Rezultate 1 la 1 din 1

Subiect: mpărtăşania rară produce mare vătămare, Sfntul Nicodim Aghioritul

  1. #1
    Senior Member
    Data nscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    27.668

    mpărtăşania rară produce mare vătămare, Sfntul Nicodim Aghioritul

    http://sfantulmunteathos.wordpress.c...im-aghioritul/




    Cuviosul Nicodim Aghioritul (1749-1809)

    (…) mpărtășania rară produce nsă creștinilor toate cele contrare; căci cine ntărzie să se mpărtășească, acela nu face nicio pregătire, nu devine atent, nu are o pază strnsă față de gndurile rele, pentru că ntrzierea l face să cadă n nepăsare, iar nflăcărarea evlaviei și a iubirii dumnezeiești se răcește; lungimea timpului i permite să umble cu ușurătate și indiferența n viață lui, să nu aibă teama n suflet, contracție n simțuri și pază la mișcările lui, ci-l face să aibă o dezlegare desăvrșită și la mncăruri și la cuvinte și la priveliști necuviincioase și să ajungă asemenea unui dobitoc care, fiindca n-are fru alunecă n prăpastia păcatului. Că toate acestea urmează celor zăbavnici la mpărtașire e un lucru adevărat, precum le pățim noi nșine cu fapta și n experiența de zi cu zi.Cți, deși vrednici pe ct e cu putință sunt zăbavnici la mpărtășire, mă mir cum ar mai putea să se bucure de sfințirea și harul pe care le-am menționat mai sus și care vin de la dumnezeieștile Taine, precum spunea Cabasila. Cum pot să veștejească flacăra patimilor cnd nu se cuminecă cu Preacuratele Taine care, după sfntul Chiril, alungă orice neputința, adorm războiul sălbatic al trupului și omoară patimile? Cum pot să-și curețe mintea? Să-și facă gndirea strălucitoare? Să-și nfrumusețeze toate puterile sufletului nempărtășindu-se cu Trupul și sngele Domnului nostru, care e adevărata curățire, adevărata frumusețe, adevărata luminare și noblețe a sufletului, cum spunea mai nainte dumnezeiescul Hrisostom? Sau cum vor putea fugi de faraonul cel gndit cu mintea [diavol] și din Egipt, care e pacatul amar si prigonitor, cand nu sunt pecetluiți si nsemnați cu cinstitul snge al lui Hristos, precum spunea mai nainte Grigorie Teologul? Sau cum iși vor nalța inima spre iubirea dumnezeiască, spre bucuria duhovnicească, spre pacea dumnezeiască și celelalte roade și daruri ale Duhului sfnt, fără să se mpărtașească cu Trupul și sngele iubitului Fiu al Tatălui Cel de o ființa cu Duhul, Fiu Care, potrivit Apostolului, e adevarata bucurie și pace a noastră, și izvorul tuturor celor bune?Imi ies din mine nsumi [de uimire] și sunt nedumerit cum ar putea creștinii acum să prăznuiască fie duminicile, fie celelalte sărbători ale anului și să se bucure duhovnicește cu adevărata bucurie, daca nu se mpărtășesc ncontinuu din dumnezeiasca Cuminecatură, care e cauza și prilejul oricărei sărbători și prăznuiri?Prin urmare, cu cea mai mare siguranță cei ce nu se impărtășesc ncontinuu se lipsesc de toate aceste bunuri cerești si dumnezeiești; si, pe lngă aceasta, sunt, cum spuneam mai sus, si călcători ai poruncilor și hotărrilor stăpnești ale Domnului și ai canoanelor apostolice și sinodale și ale tuturor sfinților Părinții in parte, la care ne-am referit; și sunt supuși ndepărtării/afuriseniei pe care o hotărăsc dumnezeieștii Apostoli și sinodul de la Antiohia, precum am arătat pe larg mai nainte.Pe langă aceasta, prin zăbava lor la Cuminecare unii ca aceștia dau permisiune și loc diavolului să-i tragă n felurite păcate și n multe alte ispite, cum spune dumnezeiescul Chiril al Alexandriei: “Cei ce se depărtează de Biserică și de Cuminecare se fac vrăjmasi ai lui Dumnezeu și prieteni ai demonilor”. Iar dumnezeiescul Hristos zice: “Ca nu cumva stnd prea mult deoparte de cuminecarea cu Tine sa ajung prada vnării lupului gndit cu mintea” (n rugaciunea de la mpărtășire). Cu alte cuvinte: de aceea mă apropii n continuare de sfintele Taine și mă mpărtașesc din ele, pentru că mă tem ca nu cumva ndepărtndu-mă multă vreme de sfnta Cuminecare cu El, să nu ma găsească lupul gndit cu mintea diavol dezbrăcat de harul ei și să mă omoare. Iar Cuviosul Paladie povestește despre avva Macarie Egipteanul [+ 390] ca, după ce a vindecat-o pe femeia aceea care prin conlucrarea diavolului apărea oamenilor ca un cal, i-a dat următorul sfat și i-a spus: “Niciodată sa nu lipsești de la Cuminecarea cu Tainele lui Hristos, ci să te mpărtășești frecvent, fiindcă această lucrare diavolească i-a venit fiindcă nu te-ai impărtașit cinci săptămni și, plecnd de aici, demonul a găsit loc și te-a ispitit”. La fel și dumnezeiescul Hrisostom, vindecnd un demonizat n ziua n care a fost hirotonit, l-a povățuit să vină necontenit la biserica și la dumnezeieștile Taine cu post și rugăciune, ca să nu-l mai ispitească demonul său, așa cum scrie simeon Metafrastul n Viața lui: “Un bărbat posedat de un demon necurat a intrat pe neașteptate n mijlocul bisericii și, scoțnd limba din gură, se vedea șeznd fără rnduială. Deci toți cei din biserică l-au rugat pe acel suflet sfnt să se roage pentru vindecarea celui ce pătimea. Iar el spunndu-i să se apropie, privind la el cu iubire de oameni, pecetluindu-l [făcnd asupra lui semnul crucii] cu mna și chemnd sfnta Treime, a poruncit demonului să iasă. Și ndată s-a văzut urmnd acestui cuvnt fapta, iar omul a fost de ndată slobozit de acel chin insuportabil. După care, sculndu-se marele Ioari, i-a ndemnat să-și petreacă timpul n biserică și dumnezeiască cuminecare a sfintelor Taine și să fie cu luare-aminte la posturi și rugăciuni; și făcnd așa, zicea, nu va mai fi prins de vrăjmasul, nici nu va mai cădea n cursele lui”.
    Auziți, frații mei, ce rele pătimesc cți nu se mpărtașesc ncontinuu, ci se țin departe de Taine? Auziți că ajung demonizați și se prefac n animale necuvntătoare, cum s-a prefăcut n vechime n bou Nabucodonosor mpăratul (Dan 4, 33)? Și pe drept cuvnt pătimesc aceasta: fiindcă prin mpărtășirea continuă cu Cuminecătura dumnezeiască pot să devină din oameni dumnezei prin har, dar nu vor, ci, stnd departe de dumnezeiasca Cuminecătura, isi pierd si chipul omenesc pe care-l au si se preschimba in animale necuvantatoare, si se predau puterii satanei, cum spune Psalmistul: “Cei ce se depărteaza de Tine vor pieri” (Ps 72, 26). Iar dacă acelora care zăbovesc de la mpărtășanie le va urma o moarte neașteptată, ce soartă vor avea nenorociții? Cum vor putea trece n libertate de vameșii demoni ai văzduhului? Ce frică și cutremur va ncerca sufletul lor, n vreme ce prin Cuminecarea frecventă ar fi putut să se elibereze de toate acestea, cum spunea mai inainte dumnezeiescul Hrisostom? Mila lui Dumnezeu.Așadar, frații mei, dacă mpărtășania rară ne produce attea rele mari și de nepovestit, iar Cuminecarea frecventă ne dăruie attea bunuri mari, cerești și suprafirești, att n viața de fată, ct și in cea viitoare, de ce să fim att de zăbavnici să ne mpărtășim, fraților? De ce să nu ne pregătim cu cuvenita pregătire ca să ne cuminecăm cu dumnezeieștile Taine, daca nu n fiecare zi, măcar n fiecare smbătă si duminică și n fiecare sărbătoare? s-ar cădea să alergăm frecvent cu mare bucurie la sfnta Masă să ne