Elena Latan

[latan.elena]

Buna dimineata,Soare,buna dimineata,Viata !













Dragos Asaftei
Rasarit in inima Bucovinei (Paltinu, jud. Sucea

[latan.elena]

Copilăria este inimă tuturor vârstelor. – Lucian Blaga



Copilăria este primăvară tinereții. – Alexandru Gh. Radu



Copilăria e o stare fără vârstă, ea ține de infinit, este singură felie care topește întregul univers înconjurător, vârstă în care nu spaimele de moarte îl macină pe om, ci spaimele de care se înfioară și gâzele, parte și ele din acest întreg fabulos numit natură. Copilăria este seismograful care anunță cutremurele intime de mai târziu; în funcție de ea, omul se comportă într-un anumit fel când e matur, și nu altfel.
Petre Sălcudeanu

[latan.elena]

Cele mai frumoase zile din viaţă sunt cele pe care le închidem în cripta amintirilor.
Garabet Ibrăileanu



Fiecare secundă nouă
este un jaf al amintirii.
Nichita Stanescu



O să-ți spun ceva, gândurile nu sunt niciodată sincere. Emoțiile, sunt.
Albert Camus

[latan.elena]

''Fii ca Soarele în ce priveşte harul şi mila. Fii ca noaptea şi acoperă greşelile altora. Fii ca apa în generozitatea sa. Fii ca moartea în ce priveşte furia şi mânia . Fii ca Pământul de modest. Apari aşa cum eşti. Fii aşa cum apari.''
Rumi



Să poți când nu mai poți și să te-nduri să poți
abia atunci îți este drag de tine, deci de alții
abia atunci poți să mângâi
nemângaiat.

Nichita Stanescu-"Îndurarea"


https://www.facebook.com/mihailescu....19526178849883

Dan Cristian Mihăilescu

[latan.elena]

Sensul iubirii (1960)

„Sensul iubirii” a fost cartea cea mai minunată din viaţa mea. În primul rând, pentru că ea a apărut foarte târziu. A fost un debut târziu. În al doilea rând, pentru că nu a fost un debut adevărat. În clipa în care ea mi-a apărut, era mult mai puţin talentată decât îmi imaginam eu că sunt. Şi era mult mai puţin adevărată decât puteam eu să o fac. Dar, în fine, a fost un act de crispare. Orice debut este întrucâtva şi un act de crispare.
Eh… „Sensul iubirii” este ca şi primul sărut, într-un fel,… absolut stângaci şi fără consecinţe.

-Nichita Stănescu, cf. unui interviu, TVR.



Invidios pentru cuvintele de dragoste
pe care știi să le spui,
pentru dunga primăverii
mai arcuită-n ochii tăi căprui,
iată, ți-am adus cireși
și căpșuni, și gutui,
și roșcove, și prune gâtlane,
și moșmoane…
Și, dacă-ai ști,
pletele tale răsuna cum
ar lovi mijlociul și inelarul
în depărtare inele
și eu am trecut doar să-ți spun
că am să-ți mai aduc și izmă
și zmeură și brad și lalele
și mușcate
și anotimpurile toate…

Nichita Stanescu

Mai mult:
Sensul iubirii (1960) – Pentru Nichita

[latan.elena]

"Omul este o carte unică. Nu se lasă prinsă în mână şi răsfoită de către oricine. El este autorul care se deschide şi se lasă citit în faţa cui doreşte, arată paginile pe care le doreşte, când doreşte. El spune şi se auto-comentează. Iar aceste cărţi, se ştie, sunt toate diverse, fiecare scrise într-un singur exemplar. Aceste documente umane îşi arată secretul lor doar în faţa acelora care stau în faţa lor în linişte şi cu modestie."
Giuseppe Colombero



„Nimeni nu este perfect şi
oricine doreşte să schimbe ceva la el însuşi.”
Julia Jones



„Respectul este abilitatea de a vedea o persoană aşa cum este, de a fi conştient de individualitatea sa unică. Respectul înseamnă grija ca cealaltă persoană să crească şi să se dezvolte aşa cum este ! ”
Erich Fromm


























Vladimir Kush Artist Page https://en.wikipedia.org/wiki/Vladimir_Kush

[latan.elena]

POEMA

Poema ce-o visez trăsare
De mult în sufletul deschis
Oricărui răsărit de soare
Și-oricărui început de vis.

Poema visului mă doare
Că nu se poate-n ac urzi,
Cum se urzește-n fir de floare
Pe o mătase-n zori de zi.

Poema o visez ș-o caut
În toate cărțile cu nume,
Ușoară ca un ghiers de flaut
Și numeroasă ca o lume.

Poema mi-o găsii culcată
Într-o copaie, din pridvorul
Colibei noastre, legănată,-
Cîntînd o mierlă - cu piciorul.

Tudor Arghezi

[latan.elena]

Frunze - Mircea Ivănescu

aş vrea să mă aşez pe marginea trotuarului,
să aştept să se facă noapte la capătul străzii – singurătatea
mea de acuma mai are
ceva la fel cu cea din copilărie,
când nu ştiam că trece pentru totdeauna
vremea? nu se poate răscumpăra
cu nimic vremea de atunci? nu mai rămâne
adevărat nici un gest, chiar aşezat
pe stradă cu capul în mâini?
şi lumina, care se spulberă pe obiecte,
şi obiectele se fac frunze,
şi se fac frunze.

[latan.elena]

Toiag de inger-Vasile Voiculescu

Imbatranesc. Destinul mi-e insa tot copil;
Istet sa prinza pasari si sa doboare poame
Arunca lesne painea la caini si cand i-e foame
Intinde mana goala spre-arhanghelul Gavril.
Hoinar prin codrii lumii, nu tii cu el la mers,
Dar n-are spor, ci cata comori peste coclaur,
In pietre sparte vede scantei de-argint si aur
Si-n orice suferinta, samanta unui vers.
Satul de slova neagra, cu degetul condei,
Izvoade noi de stele si flori vrea sa dezlege.
Si-ades se pleaca-n tina cu frica si culege
Porunci de mult uitate in urme vechi de zei.
In van ii spui de moarte, de Domnul Sabaot,
Zambind curat ca unul ce nu-si stie pacate,
El se si vede-n ceruri, mai mare peste toate,
Ca-si ia toiag de inger si umbla raiul tot.
Cu Domnul la masa

Mancand, crezui ca te supar cu lacomia
Si-mi pedepsii in ajunari pacatosul pantec.
Pe urma, ca nu-ti place jocul, bucuria:
M-am cernit si-am sugrumat orice cantec.
Tu insa, neintrerupta Bucurie si Festine,
Tu, Domnul marelui praznic al vietii, ne dai povata:
Cine nu ospateaza singur, ci necontenit impreuna cu Tine,
Transfigureaza orice imbucatura in adevarata viata!
Prapastia

Cei ce inca Te cauta deznadajduiti, zic
Ca intre Tine si noi netrecute prapastii strajuiesc.
Multi, intorsi din cale, te tagaduiesc.
Cati Te-au aflat zambesc si nu spun nimic.
Doamne, unde incep abisurile acele?
Ce drum s-apuc, oricat de lung?
Nu crut nimic, numai s-ajung,
La marginea Ta, sa m-arunc in ele.
Deodata, o spaima ma tine,
O banuiala strivitor de grea:
Prapastiile Tale incep chiar din mine,
Dintru-nceput deschise in inima mea.

[latan.elena]

"Doamne, aștept , poate începe să coboare în mine mult râvnitul Tău soare
Lumina mântuitoare".
Vasile Voiculescu



''Pe oameni ii cunoști după cuvinte, pe unii după culoare , iar pe alții, după soare .
Pun soare în tot ce fac.
Si-n uimire , si-n iubire .''