şcoala dacoromānă a europenisticii). Şcoala dacoromānisticii europene are drept fundamente următoarele teze şi idei de bază: - dacoromānitatea ca europenitate şi valorile ei spirituale (credinţa zamolsiană, limba, scrisul, artele, filosofia, zodiile, măsurarea timpului, şcolile academice de īnţelepciune), probe materiale (despre primele construcţii, tehnici şi tehnologii agricole şi meşteşugăreşti, primele unelte de pescuit şi minerit, precum şi primele arme) au apărut cu mult īnainte de 10 000 de ani īn Europa Veche, spaţiul carpato-danubiano-balcano-pontic şi constituie expresia unitară şi neīntreruptă a existenţei creatoare a strămoşilor autohtoni, a pelasgo-atlanto-ramano-latino-traco-geto-sarmato-scito-vlaho-dacoromānilor din centrul şi sud-estul european (vechea Europă), denumită pe scurt „europenitate”; roirile europenităţii, īn fapt, ale dacoromānităţii pelasgico-ramanice, au dat naştere etruscilor, elino-grecilor, indienilor, macedoromānilor, persanilor, sumerienilor, egiptenilor, hitiţilor, caucazienilor, latinilor, sciţilor, sarmaților, ilirilor, romanilor, troienilor, bizantinilor, a unei īnsemnate părţi care a aparținut popoarelor migratoare din răsărit și care au ocupat Europa, teritoriul mediteraneean, nord-african, din Orientul Mijlociu şi Apropiat, iar ulterior, prin extensie, a imperiilor europene īn Americi, Australia, Oceania, Asia pīnă īn Filipine, China şi Japonia. - naţiunea dacoromānă este naţiune primordială europeană, cu spiritualitate proprie īncă din vremea Hestiei și a lui Zamolse - īntīiul unificator spiritual al valorilor precreştine dacoromāneşti de pe continentul european, īntīiul Iisus al dacoromānilor, iar statul naţional unitar centralizat, suveran şi independent, īn forma sa antică, preclasică, s-a constituit īn perioada marelui rege Burebista - īntīiul īntregitor de ţară, care a reunit marea majoritate a formațiunilor prestatale dacoromāneşti din ultimul secol al mileniului precreştin, de fapt, al optulea mileniu dacoromānesc şi european. - influenţa romană, după ocuparea a mai puțin de 10% din teritoriul Daciei, a fost minoră, atīt din punct de vedere lingvistic şi cultural, cīt şi spiritual. Singurele efecte materiale majore au fost cele economico-financiare, prin jefuirea sistematică a Daciei de bogăţiile ei şi, īn special, a tezaurului dacic folosit de romani pentru a salva o vreme Imperiul Roman falimentar de la colapsul economic şi financiar din cauza căruia s-a şi prăbuşit, şi din punct de vedere militar. Īn fapt, Roma a fost fondată de troieni, urmaşii celor de la gurile Dunării de la Istria dobrogeană (Troia mamă) care au fondat Troia homerică; etruscii au roit din vechea Dacie, iar Troia prima a fost īntemeiată de către autohtonii dacoromāni. Aşadar, romanii sunt nepoţii tīrzii ai vechilor daci. Limba dacoromānă este limba primordială cu care au plecat de aici cei care au populat Europa, după marele potop din Marea Neagră, limba lui Adam și Eva vorbită de tata Noe. Din limba ancestrală pelasgo-dacă populară (scrisă cu ideograme-hieroglife originale, ulterior cu alfabet propriu) s-au dezvoltat celelalte limbi vechi (sanscrita, avestica etc.), īndeosebi după potopul biblic (aprox. 7 500 ī.Chr. declanşat prin revărsarea apelor mediteraneene īn Marea Neagră ca urmare a īncălzirii Terrei şi a topirii gheţarilor, respectiv vărsarea apelor Dunării prin Coloanele lui Hercule (Cazane) spre Marea Neagră, după schimbarea cursului dinspre Marea Adriatică). Limba europeană cea mai cunoscută este dacoromāna care are drept fiică latina europeană ca limbă cultă care a dominat Evul Mediu european și care și de atunci și pīnă azi a devenit limba ştiinţifică a Terrei - recunoscută universal. Limba pe care o vorbesc oamenii de azi de la ţară (țăranii, ciobanii de la munte, este limba veche evoluată timp de zece milenii īn forma limbii romāne vii, vorbită īn Romānia de azi. Din punct de vedere ştiinţific, denumirea limbii romāne de azi este limba dacoromānă, limbă europeană a celei de-a şaptea puteri europene. Īn fond, dacoromānii sunt strămoşii tuturor popoarelor gintei latine, ai euroindienilor, latinitatea, romanitatea, fiind derivate ale pelasgo-ramano-dacoromānilor. Războinicii Daciei libere aliați cu răzvrătiții localnici au atacat legiunile romane din Dacia ocupată pīnă le-au determinat să se retragă după 164 de ani. Soldaţii romani au rămas īn tabere răspīndite īn Dacia pe o suprafaţă de aprox. 10% din teritoriul Daciei (care la vremea aceea se īntindea din nord, de la Baltica, la (unele părți precum Iliria, apoi Macedonia, erau īn graniţele Imperiului Roman), Egeea şi Grecia, la sud, de la vest lacul Constanţa-Elveţia, Adriatica şi pīnă la est, dincolo de pragurile Niprului, nordul Mării Negre și al Mării Caspice), adică īn zona de unde se exploata aurul dacic, Banat, Munţii Apuseni şi teritoriul strict de apărare a minelor. Cīnd sub Traian (Dio Casius: “să nu uităm ca Traian a fost un trac veritabil”) romanii au cucerit pe daci la Sarmisegetusa n-au trebuit tălmaci (Nicolae Densuşianu), pentru că dacii şi romanii vorbeau aceeaşi limbă. Nu demult, s-a publicat teoria evoluţiei speciei umane pe baza vechimii cromozomiale şi s-a tras concluzia că prima femeie ar fi apărut īn sud-estul Africii. Egiptul, urmīnd ţărmul Mediteranei, pe vremea cīnd Asia Mică era legată de Peninsula Balcanică, este foarte aproape de Europa. Prof. V. Gordon Childe (Universitatea din Oxford, Anglia), a delimitat pe o hartă leagănul arienilor īn spaţiul carpato-dunărean īn “The History of Civilization”, “The Aryans”, īncă dinanul 1993. Cercetătoarea americană Marija Gimbutas (Universitatea din Los Angeles, California), descrie spaţiul carpato-dunărean ca vatră a vechii Europe, de unde s-a născut Europa. Mai mult, prof. Leon E. Stover şi Bruce Kraig delimitează vechea Europă a mileniului V ī.Chr., cu centrul īn Romānia (a se vedea “The Indo-European heritage” - Nelson-Hall Inc., Publishers, pag.25). Se demonstrează īntīietatea şi vechimea dacoromānilor īn Europa şi prin cercetările la nivel cromozomial, īn mitocondrie, conform teoriei genomului, īn acest spaţiu carpato-dunărean, cu aprox. 44 000 de ani au apărut primele 3 femei-Eve şi primul bărbat-Adam. Tot mai mulţi istorici confirmă faptul că roata, plugul, jugul, undiţa, căruţa (care a devenit simbolul ţăranului dacoromān), cu două, trei şi patru roţi. Căruțele apar pentru prima oară īn istorie pe acelaşi teritoriu dacoromānesc, caii fiind nelipsiţi la muncă, dar şi la luptă. Primul mesaj scris din istoria omenirii este de la Tărtăria. Primele ferme agricole din Europa sunt tot aici localizate de pe la 6.500 ī.Chr. (J. North, ”A new interpretation of prehistoric man and the cosmos”, 1996). Naţiunea dacoromānă este naţiunea matcă a Europei de azi, iar pelasgo-ramanii sunt strămoşii popoarelor latine. Codex Rohonczy, cronică dacoromānească, care prezintă scene laice şi religioase scrise de la dreapta la stīnga şi de jos īn sus este un document al continuităţii. Tăbliţele de la Sinaia, de sub Cogaion, sunt documente-cronici cu imagini, scene şi scrise pe tăbliţe de aur ale īnţelepciunii zamolsiene, fragmente din Testamentul Zamolsian Dacoromān şi cronici care atestă Codul lui Zamolse. Īn bisericile vechi, cultul ortodox se săvīrşea īn limba latină vulgară pīnă prin secolele XII-XIII, cīnd s-a trecut forțat la oficierea cultului īn limbile greacă şi slavonă, limbi culte, artificiale ale vremii (care, la origine, sunt tot dacoromāne), dar cu timpul s-a revenit la limba veche, originală dacoromānească, atunci cīnd au īncetat forțajele istoriei. - identitatea dacoromānă europeană exprimă īn mod ştiinţific etnogeneza, dacoromānizarea, denumirea limbii contemporane, iar denumirea Romāniei şi Moldovei, după reīntregirea ţării īn graniţele ei fireşti, ar trebui să fie DACOROMĀNIA, denumire nemuritoare ca şi spiritul ei viu, de zece ori milenar. Īn acest sens, a fost redactat şi expediat un set de adrese cătreNaţiunea Romānă, Preşedintele Romāniei, Parlamentul şi Guvernul Romāniei, Academia Romānă şi Institutul Cultural Romān de către A.D.R. Au fost puse pe Internet, preluate de unele publicaţii, tipărite īn Revistele Dacoromānităţii. Īn ceea ce ne priveşte, īn ultimul sfert al veacului trecut s-au constituit şi amplificat unele preocupări reunite īn şcoala dacoromānă de comterristică și care aredrept fundamente teze-idei expuse mai jos. Terra este un sistem geo-bio-uman de o complexitate maximă, iar valorile lui spirituale (credinţa, limba, scrisul, artele, filosofia, calendarele, hărţile, tehnica, şcolile de īnţelepciune), probe materiale (despre măsurarea Terrei, sistemele de calcul folosite de diferite naţiuni prin construcţii, tehnici şi tehnologii, agricole şi meşteşugăreşti, primele unelte de pescuit şi minerit, precum şi primele arme care sunt, īn felul lor, repere spaţio-temporale de referinţă) au apărut cu mult īnainte de două milioane de ani şi constituie expresia unitară şi neīntreruptă a existenţei şi percepţiei temporal-spaţial comterriste a strămoşilor autohtoni din centrul şi sud–estul european (Vechea Europă), denumită pe scurt «īnceputul umanităţii, adică dacoromānitatea». Roirile umanităţii, cum este roirea atlanto-pelasgo-ramano-traco-dacoromānă au dat naştere umanităţii care este unitară īn diversitatea ei pe Terra (definită comunitar ca fiind a etruscilor, indienilor, persanilor, sumerienilor, egiptenilor, hitiţilor, caucazienilor, latinilor, sciţilor, macedonenilor, romanilor, bizantinilor, unei īnsemnate părţi a popoarelor migratoare din răsărit care au ocupat Europa şi teritoriul mediteraneean, nord-african, din Orientul Mijlociu şi Apropiat. Ulterior, prin extensia imperiilor europene īn Americi, Australia, Asia europenitatea a fost prezentă pīnă īn Filipine şi ChinoJaponia. Conceptul COMTERRA īn percepţia dacoromānilor s-a format spiritual īncă din vremea lui Zamolse - īntīiul unificator spiritual al valorilor temporale ancestrale precreştine dacoromāneşti, īntīiul Iisus al dacoromānilor, īntīiul comandor de timp, iar statul naţional unitar centralizat, suveran şi independent, īn forma sa antică s-a constituit de-a lungul Dunării şi munţiilor din dreapta şi din stīnga ei, pīnă la Marea Neagră şi īn jurul acesteia, īn perioada marelui rege Burebista - īntīiul reīntregitor de ţară (din dinastia Yo a Ionilor). El reunește marea majoritate a statelor dacoromāneşti din ultimul secol al mileniului precreştin, al optulea mileniu dacoromānesc. Calendarul dacoromānilor este, īn fond, cea mai importantă creaţie temporală a umanităţii. Din acest unghi de vedere, se consideră că Troia a fost īntemeiată de către autohtonii dacoromāni ai lui Tros, iar influenţele grecești și romane au fost minore, atīt din punct de vedere temporal, lingvistic şi cultural, militar, cīt şi spiritual, fiind ele īnsele derivate ale dacoromānității. Evident, romanii au avut o formidabilă maşină de război, dar cavaleria tracă - arma ei de şoc - era tracodacă, cea mai bună din lume. Singurele efecte temporal-spaţiale de stăpīnire materială majoră au fost cele economico-financiare, prin jefuirea sistematică a Daciei de bogăţiile ei şi, īn special, a aurului, tezaurului dacic folosit de romani pentru a salva o vreme Imperiul Roman – teritoriul cucerit - , de la colapsul economic şi financiar din cauza căruia s-a şi prăbuşit ulterior. Īn fapt temporal, Roma a fost fondată de troieni; etruscii au roit din vechea Dacie, iar Alaric, autohton din Dobrogea dacoromānă, l-a răzbunat pe Decebal şi răspuns la distrugerea Sarmisegetuzei de către romani prin jefuirea şi umilirea Romei la 410 d.Chr. Aşadar, romanii sunt nepoţii tīrzii ai vechilor daci. Limba pelasgo-dacoromānă este limba primordială cu care au plecat de aici cei care au populat Europa pīnă dincolo de granițele ei geografice; din limba (scrisă cu ideograme-hieroglife originale, ulterior cu alfabet propriu) ancestrală pelasgo-dacă, populară, s-au dezvoltat celelalte limbi vechi (sanscrita, avestica etc.) īndeosebi după potopul biblic (aprox. 7 500 ī.Chr. declanşat prin năvălirea apelor mediteraneene īn Marea Neagră, ca urmare a īncălzirii Terrei şi a topirii gheţarilor). Cea mai cunoscută limbă a lumii, latina europeană cultă este derivată din limba pelasgo-dacă veche. Latina a dominat Evul Mediu şi domină şi azi ca limbă ştiinţifică a Terrei. Limba pe care o vorbesc oamenii de la ţară de azi este limba veche evoluată timp de zece milenii īn forma limbii dacoromāne vii, vorbite īn Romānia şi Moldova de azi. Ştiinţific şi temporal vorbind, denumirea limbii romāne de azi este limba dacoromānă, iar celelalte limbi ale gintei latine sunt derivate ale acesteia. După apariţia teoriei originii şi evoluţiei speciilor lansate de Charles Darwin, care a pus īn evidenţă comunitatea sistemică de regn şi evoluţia īn timp a comunităţilor şi influenţa intercomunitară de tip intergen animal şi om, intercondiţionările geografice şi biologice au fost dezvăluite raţional. Spaţiul pentru lanţul trofic apare evident oare şi īn materia organizării colectivităţilor umane? Sclavagismul (dacii nu au cunoscut sclavia pīnă nu au apărut romanii, cei care au supus īn sclavie, prin foc şi sabie, aproape o lume īntreagă sub militărosul lor imperiu), colonialismul, neocolonialismul contemporan etc., sīnt forme de interferenţă ale proprietăţii fizice īn spaţiul biologic-uman. Identitatea comterristă unică exprimă, īn mod ştiinţific, etnogeneza, comterrizarea, denumirea proprie a actualei mondializări-globalizări, iar denumirea temporal-comterristă a Romāniei şi Moldovei trebuie să fie DACOROMĀNIA. Prin unitate şi continuitate spirituală, de limbă şi conştiinţă temporală, Europa este, de fapt, EURODACOROMĀNIA sau DACOROMĀNIA MARE. Lumea īn ansamblul ei ca lume este formată din comunitatea de naţiuni de pe Terra, ca suport geografic al ei. Terra ar trebui definită ştiinţific COMTERRA, Terra comună pentru toate naţiuni, pentru toţi oamenii care vieţuiesc pe ea, pentru cei care au fost, pentru toţi cei care sunt, precum şi pentru toţi cei care vor veni. Finalitatea imediată a dacoromānisticii o constituie ridicarea conştiinţei de sine a fiecărui romān la nivelul exigenţelor timpului contemporan pe continentul Europa. Scopul ei, pe termen lung, este unul asimptotic, de conservare a identităţii, independenţei, a continuităţii şi permanenţei dacoromānităţii prin acţiuni concrete, īn lupta pentru eternizarea valorilor temporale proprii de pretutindeni. Idealul ei coincide cu scopul dacoromānităţii şi se suprapune peste finalităţi realizabile: reīntregirea ţării īn graniţele valorilor sale fireşti. Studii recente arată că ramanistica (de la legedarul Ram) sau pelasgica (de la legendarul Pelasgus) reprezintă pre-europenistica. Ea aparține vechilor ramani, pelasgi și urmaşii lor şi care demonstrează că Dunărea a fost vatră de cultură veche și civilizație īnaintea Nilului, Tigrului şi Eufratului, Indului şi Gangelui, a Iordanului şi a Tibrului. Probabil şi a Fluviului Galben, īnsă pentru că nu s-au īntreprins cercetări sistematice de tempologie īn aceasta problemă nu mă pot pronunţa. Adică pe firul unui fluviu ca vatră de civilizaţie străveche, ramanii (pelasgii) conform ramanisticii (pelasgicii) ar fi īn fapt matca născătoare a strămoşilor eurodaci – toţi, de la ancestralul Ram se trag -, iar sumerieni, indienii, romanii, grecii, germanicii, slavii sunt fraţii celor de pe Dunăre şi din Carpaţi. Cea mai veche limbă, mai veche decīt sanscrita - este pelasga (ramana) adică (daca veche sau predaca) exportată prin migraţia vorbitorilor ei spre băştinaşii de pe Ind (vezi Ramayana – care reprezintă epopeea roirii euroasiatice a ramanilor spre India), Gange, Tigru şi Eufrat (Sumer), Nil, Pad, Rin, Iordan, Tibru etc., - de aici şi scrierea cărţilor sfinte, inclusiv Biblia lui Moise al iudeilor (care a fost plămădită, la orizontul temporal, după Zamolse al dacoromānilor, folosind preceptele zamolsiene, ca descendent din triburile evreieşti, desprinse la rīndul lor din sumerieni, şi care au tot rădăcini pelasgice) şi din care a evoluat dacoromāna de astăzi. Dacistica īncepe cu Zamolse şi se dezvoltă liber pīnă la Burebista şi Decebal (contemporanul lui Traian - exponent al romanisticii – parte a europenisticii antice de factură occidentală, spre deosebire de Decebal care era exponent al europenisticii răsăritene, al dacisticii central sud-estice). Romanistica este dacistică (adica ramanistica sau pelasgica) exportată, purtată de vechii pelasgo-ramani (de fapt, etruscii) plecaţi de pe teritoriul Pelasgiei dacice spre apus, pīnă īn Italia de azi. Peste ei s-au suprapus cei care au migrat, tot din Pelasgia dacică, spre sud, după ce au īntemeiat Troia, prin legendarul Aeneas (vezi Eneida, apoi toată istoria şi cultura romană clasică pīnă la Traian), apoi Roma, prin Romulus şi Remus. Dacistica exportată prin apus, devenită etruscica, peste care s-a suprapus cea purtată prin sud de la Troia, devenită eneistica legendară s-au reunit īn continuitate devenind romanistică. Aceasta a intrat īn conflict cu dacistica originală, dacistica-mamă, datorită intrării īn faliment a Imperiului Roman care s-a salvat prin jefuirea zăcămintelor de aur și a tezaurului Daciei lui Decebal. Din impactul lor temporal ia naştere europenistica, o reīntoarcere a nepoţilor la izvoare, cu dacistica autohtonă a lui Decebal, dar numai pe o anumită parte, minoră, īn Dacia, īn raport cu īntinderea demografica a valorilor dacilor dintre Mediterana-Adriatica, Baltica şi Caspica-Urali. Romanistica a beneficiat īnsă de o arie de răspīndire prin vectorul imperial roman pe īntreg bazinul apusean, central, nordic şi sudic, estic mediteranean, cu extensii pīnă īn deşerturile nord-africane şi arabe, pīnă īn Caucaz (Armenia), Siria, Tigru şi Eufrat, Persia şi Asia centrală (Tibet) pe unde au călcat legiunile romane, dar şi īn nord pīnă īn Britania, Danemarca şi pe Rin. De fapt, Dunărea şi Rinul, dinspre sud au fost văile lor naturale. Īn Dacia liberă, zamolsiană, dacistica a continuat să īnflorească independentă şi să reziste īn fața romanisticii, de dincolo de malurile nordice ale celor două mari fluvii, Rin și Dunăre pīnă la Baltica şi Caucaz. Impactul dintre dacistica autohtonă neocupată şi romanistica (a dacilor migratori mediteranieni, autonomizaţi) a avut loc, mai īntīi īn teritoriile fraţilor dacoromānilor din sudul Dunării de azi, traco-daco-istro-dalmato-ilirii, aromānii, macedoromānii, vlahii, apoi pe teritoriu vremelnic ocupat de romani īn Dacia vreme de 164 de ani. Īn toată această perioadă, dacii liberi ai naţiunii deja constituite au exercitat permanente presiuni războinice şi culturale, iar valorile dacilor liberi au armonizat o sinteză nouă asupra spiritului dacoromānilor, ca un altoi imperial pe vechiul trunchi nobil dac decimilenar. Nu este īntīmplător amestecul lui Burebista īn luptele pentru putere de la Roma şi nici avīntul eliberator al dacotracului Spartacus īn vremea īn care primului īntregitor al dacoromānilor din Carpaţi repurta victorii unificatoare la nord de Dunăre. Perioada de confruntare pe tărīm politic, militar, al civilizaţiilor specifice, dar şi de ocupaţie (īn fond, o reīntoarcere a romanilor la origini), a dat naştere dacoromanisticii pe teritoriul ocupat care, īn continuitatea ei este, īn fond, bizantinistica. Filonul dacisticii libere, care a devenit europenistica de azi a continuat īn teritoriul neocupat, cu unele influenţe din partea romanisticii īn primul val (sinteza dintre etruscică şi eneistică) şi apoi īn al doilea val a dacoromanisticii (devenită bizantinistică prin autonomizare, pīnă la căderea Imperiului de la Constantinopol, adică pīnă īn anul 1453) prin dacoromāniile populare ale dacoromānilor liberi, prin elita boierilor şi a familiilor domnitoare de viţă veche. Totuşi, la vīrf a existat o luptă continuă īntre ramura bizantină, fanarioţii dacoromanizaţi pe de o parte, şi dacoromānii liberi, boierii pămīnteni din familiile dacoromāne domnitoare pīnă īn vremea domnilor pămīnteni, pe de alta. Venirea unor principi europeni pe tronul Romāniei reprezintă influenţa eurodacoromană (adică a romanisticii din vest) asupra dacoromānilor din Romānia proclamată oficial de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, īn urma aproape un secol şi jumătate. A fost aleasă denumirea de Romānia, deși majoritatea fruntașilor politici de atunci doreau denumirea de Dacia (vezi și Societatea Carpații), dar marile puteri ale vremii (Rusia vroia o Dacie, Viena vrea o Dacie numai că fiecare sub conducerea lor, nu o Dacie liberă!) se temeau să nu se unească și teritoriile dacoromānești aflate deja sub stăpīnirea lor, īntr-un stat dac liber și independent. Momentul Romāniei Reīntregite a fost idealul de veacuri al Daciei Unite. După proclamarea republicii şi retragerea ruşilor veniţi ca urmare a ideologiei „celei de-a treia Rome şi ultime”, dar transformate īn „comunism” pentru a acoperi substanţa imperială rusă, renaşte filonul dacoromānesc naţional īn DacoRomānia. Pentru unii ar exista şi un subtil iz imperial care, pe alţi dacoromāni i-a pus īn gardă pentru a nu se īnstrăina filonul autentic al europenităţii răsăritene pe care īl reprezintă. Neo-europenistica ar putea fi europenistica influenţată de dacoromānitatea europeană actuală īn expansiune, sub influenţa americanisticii. S.U.A., unica superputere a lumii contemporane īncă, pīnă la ascensiunea Chinei, după implozia controlată a U.R.S.S., exercită influenţa sa tot aşa cum a fost influenţată Europa de Imperiul Roman, cīnd domina lumea apuseană, după ce a jefuit tezaurul dacilor din europenitatea răsăriteană. Cīt despre americanistică, īn fapt, o sinteză a valorilor europenităţii exportate şi altoite pe trunchiul americanilor băştinaşi autentici (cīţi au mai supravieţuit genocidului practicat, din nefericire, şi de europeni care, prin imperiile create prin cucerirea tuturor continentelor Terrei), are, şi ea, influenţe serioase asupra europenisticii contemporane. Europenitatea īncă mai „curge temporal” īn matricea valorilor europenisticii de la īnceputuri, īn ciuda atītor influenţe, ocupări, autonomizări, după fiecare schimbare a raporturilor de forţe īn zonă sau răsturnare de lider mondial ori continental, urmată implacabil de războaie locale şi mondiale. Aşadar, revenind la firul istoric, după retragerea forţată a romanilor din Dacia ocupată parţial şi doar militar, pe teritoriul ei liber, cīt şi cel vremelnic ocupat va continua să evolueze dacoromānistica, de la identitatea veche a ţării Dacia, Valahia (de la pelasgian, belagin, blagh, vlagh – valah) la cea modernă de Romānia (raman, rumon, rumān - romān), spre cea de DacoRomānia (romān din dac sau dac romān, dacoromān). De fapt, războaiele romano-dacoromāne au īnceput de cīnd romanii au debarcat pe coasta dalmantă, īn Balcani şi au culminat cu jefuirea aurului dacic şi distrugerea Sarmisegetuzei. Finalul militar este cunoscut dar Dacia a īnvins deoarece dacii au condus imperiul prin cei 44 de īmpăraţi dacoromani (Dacia restituta) dintre care Galer cel Bătrīn a proclamat Imperiul Dacic īn locul celui roman, a īnlocuit acvila romană cu lupul dacic īn simbolistica stindardelor legiunilor (legiunile dacice īși purtau lupul dacic drept stindard) şi a adus capitala īn Balcani, mai aproape de Dacia, īn Dacia, la Sirmium și Salonic apoi Constantinopol. De remarcat că arma de temut a romanilor o constituia cavaleria dacoromānă, dacotracă, din care a provenit majoritatea conducătorilor politici romani. Constantin cel Mare, dacoromānul a adus Roma la Constantinopol, tot mai aproape de casă. Pe teritoriul de confluenţă romană şi dacică (defazat, īn sudul şi nordul Dunării) evoluează īnsă europenistica īn stil clasic. Pe teritoriul vestic, anterior ocupat de romani (Spania, Galia etc.) are loc procesul de europenizare prin imperiile carolingiene pīnă la Sfīntul Imperiu Romano-German şi Sfīnta Alianţa. Pe tot teritoriul dacic ocupat de romani are loc reunirea dintre dacoromānistica promovată de dacoromānii de la sud de Dunăre şi cei de la nord care, sub influenţa valorilor promovate de regele reīntregitor Regalian, nepotul lui Decebal, devine europenistica pe īntreg teritoriul DacoRomāniei. Cīnd dacoromānistica devine autonomă, după Regalian, şi se īnsuşeşte identitatea dacoromānă, se naşte practic eurodacoromānistica de tip european sau dacoromānistica īn forma clasică, redobīndind continuitatea de opt milenii. Practic, īn perioada īmpăraţilor dacoromāni, a aducerii Capitalei Europei la Constantinopol mai aproape īn Dacia şi, īn special, după reīntregirea DacoRomāniei de către Regalian, a lui Galer cel Bătrīn, dacoromānizīnd romanitatea vestică īn esenţa ei, precum şi a lui Galer cel Tīnăr, pīnă la căderea Constantinopolului, are loc procesul de reunire-īntregire a valorilor originale, vechi, ale dacisticii īn cele derivate ale romanisticii īn tiparele actuale ale eurodacoromānisticii. Locuitorii din ţările central est-europene şi sud-balcanice sunt continuatorii de drept şi de spirit ale dacoromānilor ancestrali. Dacoromānistica include, aşadar, trei componente: a) dacistica originală, b) dacoromanistica (sinteza dintre dacistica exportată ca etruscică şi ca troianistică homeriană– de la Troia fondată de pelasgo-ramanii de la gurile Dunării, devenita eneistică pentru Roma, apoi, devenită romanistică de la Roma lui Romulus şi Remus la cea a lui Traian) şi aceasta din urmă reunită, la rīndul ei cu dacistica originală din teritoriile pelasgo-dacice ocupate de romani la Dunăre, inclusiv pe teritoriul vremelnic ocupat (īn Banat, Apuseni, Oltenia) şi c) romānistică (adică dacistica din Dacia liberă care a rezistat chiar şi evului mediu īn totalitatea lui, īn ciuda marilor migraţii devastatoare din Asia, prin dacoromāniile populare, apoi prin statele valaho-moldo-transilvane şi după Unirea de la 1 Decembrie 1918, sub denumirea de Romānia Mare, pīnă azi īn Romānia şi Moldova, precum și comunitățile compacte de dacoromāni de dincolo de granițele politice ale acestor state dacoromānești). Bizantinistica este o parte integrantă a dacoromānisticii, īn haină bizantină, o sinteză dintre romanistică şi dacistică pe teritoriul de la sud de Dunăre ocupat şi rămas sub influenţa Bizanţului pīnă la căderea sa, din 1453. A existat o perioadă īn care dacoeuropenitatea de pe teritoriile libere ale DacoRomāniei şi dacoeuropenitatea de pe teritoriile Bizanţului (bizantinistica), atīt de la sud de Dunăre, cīt şi romanitatea din īntreg Imperiul Roman de apus, apoi prin imperiile evului mediu european, au cooperat frăţeşte īn faţa expansiunii triburilor asiatice apărute din centrul Asiei, prin Asia Mică sau din Orientul Mijlociu şi Apropiat. Semnificativ este faptul că goții adică dacoromānii de la Dunărea de nord au roit năvălind īn dacoromānitatea vestică, parcă pentru a răzbuna jaful imperial roman asupra dacoromānității matcă din Dacia clasică, antică. Exponentele ale unui alt trunchi de cultură, cel asiatic, trunchiul chinez avīnd, la bază cultura chineză (şi iradiantele sale central, sud şi est-asiatice, către Siberia, Coreea, Japonia, Vietnam și Indochina, precum şi cele mongole, turcice, arabe, ocupīnd teritorii din apropiere sau īn interiorul Europei, chiar imperii), ele au determinat evoluţii semnificative din punct de vedere politic şi cultural. Īn opinia noastră, doar două trunchiuri sunt semnificative pentru cultura umanității cel eurodacoromānesc (care include și euroindianistica și cultura tibetană, cea africană, australiană, neozeelandeza și americană) și cel chinoasiatic care privește Asia centrală, popoarele Siberiei, Coreea, Japonia, Indochina etc. Cultura mongolo-altaică turcică și tătară, ulterior arabă par a fi din trunchi distinct intermediar cu rădăcini central-asiatice cu contribuții importante la cultura universală. Tot atīt de adevărat este că unele dintre catastrofele umanitare, jafurile fără precedent (de ex. căderea Constantinopolului, arderea Bibliotecii din Alexandria) şi, de multe ori, schimbări dramatice din punct de vedere genetic-ereditar, religios, lingvistic şi de comportament au influențat atīt trunchiul chinez asiatic prin stăpīnirea lor asupra Imperiului chinez de sute de ani, cīt și trunchiul dacoromānesc cu stăpīnirea tot de sute de ani a estului balcanic european. Īn vremea lui Mihai-vodă Viteazul a fost posibilă pentru scurt timp reīntregirea DacoRomāniei. Aşadar, s-au produs mai multe reuniri īntre dacistica autohtonă şi romanistica exportată prin roire, pe de o parte, şi dacistica autohtonă şi romanistica modernă cu influenţe vest, est-europene, americane (ele īnsele derivate din europenismul medieval şi modern) şi altele, pe de altă parte, care, pe teritoriile ocupate de romani au devenit dacoromanistică, deoarece izvoarelor lor comune vin de peste 10 milenii. Pe scurt, dacistica şi-a urmat calea liberă, decimilenară, la nord de Dunăre, iar īn teritoriile ocupate de romani ea a devenit dacoromanistică; redacizarea dacoromānilor readuce europenitatea unică a dacoromānilor de azi. Firul dacisticii originale se īmpleteşte, īn timp, cu diverse variante ale sale, iniţial exportate, apoi īntoarse ca bumerangul, după care firul reīmpletit devine mai bogat, cu ramuri crescute pe īntreg continentul şi chiar pe alte continente. De aceea, denumirea dacoromān este cu atīt mai īndreptăţită cu cīt totul provine din rădăcina dacă. Ea se adaugă percepţiei de azi de romānitate, mai uşor de recunoscut, mai uşor de īnţeles de către cei care, astfel, īşi văd originea decimilenară īntr-un singur cuvīnt, pur şi simplu. Dacoromān – un cuvīnt care face un arc peste timp: identitate, limbă, vechime, teritoriu, cultură, spiritualitate, credinţă zamolsiană. Īn istoria Europei am intrat cu războaiele romano-dacice, de acea etnonimul dac este dominant peste cele precedente și următoare. Dacă prin greci s-a intrat pașnic īn istoria Europei și a lumii cu etnonimul get, cu romanii a fost o intrare sīngeroasă, consemnată īn cronicile vremii peste timp documentată prin Columna lui Traian și Decebal care reprezintă primul film săpat īn piatră dovadă prezentă și azi a unor lupte legendare, fratricide, ale strămoșilor noștri. Acesta este temeiul imagologic pentru etnonimul dacoromān. Īn Calendarul dacoromānilor īn care ne aflăm īn cel de-al treisprezecelea mileniu dacoromānesc, cu aceiaşi identitate īn continuitate neīntreruptă este tot fenomenul temporal de dacoromānitate. Tot convenţional, cuprins īn fenomenul dacoromānitate pot fi denumiţi predaci acei atlanto-pelasgo-ramani de la īnceputuri pīnă la 10 000 ī.Chr., daci pe cei de la 10 000 pīnă mijlocul mileniului I după Christos) şi dacoromāni de atunci, pīnă astăzi şi īn viitor. Europenitatea prin dacoromānitate, pentru că īn esență se suprapun, a devenit un focar de cultură de prim rang şi universal influenţīnd istoria lumii de peste 10 000 de ani. Europenistica de azi, puternic universalizată, merită o recunoaştere pe măsura valorilor create şi promovate īn istoria lumii, conform valorilor culturii şi civilizaţiei sale, pentru că exprimă esența dacoromānității. Ea include europenistica Vechii Europe (dacoromānistica răsăriteană ancestrală), dar și romanistica, germanistica, hispanistica, cultura Italiei, Franței, Angliei, Scoției, țărilor scandinavice etc. Eurodacoromānistica este, de fapt, o nouă reunire a spiritului european de la Atlantic la Tibet inclusiv India, despărţit īn: occidental, de mijloc şi de răsărit. Aici, īn Europa, are loc un nou impact al dacoromānisticii cu europenistica Uniunii Europene care va continua din spaţiul Romāniei europene spre cel al Moldovei şi al dacoromānităţii comunităților noastre de pretutindeni. Euroatlantistica face joncţiune īntre europenistică şi americanistica nord-americană (a nu se confunda Atlantida din Carpaţi cu America de Nord şi Oceanul Atlantic). Īn prima parte este originea, īn a doua, denumirea luată de la originea ocultată. O impunere forţată ar rupe continuitatea elementului dacoromānesc autentic şi autohton şi ar complica īnsăşi existenţa dacoromanismului din vest. Statele, ca instrumente politice al europenităţii, pot fi absorbite parţial īn U.E. ca Europă a naţiunilor (personal, am rezerve faţă de un suprastat, deşi perspectivele par deschise pentru toate variantele posibile), teritoriul locuit de europenitate se poate micşora sau mări, pot dispare generaţii, populaţii prin genocid, prin războaie etc., europenitatea şi valorile ei īnsă, niciodată. Dispariţia statalităţii la naţiunile din Europa ar pune īn pericol politic naţiunile europene. Europenii nu vor rezista fără stat naţional. Nu acest lucru ar dori Europa, poate alte naţiuni, neeuropene. Aşa-zisa renunţare liber consimţită la statul naţional nu ar fi decīt o trădare făţişă a intereselor vitale ale europenităţii de către un grup de indivizi ajuns la putere prin minciună, violenţă, fraudă, corupere morală cu sprijin extraeuropean. Renunţarea la atributul esenţial al suveranităţii īnseamnă īncetarea existenţei acelui stat creat ca un veritabil scut de apărare al propriei naţiuni europene şi anti, ne-european, moartea spiritual-politică a acelei naţiuni care ar duce la slăbirea treptată a europenităţii, destrămarea, dezarmarea, dezmembrarea, dispariţia statului-națiune, dizolvarea fiinţei naţionale autentice īntr-un amalgam iluzoriu şi inert. Ar fi īnceputul sfīrşitului europenităţii, al fiecărei naţiuni europene. Dreptul la dacoromānitate - component de spirit al dacoromānisticii face parte din jus cogens gentium ca valoare imperativă eternă, unică, inderogabilă, imprescriptibilă, supremă. Dacoromānistica poate fi percepută īn mai multe ipostaze: -ca religie străveche pentru că dacoromānii au crezut īntodeauna īn Zamolse, īn nemurire, că sunt nemuritori - ori aceasta este esenţa religiilor lumii, a oricărei credințe. Zamolse este anterior lui Moise. Zamolse este Dumnezeul-fiu spiritual al DacoRomāniei, īntīiul Iisus al dacoromānilor, un prim-zeu al cunoașterii umanității. Christos īnsuşi a īnvăţat de la paleocreştinismul zamolsian. Textele sfinte au fost dezvoltate, traduse, transferate, captate, interpretate, transformate şi apoi exportate către alţii, cu alte sensuri şi pentru a sluji interese ale altor lideri care, prin viclenie şi-au īnsuşit acest tezaur ca fiind creaţia lor, īn folosul lor. O naţiune fără Dumnezeu – ca patrie spirituală nu poate supravieţui ofensivei īn planul spiritual şi material de azi al globalizării valorilor unei singure naţiuni (sau grup de națiuni dominante). Componenta creştină de sorginte zamolsiană este parte integrantă a identităţii europene, cu toate variantele sale, un spațiu spiritual creștin-zamolsian. -ca istorie, filosofie, psihologie, psihologie socială şi sociologie Ea va trebui să dăruiască europenităţii o Enciclopedie DacoRomānă, un manual al bunului dacoromān, ca o cunoaștere īn cheie zamolsiană a lumii īn limba lui Zamolse. -ca o Biserică Națională DacoRomānă, īntemeiată pe originea primordială a simbolurilor creştine. Scopul ei: reīntoarcerea la paleocreştinismul zamolsian monoteist şi re-europenizarea creştinismului de la obīrşia lui, la credinţa veche īn nemurirea spirituală a omului ca om. O biserică universală este īn esența ei antinaținonală pentru celelalte națiuni și pro-națională pentru națiunea mamă. -ca ideologie a valorilor, reflectată īn spiritualitatea liberă mitologică, īntr-o tablă a valorilor specifice europene, corespunzătoare nevoilor moral-culturale ale oamenilor din Romānia. Carta europeană a drepturilor omului reflectă adevărata tablă a valorilor europene şi dacoromāneşti, ca factor unificator, ca numitor comun al naţiunilor şi indivizilor de pe continent. Toţi deţin īn comun un set de valori pe care fiecare īl respectă şi īl apără īn comun. -ca istorie a fenomenului dacoromānesc - o istorie a predacilor, dacilor și dacoromānilor de la orizontul celor 10 000 de ani.
    -ca o preistorie a dacoromānilor - un catalog al acţiunilor imemoriale ale pre-europenilor de acum 80 000 ani pīnă la orizontul a 10 000 de ani, īn contextul preistoriei universale, care ar pune īn evidenţă priorităţile īnaintemergătorilor; -ca limbă – dacoromānă; două limbi au influenţat īn mod special Europa, latina şi greaca, ambele cu rădăcini euroindiene din Vechea Europă, adică din spaţiul carpato-dunărean, iar acum engleza, deşi dacoromāna a fost şi a rămas una dintre cele mai vechi limbi ale Europei, mama sanscritei, euroindienilor; cu un alfabet străvechi care a stat la baza celor cunoscute īn Europa şi Orientul Apropiat şi Mijlociu antic; de aici pelasga (ramanica), sanscrita, egipteana, latina ca descendente - extensii ale limbii dacoromāne, limba matcă europeană. Latina rămīne limba ştiinţifică a europenităţii şi chiar a lumii. Engleza şi chineza par a intra īn globalizarea preconizată. Numai chineza rămīne cea mai vorbită limbă maternă de pe glob, iar spaniola crește īn ritm accelerat. - ca armă ideologică ea trebuie să ajute pe dacoromāni să recucerească locul pe care-l merită īn concertul mondial de valori şi de idei ale lumii care să-i facă nu numai să creadă, ci chiar să asigure fiecărui european capacitatea de a realiza că este propriu stăpīn al timpului său, fără complexe sau limitări impuse de alţii. Respingīnd exclusivismul religios, fără a fi agresivi, doar militanţi pentru redeşteptare, dacoromānii au nevoie de o redacoromānizare naturală. Astfel, aici coexistă, alături de europenistica zamolsiană şi celelalte credinţe. Īn psihologie, dacoromānistica exprimă legile şi faptele psihice ce se manifestă prin procese trăsături, stări, caracteristici şi structuri psihice, cu dezvoltarea acestora īn vederea īnțelegerii și folosirii īn practica formativă de ameliorare a naturii ființei umane; are īn atenție comportamentele umane, structura motivațiilor care le animă, fiind multivalentă. Ea studiază caracteristicile psihice, le diferențiază la personalități sub aspectul organizării și investigațiilor psihice care le caracterizează. Ca psihologie aplicată ea ajută la utilizarea metodelor psihologice pentru soluționare multiplelor probleme ale vieții individuale și colective - teste, tehnici, principii de evaluare īn sistemului nostru de valori. Verticala psihologiei sociale se referă la influențele pe care le au societatea europeană īn ansamblu și grupurile sociale asupra structurilor psihice și a dezvoltării lor la om, la vehicularea valorilor sociale, morale, culturale de mentalitate şi de receptivitate a progresului şi civilizației europene etc. - ca o cosmologie: Ţara Havila, aşa cum este scris şi īn Biblia evreiască, aici, īn Europa, īn Carpaţi a fost şi va rămīne buricul pămīntului, centrul universului uman, continentul primordial locuit. Este posibil ca alte civilizaţii, mai vechi, să fie găzduite de Europa şi chiar de alte continente. Deocamdată, după datele existente, Europa este şi rămīne leagănul culturii şi civilizaţiei contemporane. Prin mitologia europeană născută īn Carpați, preluată de greci din Dacia īn panteonul lor, lumea, umanitatea ia contact cu cerul, cu galaxia, cu īntreg colţul de univers. Poate fi imaginat mitologic ca loc originar al īntregului univers spiritual uman. -ca simbolistică, mitologie, tempologie - ştiinţă a timpului, ca ştiinţă şi artă a conducerii. Īn simbolistica veche,dacoromānii disting prin cultura veche dacoromānească: coloana infinitului, şarpele cu cap de lup dacoromān - zmeul, vulturul, balaurul, Făt-Frumos, Ileana Cosīnzeana, simbolistica ancestrală ţărănească, Gīnditorul de la Hamangia și soția sa, simbolul omului răstignit unic īn universul infinit avīnd īn cap Terra (preluat de la secţia Tempus a Academiei DacoRomāne), Sfinxul dacoromānesc din Bucegi ca simbol al eternităţii luptei şi nemuririi dacoromāneşti, şlefuirea naturală a inteligenţei naţiunii şi ca semn al locului sfīnt al Terrei (dacă īn Egipt a fost construit de om, aici natura este cea care l-a construit şi ne-a dat semn magic al eternităţii al destinului nostru). Adīnca īnţelepciune - va fi diseminată prin Enciclopedia DacoRomānă, o carte de căpătīi a valorilor europene. Tăria ei constă īn a restitui, a păstra aşa cum am fost, cum sunt, unici, adevărați şi drepţi, harnici şi īnţelepţi, europeni, creatori de roiuri europene şi mondiale, de valori autonomizate. Acţiunea dacoromānă va exprima manifest fapta din punctul de vedere dacoromānesc şi european asupra problemelor globale ale lumii īn care trăim, pentru eternizarea valorilor dacoromāneşti. Uniţi prin interese şi idei comune cu caracter naţional, dacoromānesc, european şi democratic, umanist şi comterrist, acţiunile īn fapt pun pe primul plan, īn mod simultan şi īn concordanţă, atīt interesul naţional dacoromānesc, cīt şi interesul naţiunilor europene libere şi egale īn drepturi şi obligaţii. Aceste interese coincid mereu cīnd este vorba de soarta propriilor cetăţeni ca şi a națiunilor īn faţa īntregii europenităţi şi a umanităţii. Calendarul dacoromānilor este conceput ca măsură a timpului īncărcat cu sărbători şi comemorări, prin care se rememoreze valorile, purtătorii de īnţelepciune, jertfele dacoromāneşti īn istoria naţiunii, pe cei care au dăruit omenirii descoperiri, invenţii, inovaţi, idei şi creaţii noi. Este cunoscut că geţii au avut cel mai bun calendar, iar Dionisie Exiguu, născut pe meleagurile dacoromāneşti de la Marea Neagră, a reuşit să realizeze Calendarul universal actual. Mitologia europeană, dacoromānă va fi reconstruită, dezvoltată şi īntemeiată pe universul actual de creaţie mitologică, modernizat. Istoria dacoromānilor - carte de căpătīi a tot ceea ce īnseamnă dacoromānitate īn vatra strămoşilor - preistorie, istorie veche, antică, medievală, modernă şi contemporană este un catalog al acţiunilor și inacțiunilor istorice īn contextul temporal universal. Vechii europeni şi cei de azi sīnt, ca şi dacul şi romānul, de fapt, ipostaze ale aceleiaşi naţiuni. Dreptul dacoromānesc - ca matematică a vieții sociale vechi este mai vechi decīt cel roman, este fondat pe legile belagine date de Hestia lui Zamolse - primul legislator al geților. Dreptul european – continental și anglo-saxon īși au rădăcinile filosofice īn acest drept vechi. Īn domeniul esenţial identitar, dacoromānistica (alături de europenistică), va figura, probabil, nu peste mult timp, īn programele aprobate de stat ca materie de examen la capacitate, bacalaureat şi la facultăţi, alături de matematică și limba dacoromānă. Această materie ar trebui predată alături de celelalte materii şi necesită a fi introdusă ca materie de examen pentru obţinerea cetăţeniei romāne, iar europenistica drept reper pentru oricine vrea să obțină cetățenia europeană a unui stat membru U.E. Senatul FADR”TDC” acordă titlul de doctor īn dacoromānistică unor străluciţi creatori care studiază și cercetează teme recomandate īn revista A.D.R. pentru a stimula şcoala de dacoromānistică īn Romānia, Moldova și comunitățile dacoromānești din īntreaga lume. Doctorii īn dacoromānistică au dreptul și obligația de a fi īndrumători de doctorate pentru atestarea īn serii de cīte 7 personalităţi marcante, semnificative şi īncurajarea cercetărilor īn acest domeniu vital al conştiinţei naţionale temporale, al identitații și cunoașterii īn general. - ca sistem integrat, dacoromānistica promovează cele şapte valori ţintă ale eternităţii dacoromānităţii: 1. să cauţi adevărul şi să lupţi pentru a fi spus oamenilor; 2. să găseşti calea adevărului şi să lupţi pentru a ajuta şi pe ceilalţi să o folosească; 3. să creezi valorile timpului tău şi să lupţi pentru a fi promovate pentru contemporanii tăi; 4. să īmbogăţeşti simţirea omenească şi să lupţi pentru a face cīt mai mulţi oameni fericiţi; 5. să īnveţi 7 sihaştri tempusieni īnțelepți īntru Zamolse, 7 dacoromāni eminescieni şi 7 cavaleri luptători burebistani să cunoască şi să lupte pentru adevăr, dreptate, bine şi frumos, pentru eternizarea valorilor dacoromānității; 6. să fii exemplu pentru toţi şi să lupţi pentru a face viaţa curată, cinstită şi cumpătată, īntr-o lume mai bună şi mai dreaptă; 7. să fii capabil de sacrificiul suprem, dacă va fi nevoie, pentru eternizarea valorilor temporale ale dacoromānisticii, tempologiei, comterristicii și europenisticii, pentru fericirea aproapelui şi a celor ce vor veni, pentru naţiunea dacoromānă, europenitate şi umanitate. Dacoromānistica poate fi tratată ca: a) acţiune; b) activitate; c) şi ca proces de conducere. Acţiunea de a dacoromāniza - reprezintă actul fizic sau intelectual exercitat de subiectul conducător asupra subiectului condus care este dacoromānitatea; este o acţiune majoră deoarece are ca obiect alte acţiuni (sau inacţiuni) pe care aceasta le stimulează, le interzice, le controlează sau le corectează. Activitatea de dacoromānizare - cuprinde ansamblul de acte şi acţiuni conştiente de trezire a conştiinţei sau de promovare a voinţei dacoromānilor asupra identității unei comunități a dacoromānităţii. Ea poate fi definită astfel ca o funcţie de sistem determinată. Privită ca proces - dacoromānistica se constituie dintr-un ansamblu īn etape de activităţi exercitate de subiectul conducător şi cunoscător asupra subiectului condus (dacoromānitatea): a. de transformare a subiecţilor, īn conformitate cu obiectivele şi scopurile dacoromānilor; b. elaborarea deciziilor şi ultima, c. munca organizatorică pentru aducerea lor la īmplinire. Dacă privim procesul de conducere de la punctul de plecare la cel final distingem momentele acestuia: īnţelegerea lui şi trecerea la executarea lui. Ştiinţa dacoromānisticii dobīndeşte, de aceea, tot mai clar, pe drumul ei de la intuiţie, de la artă la ştiinţă şi de la ştiinţă la conştiinţă, un grad avansat de integrare a cunoştinţelor din alte ştiinţe, specializīndu-şi treptat propriul tezaur de cunoştinţe. Se poate aprecia că această ştiinţă sintetizează multe alte domenii ale ştiinţei fiindcă, īn cele din urmă, de rezultatele aplicării acestora īn practică, de modul īn care īşi exercită dacoromānii rolul istoric, pot depinde domenii largi ale īntregii vieţi sociale, după cum bine s-a īnţeles din evenimentele de la sfīrşitul secolului trecut şi primul deceniu al celui de-al XXI-lea. Ca ştiinţă nouă, dacoromānistica şi-a cīştigat statutul de ştiinţă autonomă sub influenţa unor factori importanţi, cum sunt: interferenţa ştiinţei, tehnicii şi tehnologiei cu creşterea interconexiunilor fenomenelor naţionale, europene şi internaţionale, accelerarea procesului de apropiere a naţiunilor, necesitatea valorificării mai rapide a materialului faptic acumulat pe plan naţional şi internaţional īn practică de conducere a dacoromānității și europenității, progresele ştiinţelor noi şi clasice, apariţia şi dezvoltarea unor teorii, concepţii, doctrine şi idei controversate despre identitatea naţională etc. Nu trebuie confundată ştiinţa dacoromānisticii cu practica unora care au afirmat-o doar, fără să o aplice „ca la carte” īn viaţa naţiunii. Trăgīnd īnvăţăminte atīt din reuşitele, cīt, mai ales, din greşelile unora dintre īnaintaşi sau contemporani, se va putea evita ca dacoromānii, īn viitor, să mai sufere consecinţele nefaste ale unor pseudo-ştiinţe īn conducerea īnțeleaptă a ideilor, stărilor, fenomenelor, proceselor și, īn general, a viaţa dacoromānităţii. b. Dacoromānismul. Īn 1936, marele prof. acad. C.Rădulescu - Motru a publicat, īn colecţia Biblioteca de filosofie romānească, lucrarea Romānismul – catehismul unei noi spiritualităţi. După aproape trei sferturi de secol, putem reconstrui dacoromānismul pornind de la dacoromānistica lui Densuşianu, Hasdeu, Eminescu, a altor mari oameni de cultură ai Romāniei aflate īn criză identitară indusă de o globalizare care se doreşte suprapunerea unei singure culturi, a unei singure filosofii, a unui singure table de valori, după unii, cea a iudaisticii universale. Romānii au nevoie de o nouă spiritualitate care să scoată la lumină virtuţile unei naţiuni vechi, create de spiritualitatea Hestiei și a lui Zamolse, dinainte de vremea lui Burebista, care să corespundă şi să răspundă noilor provocări ale modernităţii contemporane, pornind de la o cunoaştere de sine mai profundă a celor 10 milenii de existenţă neīntreruptă īn vatra strămoşească. Azi, se pune problema existenţei noastre ca naţiune versus globalizare. Va supravieţui naţiunea dacoromānă acestei provocări care presupune a avea finalizare īn crearea unui guvern mondial, a unor instituţii supra naţionale globale? Cu milioane şi milioane de conaţionali răspīndiţi īn toată lumea, unii de bună voie, alţii de nevoie, după un loc de muncă rentabil, ori pur şi simplu, luīndu-şi traista īn băţ şi plecīnd aiurea īn lume ca să trăiască, Romānia va pierde sau va cīştiga din această provocare? Ce să facă statul romān, ce să facă naţiunea noastră pentru a menţine omogenitatea īn centrul ţării, īn vatra strămoşească, să-şi ţină romānimea alături līngă vatră, să nu-şi lepede limba, identitatea, cultura, pămīntul, tradiţiile şi obiceiurile, datina, portul, dansul, credinţa şi spiritualitatea specifică īn lumea largă şi să īși mai īndeplinească şi idealul Reīntregirii īn graniţele fireşti? Iată numai o parte din problemele vitale cu care se confruntă Romānia de azi, cu visteria secătuită, īndatorată peste puteri prin manopere corupte, oculte ale unor indivizi fără scrupule, din ţară şi din străinătate, cu economia la pămīnt şi cu proiecte aflate īn derapaj, īn īntīrziere, fără perspective optimiste şi, mai ales, fără soluţii vitale viabile, absolut necesare. Īn acest timp de criză indusă, provocată, copleşitoare, cu fenomenul corupţie la cel mai īnalt grad, de la cel mai mic funcţionar public pīnă la primii magistraţi ai ţării, cine să gīndească, cine să aplice tratamentul necesar unei Romānii sleite de puteri, secătuite de resurse, īnstrăinată la ea acasă şi, mai ales, furată de proprii ei aleşi? Reducīnd īn cīteva cuvinte tabloul crizei națiunii am putea spune despre dacoromāni: neam īnvins, ne-am īnvins! Īn secolul trecut, mai īntīi naţionalismul, apoi romānismul au salvat unul după altul ceea ce s-a mai putut salva, renăscīnd din propria cenușă, din dezastru istoric. Dar acum, īn secolul XXI, ce ideologie, ce -ism ca ideologie sau –istică, drept ştiinţă mai poate salva Romānia cu adevărat de la catastrofă? Să nu uităm nici naţionalismul, nici romānismul acelor vremi, dar nici falimentul catastrofal al anului 1940. Cum ne-am salvat? Acum, spectrul unui nou 1940 pluteşte īn aer. Şi nu este o glumă, o figură de stil, o spaimă indusă doar pentru a deveni mai interesanţi. Cine ştie bine situaţia Romāniei, starea Europei īn contextul global, nu poate să nu se cutremure la conştientizarea adevărată a Stării Naţiunii Romāne de la sfīrşitul secolului trecut şi pīnă la mijlocul celui de-al doilea deceniu al secolului XXI. Fiecare om care gīndeşte optimist consideră că, aşa cum am rezistat noi pīnă acum, atītea milenii, trebuie să rezistăm şi de acum īncolo cel puţin pe atīta. Naţionalismul a fost cel care a făcut Romānia Mare suverană şi recunoscută de naţiunile mari ale lumii. Ce va putea sta, oare, la baza dacoromānismului mileniului III? Avem nevoie de o cheie nouă ca armă a eternităţii noastre decimilenare, prezente şi mai ales viitoare. Trebuie să ieşim din paseism, chiar şi din dacologie (ca stiinţa despre daci la modul trecut) şi să depăşim prezentul printr-o viziune multimilenară, nu numai milenară sau prin secole. Apare ca o necesitate istorică să ne imaginăm un set de principii, reguli, teorii, concepte, idei, simţăminte, angajamente, percepţii, credinţe, eresuri care să ne īntărească moral, să ne fortifice, să ne ”mintă” (să ne amăgească frumos, dacă e nevoie, iar cīteodată este nevoie de un astfel de drog istoric), ca să trecem cu bine peste această uriaşă provocare – experiment la care este supusă Romānia fără voia ei. Lumea este īn mare şi rapidă schimbare şi continuă să se schimbe sub ochii noştri mai repede decīt putem pricepe fiecare dintre noi şi toţi īmpreună. Secolul XXI va fi mişcat de o nouă spiritualitate, de un nou ideal şi de o nouă concepţie despre lume şi viaţă. Fiecare generaţie, fiecare secol are idealurile, eresurile şi aspiraţiile specifice oamenilor din vremurile noi. Trebuie să construim un viitor, o speranţă pentru toată dacoromānitatea de pretutindeni, nu numai din vatra strămoşească. Globalizarea ne-a prins sfīşiaţi, cu zidul Berlinului transmutat peste Prut. La Prut (sper, poate, īn curīnd, pe Nistru, deși am prefera pe Nipru, pe Don sau Volga, sau deloc, dincolo de Urali pīnă la Pacific) se īntīlnesc sisteme politico-militare diferite, Asia şi Europa, interese geopolitice şi modele culturale oarecum diferite, deşi Europa se īntinde, teoretic, pīnă la Urali şi Caspica. Un viitor pentru toţi dacoromānii cu care ne īnvecinăm ca dacoromāni, pentru că ei sunt tot ai noştri şi noi suntem și vom rămīne tot ai lor. Nu este vina lor că statul romān, la acea vreme nu putut să suprapună graniţele politice peste cele etnice nici la nord, nici la est, nici la sud, nici la vest. Cum să rezistăm cu identitatea noastră, prin spirit, prin culturală, prin limbă, prin felul de a fi, dincolo de ziua de azi, de mīine? Romānismul lui C. Radulescu-Motru este, a fost pentru secolul trecut. Dar romānismul lui nu şi-a epuizat idealurile şi tezele odată cu secolul său. Unele sunt actuale, altele sunt depăşite. Este necesară o clarificare a celor īmplinite şi a celor īn curs de īmplinire, ori depăşite de vreme. Spunea Rădulescu-Motru că spiritualitatea care a stăpīnit gīndirea şi fapta romānească, de dinaintea marelui război (adică primul război mondial!), a fost fără discuţie naţionalismul. Azi, naţionalismul altora este urīt de marile puteri, acele puteri, de regulă, federale, dar şi de state-naţiuni puternice, ele fiind mai naţionaliste ca oricīnd şi mai ales față de oricare naţiune mică şi mijlocie. Īn fond, naţionalist este cel care ţine la propria naţiune, care este patriot, adică ţine la patria lui. Patriotismul şi naţionalismul sunt aşadar fenomene care probează dragostea naţionalistului de propria naţiune, a patriotului de propria patrie. Europa s-a născut naţionalistă, cu state-naţiuni şi cetăţeni patrioţi - naţionalişti. Azi, dacă pronunţi numai cuvīntul naţional, ori naţionalist se sperie lumea bună a Europei occidentale categorisindu-te fascist ori extremist. Acolo, la ei, e voie să fii, să faci, nu numai să pronunţi aceste cuvinte. Uniunea Europeană se vrea acum antinaţională, unii o văd supranaţională īn antinaţionalismul propus şi chiar sunt mulţi care o vor supranaţională. Estul european vede supranaţionalul īn vest, ca şi cum ar fi două Europe, una, soră mai mare īn vest şi alta, soră mai mică, īn est. Estul n-ar voie, vestul este și acuză estul dacă vrea să fie ca el. Mulţi se īntreabă, ce s-a integrat, cine s-a integrat īn cine? S-au integrat naţiunile sau statele ca organisme politice ale unor naţiuni? Īn fond, se confundă naţiunile cu statele, intenţionat sau nu. Un stat supranaţional ar vrea o parte dintre făuritorii proiectului european să fie, dar nu şi pentru, peste naţiunile lor. Şi atunci, ce-i de făcut? Europa faţă de S.U.A? Culturile europene sunt distincte, primordiale, nu se amestecă, nu se pot compară cu modelul federal american. S.U.A. s-a născut altfel decīt Europa, din Europa, īnsă. Dacă s-a proiectat astfel, finalitatea U.E. este nulă, existīnd firav īncă o vreme, apoi se va dizolva lent și sigur, sau brusc și sīngeros ca īn războaiele mondiale precedente. Pare o comunitate de naţiuni distincte, care, īn condiţiile geopolitice concrete, generate de presiunile nord-americane hegemoniste şi de riscurile şi ameninţările U.R.S.S. respectiv, ulterior, ale Federaţiei Ruse de la răsărit, s-a unit treptat pentru a-şi prezerva valorile naţionale, pentru a se apăra de agresorii geopolitici care sunt superputerile din vest și din est. A fost, o vreme, vorba de o entitate euroasiatică integratoare cu proiect de casă comună de la Atlantic la Vladivostock – iar Federația Rusă īncearcă să transpună o himeră un proiect euroasiatic – adoptīnd o stemă de vultur cu două capete unul spre Europa și altul spre Asia. Rusia, ori este europeană, ori este asiatică, altfel este artificială. Ori se sfarmă īn zeci de stătulețe această federație ca de altfel toate federațiile care oprimă națiunile cum s-a demonstrat de-a lungul istoriei, mai devreme sau mai tīrziu. Romānia a aderat la un club care a īnceput să coaguleze īn jurul unui proiect care pare, de ceva vreme, a nu mai fi al statelor suverane şi independente sau al naţiunilor libere şi suverane. De fapt, acest proiect este al statelor sau al naţiunilor? Eu mă pronunţ pentru o Europă a Naţiunilor Libere, Suverane şi Unite. Dar a susţine aşa ceva pare antieuropean pentru unii vest-europeni. Nu sunt pentru un supra stat al unei naţiuni asupra altor naţiuni sau al unor naţiuni din vest asupra altor naţiuni din est (și reciproca ar putea fi o iluzie). Orice cedare de suveranitate duce la dispariţia statului respectiv, cu consecinţe catastrofale pentru naţiunile īn cauză, atīt pentru cele aparţinătoare statului suprastat, cīt şi pentru cele care rămīn fără stat, dar mai ales pentru cele din urmă. Topind independenţa şi suveranitatea statelor proprii īntr-o altă entitate suverană şi independentă se ucid statele naţionale pentru o himeră care este contra naţiunilor componente. Adică, renunţīnd la identitatea naţională se obţine identitatea europeană? Oare nu este fosta U.R.S.S. redivivus? Nu este homo europeus tot un homo sovieticus? Şi ce limbă naţională va vorbi acesta? Şi ce cultură naţională va avea acesta? Un subiect de drept internaţional există īn baza propriei suveranităţi. Dacă această suveranitate nu mai există, nu mai există statul, iar ceea ce se creează prin nefericita sintagmă de cedare a suveranităţii este o himeră care nu poate supravieţui chiar și sub presiunile geopolitice pe care le invocă unii din creatorii himerei lor. Uniunea Europeană nu se constituie prin cedarea suveranităţii, ci pe baza, īn virtutea propriei lor suveranităţi ca statelor naţionale libere și independente și īn temeiul acestora. Ele, suveranitățile, rămīn fundamentul, iar derivatul este Uniunea Europeană, nu invers, nu naţiunile sunt derivate ale identităţii europene. Şi apoi, cine a īmputernicit statul romān, de exemplu, să renunţe el, īn numele naţiunii proprii, la suveranitate? Şefii de stat, demnitarii statelor europene au avut ei mandatul şi puterea temporală specială din partea propriilor lor naţiuni să semneze un astfel de Tratat de īnmormīntare a statelor naţionale? Norocul nostru este că semnatarii romāni nu au consultat naţiunea prin referendum īn această problema vitală pentru naţiunea noastră, ca să putem invoca ulterior, oricīnd, dacă va fi nevoie, tocmai lipsa acestui lucru constituțional, fundamental ca supapă de ieșire din himeră. Nu cumva, tocmai de aceea nu au consultat? Noi nu dorim să ne dizolvăm naţiunea sau statul naţional īntr-o singură naţiune sau un singur stat european. Avem o națiune veche și un stat din vechime și ambele au īnflorit, au renăscut, cu mari jertfe din neam īn neam, din mileniu īn mileniu, cu sīnge și lacrimi, prin lupte, muncă și sudoare, cu inteligență diplomatică. Vrem să potenţăm acest proiect īn care să se ia decizii īn deplină cunoştinţă de cauză atīt de state libere, cīt şi de naţiuni libere, īn virtutea propriilor noastre suveranităţi care nu pot fi cedate nimănui, niciodată, de nimeni. Oare Franţa şi Germania au construit U.E. ca să se dizolve īn U.E. ca state şi sau naţiuni? Desigur, Nu! Ci doar pentru a-şi pune īn valoare propriile lor valori naţionale, unice şi irepetabile. Cultura nu se integrează. Şi, ca să folosesc cuvintele poetului, pentru ca toate acestea să poarte un nume, le-am denumit dacoromānism. Prin dacoromānism trebuie să īnţelegem spiritul vremii īn care trăim să ne adaptăm mediului internaţional existent ca să reuşim să eternizăm valorile temporale dacoromāneşti īntr-o lume liberă şi suverană, comterristă, a tuturor. Ca doctrină politică națională - dacoromānismul, pe plan intern şi europenismul şi comterrismul pe plan extern: persoana, omul liber este centrul universului cunoscut, naţiunea liberă este patria spirituală a oamenilor liberi, iar lumea, comunitatea de naţiuni libere, independente, egale, īn care persoanele sunt unice, irepetabile şi demne. Naţiunea şi democraţia – două valori fundamentale pentru uniunea de naţiuni libere. Naţiunile libere trăiesc īmpreună īntr-o comunitate bazată pe valori comune. O lume īntreagă cere ca europenitatea să fie recunoscută drept adevăratul leagăn al culturii şi civilizaţiei universale care aspiră a fi prima īntre egali. Dacoromānul a voit dintodeauna să fie stăpīn la el acasă, de nimeni să nu depindă, să trăiască īn pace cu toţi şi cu toate naţiunile lumii şi, īn primul rīnd, cu cele vecine. Īn lumea asta e loc pentru toți, pentru toate națiunile. Nu demult era o lectură obligatorie pentru naţionalişti “Naţionalism şi antisemitism” de A.D. Xenopol. Se afirma că ”toate popoarele pămīntului tind spre īntărirea propriei lor fiinţe şi această tendinţă firească a oricărei individualităţi de a-şi păstra felul ei de a fi, alcătuieşte ceea ce se numeşte tendinţa naţionalistă. Gradul īn care această tendinţă este accentuată de deosebitele grupări de oameni, cari conduc soarta popoarelor, arată treptele īn care ele se apropie mai mult sau mai puţin de naţionalismul raţional, singurul care poate duce la īntărirea neamurilor. Īntărirea naţională a unui popor nu se poate face de cīt īn măsură īn care el se deosebeşte şi se emancipează de străini; prin urmare este īnvederat că naţionalismul va cuprinde īn sine lupta contra elementelor străine ce tind a subjuga sau stăpīni pe orice tărīm un organism etnic. Dar, un popor ca şi un individ, neputīnd trăi răzleţ, este de asemenea mai presus de orice īndoială că lupta aceasta nu poate fi o luptă de nimicire ce numai de subjugare a elementului apăsat, de absorbire a lui īn elemente cotropitoare. Prin urmare, lupta trebuie să aibă o margine şi greutatea este de a se găsi īn fiecare caz concret unde stă hotarul care despărţeşte folosul de primejdii. A se propaga deci orbeşte şi fără alegere ura contra străinului, fără a se ţine īn seamă multe alte elemente īnconjurătoare, este a se face naţionalism exagerat sau şovinism, iar nu naţionalism cumpătat şi īnţelept, folositor neamului ce trebuie īntărit.” Cam aceasta era percepţia vremii lui Xenopol. Este evident că elementele străine trebuie combătute şi pe cīt se poate eliminate, cīt timp ele periclitează existenţa naţională, iar atunci cīnd ele contribuie a o īntări, ele trebuie apropiate şi cultivate. Romānii au avut de luptat cu popoarele străine pentru apărarea vieţei lor, mai mult, poate, decīt orice alt neam pe pămīnt. Trebuie totdeauna să avem ochii deschişi spre a surprinde momentul cīnd īnrīurirea binefăcătoare poate să se schimbe īn potrivnică, iar atunci cīnd ajungem la acea răspīntie, trebuie să oprim creşterea īnrīuririi devenite daunătoare, pentru a contribui la apărarea fiinţei noastre. Idealul naţional al Romānilor sau năzuinţele lui de īnălţare şi de mīndrie a neamului nu se alipeşte de sufletul unor etnii conlocuitoare, care rămīn īntr-un cuvīnt, īn imensa lor majoritate un element străin de ţară, fără dor pentru ea, fără legături cu mentalitate poporului romān. Menţinerea īn organismul nostru a unui neam străin şi care vrea să rămīnă străin, pe cīnd toate celelalte elemente străine se integrează, constituie o primejdie naţională şi trebuie să ne gīndim cum s-o īnlăturăm. El enunţa că pentru a scăpa de acest pericol nu ne rămīne decīt calea īndoită de a asimila pe acei ce se pot asimila şi de a elimina pe ceilalţi. Cum să se ajungă la acest īndoit rezultat? Xenopol credea că ar trebui naturalizaţi cei care trebuie să cunoască desăvīrşit limba dacoromānă, inclusiv şi mai ales celelalte etnii care sunt īn gazdă pe teritoriul Romāniei de azi, istoria, geografia, cultura naţională a romānilor şi care vor să muncească īmpreuna cu romānii īn vatra strămoșească. Deci, să cunoască dacoromānistica, pe dacoromāni la ei acasă. Mai spunea istoricul că īnlăturarea sau īndemnarea străinilor să plece din Romānia nu se face pe calea urii, care ar putea degenera īn sălbăticie şi brutalitate, primitivism. Avem nevoie de legi, de măsuri de tot felul care să īncurajeze pe Romānii autohtoni şi pe toţi locuitorii de bună credinţa ai teritoriului romānesc. Īn locul urii şi stīnjenirii, obstrucţionării muncii străinilor e nevoie de stimularea, protecţia şi īncurajarea egală a celor care muncesc cinstit īn cadrul naţiunii noastre. Nu ura pentru străini este calea, ci dragostea faţă de toţi locuitorii Romāniei, nu prigonirea celor care s-au aşezat aici de veacuri, alături de cei care au fost de la īnceputuri. Dacoromānismul nu este īmpotriva cuiva, ci este numai pro-dacoromān și punctum. Acest lucru nu īnseamnă toleranţa maximă, ci doar o acţiune pozitivă īn locul unei acţiuni negative care nu ar duce nicăieri. Ceea ce ne pune pe gīnduri este faptul că unele naționalități nu īși afirmă deschis naționalitatea. Oare de ce unii dintre evrei nu confirmă scris, nu declară la recensămīnt faptul că sunt evrei? De ce ascund acest lucru? Eu dacă aș fi fost turc, ori țigan sau bulgar, aș fi recunoscut naționalitatea din care fac parte. Nu e vina nimănui că este de o naționalitate sau alta, așa ne-au făcut mamele noastre. Dar ascunderea naționalității arată perfidia, viclenia, gīndul ascuns. Acest lucru nu pot suferi, oricīt de tolerant aș fi. Personal, am declarat la notar naționalitatea dacoromānă, cetățenia dacoromānă (romānă). Semnul meu de īntrebare este pentru acele persoane, indivizi care ascund naționalitatea lor. De ce? Fiecare naţiune a avut momentele ei de isterie īn istorie, īn care datorită ameninţărilor deschise, riscului de a pierde vatra etnogenezei, a reacţionat sănătos şi normal pentru propria sa apărare, īn legitimă apărare. Uneori, unii indivizi au exagerat. Națiunile, niciodată nu sunt vinovate īn ansamblu, doar șefii, unii conducători, unii indivizi. Răspunderea penală este individuală, personală. Națiunile nu săvīrșesc infracțiuni, doar unii indivizi, din vīrf sau de la margine. Este posibil ca unii să facă asocieri, apropieri forţate īntre legionarism, naţionalism şovin sau fundamentalism, alte expresii istorice ale unor sentimente reale ale unei populaţii care se afla īn legitimă apărare faţă de anumite realităţi bine cunoscute de oamenii de bună credinţă. Oare dacoromānitatea a tras concluziile reale, necesare şi obiective din ismele prin care a trecut anterior? Au fost acele isme īndeajuns de cunoscute şi s-au tras toate īnvăţămintele necesare astfel īncīt viitorul să meargă īnainte doar cu părţile bune? Minciunile, falsurile istorice, acuzele gratuite, induse, impuse, ilogice, netemeinice, pot face ca istoria să se repete pe nesimţite, iar efectele stranii să se īntoarcă precum un bumerang asupra naţiunii īmpotriva voinţei naţionale. Responsabilitatea autorilor pentru studiile şi cercetările de dacoromānistică cu adevărat ştiinţifice este vitală pentru viitorul naţiunii noastre. c. Dacoromānistica și dacoromānismul Ambele reprezintă două faţete ale unei singure realităţi istorice. Prima, reprezintă expresia teoretică, ansamblul de idei, concepţii, legi, legităţi, metodologii, metode şi tehnologii, tehnici şi procede privind expresia conştiinţei de a fi a unei naţiuni cum este cea dacoromānă, de la origini pīnă īn viitorii posibili şi dezirabili. A doua, constituie expresia reală, militantă, percepţia īn acţiune a acestui tezaur de conştiinţa naţională a dacoromānităţii care ştie cine este, de unde vine şi īncotro merge şi ce atitudini şi sentimente fireşti de apartenenţă are faţă de comunitate care īşi este sieşi suficientă pentru a exista de sine stătător ca naţiune liberă īn rīndul lumii. El ar putea fi expresia continuată a naţionalismului dinainte de primul război, ca şi a romānismului dinaintea celui de-al doilea război mondial, dar la nivelul cerinţelor sfīrşitului mileniului trecut şi a īnceputului noului mileniu, īnălţarea acelui sentiment naţional, pur, profund, care stă la baza identităţii acestei naţiuni vechi, care a plămădit Europa veche. Adevărul este că dacoromānismul uneşte naţiunile Europei prin rădăcinile aceleiaşi mătcii din care s-a născut Europa. El apropie pe vecinii Romāniei de trunchiul biologic dacoromānesc, pentru că toţi vecinii noştri s-au altoit pe aceste rădăcini pentru a revigora toată Europa īmpreună cu toţi, alături de dacoromāni. Sentimentul frăţietăţii se īntăreşte sincer īn dacoromānism, nu se īnstrăinează. Desigur, orice exagerare, orice exclusivism sau teribilism de genul celui care se crede buricul pămīntului (chiar dacă este), toate orgoliile care s-ar aduna de aici, ies din sfera dacoromānismului cuminte, cumpătat, echilibrat şi īnţelept. Īn fond, nu este vina nici unui om că s-a născut aşa şi nu altfel, că este romān sau evreu, rus sau maghiar. Aşa a fost să fie. Nu trebuie să ne fie ruşine īnsă să afirmăm adevărul, să ne cunoaştem şi să recunoaştem public naţionalitatea care este īn noi, īn fiecare dintre noi. Acest lucru nu este de īnţeles atunci cīnd se ascunde naţionalitatea. Oare ea este ascunsă doar pentru ca la adăpostul ei să săvīrşească cineva fapte īmpotriva naţionalităţii la care se află īn gazdă sau pentru că naţionalitatea gazdă persecută acea naţionalitate aflată īn gazda? De aceea, creīnd condiţii ca fiecare să afirme ceea ce este, nu facem decīt să nu punem īn minoritate o minoritate, o etnie sau alta, să nu inducem frică, reţinere din partea acestor naţionalităţi care trăiesc pe teritoriul unei naţiuni, fie mai mari sau mai mici, mai tolerante sau mai puțin tolerante. Desigur, nu a trecut vremea naţiunii. Ea deabia acum se afirmă la jumătatea drumului dintre Europa şi Asia, şi, probabil, va face rondul īntregii lumi, īn sensul că de la graniţele răsăritene ale fostei U.R.S.S. – o īnchisoare a națiunilor ca și Imperiul Rus, ca și Federația Rusă, de la malurile estice ale Mediteranei, pīnă la Antarctica, polul Nord, Vladivostok, Ceylon, Noua Zeelandă şi Hawaii, poate chiar pīnă la Atlantic și de acolo pīnă īn centrul Europei, se vor afirma noi naţiuni. Naţiunile nu şi-au epuizat forţa lor creatoare. De aceea, nici dacoromānismul nu este perimat. El este tīnăr și se afirmă īn deplină libertate, īn spiritul vremii. Nu poate fi īngrădit, este ca un vulcan şi demonstrează indubitabil că istoria a fost scrisă prost, prin omisiune, după nişte clişee imperiale impuse de unele conduceri ale unor naţiuni cu vīrfuri răzbunătoare, atipice, pentru a se justifica ori ascunde unele fapte, īntīmplari şi realităţi trunchiate. Este evident că omul este aparţinător unei comunităţi care, la rīndul ei, se integrează īntr-o comunitate mai mare şi aşa pīnă la o comunitate, singura pe Terra, de naţiuni libere şi independente, a lumii īn care trăim. Totuşi, el este un unicat ca individ, ca şi naţiunea şi lumea din care provine. Identitatea sa īn timp este una. La scara mondială a istoriei, naţiunile şi-au schimbat voit sau nevoit, periodic, identitatea, s-au transformat de-a lungul vremii, indivizii au trăit segmente din istoria unei naţiuni, generaţii după generaţii au susţinut, val după val, naţiunea pe care o vedem acum īn jurul nostru. Percepţia individului la scara istoriei este parţială. Uneori, un individ nu ajunge la īnălţimea identităţii propriei naţiuni. De aceea, este posibil ca el să nu conştientizeze cine este pe scara evoluţiei naţiunii din care, īn mod obiectiv, face parte, iar īn mod subiectiv să nu aibă această percepţie din diferite motive sau din cauza unor īmprejurări potrivnice lui īnsuşi şi naţiunii sale, īn ansamblu. Dar, așa cum semințele semīnate răsar īn condiții prielnice și naționalitatea īncolțește și īnflorește atunci cīnd are condiții libere de afirmare. Numai dacă este libertate adevărată īn lume, lumea se va umple de națiuni libere, adevărate. Acolo unde dacoromānistica este conştiinţa naţională deplină īn acţiune, acolo ea devine dacoromānism adevărat. d. Problemantica dacoromānisticii și a dacoromānismului, azi Īn vremurile noastre, aşa cum confirmă şi viaţa, tematica cercetărilor trebuie să aibă īn vederelărgirea sferei teoriei dacoromānisticii, de laapariţia, evoluţia, importanţa şi necesitatea dacoromānisticii pentru dacoromānitate. E nevoie de cercetări şi de a stabili noi aspecte din istoria atlanţilor, a pelasgilor, ramanilor, sciţilor, geţilor, sarmaților, macedoromānilor, ilirilor, etruscilor, latinilor, romanilor, tracilor, dacilor, valahilor, a europenității, iar interpretarea acestor rezultate ale cercetărilor trebuie făcută din perspectivele dacoromānităţii, ale latinităţii, ale dacităţii, romanității, bizantinității etc. ale europenităţii īn ansamblu. Mai jos, vom puncta unele teme de mare interes naţional şi european. Conceptul de dacoromānistică şi de dacoromānitate; esenţa, conţinutul şi sferele dacoromānisticii şi ale dacoromānităţii trebuie elaborate mai profund şi mai pe īnţelesul omului de rīnd. Asupra elementelor dacoromānităţii – populaţia, teritoriul, structura politică, cultura, limba naţională, spiritualitatea, instituţiile identitare, structura psiho-socio-morală, specificitatea etc. este nevoie de studii şi cercetări īn colective interdiciplinare de specialişti de nivel academic. Trăsăturile şi principiile dacoromānităţii necesită o mai bună evaluare din perspectiva globalizării şi īn funcţie de rosturile unei naţiuni europene pentru acest secol. Legile dacoromānitaţii - continuitatea, permanenţa, unitatea, creativitatea, statornicia, limba, acţiunea, ca şi atributele dacoromānităţii şi ale conducerii ei – prevederea, organizarea, comanda, coordonarea, controlul -necesită cercetări cu totul speciale. Este evident că sunt necesare studii aprofundate privind problemele de conducere remarcate de antici la neamurile noastre şi care sunt vizibile, mai ales azi, cīnd toleranţa exagerată şi spiritul de prezervare naţională, mai bine spus risipa de resurse umane şi materiale, sunt laturi negative care afectează īntreaga noastră existenţă. Virusul trădării naţionale, metaforic spus, īn momente cheie ale existenţei noastre trebuie să fie foarte bine izolat prin cercetări speciale. Toate racilele dacoromānităţii trebuie puse sub lupa cercetărilor. Nu numai părţile bune, ci mai ales cele rele trebuie foarte bine cunoscute și eliminate pe cīt posibil, pentru a preveni tot ceea ce Sun-Ţī afirma că se constituie īn planul de cucerire a unei naţiuni fără război. Forţa morală a naţiunii trebuie revigorată metodic, continuu, permament. Lipsa de unitate īn acțiune, neīnțelegerile īn plan subiectiv și orgoliile nemăsurate, lipsa de disciplină īn organizare și mai ales lașitatea, ori ambiția de a fi șef fără a avea meritele și calitățile necesare, invidia celor merituoși, toate duc la mari catastrofe īn plan național. Cei 25 de ani de al decembrie 89 sunt merită studiați din acest unghi de vedere și urmate exemplele și soluțiile de eradicare a acestor racile tragice, inadmisibile īn plan existențial. Din perspectiva ştiinţei conducerii trebuie abordate sistemele de conducere ale dacoromānităţii; sistemul politic de-a lungul existenţei; sfatul celor buni şi bătrīni, regalitatea, domnitorul, republica, obştea dacoromānească, oamenii liberi, instituții medievale boierești, oastea cea mare, cutume specifice care dăinuie și care ne-au ținut pe harta lumii. Procesul dacoromānizării este şi trebuie să facă obiectul de cercetare pentru marii filosofi şi educatori ai patriei. Temele genezei, a formării dacoromānităţii, inclusiv a naţiunii dacoromāne, dinainte de Burebista, din vremea Hestiei și a lui Zamolse, ca urmare a noilor date ale arheologiei, geneticii, altor ştiinţe conexe rămīn teme forte pentru multe generaţii de cercetători dacoromāni de acum īncolo. Īnca nu sunt scoase la iveală tăblițele cronicilor scrise pe plăci, monede de aur (in fond biblioteci nemuritoare) ale memoriei istorice. Constantele ei, constantele misiunilor civilizatoare (Sumer, Egipt, India, ramanii, macedonii, vest-europenii, nordicii, grecii, etruscii, troienii, romanii etc.) trebuie analizate īmpreună cu specialişti autohtoni şi străini pe baza unor planuri de cooperare de cercetare istorică serioasă, obiectivă. Independenţa, statornicia, limba dacoromānească, religia naţională sunt alte teme care nu trebuie să lipsească niciodată din preocupările oamenilor de ştiinţa ai dacoromānilor. Momentul impactului Romei asupra Daciei, ca şi consecinţele războaielor romano-dace (pentru că romanii au vrut războiul pentru aurul dacic) necesită aprofundări din perspectiva păstrării identităţii naţionale īn condiţiile noi ale globalizării. Aurul constituie īncă un obiectiv al stăinilor īn DacoRomānia. E un blestem etern? Nu putem să īl exploatăm īn interesul națiunii? Extensia valorilor dacoromānităţii īn Europa, Asia, America, Africa, Australia mai recent īn Antarctica trebuie reanalizate prin prisma tablei de valori actuale īn plină globalizare. Impactul puterilor europene şi asiatice asupra dacoromānităţii poate fi constatat prin consecinţele acţiunilor tuturor triburilor migratoare care au trecut, s-au topit sau contopit, ori doar au influenţat (cum şi cīt, īn ce au constat contactele cu autohtonii, ce urme au lăsat īn spirit, ori din punct de vedere material?) sau nici atīt, cum veniră, se făcură toți o apă și-un pămīnt – cum spune poetul. Unirile dacoromānităţii trebuie cercetate interdisciplinar īn spiritul vremurilor şi credinţelor īn care s-au petrecut şi, mai ales, ale vremurilor de azi, cīnd trebuie să se repete. Momentul 2012, Momentul 2018, ca fereastre de timp oportun, ar putea să constituie un examen de acţiune practică, aplicaţii contemporane de dacoromānistică, īmplinite punctual, pas cu pas, după modele vechi și mai noi. Războaielor mondiale trebuie văzute īn cheia dacoromānisticii astfel īncīt să īnţelegem istoria lor, la confluenţa cu istoria noastră, a celor aşezaţi īn calea tuturor răutăţilor şi, mai ales, să vedem ce răutăţi geopolitice ni se pregătesc şi cum reuşim să ieşim din ele īntăriţi, nu slăbiţi, cum să folosim oportunitățile obiective care se vor crea īn viitor, īn scurt timp, īn acest sens. Impactul Uniunii Europene asupra Romāniei şi al Romāniei asupra U.E. trebuie evaluat la rece. Īn fond, oare la un calcul al cīştigurilor şi al pierderilor, de cīnd am distrus economia, am pus industria la pămīnt şi agricultura īn aer, iar armata a fost dezarmată, ce am obţinut, īn schimb, de la U.E., pe termen scurt şi pe termen lung, dar mai ales pīnă īn ziua de azi? Bilanțul european este dezechilibrat văzīnd cu ochii, se pare că am distrus mai mult decīt am cīștigat, iar unii cred chiar că pe vremea rușilor am dus-o mai bine decit acum īn U.E. –N.A.T.O. Deosebit de delicate sunt relaţiiile (raporturile) de dacoromānizare, mai degraba de redacoromānizare, īn special acolo unde deznaționalizarea a devenit rusificare, sīrbizare, bulgarizare, dar mai ales maghiarizare şi ucrainizare etc. care au acţionat profund dăunător faţă de spiritul naţional. O anume reciprocitate ar putea fi invocată īn raporturile noastre faţă de neamurile vecine sau situația etniile conlocuitoare ale vecinilor şi nu numai? Ar fi drept să acordăm numai tot aceleaşi drepturi pe care le oferă ele romānilor de acolo? Nu este oare neproductiv modul de a acorda minorităților mai mult decīt majorității dacoromānești la noi acasă, mai ales că la ele acasă minoritatea dacoromānească este oprimată? Conceptul de subiect conducător şi cunoscător (colectiv, individual) trebuie definit īn dacoromānistică, alături de atribuţiile, relaţiile (raporturile de conducere) formale, informale, de stat major, de informare, de autoritate ierarhică, de autoritate funcţională, de colaborare de subordonare, de cooperare, organizatorică, de muncă, raport de conducere. Conceptele de subiecte – părţi ale raportului de conducere, oameni sau şi organizaţii civice, politice, statale, alte organizaţii de tot felul şi mai ales nonguvernamenale necesită o nouă abordare. Subiect condus, subiect conducător şi dialectica lor īntr-o naţiune suverană, care nu are nevoie de conducere din afara ei, cu o societate suverană de oameni liberi. Dreptul de (auto) conducere al naţiunii trebuie cercetat cu maximă atenţie şi determinare. Naţiunea nu şi-a epuizat rolul ei īn actuala conjunctură. Mai mult decīt atīt, ea a īnfloreşte continuu. Vremea ei nu a apus īncă, nici măcar īn apus unde se vrea o globalizare forţată, dar pentru alte naţiuni, de rangul doi și trei, nu pentru cele care vor să globalizeze pe altele. Drepturile naţiunilor şi drepturile omului trebuie echilibrate reciproc corelate și promovate simultan. Altfel, procesul de naștere și recunoaștere al unor noi națiuni nu ar avea sens. Probabil că valul de eliberări va ajunge din Orientul apropiat și mijlociu īn centrul Asiei și de acolo mai departe, iar unele mari puteri fac jocurile de acest gen numai īn interesul lor meschin, pentru a sclaviza, a coloniza și nu a elibera cu adevărat. Subiect condus: Dacoromānitatea de la īnceputuri şi pīnă īn viitorii posibil şi dezirabili trebuie să fie adevărate teze de doctorat pentru supravieţuirea unei naţiuni libere. Tematicile privind Doctrine, strategii, politici, tactici, scenarii programe şi planuri pentru dacoromānitate trebuie să previzioneze orizonturile dacoromānităţii. Dacoromānismul fondat pe doctrina marelui doctrinar care a fost Mihai Eminescu trebuie să se afirme plenar. Īn fapt, Eminescu este şi doctrinarul dacoromānisticii. Ea este exprimată īn forma poeziei, prozei şi publicisticii sale binecunoscute, īmbrăcată īn haina eminesciană a artei poetice. El nu se opune europenismului dacă acesta constituie o doctrină a Europei naţiunilor europene libere şi independente, unite doctrinar, cultural, īn care valorile sunt puse īn comun, dar rămīn proprii identităţii naţionale. Astfel s-ar europeniza Romānia mai bine, dar şi s-ar renaţionaliza Europa, īn sensul că naţiunile nu s-ar dizolva īn U.E., ci și-ar maximiza valorile īn spaţiul comun economic, juridic, cultural, ştiinţific, artistic, pe un model cultural european armonizat, īnclusiv spiritual, īn jurul lui Zamolse. Cultura īnsa, nu se integrează. Cum să īl integrezi pe Eminescu cu Goethe, pe Dante cu Tolstoi, ori pe Shakespeare cu Cervantes? Ei sunt īmpreună Europa sau nu sunt deloc. Nici dacoromānistica nu se integrează cu alte -istici cunoscute. Asta nu īnseamnă că īnvăţămīntul superior romānesc nu trebuie să exprime trăsăturile şi caracteristicile dacoromānisticii comparate cu celelalte ştiinţe ale conştiinţei altor naţiuni. Spaţiul dacoromānesc, vatra etnogenezei, baştina, teritoriul, geografia fizică şi economică, spaţiul de roire, cel din afara graniţelor politice, teritoriile de pe Terra locuite de dacoromāni trebuie cercetate metru pătrat cu metru pătrat, sub toate aspectele solului, subsolului, resurselor umane şi materiale, naturale calitățile și istoria comunităților umane dacoromānești etc. Timpul dacoromānesc, geologic, vegetal, animal, societal, mitic, istoric ca şi reperiodizarea istoriei dacoromāneşti pe criterii temeinice, universale, din unghiul dovezilor și cercetărilor noi, este şi rămīne īn sarcina dacoromānisticii. Conştiinţa temporală care dă identitatea naţională pe această dimensiune asigură recunoaşterea arborelui genealogic al unei naţiuni de zece ori milenară, iar raportul dintre timp si identitate, la nivel naţiune și individ trebuie īndelung cercetat. Īn fond, fiecare individ are nevoie de propriul arbore genealogic. Unii europeni au, la nivel individual, evidenţa rădăcinilor chiar dincolo de evul mediu, heraldic spus, din preistorie simbolic și imagologic-spiritual. Spiritul dacoromānesc, religios, credinţa zamolsiană, spiritul economic, filosofic, politic, de dreptate, tehnic, moral, literar, artistic, mistic, mitologic, aforistic, toate constituie teme inepuizabile de doctorat īn dacoromānistică. Naţiunea dacoromānă - conceptul, cheia centrală a dacoromānisticii nu poate să fie niciodată epuizat ca obiect de studiu al conştiinţei naționale de-a lungul mileniilor. Tematica privind Subiectul conducător, colectiv, individual, părinţii naţiunii are īn vedere redarea marilor figuri istorice ale dacoromānităţii īn toată complexitatea existenţei lor sub aspect uman şi al deciziilor care au dăltuit destinul unei naţiuni. Atribuţii, funcţii, sarcini, postul, funcţia de conducere, status, profil, calităţile conducătorului, īnsuşirile, atitudinile, aptitudinile, tipuri de comportament, experienţa, capacitatea, talentul, vocaţia, autoritatea, responsabilitatea, prestigiu, personalitatea, pregătirea, specificul fiecăruia īn funcţie de forma mentis a vremii īn care a trăit şi a condus – pot fi obiecte de studiu şi cercetare pentru oamenii de acţiune de astăzi şi de mīine. Suveranii naţiunii dacoromāne şi Cronologia liderilor politici şi spirituali din cultura dacoromānească ar trebui să constituie obiecte de studiu, teme-modele īn scoli şi universităţi. Catedrele de dacoromānistică trebuie să funcţioneze la fiecare liceu şi universitate dacoromānească, īn țară, precum şi īn străinătate, acolo unde trăiesc şi muncesc dacoromāni, dacoromānofoni, dacoromānofili. Dar, poate, cel mai important subiect de cercetare īl constituie Decizia – actul fundamental al dacoromānităţii. Definiţie, specific, atribuţii, funcţii, modele de decizii la anumite momente cruciale ale naţiunii de la Burebista la decembrie 1989 şi alte momente care stau să izbucnească azi sau mīine. Istoria noastră e un lanţ de decizii bune, rele, impuse, dispuse, nespuse, care ne-au īnsoţit destinul prin milenii. Deciziile trebuie suverane. Ele trebuie să le ia mereu dacoromānii după minte şi sufletul lor consultīndu-se cu etniile conlocuitoare. Decizia militară (comanda militară) este un act suveran care nu trebuie delegat niciodată nici măcar aliaților, oricare ar fi aceea. Stilul de conducere, autoritar, autocratic, democratic-participativ, participativ–autoritar şi măsura īn care acesta se potriveşte cu timpul şi tipul de conducător dacoromān oferă aplicaţii manageriale de mare fineţe īn toate domeniile realităţii dacoromāneşti publice şi private, de la individ, familie, organizaţie, stat, naţiune, comunitate de naţiuni. Acestea poate duce o națiune īn ruină. Timpul īn conducerea dacoromānească este o temă delicată. Tempusianul – vizonarul zamolsian al naţiunii, dar şi potenţialul ştiinţific şi de acţiune dacoromānesc la răscruce de vremuri ar trebui să constituie preocupări academice specifice. Conceptul de sihastru - īnţeleptul dacoromān, consilierul īn ştiinţa dacoromānisticii, precum și cel de Cavaler luptător dacoromān burebistan – omul de acţiune al dacoromānităţii ar putea constitui repere-modele pentru a cumula īn realitate acele calități și virtuți pe care să le dețină un om gīnditor īn acțiune sau un om de acțiune gīnditor. Resursele dacoromānităţii care pot suferi īn timp noi valențe,adaptări temporale, precum și noi utilizări, nu trebuie sa fie neglijate. Azi, bătăliile cele mari pe hărțile lumii se dau pentru asigurarea resurselor. Ce se īntīmplă cu resursele umane, unele cu studii universitare, care pleacă la cules de căpşuni īn occident? Ce fel de dacoromānitate reprezintă ei, ce valori rămīn, ce valori īmprumută, ce valori exportă sau adaptează prin sublimare? Romānii cresc ei orişiunde? Cine răspunde de educaţia dacoromānească a acestora, departe de țară? Dar a familiilor sacrificate, despărțite, a copiilor īnstrăinați de părinți obligați să plece? Ce instituții trebuie create și susținute? Care este rolul femeilor dacoromāne īn perpetuarea limbii dacoromāne, păstrarea tradiţiilor culturale, consolidarea familiilor, a felului de a fi specific şi al adaptării la noile condiții și perspective? Care este acum forma mentis a vremii peste tot şi mai ales īn familia dacoromānă? Familia are o importanţă uriaşă, rolul ei īn educaţie este definitoriu pentru că mereu cea mai importantă investiţie a dacoromānităţii o constituie omul. Femeia este eterna născătoare a națiunii mamă. Principalele subiecte conduse. Statele şi organele lor, funcţii, atribuţii, ar putea figura printre temele vitale pentru că la dacoromāni problema cea mai grea o constituie conducerea. O cunoşteau şi cei din antichitate şi o recunoaştem și acum. Statul de drept şi dacoromānitatea, dictatura şi democraţia la romāni nu pot fi teme care să nu intereseze pe viitorii oameni politici ai ţării. Instituţiile dacoromānităţii trebuie cercetate īn spiritul vremurilor īn care au apărut şi cīnd redevin necesare. Biserica naţională, ca mumă a identităţii naţionale, ca tezaur-rezervor de valori atemporale trebuie cercetată nu numai din afara ei, ci īmpreună cu īnţelepţii clerului ortodox şi greco-catolic, biserici surori care ar trebui să se unifice cīt mai curīnd posibil, pīnă nu este prea tīrziu. Nu trebuie neglijate nici celelalte culte, secte și orientări care există īn cadrul dacoromānității, ori a unor neamuri conlocuitoare. Aici, problemele continuităţii zamolsiene şi creştine şi ale renaşterii bisericii naţionale īn dreapta credinţă, ale strămoşilor, trebuie analizate cu smerenie şi mare grija pentru a nu crea probleme conflictuale īn spiritualitatea noastră. Biserica noastră şi aşa are multe probleme, nu trebuie să-i inducem altele noi, trebuie să o ajutăm să se fortifice spiritual din punctul de vedere al dacoromānisticii, să treacă mai uşor şi fără ştirbiri de imagine, peste criza globală a religiilor, a bisericilor şi a credinţelor de tot felul. Biserica, īnainte de a fi ortodoxă, trebuie să fie şi să rămīnă naţională pentru că o naţiune nu supravieţuieşte fără credinţa ei naţională. Aşadar, ar trebui să devină Biserica Naţională DacoRomānă a Dreptei Credinţe după reunificarea celor două biserici surori, așadar, Biserica Naţională DacoRomānă Creștin-Zamolsiană. Acesta este doar un punct personal de vedere reieşit din dezbaterile pe această temă de a lungul celor aproape 25 de ani de activitate, sper, fără a fi considerată o blasfemie. Credinţele universale creează conflicte la nivel naţional, nu numai īn propria națiune, ci și īn alte națiuni care adoptă aceeași religie. De aceea zamolsianismul paleocreştin trebuie să revigoreze din interiorul națiunii dreapta credinţă dacoromānească. O religie universală este antinațională prin esența ei, tinzīnd să se suprapună națiunii și suveranității ei. Dacoromānul s-a născut zamolsian şi a născut creştinismul pentru că īntre zamolsianism şi creştinism nu există conflict spiritual, este o continuitate temporală evidentă, dacă se estompează discret elementele grecizante şi grecizate, evreizate sau evreizante, catolicizate sau catolicizante din creştinism şi se centrează pe valorile de autohtonie, continuitate şi identitate ale credinţei adevărate strămoşeşti. Clasicii dacoromānisticii vechi au identificat contradicţii dintre creştinism şi dacoromānism pe fond, evidenţiind zamolsianismul creştin al dreptei credinţe naţionale ca un component identitar esenţial. Creştinismul de la noi se catolicizează īn prezent subtil şi sigur, fiind indus de sus, trecīnd de la monoteismul primordial la politeismul pulverizator. Pericolul trebuie studiat și īndepărtat chiar īn Sfintul Sinod. Economia naţională, societăţile comerciale, culturale, fundaţiile, sindicatele, asociaţiile profesionale, clasele informale, grupurile de interese, breslele, cluburile mestesugăreşti, societatea civilă, unităţile administativ-teritoriale, sate, comune, oraşe, municipii, judeţe, ţinuturi, provincii, ţările noastre istorice de pe valea unor ape curgătoare - toate oferă un cīmp de cercetare fără repaus şi fără sfīrşit. Ordine disciplina, răspundere sunt concepte care trebuie reevaluate la nivelul exigenţelor mileniului nostru īn care mari dezordini se prefigurează, dezordini mai mult induse decīt deduse natural din evoluţii raţionale. E drept că actuala dezordine va crea ordine, dar nu trebuie să fim indiferenți cine o face, īmpotriva cui sau īn folosul cui! Creativitate şi valoare constituie concepte centrale ale existenţei unei naţiuni libere şi suverane. Tabla de valori, aportul naţiunii noastre la plămădirea culturii, a ştiinţei şi artei, a tehnicii universale trebuie reliefate cu demnitate, tenacitate, fără a lăsa loc de ironii din partea unora care se cred buricul pămīntului (deși nu sunt) īn cultură şi creativitate. Dialogul trebuie extins cu probe și argumente din interior. Există suficiente argumente pe care le putem folosi atīt īn trecut, cīt și īn prezent pentru viitor. O temă excepţională pentru vitalitatea unei naţiuni care a supravieţuit zece milenii o constituie Autoconducerea naţiunii dacoromāne. Īn fond, suveranitatea națională include un astfel de concept şi identifică realităţi, deziderate şi aplicaţii recente. Care este de fapt girofarul natural care asigură națiunii echilibrul ei interior, sensul corect, mersul constant către idealul ei multimilenar? Situaţiile excepţionale īn viaţa naţiunii. Conceptul de situaţie excepţională constituie o nouă provocare pentru o cercetare ştiinţifică serioasă şi responsabilă. Fiindu-şi suficientă sie īnsăşi, naţiunea nu are altă variantă de supravieţuire decīt să se salveze singură, din interior. A venit vremea, din nefericire, cīnd unele naţiuni sunt puse sub semnul īntrebării sub aspectul menirii şi existenţei lor. Īn fond, autosalvareaeste cea care asigură răzbirea prin vremuri, peste vremuri a unei naţiuni matcă, generatoare de alte naţiuni surori, roite de aici, pe care s-au altoit naţiuni surori mai tinere. Intuiţia ne spune că anumite centre de putere, anumite cabinete, īn spatele ușilor īnchise, pregătesc experimental Romāniei ultimile sale clipe ca stat naţional, unitar, suveran şi independent, al cărui teritoriu este inalienabil şi indivizibil. De aceea, cercetările pe aceste teme trebuie urgentate şi publicate fără īntīrziere. Salus populi suprema lex esto – va fi astăzi un principiu de care națiunile amenințate au nevoie vitală. De fapt, cine caută protecție īn materie de securitate și apărare īn afara propriei națiuni, sfīrșește prin a găsi stăpīni. Puterea dacoromānilor pentru politologi şi pentru geopoliticienii noștri ar trebui să constituie repere ale existenţei īntr-o lume īn care totul depinde de raportul de forţe. Forţa dreptului naţional şi dreptul forţei naţionale īn plan internaţional constituie o tema delicată īn noul sistem de relaţii internaţionale īn care comunitatea liberă de naţiuni libere este contrapusă cu imperii īn cădere şi imperii īn devenire. Decembrie 1989 şi evenimentele din Egipt sunt semnificative pentru o comparaţie obiectivă. Geopolitica arată că acele două imperii īn cădere SUA şi Federaţia Rusă cooperează contra celorlalte două īn urcare, U.E. şi China, respectiv celor emergente din BRICS, India, Brazilia, Mexic, Republica Sud Africană etc. Noi credem că lider mondial ca superputere va fi China, apoi U.E. dacă va īnvăța lecția națiunilor libere. Pīnă acum doar China, cu care nu am avut niciodată conflicte, este singura prietenă sinceră a Romāniei, probabil și pentru faptul că noi am ajutat-o să iasă īn lume la adevărata ei valoare, la momentul potrivit. Īn domeniul metodologiei dacoromānisticii privind conducerea naţiunii se au īn vedere: definiţia contemporană a metodologiei, care sunt metodele, regulile, procedeele şi corelaţiile dintre ele. Un grup de teme excepţional de important īl constituie metodele operative de conducere pe care le-au investigat recent mai mulţi cercetători contemporani. Un orizont inedit īl constituie punerea īn lumină şi a altor metode de conducere, īn epoca electronului, a sateliților, dronelor, a Internetului, a interceptărilor audiovideo, va reţelelor de socializare cu impact extraordinar de eficace, aşa cu s-a văzut īn Moldova, īn ţările arabe, īn continuă evoluţie. Referitor la temele care ţin de tehnologia dacoromānisticii, a conducerii naţiunii dacoromāne īn conformitate cu preceptele dacoromānisticii, sunt necesare cercetări teoretice asupra definiţiilor ca atare a tehnologiei, a tehnicilor de conducere: modelarea, modelul, simularea, programarea, programul, alte tehnici foarte noi sau īn curs de cercetare și aplicare. Asupra mijloacelor de conducere, ca şi a instrumentelor de conducere trebuie reflectat mai mult prin prisma previziunilor īn era globalizării. Desigur, īn mare parte, globalizarea sau comterrizarea (Terra comună, lumea īn care trăim) sunt teme complexe şi delicate. Una sau mai multe naţiuni vor să īşi globalizeze propria identitate sau identităţile lor de acasă peste cele ale altor naţiuni. Statul, Constituţia, Legea, Decretul, hotărīrea, moţiunea, rezoluţia, directiva, decizia, ordinul, sancţiunea, aprobarea, avizul, īndrumarea, recomandarea, indicaţia, evaluarea, aprecierea etc. sunt teme de cercetare permanente care asigură perenitatea unei naţiuni. Un spirit critic sever, independent, obiectiv şi necruţător trebuie să fie protejat de naţiune īnsăşi, prin mecanismele statului național. Nevoia de opoziție, liberă, de dialog, de variante alternative este vitală pentru lărgirea orizontului, a unghiurilor de vedere. O cultură politică, de conducere, de securitate și apărare, economică, militară, tehnică, educațională culturală are nevoie de critică cel puțin la fel de puternică precum cea aflată la putere. Fără critica severă cu argumente īn spaţiul culturii naţionale se ajunge, iar la forma fără fond, la integrări aiurea spre nicăieri sau spre jertfirea unor personalităţi vizionare numai pentru că unii conducători simt o ameninţare personală din partea lor ori o anumită opoziţie. Jocul liber, democratic trebuie stimulat, īntreținut, mai ales īn vremuri grele ca acestea de azi. Nu există o națiune mare fără o opoziție multilaterală mare. Iar conducătorii trebuie să aibă elasticitatea, īnțelepciunea și moderația necesară ca să īnțeleagă că este pentru binele națiunii să fie sprijinită chiar de putere existența unei opoziție pregătită cu ideologie și doctrină adecvată vremurilor noi, mereu alternative, conform liniilor de forță din lumea contemporană. Rezistenţa prin cultură trebuie protejată cu orice preţ. Dacoromānistica trebuie să ofere reflecţii elaborate, severe din punct de vedere critic asupra stării naţiunii, sinteze care să fundamenteze deciziile pe care trebuie să le ia conducătorii dacoromānităţii la orice nivel, īn orice loc, īn orice timp, dar mai ales īn vremuri tulburi, atipice, pline de surprize şi de capcane, aşa cum am avut mereu de a lungul zbuciumatei noastre istorii decimilenare. Și mai ales decizii sub presiunea timpului, īn secolele și mileniile vitezei… Cel mai important obiectiv de sinteză ar putea fi realizarea cīt mai urgentă a Enciclopediei DacoRomāne ca proiect cultural fundamental al Academiei DacoRomāne (īn curs de redactare īn 10 volume). Totodată trebuie fie prioritar finalizat şi proiectul Testamentul Zamolsian DacoRomān ca reper spiritual pentru identitatea spirituală naţională a dacoromānităţii de pretutindeni. O Istorie a dacoromānilor, un Dicţionar etimologic al limbii dacoromāne, tratate de ştiinţa conducerii, europenistică, tempologie şi comterristică, alte lucrări de sinteză aşa cum este O istorie a literaturii romāne de la origini pīnă īn prezent, un proiect cultural fundamental al Academiei DacoRomāne finalizat pīnă acum de dr. Ion Rotaru şi publicat de Editura DacoRomānă īn ediţie definitivă, alături de Gramatica limbii traco-geto-dacilor cu dicţionar şi a Dicţionarului īn 9 limbi, autor Ioan Olimpiu Luca, Provincia medievală Dacia din Europa nordică (George Pantecan). Rolul dacoromānisticii ca tezaur de īnţelepciune naţională, ideatic, metodologic, tehnologic şi spiritual va fi recunoscut, aşa cum Ştefan cel Mare şi Sfīnt īl recunoştea īn chilia sihastrului Sf. Daniil. e. Problematica dacoromānisticii secolului XXI trebuie identificată cu prioritate pentru a evita surprizele care pun īn dificultate naţiunile. Dacoromānistica trebuie inserată īn concertul mondial al valorilor teoretice ale naţiunilor libere, suverane şi independente, comparată cu niponistica, germanistica, iudaistica, slavistica etc. Răspunsuri privind īntrebări ca acestea: cum să supravieţuim dacoromāneşte īn globalizarea secolului XXI, care va fi tabla de valori a dacoromānităţii oglindită īn dacoromānistica mijlocului acestui secol, cum se īnfăptuieşte idealul reīntregirii Romāniei, care sunt obligaţiile statului romān pentru salvarea naţiunii, dar și ale națiunii pentru menținerea statului. Oare, cum se califică īn istorie evenimentele din decembrie 1989 şi ce īnvăţăminte tragem din acestea pentru viitorime, care sunt cauzele, efectele şi căile proprii ale naţiunii noastre de ieşire din criza actuală, ce fel de reforme sunt necesare īn Romānia? Dar īn Moldova? Cum să facem reīntregirea mai repede și mai bine? Ce idei, propuneri, măsuri sunt valabile, care să fie conţinutul lor īn etapa actuală şi īn perspectivă? Ce globalizăm şi ce nu? De ce nu se integrează cultura naţională? Cum să reintegrăm īn națiunea mamă acele părți ale națiunii care au fost sub alte puteri, īnstrăinate din cauze istorice? Sunt foarte multe de ce-uri şi aceste īntrebări vor face ca această ştiinţă să rămīnă vitală naţiunii īn vremurile de restrişte īn care trebuie să ne adaptăm şi să supravieţuim īn mileniile ce vor veni. Noi cercetări trebuie īntreprinse pentru a oferi soluţii armonioase īntre tradiţiile vitale ale dacoromānităţii şi modernizarea europeană vitală a Romāniei, privind integrarea şi suveranitatea reală, permanentă, a Romāniei. Europenizarea Romāniei şi naţionalizarea Europei (īn sensul că este mai bine să trăim īntr-o Europă a Naţiunilor, decīt īntr-un supra stat de tip imperial) sunt la ordinea zilei. Spre o nouă Constituţie a DacoRomāniei; idei, propuneri şi soluţii constituie o temă centrală care frămīntă īncă pe constituţionalişti, pe juriştii şi politologi, īn general, dar şi pe psiho-sociologii şi īndeosebi pe oamenii politici ai zilei. Teme precum Dacoromānistica şi cultura civică – prezervarea identităţii şi suveranităţii naţionale, Educaţia patriotică, īncotro? par a fi vitale pentru existenţa coloanei vertebrale a unei naţiuni, a statului naţional. Mai este o temă fără de care nu poate exista naţiunea: Armata. Īn slujba cui? Alte teme: E nevoie de o Gardă Naţională ca Oaste cea Mare? Doctrina naţională sau doctrina de alianţă? Ce provocări geopolitice există sau vor fi şi ce răspunsuri la pulsul geopolitic trebuie să aibă statul şi instituţiile sale de forţă? Care sīnt elementele cheie ale stării naţiunii şi cum se prefigurează ele la īnceput de mileniu? Criza şi identitate naţională ca temă apare mai actuală ca oricīnd. Despre idealurile dacoromānităţii īn secolul XXI nu s-a mai vorbit serios de multă vreme, cīnd grija pentru ziua de mīine preocupă un număr tot mai mare de dacoromāni. Pe scurt, actualitatea unor teme precum Dacoromānistica şi soluţiile pentru ieşirea din criza globalizării, Constantele decimilenare ale dacoromānisticii, Timp şi identitate pentru individ şi naţiune nu mai necesită nici o amīnare. Nu īn ultimul rīnd, trebuie spus că mitologia, mistica, viziunea legendară, toate fac parte din dacoromānistică. Este īn firea națiunilor să īși mitizeze eroii, zeii, oamenii de seamă, părinții națiunii, eroii-soldații necunoscuți căzuți pentru gloria și eternitatea națiunii. Să nu ne fie teamă să mitizăm, să īnălțăm la ceruri, să hiperbolizăm pe oamenii de seamă ai națiunii, foști și prezenți, ori viitori. Să se teamă numai cei care sunt mitizați, ca nu cumva să-și piardă mințile și să comită greșeli fatale pentru națiune, asta este altceva și trebuie educație īn acest sens pentru liderii tineri. Īnsă a mitiza tot ce a fost frumos, ingenios, spectaculos, fundamental, definitoriu, tot ce s-a confundat cu spiritul național este un lucru firesc și se īntīmpla la toate națiunile. Asta nu īnseamnă că nu trebuie să cunoaștem adevărul despre ei. Atīt adevărul adevărat, cīt și mitul sīnt parte a tezaurului, a patrimoniului cultural imaterial al oricărei națiuni. Și oamenii sīnt ca și națiunile, și națiunile sīnt ca oamenii, cu părți bune și părți rele, amestecate. Īn final, trebuie să găsim un rost naţional tuturor strădaniilor membrilor Academiei DacoRomāne, să dăm sens, finalitate şi să stimulăm gīndirea creatoare, să integrăm toate cunoştinţele, toate cercetările īn slujba naţiunii şi idealurilor ei, astăzi şi mīine, īntotdeauna. Au fost vremuri cīnd statul a lucrat īmpotriva propriei naţiuni pentru că alogeni sau stăpīni străini au impus decizii antinaţionale. Rare au fost momentele cīnd naţiunea a fost īn armonie cu propriul stat, iar statul a luat decizii īn conformitate cu voinţa naţională liberă şi suverană a statului. Acele momente trebuie foarte bine studiate şi analizate pentru ca īn conţinutul viitoarelor constituţii ale dacoromānităţii să fie inserate sintagme juridice constituţionale corespunzătoare ieşirilor inteligente din provocările multiple. Situaţia īn care naţiunea dacoromānă īşi pierde statul său propriu trebuie avută īn vedere īn perioada globalizării. Punem răul īnainte īn faţa stării naţiunii noastre de azi, pentru a conştientiza, identifica mereu ieşiri atipice şi a reproduce reinstaurarea statului naţional unic, unitar, suveran şi independent, al cărui teritoriu este inalienabil, netransmisibil şi indivizibil īn viitor, prin orice vremuri. Situaţia īn care o altă naţiune sau grup de naţiuni īşi proiectează mutarea īn Romānia, ca ţara de rezervă, constituie o altă ipoteză pentru care naţiunea noastră trebuie să fie pregătită cu riposta adecvată, īndelung studiată pentru a fi eficientă şi definitivă. Există indicii suficiente pentru a afirma că Israelul se pregătește să se mute īn Romānia, sub presiuni geopolitice evidente. Depinde de noi, cei de azi și de mīine să zădărnicim acest plan. Suntem o naţiune imprevizibilă, chiar şi pentru membrii ei. Schimbarea climei, alte fenomene care ţin de astronomie, geologie, meteorologie, accidente, cum ar fi ciocnirea planetei cu alte corpuri străine de sistemul solar, ori căderea unor asteroizi pe Terra, care ar produce dezastre multiple, pot constitui teme de reflecţie privind supravieţuirea unei naţiuni. Migraţia forţată la schimbarea bruscă de climă (glaciațiune, război atomic, catastrofe, calamități naturale), generată de condiţiile de mai sus, de conflicte armate sīngeroase, ar putea pune īn pericol viaţa şi sănătatea naţiunii īn vatra ei sedentară. Gestionarea unor conflicte interetnice, anumite stări de spirit induse din afară asupra etniilor care trăiesc pe teritoriul Romāniei, necesită cercetări responsabile pentru liniştea publică şi relaţiile internaţionale ale ţării. Sunt convins că dacoromānistica īşi va găsi locul şi rolul īn inima, īn gīndul şi simţirea dacoromānilor de azi şi a celor ce vor veni dintotdeauna. Ea se va apropia asimptotic de adevărul şi īnţelepciunea unei naţiuni vechi, care, īn baza instinctului natural, sine qua non, propriu naţiunii ca īntreg, a răzbit īn mod firesc prin milenii īntunecate şi sălbatice. Iar semnele vremurilor arată, oarecum, că lumea se īntoarce inexplicabil, la mileniul īntunecat pentru a ieşi la lumină după un ocol nedefinit. Conform menirii lor istorice, unele naţiuni primejduiesc viitorul nostru prin faptul că nu-şi pot īndeplini menirea lor (prin infiltrări, adversităţi, războaie atipice nedeclarate contra valorilor şi modului de viaţă romānesc) decīt nimicind sau slăbind continuu menirea naţiunii dacoromāne. Dacoromānistica trebuie să ofere soluţii decidenţilor şi actanţilor naţionali pentru menţinerea, dezvoltarea şi īnflorirea continuă a naţiunii noastre. Dacoromānistica trebuie, să asigure viitorul neamului nostru, eternizarea valorilor temporale dacoromāneşti şi conştientizarea fiecărui dacoromān pentru a fi contemporan cu timpul sau. Dacă dacoromānistică nu e, nimic nu e. Geo Stroe, 6.08.2014, București geostroe@gmail.com
    Bibliografie selectivă 1. Nicolae Densuşianu, Dacia preistorică, Ed. Semne, 2004. 2.C.Rădulescu – Motru, Romānismul – catehismul unei noi spiritualităţi, Fundaţia pentru literatură şi artă Regele Carol II, Bucureşti, 1936, reeditare Editura Semne, 2008 3. Geo Stroe, Ştiinţa dacoromānisticii pe īnţelesul tuturor, Ed. Tempus, Bucuresti, 2000 4. Izvoarele istoriei Romāniei, Fontes Historiae Daco-Romanae, Ed. Academiei, vol.I, Bucureşti, 1964, vol.II, Bucureşti, 1970.
    5. Dumitru Bălaşa, Istoria DacoRomāniei sau Ţara Soarelui, Editura Tempus, Bucureşti, 2003
    6. Vasile Lovinescu, Dacia Hiperboreană, Ed. Rosmarin, Bucureşti, 1994.
    7. Nicolae Miulescu, Da.ksa God’s Country, Ed. Nagard, Veneţia, 1975.
    8. Mircea Eliade, Istoria credinţelor şi ideilor religioase, Ed. şt.şi enciclopedică, Bucuresti,1986
    9. Vladimir Hanga, Mari legiuitori al lumii, Ed. şt. şi enciclopedică, Buc., 1977.
    10. H. Daicoviciu, Dacii, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1965.
    11. Mioara Căluşiţă-Alecu, Zalmoxis, Ediţia a II-a, Ed. Miracol, Bucureşti, 1993.
    12. Vasile Pārvan, Getica, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1982.
    13. Diodor din Sicilia, Biblioteca istorică, Ed. Dacoromānă TDC, Bucureşti, 2004
    14. Luca Ioan Olimpiu, Dacia va renaşte, Ed. Buna vestire, Beiuş, 2000
    15. B. P. Haşdeu, Arhiva de manuscrise Haşdeu, mapa 2, manuscris 1.
    16. Constantin Paşcu - Taşbuga, Graiul lui Zamolxis, Editura Paco, Bucureşti, 2004. 17. Augustin Deac, Istoria adevărului istoric, Ed.Tentant, 2002 18. Geo Stroe, Tempus. Ştiinţa timpului pe īnţelesul tuturor, Ed.Tempus 2003 19. A. Nour, Cultul lui Zamolxis, Ed. Antet, 1999 20 Ioan Olimpiu Luca, Gramatica limbii traco-geto-dacilor – muma a gramaticilor limbilor europene cu dicţionar, Editura DacoRomānă, Bucureşti, 2010. 21. Carolus Lundius, Zamolxis primus getarum legislator, Arvin press, 2002, traducere Maria Crişan. 22. Geo Stroe, Ştiinţa conducerii. Europenistica pe īnţelesul tuturor, Ed.Dacoromānă TDC, Bucureşti, 2007 23. pr. Dumitru Bălaşa, De la Zamolxe la Iisus Hristos, Ed. Cuget romānesc, Craiova, 2000 24, Geo Stroe, DacoRomānia nemuritoare, Everlasting DacoRomania, legende şi realităţi, Ed. Tempus, 1999 25. Geo Stroe, Tempus. Codul lui Zamolse (fundamentul Testamentului Zamolsian DacoRomān), Editura Dacoromānă, Bucuresti, 2007. 26. Marija Gimbutas, Civilizaţie şi cultură, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1989.
    27. ***Enciclopedia Academiei DacoRomāne, coord. Geo Stroe, Editura DacoRomānă TDC, București – 2014, 4 volume, 4.500 pagini
    28 Studii și cercetări de dacoromānistică, revista Academiei DacoRomāne TDC, vol.1 (600 p), vol 2 (1100 p),
    29 DacoRomānitatea, īncotro, Geo Stroe, Ed. DacoRomāna, Bucuresti, 2013, 400p.
    30 Provincia medievală Dacia din Europa Nordica, George Pantecan, Ed Dacoromānă TDC, Buc.2012
    31. Limba vorbită de Adam și Eva, Ilie Stanciu, Tudor Diaconu, vol 1,2, Brio Star, 1996
    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

  7. #7
    Administrator
    Data īnscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.585

    Protocol de desfăşurare a şedinţelor
    la Academia DacoRomānă
    1. Activitatea īncepe joia la orele 16 fix la locul dinainte stabilit şi va fi īnregistrată digital video, pentru a fi redată pe pagina www.tempusdacoromaniacomterra.ro 2. Durata şedinţelor nu va depăşi 2 ore. 3. Primul sfert de oră va fi destinat informaţiilor de interes general, rememorării datelor din Calendarul dacoromānesc, īncepānd cu joia anterioară, pānă la joia viitoare inclusiv, apoi date aniversare şi comemorative privind membrii ADR pentru aceeaşi perioadă, completarea listei nominale a participanţilor la manifestare cu semnătura fiecăruia.
    4. Va urma expunerea conferenţiarului timp de maxim 30 de minute, care poate veni cu material scris, multiplicat pentru toţi cei prezenţi (şi care va fi depus cu cel puţin o săptămānă īnainte de şedinţă, la sediul ADR), ajutat de tehnologie specifică īn expunere. Textul, īmbunătăţit ca urmare a dezbaterilor, dacă va fi apreciat după dezbaterea lui de către cvorumul prezent ca fiind la nivelul aşteptat, va fi publicat īn revistele ADR şi pe INTERNET, purtānd data, copyright-ul autorului şi al FADRTDC. Autorul īl va redacta īn formula adoptată, depunānd la tezaurul ADR un exemplar verificat de trezorierul ADR īn forma electronică. 5. Urmează un contra referat critic din partea conducerii ADR prin specialistul ADR, vicepeşedinte şi director de centru de cercetare, apoi dezbateri libere pe baza listei de īnscriere la cuvānt a celor prezenţi, prioritate avānd membrii specialişti ai ADR, membrii corespondenţi, candidaţii şi celelalte persoane prezente. 6. Sedinţele, īn general, vor fi deschise de preşedintele ADR care va da cuvāntul şi va asigura conducerea curentă prin agenda secretarului general care va asigura şi poliţia sesiunii respective. Dezbaterile vor fi conduse de preşedinte, de un vicepreşedinte sau de un membru fondator al Senatului ADR. Īnscrierile pentru conferinţe şi dezbateri se vor face la secretarul general, care va aloca timpul fiecăruia īn funcţie de numărul celor īnscrişi la cuvānt. Vor fi notate īntrebările din partea celor prezenţi pentru conferenţiar, apoi intervenţiile şi comentariile care nu vor depăşi 10 minute fiecare. Īn raport cu īnscrierile la cuvānt timpul va fi redus īn aşa fel īncāt conferenţiarul să aibă ultimile 10 minute la dispoziţie pentru a răspunde la īntrebări şi a clarifica unele aspecte controversate. Laboratorul de creaţie TDC este condus de dna prim vicepreşedinte M. Prepeliță. Pentru Cenaclu TDC din cadrul acestui laborator de creaţie materialele se prezintă personal dlui Mihai Prepeliță pentru a fi programate cu cel puţin o săptămānă īnainte. 7. Intervenţiile se vor transcrie de către intervenient pe hārtie şi se vor preda la secretariat, īmpreună cu datele de identificare ale autorului şi acordul scris pentru a fi publicate. 8. La finalul celor 2 ore nu se trag concluzii nici de către moderator, nici de către conferenţiar, fiecare participant realizānd acest lucru īn mod individual. 9. La aceste manifestări participanţii sunt obligaţi să respecte legislaţia privind drepturile de autor ale celor care susţin comunicările ştiinţifice şi trebuie citaţi īn acţiunile ulterioare, conform normelor stabilite. Răspunderea pentru afirmaţiile sau ipotezele emise aparţine īn exclusivitatea celor care le emit.
    10. Pe timpul expunerilor se vor evita politizările, actele de propagandă politică partizană, respectāndu-se tematica ştiinţifică, abordările obiective, documentate şi echilibrate, limbajul adecvat unor dezbateri civilizate şi de īnalt nivel cultural-ştiinţific. 11. La final, secretarul general va anunţa temele pentru următoarele 3 săptămāni şi va face apelul privind īnscrierile la cuvānt sau susţinerea unor comunicări anunţate. 12. Conferenţiarului i se oferă, dacă primeşte, din partea Fundaţiei TDC o īndemnizaţie constānd dintr-o sumă de bani stabilită de Senat pentru comunicările valoroase care vor fi īnregistrate la tezaurul FADR; cel īn cauză va semna de primire īn actele trezorierului. Trezorierul va primi de la conferenţiar materialul autentificat de autor īn trei exemplare pentru trezorerie FADR şi ADR ca depozit pentru dreptul de autor la biblioteca ADR, care se arhivează īmpreună cu forma video-digitală a dezbaterilor publice din sedinţa propriu-zisă. Autorul va data, semna fiecare filă din material şi va primi numărul de īnregistrare din registrul trezorierului ADR. Procesul verbal al sedinţei, precum şi redarea video-digitală va fi redată pe pagina web a ADR după autentificare, datare de către autorul conferenţiar şi de trezorier. SENATUL FUNDAȚIEI ACADEMIA DACOROMĀNĂ

    ”TEMPUS DACOROMĀNIA COMTERRA”

    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

  8. #8
    Administrator
    Data īnscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.585
    1
    „A fi pentru a şti, a şti pentru a avea, a avea pentru a putea, a putea pentru a face, a face pentru a fi oameni fericiţi!”
    F U N D A Ţ I A
    „TEMPUS DACOROMĀNIA COMTERRA”
    Sediul legal central: Bucureşti, Dr. Taberei nr.26/119, dosar 4375/303/2008 la jud. sect.6; cont CEC Bank, Ag. Dr. Taberei, Buc., sect.6, Cod IBAN R035CECEB60443RON0354455, cod fiscal nr. 4929150. Academia DacoRomānă -A.D.R.- este instituție autonomă īn cadrul Fundaţiei Academia DacoRomānă ”T.D.C.” din 9.05.2008. Oficiul poștal 58, căsuța poștală 14, certificat de īnscriere a persoanei juridice fără scop patrimonial nr.35/PJ/2002. www.tempusdacoromania.ro, www.academiadacoromana, www.partidulromanieieuropene.ro, www.partiduldacilorliberi, geostroe@gmail.com
    „Īntru eternizarea valorilor temporale dacoromāneşti pe Terra noastră comună, īntr-o lume comterristă, a fiecăruia şi a tuturora!”
    __________________________________________________ __________________________________________________ _________
    Bucureşti - Baia Mare, nr.7 din 15 -22 iunie 2014 (10 014 după Calendarul DacoRomānesc)
    MEMORANDUM - 100 (1918-2018)
    către statele și națiunile vecine Romāniei, toate statele lumii, O.N.U., U.E., N.A.T.O., organizațiilor nonguvernamentale ale romānilor din īntreaga lume, precum și către toți
    cei care gīndesc și simt romānește
    Fundaţia Academia DacoRomānă ”T.D.C.” (A.D.R.) prin statutul său legal este o societate liberă constituită pentru studii şi cercetări īn domeniul dacoromānisticii – ca ştiinţa despre conştiinţa, acţiunile și inacțiunile naţiunii dacoromāne de la origini pānă īn viitorii posibili și dezirabili –, pentru promovarea şi eternizarea valorilor temporale dacoromāneşti pe Terra comună, īn ţară şi īn lume. Ea are ca obiectiv strategic pregătirea spirituală a renaşterii īntru reīntregirea naţiunii dacoromāne de pretutindeni īn contextul valorilor temporale, europene şi universale contemporane. A.D.R. contribuie, independent de stat, la īntărirea legăturilor dacoromānilor din ţară cu cei din afara frontierelor ţării şi acţionează pretutindeni pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii dacoromāneşti sub aspect etnic, cultural, lingvistic şi religios, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt īn prezent.
    Īn anul 2018 se vor īmplini 100 de ani de la făurirea Statului Național Romān unitar, al cărui teritoriu este indivizibil și inalienabil. Sub vremurile trecute privim īn prezent spre vremurile viitoare cu speranță.
    Īn actuala conjunctură internaţională, Romānia şi Moldova au şanse istorice de a realiza reīntregirea istorică prin mobilizarea forţelor naționale sănătoase, astfel īncāt data de mai sus să nu fie comemorativă, ci un prilej de sărbătoare naţională. Acum, idealul Reīntregirii este aproape ca oricīnd. Stă īn puterea generaţiilor noastre īmplinirea acestui ideal pe care 1 Decembrie 1918 l-a dăruit romānilor. Membrii A.D.R., ca urmare a cercetărilor proprii de aproape un sfert de secol, susţin că organizaţiile cultural-științifice romānești de pretutindeni īnfăptuiesc reīntregirea spre a deveni ireversibilă. Īn acest sens, īncă din 2011 a publicat documentul ”MANIFEST 2012” care se īnfăptuiește pas cu pas de către forțele unioniste comune.
    Academia DacoRomānă T.D.C. se adresează membrilor şi simpatizanţilor organizaţiilor, precum şi persoanelor fizice iubitoare de patrie și de neam, cunoscătoare ale istoriei, culturii şi civilizaţiei strămoșilor noştri antlanto- pelasgo- ramano- latino- valaho- iliro- scito- sarmato- macedo- traco- geto- dacoromāni (pe scurt: dacoromāni) din Vechea Europă şi din īntreaga lume acum, īn săptămīna dintre 15 iunie - Ziua comemorării lui Mihai Eminescu - și ziua istorică de 22 iunie, cīnd ostașii romāni au primit ordinul: Vă ordon, treceți Prutul!, cu prezentul document pentru īmplinirea idealului Reīntregirii DacoRomāniei, īn așa fel īncīt de la 1 Decembrie 2018, īn Europa, romānii să nu se mai īnvecineze cu romānii.
    2
    Astăzi, membrii Academiei DacoRomāne au presimțirea că națiunea și statul romān sunt supuse unui proces de deznaționalizare forțată, de disoluție și dezmembrare teritorială, de lichidare a avuției naționale și a patrimoniului cultural național material și imaterial printr-un jaf cumplit, cum n-a mai fost niciodată īn lume.
    Nimeni nu ne mai poate apăra, nimeni nu mai are obligația să ne apere dacă noi nu ne mai apărăm identitatea, patria și averea națională, resursele și patromoniul cultural, dacă ne dăm bătuți fără luptă, dacă acceptăm planurile criminale ale mai marilor lumii de azi.
    Avem datoria sacră să apărăm și să reunim moștenirea culturală, teritoriul, vatra etnogenezei națiunii dacoromāne din vremea lui Burebista, statul și resursele pe care le avem de la īnceputul lumii.
    Situația internaționala este similară cu premisele primului război mondial, iar marile puteri vor să se răfuiască pīnă la capăt cu toate armele existente. Miroase a praf de pușcă, iar superputerile se sfidează și vor să se sfīșie reciproc īn văzul lumii. Noi suntem la mijloc, cīnd pradă și cīnd scut, pentru unii și pentru alții, cu economia jefuită de U.E. și cu armata dezarmată de N.A.T.O., fără apărare și fără resurse, mai săraci ca niciodată pe această lume. Am căutat aliați și protectori strategici și am găsit stăpīni. Tot prin noi īnșine vom izbīndi, cu īnțelepciune, inteligență și diplomație.
    Īn aceste condiții catastrofale pentru viitorul națiunii noastre care de peste 2000 de ani, la războaiele romano-dacice purtate de imperiul roman falimentar pentru aurul strămoșesc, nu ne mai revenim la īnălțimea culturii și civilizației proprii, suntem īn pragul desființării ca stat și ca neam īn rīndul lumii. Nimic nu se īnfăptuiește fără sacrificii. Cīnd se vor liniști apele după furtună, Romānia va fi Reīntregită dacă vom fi īnțelepți, echilibrați și vom rezista capcanelor pe care istoria ni le sortește. Numai prin inteligență și diplomație vom īnvinge pentru a ne recīștiga locul nostru binemeritat īntre națiunile dezvoltate, fruntașe ale lumii. Lumea īntreagă va īnțelege că că DacoRomānia zamolsiană este nemuritoare. Avem un prieten sincer: China și, īmpreună cu ea, noi, dacii liberi vor fi nemuritori și biruitori.
    Apreciem că īn aceste vremuri tulburi avem datorii fără de care pierim și pe care trebuie să le ținem īn veci:
    1. Prima problemă este aceea a menținerii și apărării limbii romāne īn Romānia și Moldova ca state naționale īn granițele recunoscute pe plan internațional cu limba oficială de stat: limba romānă – comoara cea mai de preț. Tot astfel, īn toate comunitățile romānilor din īntreaga lume trebuie să obținem dreptul de a vorbi, gīndi și crea īn limba maternă, ca drept fundamental și imprescriptibil de a fi romān – dreptul vital al națiunii la această identitate eternă, alături de toate celelalte drepturi și libertăți ale omului la standarde europene și universale.
    Pierderea limbii romāne īnseamnă risipirea națiunii, a vectorului identității noastre, a tezaurului culturii și civilizației noastre, dispariția definitivă a dacoromānilor de pe acest Pămīnt pe care numai unii vor să-și globalizeze numai valorile lor, īmpotriva noastră și a altora mai mici.
    Acolo unde este limba romānă acolo este și Romānia. Patria noastră este limba romānă și cītă vreme va fi limba romānă vom avea o patrie;
    2. A doua problemă este aceea a păstrării cu orice preț a statului, ca stat romān, național unic și unitar, suveran și independent, al cărui teritoriu trebuie să fie inalienabil, indivizibil. Pierderea lui, a suveranității deciziei naționale prin ocuparea acestuia de către un alt stat sau un nou imperiu īnseamnă risipirea rapidă a națiunii, deznaționalizarea definitivă, forțată și irevocabilă a națiunii și īnmormīntarea pe veci a culturii, tradițiilor și obiceiurilor noastre de a fi dacoromāni;
    3. A treia problemă o constituie apărarea culturii, educației creativității naționale identitare dacoromānești prin redacoromānizarea perpetuă a noilor generații īn spiritul tradițiilor strămoșești īn mod ascendent și permanent;
    4. A patra problema constă īn asumarea dreaptei credințe din rădăcinile paleocreștine zamolsiene ca religie națională prin Biserica Națională DacoRomānă Creștin-Ortodoxă și de renaștere a primei școli academice și teologice din lume, din vremea Daciei preistorice: Andronikon-ul zamolsian.
    5. A cincea problemă este aceea a menținerii neīntrerupte a legăturilor de sīnge, de limbă și cultură, de istorie și civilizație īntre romānii din vetrele strămoșești din spațiul carpato-danubiano-pontic și cei din comunitățile de romāni din vecinătatea europeană, precum și īntre toate acestea și comunitățile de romāni compacte de pe toate continentele lumii. Acolo unde trăiesc romānii acolo este dacoromānitatea noastră de zece ori milenară globalizată de la facerea lumii.
    Numai īmplinind aceste datorii sacre de a păstra mai īntīi ceea ce avem vom izbīndi īntru īmplinirea cu orice preț, pīnă la 1 decembrie 2018, a renașterii statului național romān, unitar și unic, suveran și independent, a DacoRomāniei nemuritoare unite.
    Pentru promovarea, păstrarea și consolidarea stării de īnflorire a națiunii noastre, Academia DacoRomānă susține īnfăptuirea prin fapt și cuget, de către fiecare romān din vatra strămoșească și din īntreaga lume, de tot natul care simte și gīndește romānește, a celor 7 IDEALURI ale mişcării culturale dacoromānești pe care o reprezintă īntru identitatea naţională, astăzi:
    3
    1.Realizarea unei federaţii universale a organizaţiilor nonguvernamentale dacoromāneşti – FORUMUL ORGANIZAŢIILOR CULTURAL-ŞTIINŢIFICE DACOROMĀNEŞTI – F O C U S, şi mai cu seamă de afirmare a năzuinţelor organizaţiilor romānilor din īntreaga lume īntr-un Parlament al dacoromānității. Avem nevoie de modelele reprezentate de Societatea Carpaţii şi iluştrii noştri īnaintaşi, precum marele Nicolae Densuşianu, autor al monumentalei Biblii a dacoromānilor - Dacia Preistorică, modelul genialului voievod al limbii şi culturii dacoromāne, Mihai Eminescu, gīnditorul care ne īndeamnă să dacizăm totul, de marele spirit al cunoașterii Zamolse – īntīiul nostru Iisus, de marele rege Burebista – īntīiul Unificator al neamurilor strămoșilor noștri, urmat de Regalian și Mihai Viteazul – reīntregitori de țară, de enciclopedistul de geniu B.P. Hasdeu care s-a īntrebat şi a dat răspunsul necesar, acela că n-au pierit dacii, precum şi modelele de īnţelepciune ale marilor părinţi fondatori ai dacoromānisticii, precum preotul și istoricul Dumitru Bălaşa – primul președinte de onoare al Academiei DacoRomāne, de nemuritoarele simboluri ale luptei pentru libertate şi identitate și autohtonie naţională, pentru continuitate neīntreruptăīn vatra etnogenezei, de jertfa lui Decebal pentru dăinuire īn vatra strămoşească, de martirul Constantin Brīncoveanu īn respectul tradiţiilor şi obiceiurilor dreptei credințe moștenite de la īnaintaşi.
    Unirea īn simţire, īn cuget şi acţiune va accelera procesul de solidaritate şi de unitate naţională al acelora care simpatizează cu acest neīnfrīnt și uriaș curent cultural dacist, cu rădăcini multimilenare, care a devenit o mişcare istorică a dacilor liberi, o forţă spirituală și morală invincibilă īn lumea contemporană.
    2. Constituirea, pentru īntīia dată īn istoria Romāniei, a unei prime componente denumite SECŢIA DE DACOROMĀNISTICĂ īn structura de cercetare a Academiei Romāne, cel mai īnalt for naţional de consacrare ştiinţifică şi culturală al ţării, care reuneşte personalităţi consacrate din domeniile ştiinţei şi culturii, instituţie de interes public naţional de cercetare īn domeniile fundamentale ale ştiinţei şi culturii, cu personalitate juridică de drept public şi independentă īn lucrările sale de orice natură, din Bucuresti.
    Există niponistică, iudaistică, germanistică, hungaristică etc., de ce n-ar exista şi dacoromānistică īn inima forului suprem al culturii naţionale? Sediul dacoromānisticii este īn Academia Romānă. Pentru aceasta trebuie să reunim şi să reconstituim colecţia de lucrări intitulat Biblioteca dacoromānească la Biblioteca Academiei Romāne, să continuăm īmpreună proiectele īncepute precum revista Studii şi cercetări de dacoromānistică, Enciclopedia Academiei DacoRomāne, Istoria DacoRomānilor, Dicţionarul etimologic al limbii dacoromāne, Gramatica limbii dacoromāne, alte lucrări care reprezintă adevărate repere fundamentale pentru istoria, cultura şi civilizaţia strămoşilor nostri.
    Cultura este scutul eternităţii oricărei naţiuni.
    3. Dacă istoria, cultura şi civilizaţia īntru īnceputuri de la Dunăre, din Carpaţi şi de la Marea Neagră sunt dacoromāneşti, dacă limba noastră este dacoromānă, dacă naţiunea noastră este dacoromānă, atunci şi ACADEMIA ROMĀNĂ trebuie să se autodefinească ACADEMIA DACOROMĀNĂ.
    Aşadar, va fi Academia DacoRomānă, pentru că nu poate fi nici rromo-romānă, nici iudeo-romānă, nici islamo-romānă sau slavo-romānă, nici altfel.
    Īntre Dacia și Romānia este nici o deosebire, Dacia de atunci este Romānia de azi, numai că este ceva mai mică – oamenii și granițele politice fiind sub vremuri, nu peste ele, și de aceea īntre Dacia și Romānia nu īncape nici măcar o liniuță de despărțire, scriindu-se legate, īngemănate pentru mileniile trecute și viitoare.
    4. Biserica Ortodoxă Romānă, maica naţiunii dacoromāne este păstrătoarea tradiţiilor spirituale nemuritoare ale paleocreştinismului zamolsian dacoromānesc, izvorul din care s-a născut religia creştin-ortodoxă naţională. De aceea ea trebuie să devină BISERICA NAŢIONALĂ DACOROMĀNĂ CREȘTIN-ORTODOXĂ fiind mai īntīi biserică naţională şi apoi dacoromānă ca identitate, creștină drept credință și ortodoxă ca rit.
    Astfel, ea a fost, este și va fi a dacoromānilor din DacoRomānia și din īntreaga lume şi sub semnul lui Zamolse, īntīiul nostru Iisus Christos, prin unificarea bisericilor surori creștin-ortodoxe și greco-catolice.
    5. Īn aceste vremuri de pericole deosebit de grave şi de ameninţări făţişe la adresa unităţii naţionale, de dictate imperial pentru dezmembrare a ţării prin aşa-zise regionalizări şi descentralizări, īn jurul F O C U S este necesară unirea tuturor forţelor naţionale social-politice, cultural-ştiinţifice şi profesionale īntr-o organizaţie atotcuprinzătoare intitulată BLOCUL UNITĂŢII NAŢIUNII – B U N pentru desăvīrşirea revoluţiei de unitate naţională, sub semnul marelui voievod al limbii şi culturii dacoromāne, MIHAI EMINESCU, avīnd ca organ de decizie dacist denumit Garda DacoRomānă, avizat de către Senatul A.D.R.;
    6. Ambele organizaţii reunite, F O C U S şi B U N trebuie să propună un proiect de Constituţie pentru DacoRomānia care, pe baza unui referendum naţional, atunci cīnd condiţiile vor permite, să consacre REVENIREA LA DENUMIREA ŢĂRII DACIA, RUMANIA sau DACOROMĀNIA - ca etapă intermediară, astfel īncīt să ştie toată lumea că romānii sunt vechii daci şi că proiectul dacic primordial a īnvins prin milenii, sub semnul marelui rege Burebista Unificatorul de neamuri;
    7. Pentru īmplinirea Programului de redacoromānizare şi de reinstaurare a valorilor zamolsiene ale dreptei credinţe creştin-ortodoxe, pentru redobīndirea componentei identitare originare, FOCUS şi BUN au nevoie de un vector politic al dacoromānităţii din īntreaga lume, de un partid naţional autentic, cu o doctrină naţională. Propunem denumirea de PARTIDUL DACILOR LIBERI – D.L. ca vector al acțiunii, partid
    4
    aflat īn curs de organizare pentru īnregistrare la instanțele competente, cu semnul Sfinxului din Bucegi și al steagului dacilor. Iar noi, locului ne ținem, cum am fost așa rămīnem…
    * Īn anul 2014, la 5 mai, s-au īmplinit un număr de ani de la asasinarea marelui rege Burebista care a realizat primul idealul unității de neam – un mare simbol pentru visul națiunii din 2018. Pīnă atunci, Romānia trebuie să aibă un ansamblu monumental Burebista și garda sa īn centrul capitalei țării, precum și īn fiecare dintre marile centre īn care trăiesc compact romāni. Unirea se construieşte īn inimi, cuget şi simţire romānească, nu se face de la sine. Īn conjuncturi potrivnice ea cere sacrificii, atīt singulare, cīt și īn proporţii de masă. Prima premiză o constituie faptul că, anterior, naţiunea noastră a fost unificată de Burebista, ca urmare a unificării spirituale īnfăptuite anterior acum peste 7500 de ani de Zamolse, dar și de Regalian. Cei care au īnfăptuit, fie şi pentru puţină vreme Unirea, precum Mihai Viteazul, au dat exemplu pentru refacerea Daciei mici sub Alexandru Ioan Cuza. Cei care au făurit Romānia Mare interbelică – au fost o īntreagă generație de mari patrioți. A doua premiză o constituie forţa spirituală a naţiunii, care năzuieşte la unire ca ideal primordial, ca la o stare de normalitate. Mareşalul Ion Antonescu a refăcut cu demnitate graniţele la Răsărit, răpite prin pactul criminal sovieto-german, plătind cu jertfe uriaşe, inclusiv cu sacrificiu de sine, īn conjunctura tragică reprezentată de Al Doilea Război Mondial. A treia premiză porneşte de la realitatea istorică recunoscută de toţi, că romānii īncă se mai īnvecinează cu romānii. Contextul politic european contemporan īn plină evoluție constituie o perspectivă excepţională pentru unitatea dacoromānităţii. Azi, pe teritoriul reunificat de marele rege Burebista curge iarăși sīnge nevinovat, dincolo de Nistru și de Tisa. Oare cīt sīnge trebuie să mai jertfească dacoromānii pentru următoarea Reīntregire a Romāniei?
    Reīntregirea trebuie să fie īnfăptuită de către romānii din afara graniţelor Romāniei de azi. Iniţiativa trebuie să pornească de la cei pe care vremurile vitrege i-au situat īn afara graniţelor politice actuale īmpotriva voinţei lor, a naţiunii şi a statului. Acţiunile Reīntregirii trebuie duse de organismele societăţii civile libere, care se raportează la naţiune şi nu la stat ca entitate politică. Romānia ca stat, la fel ca şi statele vecine, are alte probleme, mai grave sau mai puţin grave de soluţionat, īn vreme de criză.
    Revoluţia pentru desăvārşirea unităţii naţionale este singura revoluţie adevărată pe care naţiunea romānă o doreşte cu adevărat de la Burebista, mijlocul mileniului trecut și īn prezent și o va īmplini la momentul potrivit. Cu orice clipă pierdută, naţiunea se risipeşte, e dezrădăcinată şi īnstrăinată.
    Suntem īncă o naţiune neunită, poate singura naţiune europeană, īn afara naţiunii irlandeze, care nu şi-a īmplinit unitatea naţională.
    Noi credem că este datoria comunităților dacoromānești cu care ne īnvecinăm trebuie să vină acasă cīt mai repede cu putință, īmpreună cu resursele umane, patrimoniul lor material, imaterial și spiritual, pīnă nu vor fi deznaționalizate definitiv.
    Strategiile trebuie să corespundă unor scenarii istorice care pot fi imaginate ca viitori posibili pentru a fi pregătiţi mereu cu noi căi, metode şi procedee adecvate scopului reīntregirii.
    Este de dorit să obţinem reīntregirea fără să tragem un cartuş, fără să curgă nici o picătură de sānge romānesc şi nici chiar străin.
    Trebuie să avem răbdare, să consolidăm forţa spirituală, trezirea sentimentului naţional, cunoaşterea limbii, a istoriei, culturii şi civilizaţiei dacoromāneşti de la origini pānă īn prezent.
    Trebuie să realizăm un spaţiu economic comun, să ajutăm multilateral romānii de peste granițele noastre politice, să ajutăm la constituirea unui spaţiu juridic, ştiinţific, cultural, spiritual-creştin comun, să asigurăm libera circulaţie a capitalului, forţei de muncă, a ideilor şi presei de orice fel. Odată īnfăptuite cele de mai sus, graniţele politice intraromāneşti nu mai sunt necesare, ele devenind, practic, spaţiu intern dacoromānesc, european și universal.
    Fundaţia Academia DacoRomānă T.D.C. susţine Renaşterea dacoromānească. O cale īn forţă nu este agreată īn contextul internaţional actual și, probabil, nici īn viitor. Calea paşnică este cea mai potrivită, pentru ea trebuie să avem īnțeleciunea și răbdarea, altfel mii, sute de mii, poate milioane de romāni ar pieri sau ar fi mutilaţi, schilodiți sufletește pentru totdeauna, ceea ce ar fi un sacrificiu nepermis de mare pentru o națiune ca a noastră.
    Avem nevoie de idei, de gāndire, acţiune calculată, de sacrificii şi tenacitate, de acţiune identitară, de măsuri pragmatice substanţiale, constante, susţinute şi decisive. Romānia este la ora examenului identitar.
    Nu putem face pauze, nu putem renunţa, nu putem da īnapoi.
    Fiecare om este un factor de unitate, de educaţie permanentă. Timpul lucrează pentru noi, iar noi nu trebuie să aşteptăm momentul potrivit. Trebuie să fim īn stare să īl creăm. Īn lume mai sunt ţări care nu şi-au realizat idealul unificării: China, Coreea, ţările arabe, sud-americane, Irlanda etc. Ele pot fi aliaţii noştri diplomatici. Un Partid al Dacilor Liberi –D.L. cu o doctrină națională autentică, de unitate națională, democrată, a fost fondat din inițiativa Senatului Academiei DacoRomāne și va fi, īn curīnd, īnregistrat la Tribunalul Bucuresti.
    5
    Acesta, pe baza unui Program de renaştere dacoromānească pe termen lung trebuie să acceadă democratic la putere pentru a duce la īndeplinire idealurile noastre de eternizare a valorilor temporale dacoromāneşti īn epoca globalizării, conform năzuinţelor noastre de pace, prietenie şi colaborare internaţională, īntr-o lume mai bună şi mai dreaptă.
    Dacă vom rata momentul care vine, pānă īn 2018, naţiunea va mai avea probabil astfel de momente clare pentru desăvīrşirea idealului naţional deabia, poate, peste o sută de ani...
    Chemăm toate forţele sănătoase ale dacoromānităţii la unitate pentru ca ANUL 2018 să reprezinte anul Reīntregirii naţiunii dacoromāne de pretutindeni, iar Memorandum 100 (1918-2018) să devină realitate!
    Vom fi iarăși ce-am fost și mai mult decīt atīt (Petru Rareș)
    Veniţi cu noi, DacoRomānia va renaşte prin adevăr, dreptate, muncă şi credinţă!
    SENATUL FUNDAŢIEI ACADEMIA DACOROMĀNĂ
    “TEMPUS DACOROMĀNIA COMTERRA”
    Deschidem lista de semnături: Geo Stroe, Aurel V. David, Mihai Prepeliţa, Constantin Mocanu, Vasile I. Zărnescu și dacii liberi...
    __________________________________________________ __________________________________________
    FUNDATIA ACADEMIA DACOROMĀNĂ „TEMPUS DACOROMĀNIA COMTERA” (F.A.D.R.T.D.C.) este rezultatul unificării prin absorbţie a FUNDAŢIEI TEMPUS, fondată de preşedintele fondator Geo Stroe (constituită la 23.11.1991 īn Traian; dosar 751/PJ/1991 la Judecătoria sect.1), cu ACADEMIA DACOROMĀNĂ – A.D.R. (continuatoare şi legatară unică a Institutului Naţional pentru Romānitate şi Romānistică - INPROROM, fondat la 1.12.1991 şi a Societății cultural-stiințifice ”RENAȘTEREA DACIEI” din anii `40, a Cercului de studii DECENEU din anii `70), dosar nr. 34/PJ īnregistrat la 24.01.1992 la Judecătoria Sect.1, prin sentinţa civilă nr. 49 din 31.01. 1992, reorganizată, ulterior, reorganizată īn Academia Dacoromānă la 9.05.1995; apoi, cu alte modificări īn dosarul nr. 51/P.J./2003), pentru īnfăptuirea Programului PROTEMDACOM-10 050 (2 050). Ca fundaţie, este independentă de stat sau de partide politice, non-profit, are personalitate juridică de drept privat, de cercetare īn domeniile ştiinţei, culturii, artei şi tehnicii, independentă īn acţiunile ei. Ea se constituie ca o societate a oamenilor liberi, care au conştiinţă de dacoromāni şi deviza: “A fi pentru a şti, a şti pentru a avea, a avea pentru a putea, a putea pentru a face, a face pentru a fi oameni fericiţi!” A.D.R. este autonomă īn cadrul F.A.D.R.T.D.C. cu deviza: “Īntru eternizarea valorilor temporale dacoromāneşti pe Terra noastră comună, īntr-o lume comterristă, a fiecăruia şi a tuturora!” Scopul A.D.R. este cunoaşterea, cercetarea, crearea, stimularea, promovarea, apărarea şi eternizarea valorilor temporale dacoromāneşti de pretutindeni, pe Terra noastră comună. Obiectivul strategic al A.D.R. este pregătirea spirituală a renaşterii pentru reīntregirea naţiunii dacoromāne de pretutindeni īn contextul valorilor umane universale. Are cont CEC Bank S.A., Ag. Dr. Taberei, Buc., sect.6, Cod IBAN Cod IBAN R035CECEB60443RON0354455, Cod fiscal nr. 4929150. Asociaţia culturală Ialomiţa -„ASCULTIALOMIŢA”- este o filiala independentă a F.A.D.R.T.D.C., ca și alte filiale īn țară și īn străinătate.
    www.tempusdacoromania.ro; www. academiadacoromana.ro, www.partidulromanieieuropene.
    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

  9. #9
    Administrator
    Data īnscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.585
    [IMG]file:///C:\DOCUME~1\Admin\LOCALS~1\Temp\msohtml1\01\clip_i mage002.jpg[/IMG] [IMG]file:///C:\DOCUME~1\Admin\LOCALS~1\Temp\msohtml1\01\clip_i mage004.jpg[/IMG]
    DacoRomānia va renaşte prin adevăr, dreptate, muncă şi credinţă!
    Sediul legal: Bucureşti, Drumul Taberei nr. 26, Bloc T-1, apart. 119, sect. 6 (Favorit), cod 061335, Tel: 0214138434, 0722972522, Oficiul poştal 58,Căsuţa poştală 14, CIF 22085130, Cod IBAN RO08CECEB60443RON1879199, CEC Bank Dr.Taberei, S. M. Bucureşti ; Dosar nr. 19007/3/2006,TMB Secţia a III- a civilă, Decizia civilă nr.2 din 22. 01.2007, definitivă şi irevocabilă, īnregistrat īn Registrul partidelor politice la 27.06.2007. Dosar nr.26785/3/2009, decizia civilă nr. 251R, din 3 iunie 2010, Curtea de Apel Bucuresti, secţia a IX -a civ. şi pt . cauze priv. propr. intelect.,şi decizia civila nr.1, Trib.M . Buc, sectia a III -a civila din 8.01.2010.
    Ambele sunt definitive şi irevocabile din 28.07.2010 conform site www.partidulromanieieuropene.ro, geostroe@gmail.com
    Bucureşti, nr. 17 din 6.09.2014 (6.09.10 014, după Calendarul DacoRomānilor)
    DECLARAȚIA -APEL
    a Partidului Romāniei Europene - P.R.E. din 6 septembrie 2014 (10 014)
    privind starea națiunii și situația actuală a partidului
    I. Conducerea Partidul Romāniei Europene –P.R.E. partid național de unitate națională și este īmputernicită să declare următoarele despre starea națiunii și situația actuală a partidului : 1. Starea națiunii dacoromāne după aproape un sfert de secol de la evenimentele din decembrie 1989 este similară cu situația partidului la 7 ani de la fondare: atīt națiunea, cīt și partidul au fost īnvinse de complotiștii care ne mai conduc cu legi strīmbe sub egida U.E. și N.A.T.O. Pe scurt ne-am īnvins, adică suntem un neam īnvins și ca națiune, și ca partid. Așadar, oameni cinstiti, prea īncrezători au fost umiliți de criminali ticăloși care se erijează īn promotori ai democrației și ai statului de drept. Īncă de la fondarea din 2007, P.R.E. a testat rezistența la nou īn mediul politic prin obiectivelor sale propuse īn programul politic ”Renașterea dacoromānească -2025” cu vocație europeană și, mai ales, īn cadrul legislației actuale făcute tocmai pentru a nu putea desfășura programul său nici un partid liber, prin forțe proprii, ci pentru a se perpetua unii complotiștii ticăloși la putere pentru stergerea urmelor crimelor săvīrșite de ei contra statului și contra națiunii. Nu este ușor să conduci la victorie īn aceste condiții un partid al oamenilor liberi, cinstiți și patrioți care poartă steagul unității națiunii și al respectării voinței suverane a națiunii noastre. Este cunoscut că, din punct de vedere tehnic, īn istorie, nu există revoluții, ci numai comploturi reușite și comploturi nereușite. Primele se autonumesc, atunci cīnd complotiștii ajung la putere, revoluții (din punct de vedere propagandistic, pentru că ei sunt de fapt criminali care au īnvins reușind să ia puterea prin mijloace sīngeroase, acea puterea așa cum a fost). Comploturi nereușite (despre care tot cei care sunt la putere scriu, pentru că ei scriu īncă istoria) sunt răzmerițe, răscoale, rebeliuni… Īn 1989, națiunea dacoromānă a fost īnvinsă cu ajutorul celor două mari superputeri care și-au dat mīna pentru a īngenunchia o națiune liberă și demnă. Urmarea a fost că S.U.A și N.A.T.O. au dezarmat Armata Romāniei, iar U.E. și fosta U.R.S.S.-Federația Rusă ne-au lichidat economia cu sprijinul cozilor de topor din interior vīndute. Rezultatul este că īn momentul de față Romānia este dusă īnapoi cu un sfert de secol, devenind o colonie sclavizată, condusă de un guvernator corupt, un tiran ținut la putere din exterior, care umilește și jefuiește națiunea dacoromānă, īmpreună cu o droaie de partide, īnțelese īntre ele să fure cu legea īn mīnă tot ceea ce a mai rămas de furat din avuția creată prin muncă națiunea dacoromānă de zece ori milenară. 2. Conducerea P.R.E. īnvățīnd din mers, pentru că nimeni nu se naște īnvățat, a putut constata din practica politică faptul că legislația electorală este făcută de cei aflați la putere pentru a se īntroniza ei, prin rotație, și numai ei. Toate alegerile de după decembrie 89 au fost furate, trucate, măsluite, fraudate, manipulate cu bani furați tot de la oamenii cinstiti, īn fel și chip de toate partidele aflate la putere pīnă īn prezent. De aceea, pentru a nu se compromite, conștient că nu are nici o șansa de a obține democratic puterea de a decide īn favoarea națiunii și īn respectul voinței suverane a poporului printr-un mesaj electoral cinstit, P.R.E. a declarat că nu va participa la mascarada electorala pīnă nu se va introduce prin lege un Cod electoral european care sa asigure egalitatea de șanse, la standarde europene, iar legislația electorală va fi refundamentată democratic īn totalitate. Totodată, organele de stat competente trebuie să ia măsuri prompte și ferme pentru stīrpirea fraudelor electorale și pedepsirea severă a infractorilor. Īn fond, ar fi fost pierdere de timp și de bani cinstiți ai membrilor P.R.E. Riscīnd să fie desființat ca partid dacă nu participă la astfel de alegeri fraudate din start, conducerea P.R.E. a preferat să nu le legitimeze prin participare la farsa electorală. Aceste legi au fost făcute special pentru a se umili partidele cu oameni cinstiți, pentru a le penetra, pulveriza, virusa și manipula inclusiv cu ajutorul justiției de vīrf pīnă la cele mai mici organizații locale. Pentru a contracara acțiunile lor distrugătoarea a fost organizat statutar Congresul P.R.E. la Brașov, fiind reconstruit democratic din temelii și printr-o infuzie de tineri cinstiți. Insă, justiția romānă, - nu comentez! - a dat cīștig de cauză tocmai celor infiltrati, oameni chiar din anturajul mai marilor zilei. Īntre timp, chiar foști candidati la presedintie, prin interpuși īmi cereau să le predau partidul – uite-așa! –, fără comentarii, dar i-am refuzat public. Mai mult, am fost anchetat pentru că aș fi vīndut partidul cu o sumă mare de bani (rezultat: tot neīnceperea urmăririi penale), iar intimidările au continuat. Astfel, s-au făcut congrese īn numele P.R.E., deși īntreaga conducerea legală, oficială, a P.R.E. și membrii fondatori nu era prezenți acolo, de către actuali așa-zisi oameni politici democrați – (dintr-o faună ciudată care apare pe la mai toate partidele mici neparlamentare, dar pe care parchetul nu i-a căutat și īntrebat niciodată ai cui sunt). Și astfel, organizații īntregi au fost forțate să plece la alte partide, oameni valoroși au fost obligați să treacă la alte partide, au demobilizat și anihilat spiritul fondator activ, național și european al P.R.E. Īn spirit european m-am adresat C.E.D.O. cu cererea nr.56360/13 Partidul Romāniei Europene c / Romānia la data de 30 august 2013 ca să se facă dreptate īn dosarul P.R.E. īn care instanțele nu au judecat pe fond. Ei bine, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, īntr-un complet de judecător unic (L. Lopez Guerra asistat de un raportor īn conformitate cu art. 24 al. 2 din Conventie) a examinat cererea susmenționtă īntre 27 februarie 2014 și 13 martie 2014 și a decis īn data de 13 martie 2014 să o declare inadmisibilă. Halal justiție europeană! Am trimis o adresă către presedinta Tribunalului Bucuresti la care se află dosarelor Registrului special al partidelor politice din Romānia pentru a clarifica situația partidului (cine este presedinte fondator, președinte executiv, care este statutul P.R.E. recunoscut īn instanța, ce hotăriri definitive și irevocabile sunt valabile, pentru că, īntre timp dosarul fusese dat dispărut (cine oare știe prin ce birouri umbla dosarul, și de ce?) El a fost reconstituit, dar regăsit cu alte nume īn altă parte, mult mai tīrziu și pieptănat de documente īn favoarea altei hotărīri strīmbe prin care presedintele fondator Geo Stroe, apărea vicepresedinte exclus pentru …inactivitate de către oameni care nu au fost membri P.R.E. nciciodată etc.), dar nici pīnă azi doamna presedinta a Tribunalului nu a binevoit sa trimită nici un răspuns. O somez public și pe această cale să răspundă īn scris –oricare ar fi acesta - la adresa trimisă cu confirmare de primire și īmi rezerv dreptul de a o acționa īn justiție. Asta să fie justiția independentă care se supune legilor Romāniei? (vezi anexa). Cīt despre U.E.: ”Ținīnd seama de toate aspectele care i-au fost prezentate și īn limitele competentei sale de a examina solicitările formulate, Curtea a considera că nu au fost īndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 34 și 35 din Convenție. Aceasta decizie este definitivă și nu poate face obiectul nici unui recurs, nici īn fața Marii Camere, nici a unui alt organism al Curții. Grefa nu va putea să vă ofere alte detalii cu privire la decizia judecătorului unic. Prin urmare, nu veți mai primi alte scrisori din partea Curții cu privire la această cerere, conform directivelor Curții dosarul cererii va fi distrus īntr-un termen de un an de la data acestei decizii. (cu probe cu tot!) Am văzut și justiția europeană… ea răspunde că nu admite și distruge dosarul (de ce?), iar justiția romānă nu răspunde īn nici un fel. Să nu te gīndești la instituția haiduciei sau la īndemnul eminescian ”La arme, la arme, frații mei romāni”? Īn acest context, colac peste pupăza, urmare a unui Comunicat din 22.06.2011 al PRE semnat de președintele fondator Geo Stroe (vezi anexa), asa zisul Institut Național pentru Studierea Holocaustului din Romānia ”Elie Wiesel” face un denunț semnat de directorul general Alexandru Florian arătīnd că īn special punctele 4 si 6 s-a incitat īn mod direct la lovitură de stat, prin intermediul armatei de a prelua puterea de stat și a solicitat reabilitarea lui Ion Antonescu, persoană condamnată pentru crime de război, īncălcīndu-se astfel prevederile Legii 107/2006 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter facist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvīrșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii. Mai īntīi, īmi trimite parchetul de pe līngă judecătoria sectorului 6 o adresa pprin februarie 2014, apoi cu data de 29.08.2014 cu nr. 1129/P.20 operator 2701 trimite adresa, īn copie, un exemplar al ordonanței emise īn dosarul de mai sus de către Curtea de Apel București. Se dispune clasarea cauzei privind denunțul formulat de susnumitul Institut sub aspectul săvīrșirii infracțiunilor de acțiuni contra ordinii constituționale, prevăzute de art.397 alin 2 Cod penal și promovarea cultului unei persoane vinovate de săvīrșirea unei infracțiuni contra păcii și omenirii, prevăzută de art. 5 din O.U.G. nr. 31/2002. Așadar, era cīt pe ce să devină dușman al poporului acest partid sub semnătura mea… Pe ce lume trăim?? O lume īn care nici o faptă bună nu rămīne nepedepsită? Tot astfel și cu națiunea noastră, o națiune care nu a oprimat pe nimeni, nu a luat teritoriul nimănui și nu a pornit războaie pentru a jefui sau cuceri alte țări sau pentru a subjuga ale neamuri, dar ajunge sclavă! O națiune umilită, sărăcită, furată, călcată īn picioare de hoți și de o gașcă politică teroristă, ticăloasă. Un partid care pornește curat cu un program național de renaștere dacoromānească prin adevăr, dreptate, muncă și credință este umilit și anihilat cu o perfidie fără seamăn și mai vorbim de democrație și stat de drept īn Romānia? II. Față de cele de mai sus mai adăugăm : a. Ținīnd cont că, după evenimentele din 1989, definite de Academia DacoRomānă ca fiind un complot terorist, internațional, politico-militar, sīngeros, reușit, pus la cale īmpreună de fosta U.R.S.S. și S.U.A. ca agresori principali externi, ajutați de multe puteri occidentale europene și mai ales vecine, Romānia europeană, dintr-o țară liberă și demnă a devenit o neocolonie săracă a S.U.A., N.A.T.O. și U.E., fără să fie consultată prin referendum național; b. Constatīnd că Romānia, dintr-o țară liberă și demnă, fără datorii, a rămas nu numai fără economie (distrusă de U.E.), nu numai fără apărare (fiind dezarmată de N.A.T.O.), dar și cu datorii de peste 100 de miliarde de euro, cu oameni dezmoșteniți, lipsiți de resursele naturale și cu peste patru milioane de romāni pribegi, sclavi muncind pentru străini, īndobitociți prin īnfometare și ură, iar tinerii noștri valoroși sunt cumpărați și exploatați pe salarii corporatiste de mizerie; c. Observīnd că Europa ar putea deveni īncă o uniune a statelor libere și suverane, o Europă a Națiunilor Unite și Libere și că niciodată nu a fost și nu va fi un suprastat. Adevărul este că Europa nu este o patrie, fiecare european are o patrie a sa eternă și așa va rămīne. DacoRomānia este patria noastră, nu Europa. Europa Unită este o structură ad-hoc creată liber pentru a fi īmpreună mai puternici īn rīndul marilor puteri ale lumii, īn vremea globalizării. Europa Unită NU este eternă, DacoRomānia, DA! d. Prevăzīnd că S.U.A. și Federația Rusă se vor sinucide politic, economic și militar reciproc, văzīnd că nici N.A.T.O, nici U.E., nici S.U.A nu pot să asigure suveranitatea și independența Romāniei, cīnd tocmai ne-au dat de īnțeles că nu mai suntem suverani prin susținerea unui dictator la Cotroceni care a fost demis de poporul suveran, că īntotdeauna suntem singuri și că nici un aliat nu ne apără, că nădejdea noastră e numai īn noi, ca să respingem prin noi īnșine orice agresor, īn orice moment; e. Reamintind că: -numai o alianță cu China, urmare a unei declarații oficiale a acesteia, precum cea făcută de premierul Chinei, Ciu En Lai, īn vremea evenimentelor din vara anului 1968, cīnd armatele țărilor Tratatului de la Varșovia, fără Romānia, invadau Cehoslovacia, poate opri o agresiune a Rusiei imperiale asupra Romāniei libere. -că singura țară cu care Romānia nu a avut nici un conflict, singura țară prietenă sinceră a Romāniei este China, membră a Consiliului de Securitate O.N.U. și a BRICS. -tocmai China, īn scurt timp, dacă nu cumva este de pe acum, va fi pe primul loc īn lume din punct de vedere politic, economic, militar, științific și cultural, ca laborator al lumii, se află printre puținele națiuni vechi, de zece ori milenare ca și națiunea dacoromānă, care mai muncesc cu adevărat, iar foarte multe altele, speculează doar munca tuturora. - Partidul Dacilor Liberi, īn curs de īnființare, va milita pentru o nouă politică a Romāniei libere față de China liberă care respectă Romānia, dorește să coopereze sincer, cinstit, pașnic cu viitorul lider al lumii, īn interesul național dacoromānesc, pentru īnflorirea națiunii noastre īn libertate, demnitate și deplin respect al voinței suverane a națiunii. f. Avīnd īn vedere că, contextul actual de conflicte deschise līngă granițele noastre, pentru ca națiunea să ia deciziile adevărate īn interesul său național, pentru ca să nu se mai facă greșeli politice īn urma cărora să sufere īntreaga națiune dacoromānă, se impune o noua reformă a partidelor politice astfel īncīt prin democratizarea īnființării și asigurării libertății reale de funcționare a lor, deciziile politice responsabile și alegerile interne de candidați să fie luate corect, īn mod democratic, respectīnd legile democrației autentice, iar legile electorale să fie cu adevărat democratice care să asigure realizarea egalității de șanse a candidaților, oricare ar fi aceștia – naționaliști, legionari, comuniști, ecologiști, socialiști, liberali, țărăniști, creștini-democrați, populari, europeni, mondialiști etc. īn conformitate cu voința națională; g. Considerīnd că numai cei care vor fi aleși cu adevărat democratic de către națiunea suverană pot să ia decizii suverane īn interesul națiunii, chiar cu prețul vieții lor și cu suferințele națiunii, pentru că oamenii sunt vremuri, nu vremurile sub oameni. h. Constatīnd că actualul dictator-guvernator de la Cotroceni este definitiv și iremediabil compromis și inutil pentru aceste vremuri și īn interesul națiunii trebuie să īși prezinte de urgență demisia spre a se pune la dispoziția justiției romāne; i. Avīnd īn vedere precipitarea evenimentelor internaționale și starea din Romānia aflată īn criză se impun măsuri radicale pentru ca națiunea dacoromānă: -să-și apere ființa națională, hotarele, statul, resursele patrimoniul național; -să-și consolideze funcția de apărare, să īntărească forțele armate, serviciile secrete, diplomația, -să refacă economia și mai ales pe cea militară, astfel ca industria de apărare și securitate să primească și să execute numai ordine primite de la conducerea națiunii suverane și să nu se mai bazeze niciodată pe aliați care o pot īngenunchia. j. Constatīnd că nici azi dușmanii Romāniei, inclusiv cei din U.E., nu au renunțat la planul dezmembrării prin ajungerea rușilor la gurile Dunării și a maghiarilor pe Carpați pentru ocuparea unor teritorii vitale ale țării noastre. Sub ochii noștri se țes planuri de refacere a Austro-Ungariei cu preluarea Transilvaniei susținute de Federația Rusă, precum și fondarea unei așa-zise Republicii Federale Moldova care să cuprindă Moldova pīnă la Carpați, Milcov sub patronajul Moscovei. k. Menționīnd că: - Partidul Romāniei Europene – P.R.E. care a fost fondat pentru a milita pentru o Europă a Națiunilor Unite și Libere, pentru o Romānie europeană, liberă care să facă o politică īn interesul propriei națiuni, respinge soluționarea prin război a problemelor internaționale acumulate. Desigur, nici nu poate opri un nou război mondial și nici nu dorește ca acesta să aibă loc, dar prevede că in viitor, fie ca va fi sau nu război, Romānia va reuși să-și īmplinească idealul Reīntregirii. - P.R.E. īncă de la fondare a fost īmpiedicat īn mod constant pus īn imposibilitatea de a acționa īn virtutea scopurilor pentru care a fost creat. Astfel, prin manevrele specifice, puterea băsistă a infiltrat intruși pentru ca partidul, īn loc să desfășoare activitatea politică legală, să piardă timpul prin tribunale, cu dosare contra președintelui fondator care a refuzat mereu să se asocieze cu puterea băsistă. P.R.E. a cerut la C.E.D.O. să facă dreptate și a constatat că nici acolo nu este dreptate, ci tot politică antinațională. Și īn prezent, contra președintelui fondator au fost instrumentate și alte dosare penale īn afară de cel prin care e denunțat cum că ar fi vīndut partidul (deși băsiștii au vrut să-l cumpere), mai este īncă pe rol un dosar pentru instigare la distrugere a unei barăci construite ilegal pe proprietatea sa etc. Și, probabil, vor mai fi, dar vremea tragerii la răspundere a celor care au acționat necinstit și ilegal contra P.R.E., va veni doar după ce va fi scos clanul lui Băsescu de la putere. - P.R.E. consideră că U.E. merge pe un drum greșit și se va destrăma dacă nu revine la idealul inițial al Europei Națiunilor Unite īn virtutea propriei suveranități, la luarea deciziilor prin consens și la respectarea suveranității și independenței fiecărui stat european. De aceste greșeli vor pofita īn primul rīnd Federația Rusă și apoi S.U.A. Națiunile libere și democratice ca entități socio-economice, politice, lingvistice, militare, cultural-educaționale și psihomorale au fondat Europa Unită, ca Uniune Europeană a Națiunilor libere și suverane, īn temeiul propriei lor suveranități, īn spiritul cooperării internaționale egale și prin decizii luate democratic, īn unanimitate, voințe verificate prin referendumuri naționale, libere și deschise, nu prin decizii supranaționale, aberante, luate īn structuri extranaționale ori schimbīnd regulile jocului din mers, după roza vīnturilor de la Ierusalim. Cu șapte ani īn urmă, membrii fondatori ai Partidului Romāniei Europene au conceput un program pro-euroatlantic, pentru ca Romānia să intre īn rīndurile lumii civilizate, să se europenizeze după rusificarea forțată. Īntre timp U.E. a devenit antinațională, cerīnd federalizarea, dizolvarea statelor naționale și a națiunilor libere. Pentru că P.R.E.nu poate opri nebunia homosexuală, nici controlul bolșevic al cetățeanului și nici dictatura germană īn U.E., declară că nu vrea să greșească īmpreună cu Europa, īntrucīt din această cauză ideea europeană e aproape definitiv compromisă. Noi, membrii P.R.E., doream o Europă a Națiunilor Libere și Suverane, Egale și Pașnice, așa cum părea că vroiau toate națiunile la īnceput. O clica de aventurieri din instituțiile europene īmpinge proiectul european spre un imperiu fără resurse devenind o nouă Uniune Sovietică a Europei. Se mai spune că a fost de la īnceput un proiect evreiesc secret pentru Europa. l. Considerīnd că Romānia poate evita atragerea ei īn război prin chemarea la urne a națiunii și organizarea de noi alegeri generale īn urma reformării actualei legislației electorale, inclusiv a legii partidelor politice. Numai așa voința națională, pe cale autentic democratică va aduce la putere acel (e) partid (e) care ar putea determina o politică națională autentică, īn care statul național romān unitar, unic, suveran și independent, al cărui teritoriu este inalienabil și a cărei identitate națională este imprescriptibilă și eternă, poate să decidă suveran soarta romānilor īn aceste vremuri. Altfel se vor lua decizii greșite antinaționale fie la Presedinție, fie īn Parlament, fie īn la Guvern ori īn alte structuri ale statului de drept. m. Afimīnd că P.R.E. este consecvent doctrinei sale naționale suverane īn plan european și internațional, reamintește că membrii săi fondatori, īncă īnainte de fondarea P.R.E. din 2007 au fost īn consens cu primul grup de eurosceptici īn Parlamentul European, format īn 1994, “Grupul Națiunilor Europene” apoi numit “Independentii pentru o Europă a Națiunilor”, respective īn “Europa Democrației și Diversității”, īn “Independența/Democrație”, iar astăzi, “Europa Libertății și Democrației Directe”. Doctrina națională dacoromānească se bazează pe libertate și demnitate, pe adevăr, dreptate, muncă și credință! III.Față de cele de mai sus, conducerea P.R.E. este īmputernicită să declare următoarele: A. Cere organizarea de alegeri generale anticipate cīt mai curīnd posibil pentru ca voința națională autentică să fie reprezentată cu adevărat la nivelul Parlamentului, Președinției și Guvernului Romāniei. Romānia este īn pragul destrămării din interior, sub presiunea unor vecini vicleni și hrăpăreți, precum și a unor mari puteri care au virusat puterea suverană de la București prin corupție generalizată. Dincolo de īmpărțeala stīnga - dreapta, de orice culoarea politică, există o singură doctrină adevărată, necesară Romāniei – doctrina naționalăși pentru aceasta P.R.E. - Partidul Dacilor Liberi se pregătește se structurează ca să preia puterea pentru a duce o politică a interesului național, pentru apărarea suveranității naționale, alături de China și țările B.R.I.C.S. B. Romānia este nevoită, īn condițiile de astăzi, să facă o noua alegere strategică vitală: alianța cu China. Avīnd īn vedere că S.U.A. se află īn situația U.R.S.S. de acum un sfert de veac, trebuie să avem grijă ca S.U.A. și N.A.T.O. să nu se prăbușească, precum U.R.S.S. īn 1989-1991, peste Romānia. C. Este evident că S.U.A. și N.A.T.O. controlează totul īn Romānia, inclusiv alegerile așa-zise libere, prin regimul Băsescu-Ponta, tot așa cum au controlat și rușii īn perioada bolșevică prin Armata roșie de ocupație și consilieri sovietici. Dacă dorim să orientăm Romānia spre o alianță strategică cu China trebuie să mizăm pe patrioții cinstiți, echilibrați și cumsecade din Romānia, pe toți oamenii liberi, pe clasa mijlocie care s-a format prin ea īnsăși și care nu s-a compromis īn relațiile cu corupții și nici nu s-au vīndut străinilor, și să īi atragem pe toți īn această direcție națională. D. Criza profundă și multidimensională prin care trece Romānia, care pune īn pericol īnsăși existenta statului și chiar a națiunii dacoromāne, poate fi depășită numai dacă vom īmbrățișa și promova vechea și autentica doctrină națională. Toate celelalte doctrine mai ales cea populară, sunt antinaționale. Romānia īnainte de toate, romānilor, prin noi īnșine! E. Totodată, trebuie să renaștem educația și conștiința istorică demnă de urmași ai dacilor liberi. Acele vremuri apuse pot răsări din nou dacă vom gīndi liber, democratic, zamolsian și creștin, cu oameni liberi și demni așa cum au fost strămoșii noștri care, deși īnfrīnți īn plan militar, au īnvins prin milenii F. Romānii au datoria să lupte ca Europa Unită să redevină leagănul culturii și civilizației mondiale, nu lagărul națiunilor asuprite și dezmoștenite. De aceea P.R.E., sub denumirea de Partid al Dacilor Liberi va reuși să elibereze și Europa de clica de profitori suprastatali care au doborīt visul european de unitate și libertate demnă īn diversitate, īn care valoarea supremă este omul. Īn fond, strămoșii nostri au fost vatra vechii Europe, neamul primordial, religia s-a născut īn Carpați prin Zamolse – īntīiul nostru Iisus Christos. G. Starea U.E. tinde spre dizolvare prin sinucidere din perspectiva forțării federalizării Europei, iar dacă aceasta se va īmplini, va fi sfīrșitul U.E., al Europei – leagănul culturii și civilizației universale. H. P.R.E. susține o Europă a Națiunilor Unite, pentru decizii naționale suverane īn consens european. Națiunile și statele din Uniunea Europeană sunt singurele care pot hotărī viitorul acestei construcții comune bazate pe cooperare egală īn virtutea propriei lor suveranități. Niciodată, nici un organism sau structura suprastatală nu va mai putea exista și rezista īn Europa. I. Partidele politice pe baza doctrinelor lor sunt subiecte de drept național și nu suprastatal. O reformă reală printr-o nouă lege a partidelor la nivel european ar putea preveni situația de azi īn care ele au devenit simple instrumente de manipulare, conduse de cīțiva mafioți aventurieri, cu rude la Ierusalim, care nu reprezintă Europa, care jefuiesc și corup cu legea īn mīnă. J. P.R.E. se opune categoric celor care vor ca U.E. să devină o nouă Uniune Sovietică, care să ia decizii arbitrare de regionalizare, de dizolvare a statelor naționale și de risipire a națiunilor europene! K. P.R.E. va fuziona cu Partidul Dacilor Liberi - D.L. īn scopul īnfloririi națiunii dacoromāne libere și suverane sau īși va schimba denumirea care nu mai corespunde aspirațiilor naționale ale vremii. Aceasta nu īnseamnă că nu va avea o componentă europeană puternică pentru o Europa Unită, dar centrul lui de greutate se va afla īn interiorul DacoRomāniei, la București. L. Īn lume există multe țări, dar fiecare partid, fiecare om politic responsabil, are o singură patrie. Națiunea este și va rămāne peste milenii cea mai puternică entitate liberă si suverană a umanității, chiar și īn deplină și continuă globalizare. M. Romānia pașnică trebuie să evite să devină teatru de război – īn același timp, să aibă totdeauna perspectiva liberă de a se apăra īmpotriva oricărui agresor, oricare ar fi acesta. N. Un astfel de aliat ar putea fi China care poate ține īn șah strategic atīt Federația Rusă – nou imperiu, care manifestă tendințe imperiale, cīt și S.U.A. - imperiu īn cădere, dar și de U.E. - care pare un Imperiu german. O. Accelerarea strīngerii unui număr cīt mai mare de semnături pentru īnscrierea PARTIDULUI DACILOR LIBERI – D.L. concomitent cu actualizarea Programului politic și consolidarea legăturilor cu societățile daciste din Romānia și din lume P. Convocarea Congresului extraordinar al PARTIDULUI ROMĀNIEI EUROPENE – P.R.E. īn toamna acestui an la București, concomitent cu congresul de constituire al Partidului Dacilor Liberi la care să fie invitate componentele Blocului Unitatea Națiunii - BUN, conducerea Gărzii DacoRomāne și Senatul Academiei DacoRomāne, īn perspectiva fondării unei Alianțe politice naționale, formată din P.R.E., D.L. și alte partide neparlamentare care au programe de renaștere a țării. Q. Toți membrii BUN au datoria ca, īn cel mai scurt timp, să selecteze un tīnăr, licențiat īn Romānia, drept candidat al BUN la Președinția Romāniei, care să pună īn aplicare Programul BUN. R. Este necesară actualizarea urgentă a listelor de candidați ai BUN pentru eventuale alegeri generale anticipate atīt locale, cīt și parlamentare. S. Trebuie să dinamizăm participarea membrilor de partid și simpatizanților noștri la mai multe acțiuni cum sunt mitinguri, marșuri și demonstrații pentru libertatea, unitatea și demnitatea națiunii și pentru apărarea drepturilor cetățenilor romāni din țară și din străinătate. T. P.R.E. recomandă ca, īn actualul context politico-militar complicat și periculos, Parlamentul de la Chișinău să proclame cīt mai urgent posibil Unirea Moldovei cu Romānia pīnă la 1 Decembrie, pentru a ne apăra īmpreună la răsărit și la apus pentru realizarea Reīntregirii depline, a statului național unitar romān unit, cīt și națiunea dacoromānă unită īn aceste vremuri tulburi. Ț. P.R.E., care este fondat din inițiativa Senatului Academiei DacoRomāne, ca și Partidul Dacilor Liberi, contează pe desfășurarea periodică, prin F.A.D.R.”T.D.C”, de sesiuni de comunicări și dezbateri pe teme de doctrină și istorie, sociologie națională, drept și politologie, prin tipărirea de cărți, reviste pentru conștientizarea stării de rezistență prin cultură, consolidarea și dezvoltare a spiritului civic, militant, pentru renașterea spiritului patriotic autentic dacoromānesc, echilibrat și cumsecade. U. Romānia trebuie să continue lupta pentru eliberare, reīntregire și suveranitate națională cu orice sacrificiu. P.R.E. și D.L. sunt și vor fi alături de patrioții de dincolo de granițele actuale pentru apărarea demnității naționale, a drepturilor noastre istorice, contra oricăror agresiuni asupra identității naționale a dacoromānilor din īntreaga lume. V. Victoria va fi a națiunii dacoromāne, dar drumul va fi lung și cu imense sacrificii. W. P.R.E. cheamă toate componentele active ale societății romānești la unitate de acțiune față de provocările, amenințările și pericolele care cresc pe zi ce trece. Vremurile ne impun să depunem eforturi comune pentru a determina demisia, ori la suspendare a oricărui demnitar, pīnă īn ultima zi de mandat, pentru a evita alte nenorociri produse īn funcțiile ocupate. P.R.E. și D.L. prin membrii lor vor fi prezente la toate acțiunile de solidaritate și manifestările de protest din capitală, din țară și din străinătate sub steagul tricolor cu lupul dacoromānesc. IV. Avīnd īn vedere cele de mai sus, facem următorul APEL : 1. P.R.E cheamă toți cetățenii cu drept de vot să apere Constituția Romāniei și īndeosebi Articolul 1, așa cum este. 2. P.R.E. afirmă că singura doctrină adevărată este doctrina națională pentru Romānia și pentru toate națiunile europene libere și suverane. 3. Romānia, deși slăbită, abandonată de prieteni falși, guvernată prost, furată prin dictat și șantaj, acuzată pe nedrept de holocaust și alte crime pe care nu le-a săvīrșit, trădată de lideri iresponsabili, a reușit, totuși, să rămānă cu granițele postbelice și īși urmează neabătut idealul Reīntregirii prin forțe proprii. Despre unire nu trebuie să mai vorbim nimic, doar să o facem: pīnă la 1 decembrie 2014 să o realizăm efectiv! 4. Romānia a fost adusă īn mod planificat īn faliment, prin decizia luată īn primăvara anului 1990 de Academia Romānă – condusă de unii evrei, de a intra īn haos și a fost īnsușită de un guvernul postdecembrist impus și condus de unii evrei. Astăzi, nici un politician corupt nu īndrăznește să recunoască faptul că Romānia este silită să se īmprumute, trăind din datorii de pe o zi pe alta. China a oferit public, recent, o ieșire din situația grea īn care se află Romānia, printr-un īmprumut īn condiții foarte avantajoase, prin care am putea plăti toate datoriile, s-ar ieși din capcana mortală īn care am fost atrași, și, prin muncă entuziastă am redeveni ceea ce am fost. Iată de ce Romānia, după de a fost deposedată de avuțiile sale, este forțată tocmai de către aliații (iudeomasoni euroatlantici) să iasă din U.E. și N.A.T.O. și să se orienteze spre o alianță cu țările BRICS și, īn special, cu China. Pentru astfel de probleme de importanță vitală pentru Romānia trebuie să fie organizate cu curaj referendumuri naționale, iar de acum īncolo, pentru a nu mai greși, orice decizie majoră a națiunii trebuie luată numai prin referendum național. Voința națională supremă este validată numai prin astfel de votul suveran al națiunii īntregi, din țară și din străinătate, iar dacă ea este nesocotită trebuie să rezistăm cu arma īn mīnă contra opresorilor interni și externi așa cum īndeamnă Imnul național: Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
    Decāt să fim sclavi iarăși īn vechiul nost' pămānt!
    5. Celor care jinduiesc la teritoriile și bogățiile Romāniei, la Transilvania, la alte provincii istorice, la gurile Dunării și la īnsăși identitatea națională : Feriți-vă de o națiune umilită care īși va face dreptate! DacoRomānia este nemuritoare! Veniți cu noi!
    DacoRomānia va renaște prin adevăr, dreptate, muncă și credință!
    Președinte fondator al P.R.E., care va deveni Partidul Dacilor Liberi –D.L.
    dr. Geo Stroe
    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

Informații subiect

Utilizatori care navighează īn acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează īn acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Marcaje

Marcaje

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •