Rezultate 1 la 3 din 3

Subiect: Un om valorează att ct iubește Prof. Dr. Dumitru Constantin Dulcan

  1. #1
    Senior Member
    Data nscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    27.668

    Un om valorează att ct iubește Prof. Dr. Dumitru Constantin Dulcan

    http://safiisanatos.ro/sanatate-ment...tantin-dulcan/

    Un om valorează att ct iubește Prof. Dr. Dumitru Constantin Dulcan




    n spatele tuturor lucrurilor se află Dumnezeu!Nu conştiinţa e produsul cre*ierului, ci cre*ie*rul este produsul con*şti*inţei.
    Dumitru Constantin Dulcan este medic neurolog şi psihiatru, doctor n ştiin*ţe medicale, bun cunoscător al filosofiei ştiinţei şi pionier n scrierile din domeniul con*ştiinţei.O minte strălucită, cu o curiozitate şti*in*ţifică ieşită din comun, care nu ncetează să caute răs*puns la marile ntrebări ale existenţei. Nu doar distinc*ţiile medicale internaţionale i-au adus recunoaşterea, ci şi curajul de a răsturna viziunea materia*listă asupra lumii, demonstrnd, ntr-o carte publicată prima oară n 1981, că există o minte uni*versală, care ordonează şi co*or*donează toate lucrurile din jur.In*teligenţa materiei, cartea ca*re a bulversat lumea ştiinţifică ro*m*nească, a fost bestsellerul ace*lor ani. Au existat chiar voci care au considerat-o demnă de premiul Nobel. Ascensiunea ei a fost curma*tă brusc de regimul co*mu*nist, speriat de ideile prea ndrăz*neţe pe care le susţinea. A fost re*tra*să de la Premiul Academiei Ro*mne, care i s-a nmnat abia la a doua ediţie, n 1992. După mai bine de trei decenii de la apariţie, cele mai multe dintre intuiţiile dom*nu*lui profesor Dulcan au fost con*firmate de ştiinţa actuală. Dacă destinul cărţii i-ar fi fost favorabil şi ar fi beneficiat la timp de o traducere, numele lui Dumitru Constantin Dulcan ne-ar fi repre*zentat azi la nivel internaţional, aşezat cu mndrie alături de al celorlalţi trei mari promotori ai Noii Spiritualităţi: Stanislav Grof, Ervin Laszlo şi Peter Russell.Dimineaţă de vară

    - Domnule doctor, vă propun să pornim pe firul biografiei. ntreaga dvs. viaţă aţi dedicat-o studiului. Ce v-a condus spre ceea ce sunteţi astăzi? Aţi simţit fascinaţia pentru cunoaştere de mic?- De foarte mic. mi amintesc o dimineaţă de vară din satul meu argeşean, Mrghia. Eram copil. Dormi*sem pe prispă şi m-am trezit cu faţa spre răsărit. Cerul avea o culoare nnebunitor de frumoasă şi, privindu-l, mi se părea că mi se adresează, că vrea să-mi spună, uite, exist! Existam, dar nu ştiam ce sens are viaţa. Eram prea mic ca să-mi pot răspunde. Dar mi-am pro*pus atunci să aflu. Ştiu că pare de necrezut, dar de la vrsta aceea mi-am făcut, pas cu pas, un program de instruire pe care nu l-am mai abandonat niciodată.- Aţi studiat medicina. De ce, dintre toate disci*pli*nele, aţi ales tocmai neurologia?- Era parte din planul făcut n copilărie. Am intuit de mic că medicina mi poate oferi ceea ce eu nu pu*team afla doar din cărţi. Iar neurologia mă ajuta să descifrez complexitatea creierului uman. Creierul e cel care deţine misterul ntregii noastre existenţe. nţele*gnd creierul, nţelegem, n bună parte, funcţionalitatea organismului viu. După absolvirea Medicinei, am ur*mat nsă şi cursuri serale de iniţiere muzicală, de isto*ria culturii şi civilizaţiei. Am citit fizică, matematică, is*toria religiilor şi filosofie. Şcoala mi impunea con*cepţia ei materialistă, religiile mi spuneau că există un Dumnezeu. N-aveam dect o finalitate n toate că*ută*rile mele: să aflu cine are dreptate şi să răspund n*trebării din copilărie: cine sunt eu? După ce am ter*mi*nat facultatea, căutnd să văd dacă e adevărat ce pos*tu*lează ştiinţa, cum că lumea anorganică (pietrele, apa) face, la un moment dat, saltul spre lumea organică (spre viu), ntr-o seară a anului 1976, am avut revelaţia răs*punsului. Dacă nu introducem n această ecuaţie, o ra*ţiune de dincolo de noi, pietrele niciodată n-or să ajun*gă Adam şi Eva.Există o inteligenţă a materiei

    - O revelaţie care a dus, patru ani mai trziu, la apariţia Inteligenţei materiei. Cartea a făcut vlvă la vre*mea ei, prin teoriile pe care le propunea. I-aţi pu**tea rezuma conţinutul, pentru cititorii revistei noas**tre?- Dacă ar trebui să rezum ntr-o frază ce am scris n cartea asta, aş spune aşa: există o inteligenţă a mate*riei. Orice manifestare din univers, ncepnd de la macrocosmos şi p*nă la micro*cos*mos, are ca substrat o inteligenţă. De pildă, doi atomi de hidrogen şi unul de oxigen vor da ntotdeauna o moleculă de apă, nu altceva. Pnă şi particulele, cuan*tele, au un rudiment de inte*ligenţă al lor. Exact asta ncerc să arăt n cele peste 300 de pagini ale cărţii, sur*volnd toate sursele de informaţie accesibile, de la ştiinţă la religie, de la experimentul de laborator la experienţa personală ca medic ne*urolog. Cu alte cu*vin*te, de*mons*trez că n spatele tuturor lucrurilor se află Dumnezeu.Ca să scriu această carte, am citit ma*teria multor discipline universi*tare. As*tăzi, bazndu-mă pe o cunoaştere ştiinţifică, pot afirma cu certitu*dine că lucrurile nu au pornit din*tr-o ntmplare şi viaţa nu e acci*den*tală pe pămnt, aşa cum spun manualele de bio*lo*gie. Ba mai mult, afirm că universul se sprijină pe legi morale. Am ajuns la concluzia că şi creierul respectă un cod etic, un cod moral, similar cu al marilor religii. Cum ştim asta? Iată un experiment. La nceputul anilor 2000, la Uni*versitatea Wisconsin, s-au făcut cercetări pe călu*gări tibetani. S-a constatat că la emoţiile pozi*tive empatie, respect, admiraţie etc se activa o arie din lo*bul frontal stng, n timp ce trăirea sentimentelor ne*gative activa o arie din lobul frontal drept. n con*se*cinţă, creierul face o distincţie ntre bine şi rău. Dar creierul e o masă de carne şi nu are cum să facă selec*ţia ntre bine şi rău doar prin sine. E clar că există o con*ştiinţă care face această triere, iar ea se supune la rndul ei unei legi morale, altfel cum ar face-o? Deci, legea lui Dum*nezeu este legea Bine*lui. Dar poate argumentul acesta nu e su*ficient ca să n*ţelegeţi de ce uni*ver*sul e construit pe tiparul Bine*lui. Vă dau alt exem*plu, la nivel de chimie: gn*durile nega*tive la nivel de chimie a sngelui deter*mi*nă n corp un viraj spre aci*di*tate (care nseamnă m*bă*trnire, boală, degene*res*cenţă). Faptele pozitive şi senine duc corpul către un ph alcalin, care se traduce prin longevitate şi vita*litate. Pnă şi ADN-ul nostru face diferenţa n*tre bine şi rău. S-a luat o probă de ADN de la un individ, a fost dusă la distanţă şi monito*rizată prin mij*loace de laborator. Asupra in*di*vidului s-au exercitat diverse influenţe, negative sau pozitive. La cele negative, spirala ADN-ului se contracta, la cele pozitive se decontracta. Pnă şi n ADN-ul nostru sunt nscrise pre*misele sănătăţii şi bolii.Devenim ceea ce gndim

    - Boala e prin urmare rezultatul tuturor influen*ţelor negative?- Venim pe pămnt pentru a evolua, dar prin erori repetate ne creăm nişte dezechilibre, nişte energii ne*gative, care nasc suferinţa. Suferinţa este rezultatul comportamentului nostru, care a ajuns, de-a lungul secolelor, să fie ntr-un mare dezacord cu biologia noastră şi cu legile fiinţării noastre. N-am fost creaţi de Dum*nezeu să suferim, biologia noastră o demons*trea*ză: avem nevoie de fericire. n concluzie, devenim ceea ce gndim, sănătoşi sau bolnavi, fericiţi sau nefe*riciţi. Chiar şi la nivelul creierului, nnoirea celulelor noastre nervoase este favorizată de o gndire cons*tructivă, optimistă şi este inhibată de agresivitate, furie şi depresie. Orice emoţie negativă blochează celulele sis*temului imunitar pentru cinci, şase ore. Asta n*seamnă că un gnd de invidie, de răutate, un necaz ne lasă organismul fără apărare pentru cteva ore. Ştim din descoperirile fizicii cuantice că orice gnd are un substrat de cmp, acest cmp are efect de dispersie, se pro*pagă n spaţiu. Cnd ne gndim insistent la un lucru, l creăm n planul de dincolo de noi, iar el se ntoarce la noi. Putem, deci, face rău cu un gnd, nu nu*mai nouă, ci şi celorlalţi din jur şi ntreg universului. Am avut ocazia să verific şi n practică lucrurile astea. Pacienţii optimişti, ferm convinşi că se vor vindeca, şi aju*tau organismul să lupte cu boala şi chiar se recu*perau. Ceilalţi, pesimiştii care se plngeau n perma*nenţă, se otrăveau cu propriile gnduri, iar starea lor se deteriora. mi pare rău că nu am avut resurse financiare să-mi fac un sanatoriu, n care să le vorbesc bolnavilor despre boala lor şi despre comportamentul care duce la vindecare. A nvinge boala nseamnă, n primul rnd, a o nţelege şi a nu te revolta contra ei.- Autosugestia e foarte la modă n ziua de azi. Cre*deţi şi dvs. că am putea fi mai sănătoşi doar prinputerea gndului?- Sunt şi boli care ne sunt date ca lecţii. Dar n cele mai multe cazuri, bolile noastre au cauze spirituale: in*vidia, răutatea, competiţia acerbă, egoismul şi do*rinţa de răzbunare, la care se adaugă frica şi stresul ge*ne*rat de o societate ultratehnologizată. Stresul nseam*nă moartea celulei. ncă de la anul 1000, Avicenna a făcut un experiment şi a pus un miel ntr-o cuşcă lngă cuşca unui lup. Mielul a murit, pur şi simplu, de frică. Cnd ne e frică, nu se mai secretă chimia necesară şi celula moare. Pe termen lung, asta nseamnă scleroze, boli degenerative, Parkinson şi demenţă. Ce să mai vorbim despre faptul că epoca noastră e una din epo*cile cu cele mai multe cazuri de depresii şi suicid. Şti*aţi că depresia este unul din factorii care favorizează apariţia bolii Alzheimer? Depresia este o otravă pentru organism. Ca să răspund nsă la ntrebare, ar trebui să nţelegem că nu ne putem păstra sănătatea dect gn*dind şi făcnd binele, pentru a fi n armonie cu uni*versul. Iisus avea dreptate cnd ndemna pe fiecare să-şi iubească aproapele ca pe sine nsuşi.Cnd crezi, ţi mobilizezi toate mecanismele de vindecare

    - Faptul că aţi demonstrat ştiinţific existenţa lui Dumnezeu v-a ntărit şi mai mult credinţa? V-aţi apropiat şi mai mult de Hristos?- Eu nu cred n Iisus doar pentru că aşa am fost educat de părinţi. Sunt un intelectual trecut prin şcoli, care a căutat să-şi explice lumea. Dar dintre toate ma*rile spirite care au trăit pe Terra (Buda, Confucius, Pi*ta*gora etc) Iisus are cea mai perfectă acoperire ştiinţi*fică. Am luat rnd pe rnd toate noţiunile predicate de el şi toate pot fi explicate n termenii ştiinţelor actuale. Vă dau doar un exemplu. Ce nseamnă iertarea? Din punct de vedere spiritual, nseamnă pace şi armonie. Din punct de vedere ştiinţific, prin iertare, la nivel de ADN, modelul negativ este pur şi simplu şters şi se instalează n corp o bună chimie şi un echilibru ener*getic. E fantastic, e pur şi simplu ca resetarea unui com*puter. Despre puterea credinţei, am vorbit deja. Iisus ar fi putut zice eu te-am vindecat, dar a ales să spună credinţa ta te-a vindecat. Cnd crezi, ţi mo*bilizezi toate mecanismele de vindecare. Dar a şti că Dumnezeu există nu e totul. Doar religia ţi dă trăirea emoţiei transformatoare, acea deschidere a sufletului prin care trăieşti cu adevărat relaţia cu Dumnezeu. Nu doar mersul la biserică e important, ci şi puterea ru*găciunii pe care o poţi face oriunde.- Mai sunt oare canoanele şi dogmele Bisericii n acord cu spiritul vremurilor noastre?- Din păcate, istoria ne dovedeşte că şi ştiinţa a gre*şit, negndu-l pe Dumnezeu, şi Biserica a greşit, ar**zn*du-l pe Giordano Bruno pe rug sau condam*nndu-l pe Galilei. 200 de ani i-au trebuit Bisericii să accepte că pămntul se nvrte n jurul soarelui şi nu in*vers. n viitor, ştiinţa şi religia trebuie să-şi dea mna, să se ntlnească la jumătate de drum, pentru a ajunge la o singură teorie care explică lumea. Orice excludere a unei părţi sau aducere la exagerare a alteia duce la rigiditate sau fanatism. Fundamentaliştii susţin că la Dumnezeu nu se ajunge dect pe o singură cale. Şi totuşi, Dumnezeu nsuşi ne spune prin o mie de surse că drumurile spre el sunt nenumărate. Vrful mun*telui e unul singur, indiferent pe ce versant l urci. Pnă la urmă, religiile vor ajunge la o concordie uni*versală. Nu este admisibil să spun că, dacă eu sunt ortodox, iar tu catolic, eu sunt agreat de Dumnezeu, şi tu nu.- Criza lumii de azi nu e şi o criză a spiritului?- Criza lumii ac*tua*le este n primul rnd o criză morală, pen*tru că oamenii nu ştiu cine sunt cu ade*vărat. Omenirea se n*dreaptă spre o nouă con*ştiinţă, spre o nouă uma*nitate. Suntem n*tr-un moment de coti*tură. n următorii 10-15 ani, vom ajunge n cu totul altă lume, o lu*me a spiritualităţii. Această aliniere a pla*netelor care s-a produs acum nu e doar un de*taliu de ordinul amu*za*men*tului catastrofic. Este o realitate astro*no*mică. N-o să ne creas*că cinci mini, cu siguranţă! Schimbările vor fi la nivel de con*ştiinţă. In*trăm ntr-o zonă de energie cu o frec*venţă mult mai nal*tă dect cea n care eram. Asta va produce mutaţii fundamentale n creier şi la nivel de ADN. Deja s-au făcut teste pe un lot de copii născuţi ntre 1982-1983 şi s-a constatat că nivelul lor de inteligenţă e mult peste nivelul stabilit anterior pentru genii. Se crede şi că ADN-ul nostru ar putea să ajun*gă, n plan ener*getic, la 36 de spirale n loc de 2. Lumea vii*toare va fi a spiritua*lităţii şi a ce*lor supra*dotaţi. A*proa*pe mi pa*re rău ca nu am vrsta s-o mai tră*iesc.i mulţumesc lui Dumnezeu că nu m-a făcut o frunză

    - V-aţi dedicat ntreaga viaţă eforturilor de a cu*noaşte. A meritat? Se spune că atunci cnd nţelegi totul, viaţa devine mai tristă.- Din contră, cunoaşterea aduce cea mai mare bucu*rie. Ea aduce adevărul despre tine. E exact cum spune Iisus, şi veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va face liberi. Să nţelegi lumea ţi aduce o eliberare enormă de erori de gndire şi prejudecăţi. ţi dă bucu*ria de a descoperi singur resorturi şi corespondenţe. i mulţumesc lui Dumnezeu că nu m-a făcut o frunză, o piatră sau un cine. Că mi-a dat posibilitatea să fiu om şi să ajung să ştiu ceea ce ştiu. E extraordinar să poţi afla cine eşti, de unde vii şi ncotro te duci.- Şi cine suntem noi, oamenii? Poate ştiinţa de azi să răspundă la o ntrebare cu care filosofia se chinuie de milenii?- Suntem conştiinţă ntrupată şi suntem nemuritori. Timpul nostru n raport cu timpul de dincolo este doar o clipă fără importanţă.Venim de undeva şi plecăm spre altceva, viaţa pe Pămnt e doar o scurtă vizită, o lecţie pentru evoluţia noastră. Facem cu toţii parte dintr-un plan divin şi suntem trimişi aici cu o misiune. Venim cu un bagaj de talente şi predispoziţii care ser*vesc misiunii noastre pe pămnt. Despre lucrurile acestea putem afla mai multe de la cei care au traversat experienţa morţii cli*nice.- Aţi ntlnit, n practica dvs. medi*cală, cazuri de moar*te clinică? Ce ne spu*ne experienţa lor?- Experienţa mor**ţii clinice ple*dea*ză pentruexistenţa unei alte dimensiuni, spiri*tua*lă, n univers, din*colo de cea a lu*mii de pe Pămnt, n care trăim adevărata noas**tră viaţă. Cei ca*re au trecut prin moar*tea cli*nică şi au descris lu*mea de din*colo vor*besc despre ntlnirea cu o Fiinţă de Lumi*nă, pe care o asi*mi*lează cu Dum*nezeu.- Dacă suntem ne*muritori, de ce ne e att de frică de moarte?- Pentru că nu cunoaştem adevărul despre noi şi cre*dem că totul ncepe şi se sfrşeşte pe Pămnt. Moartea e experienţa conştiinţei care trece din planul fizic n planul spiritual. M-am ntrebat mult timp de ce murim. De ce ne uzăm fizic, dacă energia fundamen*tală, cuantică, este infinită şi nu se consumă? Am n*ţe*les trziu că aici sun*tem doar la o şcoală, iar corpul e uniforma ne*cesară aici. Numai ntrupaţi n carne şi oase avem senzaţiile tu*tu*ror lucrurilor. Im*pli*carea simţurilor e necesară lecţiei pe care o avem de nvăţat. Moar*tea e trecerea n altă dimensiune, care e cea mai fericită.- După mai bine de pa*tru decenii de prac*tică medicală n neu*rologie şi psihiatrie, creierul uman vă mai ascunde vreo taină?- Creierul păstrează ncă multe enigme. El este receptorul conşti*inţei sau, altfel spus, al lui Dumnezeu ntr-un sens mai larg. Facem o encefalogramă şi nu distingem dect o linie sinuoasă a activităţii electrice a creierului, dar nici o singură volu*tă nu ne spune că ea n*seamnă un cuvnt anu*me sau un gnd. Cum trans*cende infor*ma*ţia din planul fizio*logic n pla*nul con*ştiinţei ră*m*ne de nenţeles. De aceea am fost printre primii care au ndrăznit să afir*me că nu conştiinţa e produsul cre*ierului, ci cre*ie*rul este produsul con*şti*inţei. Creierul nostru e doar un re*cep*tor. Aşa se explică cum ne re*amin*tim tot na*in*te de moar*te, n filmul vieţii, deşi la bătrneţe ui*tăm o mul**ţime de lu*cruri. Ne*u*ronii m*bă*trnesc şi mor, sunt ca un radio de**fect care nu mai re*cep**ţionează un*de*le. Me**moria nsă nu se pier**de, e undeva n cm**pul in*formaţional de deasu*pra. Vă daţi sea**ma ce mister e n noi?Dacă m-am născut n Romnia, nseamnă că trebuie să fiu aici

    - Să trecem şi la cele lumeşti. Aţi avut multe ecouri n Occident, după apariţia cărţii Inteligenţa materiei. Cu toate astea, nu aţi emigrat. V-am găsit la Sinaia, ntr-un mic birou cu vedere spre munte. n locul deschiderii, aţi ales izolarea.- Cnd am scris Inteligenţa materiei, am plecat pe drumul ăsta de unul singur, ntr-o ţară cu un regim opresiv, unde numai de libera circulaţie a ideilor nu putea fi vorba. Ulterior am aflat că n Statele Unite se organizau ntlniri de specialişti care puneau aceleaşi probleme. Am avut o singură dorinţă atunci, n 1981, să nu fiu depăşit n cunoaştere, măcar pnă n anul 2000. Şi nu numai că n-am fost, dar mai sunt ncă lu*cruri de scris şi demonstrat. De rămas, aş fi putut ră*m*ne la Paris, n 1986. N-am făcut-o pentru că sunt legat afec*tiv de pămntul şi de neamul meu. Şi din con*şti*in*ţa faptului că, dacă m-am născut n Romnia, n*seam*nă că trebuie să fiu aici. Profesor sunt, o maşină am, o casă am. Ce-mi mai trebuie? Aşa cum nţeleg eu lucru*rile n universul ăsta, singura mea referinţă e acolo sus. Mai departe nu ţine de mine.- Aţi practicat medicina, aţi scris, aţi studiat, aţi par*ticipat la congrese şi conferinţe. Unde a mai n*căput ntre toate astea şi viaţa de familie?- Toate vacanţele mele mi-am chinuit soţia şi fiul. Eu stăteam să lucrez, n timp ce ea stătea cu copilul singură. Mi-a spus cu tristeţe, imediat după căsătorie: Credeam şi eu că eşti un om normal. (rde)M-a iertat ntre timp şi m-a şi ajutat foarte mult n ceea ce am făcut. Şi acum lucrez n acelaşi ritm. Mă aşez la 8 dimineaţa pe scaun şi mă mai ridic după ce s-a lăsat noaptea. n Bucureşti n-aş putea face asta, fiindcă sunt prea multe lucruri care mi distrag atenţia. nainte să mă apuc să scriu Inteligenţa., am stat mult şi m-am gndit dacă să mă angajez sau nu la un travaliu imens, riscnd să-mi pierd cei mai frumoşi ani, ntre 30 şi 40, pentru un succes incert. Şi totuşi mi-am zis că merită. Nimic nu reuşeşte cu adevărat dacă nu faci sacrificii. Bucuriile pe care le trăiesc acum mi demonstrează că am pariat corect.Un om valorează att ct iubeşte !Sursa: lavi-enrose.com


  2. #2
    Member
    Data nscrierii
    30.04.2017
    Posturi
    67

    purchase deltasone 304 mg

    Hello there! order prednisone good internet site.

  3. #3
    Member
    Data nscrierii
    30.04.2017
    Posturi
    67

    buy prednisone with no prescription 40 mg

    Hi! buy prednisone uk great web page.

Informații subiect

Utilizatori care navighează n acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează n acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Marcaje

Marcaje

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •