Edgar Cayce despre Terapia prin culoare (Universul lui Edgar Cayce, vol I)
Căci, în lumea materială, aşa cum ştim, vibraţia este însăşi esenţa culorii. În calitate de culoare, în calitate de vibraţie, ea ajunge la conştiinţă, datorită acestor diverşi centri glandulari, aşa cum poate simţi prin propria experienţă individul aflat în meditaţie şi chiar prin percepţii foarte exacte. Aşa cum furia este roşie sau tristeţea e albastră...
Totuşi, în tonurile lor, în nuanţele lor, influenţele lor, fiecare este folosită în mod diferit, după gradele de experienţă a unui individ.
În continuarea lecturii se dau culorile care corespund fiecărui centru glandular: roşu corespunde gonadelor, oranj corespunde celulelor Lyden (sau Leydig), galben plexului solar, deci suprarenalelor, verde timusului, albastru tiroidei, indigo glandei pineale, violet pituitarei. Fiecare din aceste culori poate, în funcţie de individ, să pară "cenuşie", nuanţele închise corespunzînd vibraţiilor celor mai joase, sau strălucitoare şi clară, corespunzînd în partea de sus a gamei unei evoluţii armonioase apropiate de perfecţiune. Şi cum se folosesc culorile pentru a vindeca? Iată
cîteva cazuri.
Culorile au o mare influenţă asupra entităţii în special cele care nu sînt prea puternice, violetul, ultravioletul, unele tonuri de verde, movul, rozul, [...] Tonurile pastel, cele pe care le considerăm spirituale, vor influenţa mai mult entitatea. Şi cînd ea va fi pe punctul de a se îmbolnăvi; aceste nuanţe dulci îi vor calma durerile, acolo unde medicina va eşua.
Purtaţi direct pe corp mov, albastru lavandă şi obiecte strălucitoare; adăugaţi o anumită muzică armonioasă [...]. Aceste vibraţii vor restabili puţin cîte puţin starea normală, mentală şi fizică, dacă se perseverează totuşi în tratament.

https://www.facebook.com/pages/Terap...=photos_stream