Papornița Moșului
Rezultate 1 la 3 din 3

Subiect: Racla cu mâna Sfântei Mironosițe

  1. #1
    Administrator
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.588

    Racla cu mâna Sfântei Mironosițe

    Marta Simeon a distribuit o fotografie postată de Sfântul Munte Athos.



    1 oră ·





    Sfântul Munte Athos cu Cinstirea Maicii Domnului şi alţi 11
    Racla cu mâna Sfântei Mironosițe, întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena (în partea dreaptă), Mănăstirea Simonopetra, Sfântul Munte Athos. Mâna Sfintei este întreagă, are bună mireasmă și se păstrează caldă. Astăzi, pe 22 iulie, Bisericile ce țin calendarul îndreptat o cinstesc pe Sf. Maria Magdalena.

    Citește Viaţa Sfântei Mironosițe, întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena la linkul: http://www.doxologia.ro/viata-sfant/viata-sfantei-mironosite-intocmai-cu-apostolii-maria-magdalena
    https://sfantulmunteathos.wordpress.com/













    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

  2. #2
    Administrator
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.588
    Marta Simeon a distribuit o fotografie postată de Parintele Inimilor- Justin Parvu.


    5 ore ·




    Parintele Inimilor- Justin Parvu

    Acatistul Sfintei Mironosiţe, întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena
    (22 iulie)
    Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.
    Împărate ceresc, Mângâieto*rule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le îm*plinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.
    Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).
    Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
    Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doam*ne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vin*decă neputințele noas*tre, pentru numele Tău.
    Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
    Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
    Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor nostri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean. Ca a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, acum si pururea şi în vecii vecilor. Amin.
    Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi păcătosii !
    Troparul Sfintei Mironosiţe, întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena
    Lui Hristos, Cel Ce pentru noi S-a născut din Fecioară, Cinstită Maria Magdalena, ai urmat şi ai păzit îndreptările şi legile Lui. Pentru aceasta, astăzi, preasfinţită pomenirea ta prăznuind, te lăudăm cu credinţă şi te cinstim cu dragoste.
    Condacul 1
    Lui Hristos al tău, pe Care duhovniceşte L-ai iubit, I-ai urmat, cea pregătită de Domnul spre propovăduire, Sfântă Maria Magdalena; pentru aceasta cu dragoste te lăudăm în cântări şi te rugăm pe tine, ca ceea ce ai mare îndrăzneală către Domnul, din toate nevoile cu rugăciunile tale să ne izbăveşti, ca pururea bucurându-ne să strigăm ţie: Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţă apostolească L-ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!
    Icosul 1
    Făcătorul îngerilor şi Domnul puterilor mai înainte cunoscând voinţa ta cea bună, Sfântă Mironosiţă, te-a ales din cetatea Magdalei, din laţurile diavoleşti slobozindu-te; pentru aceasta te-ai arătat credincioasă slujitoare a Domnului, sârguindu-te a-L preaslăvi pe El cu viaţa şi cu osteneala. Iar noi, minunându-ne de aşa purtare de grijă a lui Dumnezeu pentru tine, întru umilinţa inimilor strigăm către tine:
    Bucură-te, cea chemată de Fiul lui Dumnezeu dintru întunericul diavolesc la minunată lumina Sa;
    Bucură-te, că în curăţie cu trupul şi cu duhul până la sfârşit ai petrecut cu darul Lui;
    Bucură-te, că prin curăţia inimii, sărăcia cu duhul până la sfârşit o ai păzit;
    Bucură-te, că înaintea tuturor te-ai învrednicit a vedea pe Hristos Cel înviat;
    Bucură-te, că puterea vrăjmaşului bine ai biruit;
    Bucură-te, că ai strălucit cu credinţa cea tare şi cu dragostea cea caldă către Hristos Dumnezeu;
    Bucură-te, că L-ai iubit şi L-ai propovăduit pe Mântuitorul Hristos cu toată inima ta;
    Bucură-te, că până şi la moarte Aceluia drept ai slujit;
    Bucură-te, că prin dar cu sufletul te-ai înnoit;
    Bucură-te, că Evanghelia ai propovăduit şi întru vistieria inimii tale o ai încăput;
    Bucură-te, că Învierea Domnului apostolilor ai vestit;
    Bucură-te, că şi a vorbi cu îngerii te-ai învrednicit;
    Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţă apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!
    Condacul al 2-lea
    Văzându-se pe sine Maria Magdalena de şapte demoni izbăvită, cu toată inima s-a lipit de Hristos Dumnezeu, biruitorul iadului, învăţând pe toţi oamenii că nu numai cu gura, ci şi cu toată viaţa să slujească lui Dumnezeu, cântându-i Lui: Aliluia!
    Icosul al 2-lea
    Mintea omenească, cugetând, nu pricepe cum dintru aşa tulburare, cu darul lui Hristos, te-ai suit la înălţimea vieţii celei asemenea îngerilor, vrednică de laudă, Maria Magdalena. Pentru aceea şi noi, avându-te pe tine mijlocitoare bună, cu căldură ne rugăm să ceri de la Domnul şi pentru noi izbăvire din adâncul păcatului, ca să strigăm ţie cu dragoste unele ca acestea:
    Bucură-te, că ai scăpat din cumplita robie a demonilor;
    Bucură-te, că aievea ai mustrat înşelăciunea viclenilor demoni;
    Bucură-te, că pe toţi îi înveţi ca în ispitele de la vrăjmaşul la Hristos să alerge;
    Bucură-te, că îndemni ca nimeni în necazul cel mare pentru păcate să nu deznădăjduiască;
    Bucură-te, a tuturor păcătoşilor călăuzitoare pe calea sfinţeniei;
    Bucură-te, că ai cunoscut tăria cea atotputernică a darului lui Hristos;
    Bucură-te, povăţuitoare bună a mulţumirii celei cuvenite lui Dumnezeu;
    Bucură-te, dreaptă învăţătoare a laudei lui Dumnezeu celei adevărate;
    Bucură-te, că ne-ai arătat cu viaţa ta calea cea dreaptă a vieţii pământeşti;
    Bucură-te, apărătoare bună a tuturor păcătoşilor înaintea lui Dumnezeu;
    Bucură-te, păzitoarea sufletelor noastre de vicleşugul satanei;
    Bucură-te, mijlocitoarea noastră cea caldă către Hristos întru toate necazurile;
    Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţă apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!
    Condacul al 3-lea
    Cu puterea dumnezeiescului dar, dimpreună şi cu a ta bunăvoinţă, fără şovăire, precum Avraam de demult ai lăsat casa părintelui tău şi cu bucurie ai urmat lui Hristos Dumnezeu. Deci rugămu-te pe tine, ucenică a lui Hristos, slăvită Maria Magdalena, luminează prin rugăciunile tale şi inimile noastre cu dragostea cea către Dumnezeu, ca şi acum şi pururea să-I strigăm Lui: Aliluia!
    Icosul al 3-lea
    Având puterea înţelepciunii dăruită ţie de Dumnezeu, Maria Magdalena, bărbăteşte ai lepădat cele frumoase ale lumii acesteia şi, ca o ucenică bună, cu dreptate ai slujit Cuvântului, Care pentru multă milostivirea Sa a sărăcit pentru noi. Pentru acestea cu umilinţă strigăm ţie:
    Bucură-te, ucenica lui Hristos cea bună;
    Bucură-te, învăţătoarea dragostei celei adevărate către Dumnezeu;
    Bucură-te, că deşertăciunea lumii acesteia bine o ai cunoscut;
    Bucură-te, că bucuria lumii bărbăteşti o ai lepădat;
    Bucură-te, că frumuseţea lumească întru nimica o ai socotit;
    Bucură-te, că cinului călugăresc calea vieţii celei bune mai înainte ai arătat;
    Bucură-te, că pe toţi îi povăţuieşti pe calea către Hristos Dumnezeu;
    Bucură-te, că pentru lucrările milostivirii casa cea pământească o ai lăsat;
    Bucură-te, că mila lui Hristos şi aici şi în cer o ai aflat;
    Bucură-te, că prin ea la fericirea cea veşnică ai ajuns;
    Bucură-te, mieluşea înţeleaptă, că de la lupii cei răi către Hristos Păstorul cel Bun ai alergat;
    Bucură-te, că în staulul cuvântătoarelor Sale oi ai intrat;
    Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţă apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!
    Condacul al 4-lea
    Viforul urgiei demonilor cu putere pe mare s-a ridicat asupra casei sufletului tău, Sfântă Maria Magdalena, dar a o surpa pe aceasta până în sfârşit nu a putut, că ai aflat mântuire pe piatra cea tare a credinţei în Hristos, şi pe aceasta tu, preaînţeleaptă femeie, stând neclintită, îi înveţi pe toţi ca Preabunului Dumnezeu să-I cânte cântare: Aliluia!
    Icosul al 4-lea
    Auzind noi, de Dumnezeu înţelepţită Marie, că urmând lui Hristos ai aflat veselia cea adevărată a inimii, dreptatea, pacea şi bucuria întru Duhul Sfânt, ne sârguim să ne aflăm în ceata părtaşilor la Împărăţia lui Dumnezeu. Iar ţie, ca uneia ce te veseleşti în această împărăţie arătându-ne şi nouă calea spre ea, îţi zicem cu toţii aşa:
    Bucură-te, că dulceaţa cerească a lui Iisus o ai iubit;
    Bucură-te, că viaţa cea adevărată ai aflat;
    Bucură-te, că şi nouă chipul acestei vieţi ne-ai arătat;
    Bucură-te, că întru bucuria cerească pururea acum petreci;
    Bucură-te, că dintru a raiului hrană pururea guşti;
    Bucură-te, că focul dragostei către Dumnezeu în inima ta ai aprins;
    Bucură-te, cea iubită duhovniceşte de Hristos Dumnezeu ca o roabă dreaptă a Sa;
    Bucură-te, fierbinte rugătoare pentru noi către Dumnezeu;
    Bucură-te, ajutătoarea întru nevoile noastre;
    Bucură-te, învăţătoarea noastră cea bună şi blândă;
    Bucură-te, sălaş preacinstit al Duhului Sfânt;
    Bucură-te, Sfântă întocmai cu Apostolii;
    Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţă apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!
    Condacul al 5-lea
    Ca o stea cu dumnezeiască mergere urmând lui Hristos, slăvită Maria Magdalena, te-ai arătat între mironosiţe. Împreună cu acelea stând acum şi pururea înaintea Sfintei Treimi, adu-ne şi pe noi împreună cu cetele cele sfinţite, prin rugăciunile tale, luminându-ne calea cea întunecată a vieţii noastre, pentru a-I striga cu bucurie lui Dumnezeu: Aliluia!
    Icosul al 5-lea
    Văzând, Sfântă Maria Magdalena, pe Hristos Dumnezeu pe cruce răstignindu-Se, minunată bărbăţie ai arătat; că mulţi dintre ucenici au lăsat pe Învăţătorul lor, iar tu, cu dumnezeieştile Lui învăţături neîncetat aprinzându-ţi sufletul şi cugetul, ai biruit neputinţa firii femeieşti şi aşa ai fost părtaşă pătimirii celei mântuitoare a lui Hristos. Pentru aceasta şi noi, la atâta vitejie bărbătească a ta privind, strigăm ţie:
    Bucură-te, podoaba şi îmbunătăţirea femeilor celor înţelepte;
    Bucură-te, veselia cea bună a tuturor creştinilor;
    Bucură-te, cea împreună-pătimitoare cu Hristos Dumnezeu, fiind El pe Cruce răstignit;
    Bucură-te, că ne-ai arătat nebiruita cale a dragostei pentru El;
    Bucură-te, că mare îndrăznire ai luat către Dumnezeu, cu dragoste rugându-te pentru noi;
    Bucură-te, podoaba şi lauda femeilor;
    Bucură-te, adăpostirea cea tare a creştinilor;
    Bucură-te, că decât bărbaţii cei tari mai puternică eşti;
    Bucură-te, că decât înţelepţii acestei lumi mai înţeleaptă eşti;
    Bucură-te, că cele ascunse ale înţelepciunii Sale ţi-a arătat Dumnezeu;
    Bucură-te, că propovăduirea cea adevărată Însuşi Dumnezeu-Cuvântul te-a învăţat;
    Bucură-te, că pe Hristos Dumnezeu mai mult decât viaţa ta L-ai iubit;
    Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţa apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!
    Condacul al 6-lea
    Cu darul Tău, Hristoase Împărate, cele neputincioase se vindecă şi vasele cele slabe se fac tari. Că mironosiţele femei lângă Crucea Ta cu bărbăţie stau şi darul Crucii fără de frică tuturor îl vestesc; şi iară cete de femei înţelepte, sârguindu-se a se asemăna cetelor îngereşti, cu trezvie de-a pururea strigă Sfintei Treimi: Aliluia!
    Icosul al 6-lea
    Căutând a te lumina cu lumina cunoştinţei de Dumnezeu celei adevărate, când ai văzut pe Dumnezeu pe cruce răstignit, minunată Marie, lăcrimând ziceai: „Cum Viaţa acum de voie moarte primeşte?”. Noi dar, ştiind slăvită luminarea ta prin darul Sfântului Duh, strigăm ţie acestea:
    Bucură-te, că pe Hristos Cel răstignit din adâncul sufletului L-ai plâns;
    Bucură-te, că veselia cea veşnică în lăcaşurile cereşti ai aflat;
    Bucură-te, că şi nouă chipul plângerii celei bune ne-ai arătat;
    Bucură-te, că tu eşti bucuria noastră cea neîncetată;
    Bucură-te, a tuturor necăjiţilor mângâiere nemincinoasă;
    Bucură-te, că pe pământ ai pătimit cu Hristos, pentru El;
    Bucură-te, că împreună cu Domnul, în ceruri, te proslăveşti întru El;
    Bucură-te, a tuturor vrăjmaşilor noştri tare biruitoare;
    Bucură-te, în toate necazurile noastre grabnică ajutătoare;
    Bucură-te, că tuturor creştinilor aducerea aminte de tine preadulce le este;
    Bucură-te, că în toată Biserica lui Hristos numele tău e cinstit;
    Bucură-te, mlădiţa cea adevărată a viei lui Hristos;
    Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţă apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!
    Condacul al 7-lea
    Voind a cunoaşte puterea cea atotbiruitoare a Crucii, până la sfârşitul pătimirilor lui Hristos ai stat lângă Crucea Mântuitorului, dimpreună cu alte femei, preaslăvită Maria. Iar durerea împreună pătimind cu Maica Domnului, cu nedumerire strigai: „Ce minune străină este aceasta? Cel ce ţine toată făptura a voit a pătimi”. Deci noi, Celui ce de voie pe Cruce S-a înălţat, de-viaţă-purtătoare făcând-o, cu dragoste Îi strigăm: Aliluia!
    Icosul al 7-lea
    Minunată femeie te-ai arătat tu, fericită Marie, cu dragostea ta pentru Hristos pe care ai arătat-o cu tânguirile cele amare, căzând către Cel luat de pe Cruce şi cu lacrimi spălând preacinstitele Lui răni. Încă şi lui Iosif cel cu bun chip şi lui Nicodim cel iubitor de dreptate urmând, la mormântul Mântuitorului cu celelalte sfinte femei ai alergat şi, plângând, şi pe cea nevinovată Maica Lui, care nemângâiat plângea, ai mângâiat-o, că sabia cea cumplită sufletul ei pătrunsese. Iar noi, această vrednicie a ta ştiind, cu smerenie strigăm ţie:
    Bucură-te, că ai spălat cu lacrimi preacuratele răni ale lui Hristos;
    Bucură-te, că împreună ai pătimit cu Maica Lui cea preanevinovată;
    Bucură-te, că pe Hristos până la mormânt L-ai petrecut;
    Bucură-te, că ai privit cu nedumerire la Viaţa ce Se punea în mormânt;
    Bucură-te, a lacrimilor de pocăinţă învăţătoarea noastră cea bună;
    Bucură-te, că a ne spăla cu lacrimi întinăciunea păcatelor ne povăţuieşti;
    Bucură-te, că ne îndemni ca inimile noastre cele împietrite prin aceleaşi lacrimi să le înmuiem;
    Bucură-te, că ne-ai arătat nouă chipul înţelepciunii celei adevărate;
    Bucură-te, că ne înveţi să ţinem minte pururea pătimirile lui Hristos;
    Bucură-te, slăvită Maria, că dimpreună cu Preanevinovata Fecioara Maria eşti adevărată mijlocitoare pentru noi;
    Bucură-te, sluga cea bună a lui Hristos;
    Bucură-te, că nu voia oamenilor, ci voia Domnului ai urmat;
    Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţă apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!
    Condacul al 8-lea
    De necuprins cu cugetul, de Dumnezeu înţelepţită Maria, ţi s-a părut ţie îngroparea Celui ce dă viaţă tuturor, dar rănită fiind cu dragostea Aceluia, încă de cu noapte ai adus mir la mormântul Lui şi lacrimi ai vărsat în loc de aromate. Pentru aceasta şi petreci acum în lăcaşurile cele bine mirositoare ale raiului, cu cetele îngereşti strigând pururea lui Dumnezeu: Aliluia!
    Icosul al 8-lea
    Toată dulceaţa, bucuria şi viaţa ţi-a fost ţie Iisus, Sfântă Maria Magdalena, pentru aceasta, văzând piatra cea grea luată de pe mormânt şi pe El neaflându-L, plângând ai alergat la Simon-Petru şi la celălalt ucenic pe care îl iubea Iisus, cu durere vestindu-le lor că au luat pe Domnul din mormânt şi nu ştii unde L-au pus. Acum, slobodă fiind de suferinţa aceea, veşnic în ceruri cu Hristos te veseleşti, iar noi, pe pământ, nădăjduim ca prin rugăciunile tale să intrăm întru aceeaşi bucurie, cu umilinţă strigând ţie aşa:
    Bucură-te, că întunericul nopţii ai biruit cu strălucirea dragostei tale pentru Hristos;
    Bucură-te, că la privegherea cea de noapte întru rugăciune a sta ne-ai învăţat;
    Bucură-te, că eşti strălucită cu lumină veşnică în cer;
    Bucură-te, că Împărăţia cerurilor cu sărăcia duhovnicească ai cumpărat;
    Bucură-te, că după durerea pentru pătimirile lui Hristos deplină mângâiere ai aflat;
    Bucură-te, că prin blândeţe ai ajuns moştenitoare a pământului în raiul cel ceresc;
    Bucură-te, că flămânzind şi însetând de dreptatea lui Hristos, acum te saturi la cina cea împărătească;
    Bucură-te, că mila Stăpânului aflând, ca o milostivă, Îl rogi ca şi pe noi să ne miluiască;
    Bucură-te, cea curată cu inima, că acum vezi pe Dumnezeu faţă către faţă;
    Bucură-te, că te-ai învrednicit mai înaintea tuturor a vedea Învierea lui Hristos, pacea cea veşnică;
    Bucură-te, cea prigonită pentru dreptatea lui Hristos, că a ta este Împărăţia lui Dumnezeu;
    Bucură-te, că ai aflat veşnică veselie şi plată multă în ceruri;
    Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţă apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!
    Condacul al 9-lea
    Tot soborul îngeresc s-a mirat, Hristoase Împărate, de taina cea mare a slăvitei Învierii Tale; iadul s-a cutremurat, văzând că Te-ai pogorât, Hristoase, în cele mai de jos ale pământului şi ai sfărâmat încuietorile cele veşnice, care îi ţineau pe cei legaţi; iar noi, cu bucuria femeilor mironosiţe dimpreună bucurându-ne, cu veselie strigăm: Aliluia!
    Icosul al 9-lea
    Ritorii cei mult vorbitori nu pot de ajuns să spună durerea ta cea mare, slăvită Maria, când şedeai plângând lângă mormânt. Că ce cuvânt ar putea spune durerea sufletului tău, când nu L-ai aflat în groapă pe Domnul, Cel decât viaţa ta mai iubit ţie? În inima ta cea plină de durere nici strălucirea, nici mângâierea îngerilor nu a putut să încapă. Marea ta suferinţă înţelegând-o, cu umilinţă îţi cântăm unele ca acestea:
    Bucură-te, că în groapă te-ai plecat, ca să-L vezi pe Iisus;
    Bucură-te, că acum Îl vezi pe tronul slavei şezând;
    Bucură-te, că încă fiind pe pământ ai văzut pe vieţuitorii cei luminaţi ai cerului;
    Bucură-te, că Învierea lui Hristos cu glas de bucurie ţi-au vestit;
    Bucură-te, că împreună cu ei în bucuria cea veşnică eşti;
    Bucură-te, că din dragoste mir lui Hristos I-ai adus;
    Bucură-te, că la mireasma cea bine mirositoare a mirului lui Hristos cu dulceaţa ai alergat;
    Bucură-te, că de amărăciunea dulceţilor lumii celei păcătoase te-ai lepădat;
    Bucură-te, că ai iubit dulceaţa lui Iisus cea cerească;
    Bucură-te, vlăstar bine crescut al grădinii lui Iisus;
    Bucură-te, viţă bine roditoare a viei lui Dumnezeu;
    Bucură-te, că te-ai arătat lăcaş împodobit al Sfântului Duh;
    Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţă apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!
    Condacul al 10-lea
    Vrând să miluieşti lumea, în mormânt Te-ai pogorât, Cel ce eşti fără de moarte, puterea iadului ai sfărâmat şi ai înviat, ca un biruitor, Hristoase Dumnezeule, zicând femeilor mironosiţe: „Bucuraţi-vă!”. Cu acestea şi noi cântare de bucurie acum Îţi aducem, zicând: Aliluia!
    Icosul al 10-lea
    Decât zidul de piatră mai tare a fost dragostea ta pentru Hristos, Cel ce te-a iubit pe tine, slăvită mironosiţă Maria Magdalena. Pentru aceasta, când Cel ce este Viaţa noastră S-a sculat din mormânt, tu L-ai văzut cea dintâi şi, gândind că este grădinarul, ai uitat a firii neputinţă zicând către El: „Dacă Tu L-ai luat, spune-mi unde L-ai pus şi eu Îl voi ridica”. Dar preadulcele glas ţi-a arătat pe Învăţătorul, iar pe noi ne-a învăţat să-ţi zicem aşa:
    Bucură-te, că pe Grădinarul Ceresc înviat din mormânt cea dintâi L-ai văzut;
    Bucură-te, că în grădina Sa cea din ceruri te-ai sălăşluit;
    Bucură-te, că acum cu strugurii darului lui Dumnezeu în veci te hrăneşti;
    Bucură-te, că pururi cu vinul dulceţurilor raiului te veseleşti;
    Bucură-te, că dragostea ta pentru Dumnezeu firea a biruit;
    Bucură-te, că prin ea şi pe noi râvna spre Dumnezeu ne-ai învăţat;
    Bucură-te, că din gura lui Hristos vestea Învierii mai întâi tu ai primit;
    Bucură-te, că Apostolilor graiurile cele de bucurie tu mai întâi le-ai vestit;
    Bucură-te, că bucuria cea veşnică în cer ai aflat;
    Bucură-te, că şi pe noi la aceeaşi bucurie prin tine ne chemi;
    Bucură-te, că pentru aceasta totdeauna la Dumnezeu mijloceşti;
    Bucură-te, că Aceluia rugăciuni fierbinţi aduci pentru noi;
    Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţă apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!
    Condacul al 11-lea
    Nici un cuvânt nu este de ajuns spre a lăuda după vrednicie bucuria cea dumnezeiasca a Învierii lui Hristos, pe care tu, preaslăvită Maria, cu alte femei o ai vestit Apostolilor întru această numită şi sfântă zi, al praznicelor praznic şi sărbătoare a sărbătorilor. Pentru aceasta, Hristoase Împărate, înaintea măririi milelor Tale celor negrăite ce au fost spre noi închinându-ne cu smerenie şi cu dragoste, strigăm Ţie: Aliluia!
    Icosul al 11-lea
    Stea preastrălucitoare te-ai arătat lumii celei păcătoase, Maria Magdalena, când, după preaslăvita Înălţare a Mântuitorului, umblând prin oraşe şi sate şi cuvântul Evangheliei pretutindeni vestind, pe mulţi ai plecat sub jugul cel bun al lui Hristos. Şi ajungând până la Roma cea veche, bărbăteşte ai stat înaintea cezarului Tiberiu şi prin chipul oului roşu şi cu înţelepte cuvinte i-ai lămurit puterea purtătoare-de-viaţă a lui Hristos, iar pe necugetatul Pilat şi pe arhiereul cel fără de Dumnezeu i-ai înfruntat, ca nelegiuitele lor fapte să primească cele vrednice. De aşa nevoinţă a mărturisirii tale minunându-ne, cu bucurie strigăm ţie:
    Bucură-te, a învăţăturii lui Hristos slăvită binevestitoare;
    Bucură-te, a întunericului păgânesc luminată izgonitoare;
    Bucură-te, că pe mulţi de legăturile păcatelor ai dezlegat;
    Bucură-te, că înţelepciunea lui Hristos pe toţi ai învăţat;
    Bucură-te, că pe mulţi dintru întunericul necunoştinţei la lumina cea minunată a lui Hristos ai adus;
    Bucură-te, că în dreptatea lui Hristos a sta cu tărie ne-ai arătat;
    Bucură-te, că mântuirea sufletelor păcătoşilor mai mult decât viaţa ta ai iubit;
    Bucură-te, că poruncile lui Hristos bine le-ai înţeles;
    Bucură-te, că acelora drept le-ai urmat;
    Bucură-te, că întunericul păgânătăţii cu îndrăznire l-ai înfruntat;
    Bucură-te, că de mânia cezarului nu te-ai înspăimântat;
    Bucură-te, că aceluia răutatea şi viclenia vrăjmaşilor lui Hristos i-ai dovedit;
    Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţă apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!
    Condacul al 12-lea
    Cu îndestulare plină fiind de darul lui Dumnezeu, slăvită Maria, mulţime de suflete ai adus la Hristos, iar după aceea ai venit la Efes, unde cu dragoste apostolească dimpreună cu Apostolul dragostei mântuirii oamenilor slujind, întru fericita adormire către Domnul te-ai mutat, cântându-I împreună cu mulţimea cântăreţilor cereşti: Aliluia!
    Icosul al 12-lea
    Cântând viaţa ta cea vrednică de laudă de pe pământ şi slava ta cea din cer, cu bucurie slăvim, cântăm şi mărim pe Împăratul Ceresc cel minunat întru sfinţii Săi, că nu numai tu, Sfântă Maria Magdalena, cu darul Aceluia dănţuieşti acum în lăcaşurile drepţilor, ci şi pe noi pe pământ ne veseleşti, lăsându-ne mirul cel de mult preţ al moaştelor tale, pe care Leon, împăratul cel înţelept, din Efes în cetatea lui Constantin a poruncit a le aduce. Pe acelea şi noi, ca pe cele ce izvorăsc dar neîmpuţinat tuturor celor ce aleargă cu credinţă şi cu dragoste sărutându-le, cu umilinţă îţi cântăm ţie acestea:
    Bucură-te, că pe pământ ardeai de dragostea pentru Hristos;
    Bucură-te, că în cer în sălaşurile Tatălui Său te-ai sălăşluit;
    Bucură-te, apărare tare a credincioşilor;
    Bucură-te, mirul cel cu bun miros, care Biserica o bineînmiresmezi;
    Bucură-te, cădelniţă de aur ce pururea aduci lui Dumnezeu tămâia rugăciunii pentru noi;
    Bucură-te, izvorul vindecărilor cel nesecat;
    Bucură-te, comoara darului lui Dumnezeu cea necheltuită;
    Bucură-te, adevărata părtaşă cu cetele îngereşti;
    Bucură-te, slăvită vieţuitoare în cămările cereşti;
    Bucură-te, că plata ta multă este în ceruri;
    Bucură-te, că bucuria ta este veşnică în lăcaşurile sfinţilor;
    Bucură-te, că tu totdeauna mijloceşti ca şi nouă să ni se dea bucuria darului şi slava;
    Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţă apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!
    Condacul al 13-lea
    O, preaminunată şi de mirare podoabă a femeilor şi tuturor creştinilor laudă şi bucurie, care întocmai cu Apostolii te-ai arătat, slăvită Mironosiţă Maria Magdalena, primind rugăciunea noastră cea de acum, dintru toate nevoile şi durerile sufleteşti şi trupeşti şi de vrăjmaşii cei văzuţi şi nevăzuţi ce vin asupra noastră pe noi ne izbăveşte şi către Împărăţia cerurilor cu mijlocirea ta îndreptează-ne pe noi, cei ce cu umilinţă şi cu dragoste cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)
    Icosul 1
    Făcătorul îngerilor şi Domnul puterilor mai înainte cunoscând voinţa ta cea bună, Sfântă Mironosiţă, te-a ales din cetatea Magdalei, din laţurile diavoleşti slobozindu-te; pentru aceasta te-ai arătat credincioasă slujitoare a Domnului, sârguindu-te a-L preaslăvi pe El cu viaţa şi cu osteneala. Iar noi, minunându-ne de aşa purtare de grijă a lui Dumnezeu pentru tine, întru umilinţa inimilor strigăm către tine:
    Bucură-te, cea chemată de Fiul lui Dumnezeu dintru întunericul diavolesc la minunată lumina Sa;
    Bucură-te, că în curăţie cu trupul şi cu duhul până la sfârşit ai petrecut cu darul Lui;
    Bucură-te, că prin curăţia inimii, sărăcia cu duhul până la sfârşit o ai păzit;
    Bucură-te, că înaintea tuturor te-ai învrednicit a vedea pe Hristos Cel înviat;
    Bucură-te, că puterea vrăjmaşului bine ai biruit;
    Bucură-te, că ai strălucit cu credinţa cea tare şi cu dragostea cea caldă către Hristos Dumnezeu;
    Bucură-te, că L-ai iubit şi L-ai propovăduit pe Mântuitorul Hristos cu toată inima ta;
    Bucură-te, că până şi la moarte Aceluia drept ai slujit;
    Bucură-te, că prin dar cu sufletul te-ai înnoit;
    Bucură-te, că Evanghelia ai propovăduit şi întru vistieria inimii tale o ai încăput;
    Bucură-te, că Învierea Domnului apostolilor ai vestit;
    Bucură-te, că şi a vorbi cu îngerii te-ai învrednicit;
    Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţă apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!
    Condacul 1
    Lui Hristos al tău, pe Care duhovniceşte L-ai iubit, I-ai urmat, cea pregătită de Domnul spre propovăduire, Sfântă Maria Magdalena; pentru aceasta cu dragoste te lăudăm în cântări şi te rugăm pe tine, ca ceea ce ai mare îndrăzneală către Domnul, din toate nevoile cu rugăciunile tale să ne izbăveşti, ca pururea bucurându-ne să strigăm ţie: Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţă apostolească L-ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!
    Rugăciunea întâi către Sfânta Mironosiţă, întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena
    O, Sfântă şi prealăudată Mironosiţă, cea întocmai cu Apostolii, ucenică a lui Hristos, Maria Magdalena! Către tine, adevărată şi puternică mijlocitoare pentru noi la Dumnezeu, acum noi, păcătoşii şi nevrednicii, cu osârdie alergăm şi cu inima înfrântă ne rugăm. Tu, care în viaţa ta de înfricoşătoare curse diavoleşti ai fost ispitită, dar cu darul lui Dumnezeu de acelea ai scăpat, şi pe noi din mrejele vrăjmaşului cu rugăciunile tale ne izbăveşte, ca totdeauna în toată viaţa noastră cu lucrul, cu cuvântul, cu gândul şi cu cugetele cele tainice ale inimilor noastre să slujim cu dragoste Unuia Sfântului Stăpân şi Dumnezeu, precum ne-am făgăduit Lui. Tu mai mult decât toate bunătăţile pământeşti pe Preadulcele Domn Iisus ai iubit şi Aceluia în toată viaţa ta bine ai urmat, hrănind cu darul şi cu dumnezeiasca Lui învăţătură nu numai sufletul tău, ci şi mulţime de oameni de la întunericul păgânătăţii la lumina lui Hristos cea minunată aducând. Aceasta ştiind, te rugăm pe tine, cere nouă de la Hristos Dumnezeu darul cel luminător şi sfinţitor, ca fiind umbriţi cu acela să sporim în credinţă şi în vieţuire curată, în lupta dragostei şi a lepădării de sine, ca fără lenevire să ne silim a sluji aproapelui nostru întru nevoile lui cele duhovniceşti şi trupeşti, ţinând minte pilda iubirii tale de oameni.
    Tu, Sfântă Maria Magdalena, ceea ce vitejeşte cu darul lui Dumnezeu ai petrecut viaţa ta pe pământ şi cu pace te-ai dus în lăcaşurile cereşti, roagă pe Hristos Dumnezeu Mântuitorul ca prin rugăciunile tale să ne învrednicească şi pe noi fără de împiedicare să săvârşim călătoria noastră întru această vale a plângerii şi în pace şi întru pocăinţă să ne sfârşim viaţa, întru sfinţenie pe pământ vieţuind, de veşnica şi fericita viaţă în ceruri să ne învrednicim, şi acolo cu tine şi cu toţi sfinţii dimpreună totdeauna să lăudăm Treimea cea nedespărţită, să cântăm Dumnezeirea Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh în vecii vecilor. Amin.
    Rugăciunea a doua către Sfânta Mironosiţă, întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena
    O, Sfântă Mironosiţă, întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena! Tu, cu căldura dragostei tale pentru Hristos Dumnezeu, ai călcat sub picioare măiestriile cele rele ale vrăjmaşului şi L-ai aflat pe Hristos, Mărgăritarul cel fără de preţ, şi ai dobândit Împărăţia cerurilor. Pentru aceasta cădem către tine şi cu suflet umilit şi cu inima înfrântă strigăm ţie noi, nevrednicii: Caută dintru înălţimea cerului spre noi, cei ce suntem în luptă cu ispitele păcatelor; vezi cu cât de multe păcate şi nevoi vrăjmaşul în toată ziua ne împiedică, căutând pieirea noastră. Slăvită şi întru tot lăudată ucenică a lui Hristos Maria Magdalena, roagă-L pe Cel iubit de tine, Cel ce şi El pe tine te-a iubit, pe Hristos Dumnezeu, ca să ne dăruiască lăsarea greşelilor noastre celor multe, să ne întărească cu darul Său, cu trezvie şi vitejeşte să umblăm pe calea sfintelor Lui porunci şi să ne facă pe noi lăcaş binemirositor al Sfântului Duh, ca aşa, în pace, neruşinaţi să sfârşim viaţa noastră cea cu multe osteneli pe pământ şi să ne sălăşluim în lăcaşurile raiului ceresc cele luminate şi fericite, unde cu toţi sfinţii totdeauna cu bucurie preamăreşti Treimea cea de o fiinţă, pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh. Amin.








    Îmi placeÎmi place · · Distribuie
    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

  3. #3
    Administrator
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.588
    Saveta Zegrean a adăugat fotografii noi (6) — împreună cu Elena Ela şi cu alţi 17.


    10 ore ·

    Sinaxar 22 Iulie

    În aceasta luna, în ziua a douazeci si doua, pomenirea Sfintei mironosite si întocmai cu Apostolii Maria Magdalena.
    Maria MagdalenaMagdala (ou Magada ou Dalmanuta), mic sat de pescari aflat pe tarmul occidental al lacului Ghenizaret, la 5 km de orasul Tiberiada, era patria Sfintei Maria Magdalena. Fecioara cu avere, a trait cu frica de Dumnezeu si cu ascultarea poruncilor Lui, pâna in ziua in care a fost posedata de sapte diavoli (cf. Marcu 16, 9 ; Luca 8, 2). Cuprinsa de aceasta boala si negasindu-si nicicum odihna, ea afla ca Iisus Hristos ajunsese pâna in tinutul ei, dupa ce traversase Samaria si ca atragea multimi multe dupa El, prin minunile pe care Le savârsea si prin invatatura Sa cea cereasca. Plina de speranta, ea alerga spre El si, asistând la minunea inmultirii pâinilor si a pestilor, in numar suficient de mare pentru a hrani peste 4 000 de oameni (Matei 15, 30-39), se arunca la picioarele Mântuitorului si ii ceru sa o conduca pe calea vietii vesnice.
    Izbavita din aceasta incercare, ea renunta la bunurile sale si la orice atasament la lume pentru a-l urma pe Iisus in toate periplurile sale, impreuna cu Apostolii, Maica Domnului si alte femei pioase care se pusesera in serviciul Lui dupa ce au fost vindecate de el din diverse boli. : Maria, mama lui Iacov cel mic si al lui Ioset, Maria lui Cleopa, Ioana, sotia lui Huza ; Suzana si Salomea, mama fiilor lui Zevedeu.
    Când si-a terminat misiunea in Galileea, Domnul Se indrepta catre Ierusalim, in ciuda atentionarilor primite din partea celor apropiati. Maria Magdalena il urma fara ezitare si se imprieteni cu Marta si Maria din Betania. Pe când Domnul tocmai eliberase un posedat care era mut si afirma ca el alunga demonii prin Duhul lui Dumnezeu, o voce se ridica din multime si striga : " Fericit pântecele care Te-a purtat si sânul care Te-a alaptat ! "( Luca 11, 27). Acest glas se presupune a fi fost cel al Mariei Magdalena. Ea asistase si la invierea lui Lazar si atunci fu intarita in credinta sa in Fiul lui Dumnezeu. In timp ce ceilalti discipoli isi abandonasera Invatatorul in momentul arestarii Sale, ea il urma pâna in curtea marelui preot apoi la tribunalul lui Pilat, asista la procesul Sau nedrept, la Patimile sale si ramase lânga Cruce, impreuna cu Maica Domnului si cu Sfântul Ioan Teologul (Ioan 19, 25).
    Totul fiind de-acum indeplinit si sângele Mântuitorului fiind scurs din coasta Sa pentru a curati pamântul, Maria isi invinse durerea si lua initiativa ingroparii Lui. Stiind ca nobilul sfatuitor Iosif din Arimateea (cf. 31 iulie) sapase nu departe un mormânt nou in stânca, ea se duse sa il gaseasca si il convinse sa ii cedeze acel mormânt pentru a-l ingropa pe cel omorât pe Cruce. Incurajat de credinta hotarâta a acestei femei, Iosif obtinu din partea lui Pilat autorizarea in acest sens si impreuna cu Nicodim, membru al Sanhedrinului care era discipol in ascuns al lui Iisus, coborî Trupul de pe Cruce si il infasura intr-un giulgiu pentru a-l depune in mormânt. Maria Magdalena si Maica Domnului asistau la aceasta scena si au cântat atunci un imn de inmormântare, insotit de lacrimi, in care stralucea totusi nadejdea lor in Inviere (acest cântec funebru este tema Slujbei Utreniei a Sâmbetei Mari). Dupa ce mormântul a fost inchis cu o piatra mare ce fusese rostogolita pâna la intrare, Iosif si Nicodim se retrasera dar cele doua femei Sfinte ramasera asezate, in lacrimi in fata mormântului, pâna târziu in noapte. Parasind locul, ele se hotarâra ca imediat dupa ce se termina odihna Sabbatului sa vina inapoi la mormânt cu bune miresme pentru a mai imbalsama o data trupul Mântuitorului (Marcu 16 :1).
    Dupa ce au tinut odihna dupa lege, la cântatul cocosului, in timp ce prima zi a saptamânii abia incepea sa se zareasca, Maria Magdalena si " cealalta Marie " (Dupa Sfântul Roman Melodicul si Sfântul Grigore Palama, " cealalta Marie " nu putea fi decât Maica Domnului, caci se cadea ca ea sa fie prima care sa se bucure de Invierea fiului Sau. Pentru majoritatea Parintilor insa, Maria Magdalena e cea care l-ar fi vazut prima pe Domnul, conform cuvintelor Evangheliei (Marcu 16 :9), " cealalta Marie " fiind Maria, mama lui Iacov. Scriitorii ecleziasti au incercat sa concilieze in moduri diferite istorisirile divergente ale Evangheliilor despre vizita sau vizitele la mormânt ale Sfintelor Mironosite.) venira la mormânt. Un Inger stralucitor li se arata, insotit de o cutremurare a pamântului si le vesti ca Iisus nu se mai afla inauntru, si ca inviase (Matei 28 :1). Tulburate cu totul, nu privira macar mormântul si alergara sa duca Apostolilor vestea. Domnul inviat li se arata pe cale si le saluta zicând : " Bucurati-va ! ". Trebuia intr-adevar ca El sa anunte unei femei eliberarea de natura noastra, cazuta si condamnata la suferinta ca urmare a greselii Evei.
    Auzindu-le istorisirea, Apostolii au crezut ca ele delirau. Petru insa alerga pâna la mormânt si, aplecându-se vazu numai niste fâsii de giulgiu ce se mai gaseau inauntru si se retrase surprins. Ziua se ridicase, Maria Magdalena se duse la fata locului pentru a doua oara pentru a se convinge ca nu fusese vreo vedenie. Constatând ca mormântul era intr-adevar gol, ea se duse de-a dreptul la Petru si Ioan sa ii anunte, care alergara si ei la locul cu pricina. Dupa plecarea celor doi discipoli, ea ramase singura lânga mormânt intrebându-se cine putea sa fi ridicat trupul (Ioan 20 :11). Doi Ingeri invesmântati in alb se aratara atunci pe locul unde fusesera capul si picioarele Domnului si o intrebara de ce plângea. In timp ce le raspundea, Ingerii se ridicara dintr-odata, cu respect. Maria se intoarse si il vazu pe Iisus care ii puse aceeasi intrebare. Luându-l drept gradinarul locurilor, ea intreba daca El era cel care scosese trupul afara. Dar imediat ce Iisus a chemat-o cu numele sau : "Maria", recunoscând glasul prea-iubitului sau Domn, ea striga : " Rabbuni ! (Invatatorule) ! " si voi sa i Se arunce la picioare pentru a le saruta. Voind sa o aduca la o intelegere mai profunda a starii in care se gasea Trupul lui dupa Inviere, Iisus ii spuse : " Nu ma atinge, pentru ca inca nu m-am urcat la Tatal ! ". Si o trimise sa vesteasca " fratilor " Sai ceea ce vazuse.
    Devenita pentru a treia oara " apostol al Apostolilor ", Maria Magdalena ramase cu discipolii si cu Maica Domnului, bucurându-se cu ei. Ea era probabil prezenta si pe Muntele Maslinilor, la Inaltare, precum si in foisor, in ziua Rusaliilor, când Duhul Sfânt coborâ in forma de limbi de foc (Faptele Apostolilor 2).
    Se povesteste ca Sfânta a parasit apoi Ierusalimul pentru a se duce la Roma si a cere acolo dreptate imparatului Tiberiu pentru condamnarea nedreapta pronuntata de Pilat. - Aceasta istorisire despre razbunarea impotriva lui Pilat si despre moartea sa nu se gaseste decât la Sfântul Simion Metafrastul, probabil sub influenta Evangheliei apocrife a lui Nicodim (Actele lui Pilat, secolul V) care pune in scena pe Sfânta Veronica. In anul 36, Pilat fu destituit din functie si trimis inapoi la Roma pentru a da seama de proasta sa administratie, in timpul careia se inregistrasera din plin provocari, violente si executii arbitrare. Dupa Eusebiu al Cezareii, el s-ar fi sinucis (Istoria ecleziastica II, 7) sau a fost poate executat. Diferite traditii apocrife au incercat sa il reabiliteze pe Pilat, presupunând chiar ca el s-ar fi convertit, si ele arunca asupra iudeilor toata responsabilitatea Patimilor. Prezentându-se in fata imparatului cu un ou in mâna, ea ii spuse ca dupa ce a suferit Patimile, Hristos inviase, aducând tuturor oamenilor fagaduinta invierii ; iar oul se colora atunci in rosu (de aici vin traditia oualor rosii de Pasti). Suveranul ii asculta cererea si il convoca pe Pilat, precum si pe marii preoti Ana si Caiafa. Caiafa muri pe drum, in Creta ; iar Ana, fu torturat fiind inchis intr-o piele de bivol. Pilat, prezentându-se la tribunalul imparatului, incerca sa se justifice prin presiunile iudeilor si riscul de revolta impotriva autoritatii de la Roma. Dar Cezar ramase insensibil la apologia lui si porunci sa fie aruncat in inchisoare. Se relateaza ca, urmarind un cerb in timpul unei partide de vânatoare, organizata de prietenii lui Pilat nu departe de inchisoare, imparatul arunca din arc o sageata care se infipse drept in inima lui Pilat.
    Revenita la Ierusalim, Maria Magdalena urma invatatura Sfântului Petru. Patru ani trecusera de la Inviere, Apostolii se imprastiasera in diverse regiuni ale lumii, Maria Magdalena impreuna cu Sfântul Maxim, unul din cei 70 de discipoli, se duse sa predice Vestea cea Buna. Fura arestati la scurt timp de catre iudei si parasiti, cu alti Crestini, in mijlocul marii, fara hrana, pe o corabie fara pânze si fara vâsle. Ambarcatiunea fu insa condusa de Hristos, Pilotul Mântuirii noastre, pâna la Marsilia, in Galia (Franta). Debarcând vii si nevatamati, Sfintii Apostoli suferira foamete, sete si dispret din partea locuitorilor locului, pagâni care nu ii ajutau in nici un fel. Intr-o zi in care acestia erau adunati pentru unul din sacrificiile lor idolicesti, Sfânta Maria Magdalena se amesteca plina de curaj in adunare si ii incuraja sa recunoasca pe singur Dumnezeu, Facatorul ceurului si al pamântului. Minunati de forta ei si de iluminarea fetei sale, pagânii o ascultara. Ea repeta discursul si in fata guvernatorului roman al provinciei, Ipatie, care venise impreuna cu sotia sa sa aduca jertfa idolilor, pentru ca sa aiba un copil. Mai intâi reticent, Ipatie, dupa trei aparitii ale Sfintei, o primi pe Maria si pe cei care o insoteau in palatul sau si ceru sa fie invatat in invatatura lor. Prin mijlocirea Mariei, el obtinu un copil dar sotia lui muri când il aduse pe lume. Dupa un scurt sejur la Roma, Ipatie facu un pelerinaj la Ierusalim ; dar razgândindu-se deodata, se hotarâ sa se intoarca in locul in care isi ingropase sotia si pruncul. Mare ii fu mirarea când ii gasi vii si afla ca ei supravietuisera prin rugaciunile si grijile Sfintei Maria Magdalena ! Aducând rugaciune de multumire lui Dumnezeu, magistratul si toata casa lui se botezara atunci si devenira ferventi proclamatori ai Adevarului.
    Parasind Galia, Sfânta Maria Magdalena isi continua periplurile misionare in Egipt, Fenicia, Siria, Pamfilia si alte locuri, raspândind peste tot buna mireasma a lui Hristos. Ea petrecu o vreme la Ierusalim, apoi pleca la Efes unde il regasi pe Sfântul Ioan Teologul, impartasind cu el aceleasi incercari si bucurându-se de invataturile sale de inspiratie dumnezeiasca.
    Indeplinindu-si misiunea pe care i-o incredintase Domnul, ea isi dadu sufletul lui Dumnezeu, dupa o scurta boala, si fu ingropata la intrarea pesterii, unde adormira apoi cei Sapte Copii (cf. 4 august). Numeroase miracole s-au produs in acest loc pâna in ziua in care, aproape zece secole mai târziu (899), piosul imparat Leon VI cel Intelept porunci sa fie mutate la Constantinopol Moastele Sfintei Celei-Intocmai-Cu-Apostolii. El le facu o primire evlavioasa, in prezenta intregului popor si purtându-le pe umerii sai, ajutat de fratele sau Alexandru, el se duse sa le depuna in partea stânga a Altarului manastirii Sfântul Lazar, pe care o ctitorise.
    Supravietuind peripetiilor istoriei, mâna stânga a Sfintei Mironosite, care emana o aroma dulce, e si astazi cinstita cu inchinare la Manastirea atonita din Simonos Petra, care o cinsteste pe Sfânta Maria Magdalena ca a doua sa fondatoare.
    Traditia occidentala, de la Grigorie cel Mare incoace, a asimilat-o pe Maria Magdalena cu pacatoasa caita ce a venit sa unga picioarele lui Iisus (Luca 7, 36 -38) si chiar cu Maria sora lui Lazar. Dar nimic in Evanghelie nu permite aceasta identificare, respinsa de majoritatea Parintilor Rasariteni. Intr-adevar, a fi fost posedat de demon nu insemna o viata de dezmat. Sfântul Simion Metafrastul interpreteaza in mod alegoric " cei sapte demoni " ca fiind cele sapte pacate ce se opun virtutii ; dar el nu este urmat de ceilalti Parinti.
    MarcelaTot în aceasta zi, pomenirea Sfintei Cuvioasei Mucenite Marcelia (Marcela) din Chios.
    Marcela din Chios
    Marcela din Chios - icoană din Biserica Sf. Marcela, insula Chios, locul muceniciei ei
    Locul unde sângele muceniței apare în fiecare an
    Locul adormirii Sfintei Marcela
    Capelă în faţa mormântului Sfintei Marcela
    Sfânta muceniță fecioară Marcela sau Marcelia din Chios este o sfântă muceniță din secolul al IV-lea, ocrotitoare a insulei Chios (Grecia), locul unde s-a născut, a trăit și a mucenicit. Este prăznuită în Biserica Ortodoxă la date de 22 iulie.
    Viața
    Marcela s-a născut şi a trăit în satul Volissos din insula Chios, în secolul al IV-lea. Mama ei, o creştină evlavioasă, a învăţat-o pe Marcela credinţa creştină, însă a murit când fiica ei era încă mică. Tatăl ei,mai-marele satului, păgân, s-a îngrijit mai departe de educaţia ei. Marcela a continuat să trăiască potrivit credinţei creştine, ducând o viaţă virtuoasă. Închinându-şi viaţa lui Hristos, ea îşi petrecea timpul în curăţie, citind Sfânta Scriptură, postind, rugându-se, dorindu-şi să devină mireasă a lui Hristos şi să ajungă în Împărăţia Cerurilor. Era totodată primitoare de străini, dar cuminte şi se ferea de întâlniri şi vorbe deşarte.
    Pe măsură ce creştea în vârstă, ea creştea şi în virtute, stăruind în post, rugăciune şi participarea la slujbele bisericeşti, ajungând cu timpul să îi povăţuiască şi pe alţii la credinţă. Îl iubea şi îl respecta pe tatăl ei, căutând să-i aline suferinţa provocată de pierderea soţiei lui, spunându-i că vroia să îi rămână alături şi că nu avea să îl părăsească la bătrâneşte.
    Ajungând aproape de vârsta adultă, Marcela era iubită de toată lumea pentru frumuseţea ei şi pentru darurile ei duhovniceşti. Însingurat şi îndemnat de cel rău, tatăl sfintei a început să se arate a avea pofte necuviincioase faţă de ea. Apropiindu-se de vârsta de optsprezece ani, Marcela a hotărât să plece din casa părintească, ca să îşi poată păzi fecioria. A plecat pe muntele din apropiere şi s-a ascuns într-un tufiş des. Tatăl ei a urmărit-o şi a găsit-o cu ajutorul unui păstor, care i-a arătat locul unde se ascunsese fecioara. Se spune că mâna cu care i-a arătat-o a început să tremure din acea clipă. Tatăl fetei i-a cerut să iasă din ascunzătoare, însă, pentru că aceasta nu l-a ascultat, a dat foc tufişului, ca să o silească să iasă.
    Atunci Marcela, ieşind, a luat-o la fugă spre mare, însă tatăl ei a întins imediat arcul şi, ţintind spre ea, a rănit-o cu o săgeată. Sângele sfintei s-a răspândit atunci pe stânci, şi până în zilele noastre, în ziua prăznuirii sfintei, la o vreme anume, se arată din nou înaintea ochilor credincioşilor de faţă la această minune.
    Greu rănită, sfânta s-a rugat fierbinte lui Hristos ca stâncile să se deschidă şi să o înghită, ca să o ascundă de tatăl ei. Atunci stâncile s-au deschis şi fecioara a fost prinsă în ele, până la piept. Astfel a găsit-o tatăl ei, care, cuprins de nebunie, a măcelărit-o pe loc şi, tăindu-i capul, l-a aruncat în mare. Capul sfintei a plutit până la Komi, spre o plajă din apropiere.
    Localnicii nu au reuşit să găsească multă vreme capul sfintei. Într-o zi însă, trecând prin apropiere o navă italiană, marinarii au văzut o lumină strălucind şi, apropiindu-se de ea, au văzut un cap care plutea în apă, înconjurat de lumânări aprinse, care pluteau pe lână el. Pricepând că erau martori la o minune, au scos capul sfintei din mare şi l-au dus în ţara lor.
    Potrivit tradiţiei, din stâncile care au stat mărturie la mucenicia sfinte a izbucnit un izvor binecuvântat. Mulţi pelerini vin să se închine la mormântul sfintei, iar aceştia mărturisesc că în fiecare an, în ziua prăznuirii sfintei, când un preot este de faţă la slujba Paraclisului sfintei, apa de mare din golfuleţul apropiat începe să fiarbă.
    Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin






    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

Informații subiect

Utilizatori care navighează în acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Marcaje

Marcaje

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •