http://inforor.com/fenomenul-dacic-i...ltura-dacilor/

Fenomenul dacic ia amploare internaţională: Zeci de mii de oameni sunt interesaţi de cultura dacilor

La Vatican există multe documente care, dacă ar fi desecretizate, ar valida principiile şi convingerile societăţii noastre şi i-ar face pe romni să nţeleagă că aparţin unui neam strălucit, cu regi străluciţi, cum au fost Burebista şi Decebal, şi că trecutul lor, ca neam, este eroic şi demn de laudă.
n ultimii 15 ani, att pe plan intern ct şi pe plan internaţional, a crescut foarte mult interesul pentru cultura dacilor, nu doar pentru aurul lor. Astfel, an de an, tot mai mulţi oameni din ţară sau din afara Romniei sunt mai interesaţi de ceea ce au reprezentat dacii şi Dacia, n urmă cu mai bine de peste 2000 de ani. Au fost create, nfiinţate tot mai multe asociaţii şi ligi interne şi internaţionale, care au drept scop studierea dacologiei.

Acum, există mii, zeci de mii de susţinători ai curentului dacic, att n ţară, ct şi peste hotare, afirmă preşedintele Dacia Revival Internaţional Society, dr. Napolen Săvescu, din SUA, unde funcţionează o puternică organizaţie de susţinere, cercetare ştiinţifică şi prezentare a adevărului despre daci. Această simpatie, susţinere şi interes sunt completate de cercetări tot mai intense pentru scoaterea la lumină a adevărului istoric despre cultura dacică şi rolul acesteia n spaţiul carpato-danubiano-pontic.

Interesul uriaş, n creştere continuă, pentru cultura dacilor, se manifestă nu doar n rndul specialiştilor şi cercetătorilor ştiinţifici, ci şi n rndul simplilor cetăţeni, constatndu-se că, n ultima vreme, mulţi romni din ţară sau de peste hotare nu doar că sunt adepţi susţinători ai acestui curent, ci şi-au luat şi nume dacice, iar unii dintre ei s-au declarat de origine zamolxiană.
Pe de altă parte, există tot mai ulte voci avizate ale unor specialişti n cercetarea acestui fenomen, care consideră că ar trebui editate manuale de istorie dacică, care să fie studiate n şcolile romneşti pentru ca, astfel, copiii să poată nvăţa şi cunoaşte adevărurile istorice despre cultura strămoşilor lor daci.
Dacia Revival Internaţional Society organizează cea de-a XV-a ediţie a Congresului Internaţional de Dacologie 2014, cu tema Dacologia la George Coşbuc . Lucrările Congresului vor ncepe la Oradea, n ziua de 18 iulie 2014, n Sala Filarmonicii de Stat şi vor continua n sălile Hotelului Continental Forum de pe malul Crişului.
Scopul acestei manifestări, ca de altfel şi al celorlalte congrese similare desfăşurate anii anteriori, este acela de a releva rolul primordial al strămoşilor noştri daci n făurirea istoriei poporului nostru, sesiunile şi programele asociate Congresului acoperind multiple aspecte ale istoriei dacilor. Aceste variate oportunităţi de schimb intelectual vor marca stadiul actual al cercetărilor şi vor sugera direcţiile lor viitoare, dnd, n acelaşi timp, att cercetătorilor consacraţi, ct şi celor mai tineri, un forum n cadrul căruia să-şi prezinte lucrările.
Programul ştiinţific al Congresului de Dacologie de la Oradea se va desfăşura pe următoarele secţiuni: Dacologia la George Coşbuc, Dacii n conştiinţa lumii şi Anul Brncoveanu, anunţă Dacia Revival Internaţional Society.
Avem o singură istorie şi acea istorie trebuie dezvelită şi apreciată, afirmă dr. Napoleon Săvescu, preşedintele Societăţii Internaţionale Dacia Revival, n interviul pe care mi l-a acordat n exclusivitate.
Domnule dr. Napoleon Săvescu, Societatea Internaţională Dacia Revival al cărei fondator şi preşedinte sunteţi, a ajuns deja la al XV-lea Congres de Dacologie.Care a fost evoluţia acestei societăţi n timp, cum s-a dezvoltat şi n ce măsură a reuşit să-şi atingă scopurile pentru care a fost nfiinţată?
Dr. Napoleon Săvescu:- Societatea Internaţională Dacia Revival (Renvierea Daciei) a pornit de la ideea care mă stăpnea de mult, şi anume că noi, neamul romnesc, avem rădăcini puternice n cultura materială şi spirituală a dacilor, adevăraţii noştri strămoşi. Am citit tot ce era scris despre trecutul nostru şi am ajuns la concluzia logică: NU ne tragem din romani, ci avem obrşia n măreţii daci. Spre bucuria mea, am aflat că nu sunt singurul care gndeşte aşa, şi atunci, n 1992 , am nfiinţat societatea pentru a avea un cadru organizat de cercetare. S-a dovedit că am avut dreptate. Acum există mii, zeci de mii de susţinători ai curentului dacic att n ţară, ct şi peste hotare.
Am observat, n ultimul timp, pe canalele de comunicare modern, un tot mai mare interes, atracţie din partea multor persoane, din diferite colţuri ale lumii nu doar din Romnia, un interes n creştere pentru cultura şi istoria dacilor, nu numai pentru aurul lor. Ct de mare este interesul pentru studierea fenomenului dacologiei n rndul romnilor, dar n special al străinilor?
Dr. Napoleon Săvescu:- Aici se impune o precizare. Interesul pentru studierea dacologiei, ştiinţă al cărei nume i l-a dat societatea noastră, este constant ascendent. Numeroşi cercetători străini din Statele Unite, din Marea Britanie, din Bulgaria, din Franţa au declarat, pe baza dovezilor oferite de numeroase săpături arheologice, că geto-dacii au fost primii care au avut o civilizaţie avansată şi că romanii s-au desprins din geto-daci, inclusiv lingvistic. Pare şocant pentru cine nu a studiat acest fenomen istoric, dar documentele stau mărturie pentru afirmaţia mea. Apreciem faptul că mass-media din Romnia este tot mai interesată de istoria noastră străveche şi că prezintă la posturile de televiziune aspecte concludente n acest sens. De asemenea, att n ţară, ct şi n străinătate, s-au nfiinţat asociaţii şi ligi care promovează dacismul, fapt mbucurător şi pe care-l salutăm.
Dacă pentru romni este de nţeles interesul pentru istoria şi civilizaţia dacică, ce i atrage pe străini spre această cultură?
Dr. Napoleon Săvescu: Dorinţa de a spune adevărul. Nu există o mai mare satisfacţie pentru cercetători, mai ales pentru cei din străinătate, dect să descopere adevărul şi să-l proclame lumii ntregi. Din păcate, la noi, această dorinţă este, ncă, n stare latentă.
n ultima vreme, se observă că n Romnia, există oameni care şi doresc să fie şi se declară de religie zamolxiană. Ct de viabil ar fi şi ce şanse are zamolxianismul ntr-o zonă n care au pătruns puternic, rupnd din ortodoxie, numeroase religii de tip nou, multe dintre ele recunoscute oficial de statul romn, care vor fi predate n şcoli, ncepnd din anul şcolar 2015-2016?
Dr. Napoleon Săvescu: - Religia este o opţiune spirituală personală. Nimeni nu este obligat să adere la o religie, la un cult religios sau la altul. Zamolxianismul a fost religia dacilor şi noi trebuie măcar s-o cunoaştem. Părerea mea? Fiecare om are dreptul de a adera la o credinţă sau de a fi ateu. Nu cred că elevii ar trebui forţaţi să nveţe preceptele Bibliei sau ale altei credinţe. Dacă există, credinţa vine din interior, nu poate fi forţată.
Avem o măreaţă istorie străveche şi elevii, dacă o studiază, se vor mndri cu ea Dr. Napoleon Săvescu
După anii mulţi de comunism, dar şi cei din postcomunism, n care istoria dacilor nvăţată la şcoală a fost predată trunchiat, falsificată şi ntr-o oarecare măsură, ca apendice sau instrument de manipulare, credeţi că ar trebui scrise şi editate manuale adevărate de istorie dacică şi predată n şcoli?
Dr. Napoleon Săvescu:- Fără ndoială. Orice naţie trebuie să-şi cunoască originea. Noi avem o măreaţă istorie străveche şi elevii, dacă o studiază, se vor mndri cu ea. Manualele şcolare sunt, n cel mai bun caz, lacunare şi neadevărate, ca să nu spun că informaţiile despre daci sunt, practic, inexistente. Aceasta este o mare greşeală care trebuie eliminată. Adevărul nu face rău nimănui. Iar studierea istoriei Daciei Mari va aduce mndrie n sufletul oamenilor.
Ce noutăţi şi propune să aducă n atenţie al XV-lea Congres de Dacologie, programat n această lună la Oradea?
Dr. Napoleon Săvescu: - Principala temă a Congresului din acest an se referă la dacismul poetului George Coşbuc. Apoi există lucrări ştiinţifice despre martiriul lui Constantin Brncoveanu şi aspecte deosebit de interesante despre ultimele descoperiri n domeniul scrierii strămoşilor daci. Congresul se desfăşoară n plen, n prima zi, n 18 iulie, şi pe secţiuni, n ziua următoare.
Care sunt principalele subiecte fierbinţi de abordare a specialiştilor dacologi n acest an?
Dr. Napoleon Săvescu: Subiectul fierbinte al dacologilor a fost şi rămne continuarea cercetărilor. Nu se ştie niciodată ce se poate scoate la vedere din adncurile pămntului acoperit de istorie. Insistenţa specialiştilor se axează pe necesitatea unei mai mari deschideri, a unei mai intense prezentări a rolului major al dacilor n făurirea fibrei noastre biologice şi, implicit, a istoriei noastre. Din acest punct de vedere, mass-media are un cuvnt important de spus.
Credeţi că o cunoaştere mai bună, mai profundă, mai amplă a civilizaţiei şi istoriei dacice, de ct mai mulţi romni, ar putea avea şi un impact n privinţa evoluţiei societăţii romneşti, ncepnd cu clasa politică, ntr-o perioadă critică pentru Romnia, att pe plan intern ct şi internaţional?
Dr. Napoleon Săvescu:- Politica nu trebuie să aibă niciun amestec n prezentarea istoriei. Din păcate, se ştie foarte bine că interesele politice au dictat, de-a lungul secolelor, de foarte multe ori, felul n care am fost prezentaţi ca popor. Limba noastră era, cnd esenţialmente de origine latină, cnd de origine slavă, cnd de altă origine, n funcţie de momentul politic şi de conjuncturile internaţionale. n contextul critic actual, cunoaşterea originii noastre dacice ar contribui substanţial la insuflarea mndriei naţionale. Noi nu suntem urmaşii Romei, noi nu suntem urmaşii cotropitorilor mercenari veniţi de la Roma, noi am fost aici, pe acest pămnt, am fost aici dintotdeauna. Şi avem cu ce să ne mndrim. Aceste aspecte ar trebui cunoscute de oameni.
Ct de bine mai sunt păzite, descoperite şi utilizate şi ce importanţă mai au marile secrete ale dacilor ntr-o lume a mondializării, pe de o parte, şi segregării etnice, religioase şi culturale pe de altă parte?
Dr. Napoleon Săvescu: La Vatican există multe documente care, dacă ar fi desecretizate, ar valida principiile şi convingerile societăţii noastre şi i-ar face pe romni să nţeleagă că aparţin unui neam strălucit, cu regi străluciţi, cum au fost Burebista şi Decebal, şi că trecutul lor, ca neam, este eroic şi demn de laudă.
Pentru viitor, care sunt proiectele Societăţii Internaţionale Dacia Revival şi dacă, n timp, realitatea, evoluţia şi dinamica politică, socială, culturală internă şi internaţională au determinat schimbarea şi adaptarea scopurilor acestei organizaţii n comparaţie cu anii trecuţi?
Dr. Napoleon Săvescu: Avem numeroase proiecte referitoare la promovarea mai accentuată a valorilor şi a civilizaţiei dacilor la nivel naţional. Revista noastră, Dacia Magazin va continua să prezinte rezultate ale cercetărilor iar la congresele noastre vom dezbate subiecte care interesează ntreagul popor romn. Avem o singură istorie şi acea istorie trebuie dezvelită şi apreciată.
Multe dintre preocupările şi realizările noastre pot fi cunoscute prin accesare la dacia.org şi pe Facebook. Filiala din New York a societăţii Renvierea Daciei este foarte activă, membrii şi simpatizanţii societăţii se ntrunesc n fiecare lună şi, sub tema generală Aspecte referitoare la daci şi nu numai, dezbat subiecte despre istoria noastră dacică străveche, dar şi probleme ale Romniei contemporane.
Important pentru noi este efortul nobil de a continua cercetările, de a proclama originea dacică a neamului nostru şi de a o face cunoscută şi apreciată n rndul oamenilor. Acesta este scopul major al societăţii noastre căruia ne dedicăm cu consecvenţă.
Vă mulţumesc şi vă urez succes la Congres!
Sursa: adevarul.ro/cultura/istorie


bureistacultura dacilordacidacologiedecebal