cuminecăm cu Preadulcele nostru Iisus Hristos, care e toată viața noastră, suflarea și existența noastră și toată nădejdea și mntuirea noastră, ca să fim pururea uniți și nedespărțiți de El. Dar noi att n această viață, ct și n cealaltă, preferăm și avem mare bucurie să zăbovim și să stăm departe de El.Dacă ne-ar lipsi cineva o singură zi de masa mncărurilor trupești, ne mhnim, ne neliniștim și ni se pare un mare rău; dar daca suntem lipsiți de masa duhovnicească și cerească a dumnezeieștilor Taine chiar și una sau două luni intregi, nu socotim ca e un lucru rău. O, ce mare lipsă de discernămnt, ntre cele trupești și duhovnicești pe care-l au creștinii de acum; fiindca pe cele dinti le mbrățisăm cu toată iubirea, dar pe acestea din urmă nu le dorim defel.Mulți creștini iubitori de Dumnezeu cheltuie mulți bani, suferă multe osteneli, rabdă multe primejdii și pe mare și pe uscat, ca să meargă să se nchine la Ierusalim la Mormăntul de viața făcător al Domnului și la celelalte Locuri sfinte; și e o laudă pentru ei să se numească nchinători ai unor asemenea Locuri sfinte. Mulți, auzind că se găsesc ntr-un loc ndepărtat moaștele unui sfnt, aleargă cu multă rvnă să meargă să li se nchine, ca s primească har și sfințire. Dar să se mpărtășeascăc cu Preacuratele Taine și să se nvrednicească să se desfăteze nu de Mormntul de viață făcător, nici de Locurile sfinte, nici de moaștele unor sfinți, ci de mpăratul a toate și de sfntul sfinților fie au puțină dorință, fie nu le pasă. Ca să meargă la Locurile sfinte cheltuie bani, umblă drumuri lungi și suferă multe primejdii, dar ca să se cuminece n-au nevoie nici să cheltuiască bani, nici să umble departe, nici să sufere primejdii; ajunge numai să facă o mărturisire zdrobită, o satisfacere , și o pregătire adevărată, și ndată ar putea să se bucure și , să devină concorporali și consangvini cu Hristos. Și cu toate că e un lucru ușor, toți sunt nepăsători, toți refuză.Ah!, frații mei, de-am vedea o dată cu ochii minții sufletului nostru de ce bunuri nalte și mari ne lipsim nempărtășindu-ne ncontinuu, atunci am face tot ce ne stă n putință să ne pregătim și să ne mpărtășim, dacă s-ar putea n fiecare zi!Prin urmare, dacă pnă acum am arătat o nepăsare att de mare față de sfnta Cuminecare, de acum mai departe nsă, rogu-va n suspine pornite din măruntaiele unei iubiri frățești, să ne trezim din somnul cel greu al indolenței, să arătăm nflăcărare și purtare de grijă. Și dacă cineva din cei ce au puterea duhovnicească [clerici] ar voi să ne mpiedice de la acest lucru plăcut lui Dumnezeu, să nu ne răcim de ndată căldura nflăcărării noastre și să ne neliniștim; nu, ci căznd la picioarele lui, să-l chemăm cu căldura ca și cananeanca, să-i sărutăm picioarele ca și desfrnata și să stăruim bătnd la ușa și cernd permisiune. Și cu siguranță nu cred că se va găsi vreodată cineva att de nvrtoșat la, inimă care, văznd inflăcărarea pe care o avem față de sfnta Cuminecătură, să ne mpiedice, ci am certitudinea că, orict de aspru ar fi, orict s-ar teme de răul obicei care stăpnea acest lucru, inima i se va nmuia să ne dea permisiunea să săvrșim lucrul dorit.Sfntul Nicodim Aghioritul
    Se va prelua cu precizarea sursei
    Blogul Sfntul Munte Athos
    Ultima modificare făcută de latan.elena; 04.06.2015 la 19:31.

Informații subiect

Utilizatori care navighează n acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează n acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Marcaje

Marcaje

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •