Elena Latan

[latan.elena]

"Am întrebat soarele dacă mă cunoaște și el mi-a răspuns răsărind..." .





"Relaxează-te, adună-te, împinge orice alt gând departe de tine. Lasă lumea din jurul tău să se estompeze în indistincte."

Italo Calvino

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=vWM9DkA3F7E




Niciodată să nu miști sufletul fără trup, nici trupul fără suflet, pentru ca,
apărându-se reciproc, aceste două părți să-și mențină echilibrul și sănătatea.

Platon




„Viitorul înseamnă să pierzi ceea ce ai acum și să vezi născut ceva ce nu ai încă.”

Haruki Murakami

[latan.elena]

“Singurul lucru care ne îngăduie să privim fără dezgust lumea în care trăim este
frumusețea cu care anumiți oameni o recreează, din timp în timp, pornind de la haos:
tablourile pe care le pictează, muzica pe care o compun, cărțile pe care le scriu și viața
pe care o trăiesc. Dintre toate operele, cea mai frumoasă este o viață bine trăită. Aș
zice chiar opera de artă prin excelență”.

Radu Beligan




Pentru a avea relații autentice, constructive cu ceilalți, este necesar să deveniți indivizi.
Deveniți indivizi, aprofundându-vă autocunoașterea și rămânând fideli regulilor voastre
interne, codului personal de valori, stilului vostru. Trebuie să-ți lași singularitatea să iasă
la iveală, chiar și cu prețul de a părea excentric. Aceasta este modalitatea de a scăpa de
conformismul rampant, de masificare și de acceptarea modelelor comportamentale predefinite.

Italo Calvino - Baronul din copaci



"În viață lucrurile trec mereu, ca într-un râu. Chiar și cele mai dificile lucruri care par imposibil de depășit,
și într-o clipă le găsești în spatele tău și trebuie să mergi înainte. Lucruri noi te așteaptă."

Niccolò Ammaniti

[latan.elena]

''Aș vrea să intru în firele unui radio
Și să zbor peste acoperișurile orașelor
Întâlnesc expresiile dialectale
Amestecă-mă cu mirosul de cafea
Opreste-te pe nasul bătrânilor în timp ce ei citește ziarele
Și cu praful viselor zboară și zboară
În răcoarea stelelor, și mai departe

Visuri
Tu visezi
În marea
viselor

Aș vrea să încerc cerul ca rândunelele
Și din când în când oprește-te ici și colo
Să am un cuib sub acoperișuri la proaspăt din arcade
Și ca ei, când e seară, închid ochii cu simplitate
Aș vrea să-mi urmăresc fiecare bătaie a inimii
Să înțeleg ce se întâmplă înăuntru și ce o mișcă
De unde vine această durere ciudată din când în când
Aș vrea să înțeleg, pe scurt, ce este iubirea
Unde este luată, unde este dată''

[latan.elena]

April a venit dulce, ca o binecuvântare,
iar când vremea era prielnică, era atât de frumos
că a devenit imposibil să nu te simți diferit,
nefiind emoționat și mișcat.

Elizabeth von Arnim




În fiecare seară, cerul scrie versuri în toate limbile lumii și le numim apusuri.

Massimo Lo Pilato

[latan.elena]

Orice ai face, nu te gândești niciodată la ce vor spune alții, urmărește-te doar pe tine, pentru că doar tu în
felul tău mărunt știi ce este bine și ce este rău, fiecare are propriul punct de vedere, nu uita niciodată, învață
să te distingi, pentru a ieși în evidență din mulțime, nu permite niciodată nimănui să te catalogheze drept o
clonă a altcuiva, ești special pentru că ești unic, nu uita niciodată asta.

Richard Bach din „Pescărușul Jonathan Livingston”

[latan.elena]

Orice s-ar întâmpla,
zilele rele trec
la fel ca toate celelalte.

William Shakespeare



“O parte din timp ne este răpită, alta ne este sustrasă, alta se scurge.
Dar cea mai urâtă pierdere este aceea datorită neglijenţei. Şi dacă vei
voi să bagi de seamă vei vedea că cea mai mare parte a vieţii noastre
o pierdem făcând ce nu trebuie, o mare parte nefăcând nimic, întreaga
viaţă, făcând altceva.”

Seneca

[latan.elena]

Marea lecție de la adevărații mistici este că sacrul este în obișnuit,
că se găsește în viața de zi cu zi, în vecinii, prietenii și familia, în curtea din spate.

Abraham Maslow




„Amintiri cu adevărat frumoase trăiesc și strălucesc pentru totdeauna,
pulsand dureros odată cu trecerea timpului.”

Banana Yoshimoto

[latan.elena]

Iubirea-i o ispitire de înec, o tentaţie de adâncime. Prin aceasta seamănă morţii. Aşa se explică de ce sentimentul sfârşitului
îl au numai naturile erotice. Iubind, scobori până în rădăcinile vieţii, până în prospeţimea fatală a morţii. Nu sunt fulgere ca
să te lovească în îmbrăţişări, iar ferestrele dau spre spaţiu pentru a te putea arunca prin ele. Este prea multă fericire şi prea
multă nefericire în suişurile şi scoborâşurile iubirii şi inima e prea îngustă dimensiunilor ei.

Emil Cioran

[latan.elena]

După atâta
ceață,
una
câte una stelele
se dezvăluie

Respir
prospețimea
cu care îmi lasă
culoarea cerului
Mă recunosc ca o
imagine
trecătoare
Luat într-o
plimbare nemuritoare.

Giuseppe Ungaretti




NOAPTE BUNA !



Ollie Taylor Photography