Elena Latan

[latan.elena]

"Am întrebat soarele dacă mă cunoaște și el mi-a răspuns răsărind..." .





Asemenea ciclamenilor, supraviețuiește frigului, transformând lunile întunecate și ostile
ale iernii în cei mai fideli aliați ai înfloririi tale. Prin urmare, îndoiți toate previziunile atunci
când nu sugerează nicio posibilitate de victorie în noapte. Și, în așteptarea noii zile, apără-ți
inima de disperare, pentru a o preda frumuseții florilor, credinței lor de nezdruncinat în lumină
și în viața care se deschide și se întoarce mereu: aceasta este urarea tuturor prietenilor acestei pagini!

Massimo Recalcati

[latan.elena]

Să calci ușor când treci prin iarbă-n zori!
În rouă-s lacrimile ce s-au strâns
Din ochii celor duși făr-a fi plans
Și care azi s-au preschimbat în flori.

Omar Khayyam





Este o bucurie să vezi atât de multe ramuri
foarte verde în vânt și multe flori
dominator, înfloritor, este o mare bucurie
pentru că în sânge există și primăvară.

Cesare Pavese

[latan.elena]

Am fost un pom zăbavnic… târziu am răsărit…
Nu m-au cruțat nici grindini, nici secetă-ndelungă,
Mi-s crengile sucite și cresc pipernicit
Iar biata rădăcină, căznindu-se s-ajungă
În lutul gras și reavăn, prin pietre-a sfredelit.
Dar astăzi, peste vremuri, rodesc… Prin mii de pori,
Din fund amara mâzgă suind, se îndulcește
Și-a soarelui lumină o plăsmuiește-n flori:
Azi visul rădăcinii pe ramuri strălucește,
Voios stă rodul ciucur și-ncet se pârguiește…

….Și-ncovoiat sub pârgă, aștept culegători.

Vasile Voiculescu

[latan.elena]

Romulus Vulpescu poet, scriitor, traducător, regizor de teatru, actor, politician,
născut în 5 aprilie 1933 la Oradea, și stins la București pe 18 septembrie 2012
la vârsta de 79 de ani. A fost căsătorit cu cunoscuta prozatoare Ileana Vulpescu

Wikipedia



„Eu consider că bine, nimeni nu-şi poate alege destinul - important este pentru mine să am o activitate culturală,
în general. Nu e important ca eu să rămân ca un mare sau un bun poet sau gazetar sau regizor, ci să fi fost un ferment cultural.”


Romulus Vulpescu în interviu (7 aprilie 2010)

[latan.elena]

Eșecul face parte din viață. Dacă nu greșești nu vei învăța... și dacă nu înveți nu te vei schimba
niciodată. Lasă-ți picioarele să te conducă, unde te va duce inima. Acceptă ce este, eliberează-te
de ceea ce a fost, crede în ce va fi. Nu-ți face griji referitor la ceea ce a fost până acum, gândește-te
doar la, ceea ce se va întâmpla... și nu renunța niciodată. Amintește-ți mereu, că de obicei pe inel,
ultima cheie, este cea care deschide ușa....

Morgan Freeman

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=XHVTKy1cmuc&t=1s




DESPRE SENECTUTE, CU DRAG

”Greșit se spune că tinerețea este mai aproape de viață, căci între ea și viață nu intervin decepțiile, experiențele, construcțiile mentale care caracterizează maturitatea. Dimpotrivă, tinerețea aduce cu sine un milion de superstiții, de idei bine mistuite, de sugestii și iluzii - pe care le interpune întotdeauna între ea și viață. Un contact direct cu viața nu-l poate da decât maturitatea, și perfect numai bătrânețea. Nu începi să trăiești real decât în jurul vîrstei de 40 de ani. Până atunci nu trăiești decât în gesturi, în intenții, în nostalgia viitorului și amintirea trecutului”
Mircea Eliade, ”Despre tinerețe și bătrânețe”

Sună mai bine „senectute” decât „bătrânețe”, nu-i așa? Oricum suntem îngrijorați de ea, mai mult sau mai puțin declarat, mai mult sau mai puțin conștient, mai mult femeile decât bărbații…Are și o Zi Internațională dedicată, 1 octombrie, declarată astfel de O.N.U încă din 1991. Asimilată cu Ziua Bunicilor sau a Pensionarilor. O zi în care putem acorda puțin timp de reflecție unei periaoade a vieții prin care trecem cu toții, indiferent de câte ori am citi basmul ființei – „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”, pe care ni-l traduce în termeni filozofici Constantin Noica.

Senectutea ne face să ne amintim de Cicero și de Seneca, filozofii care încercaseră, în Antichitate, să-i dezlege misterul și să lase vorbă întregii umanități că nu e nimic de speriat, e o fază absolut normală, biologică, imanentă, prezentă în existența tuturor organismelor vii.

„Trebuie să rezistăm în fața bătrâneții, dragi Lelio și Scipione, să compensăm neajunsurile ei cu puterea conștiinței,să ne împotrivim ca unei boli, luând în seamă cât mai mult sănătatea, să facem exerciții fizice, cu moderație însă;beți și mîncați atâta cât să vă recăpătați puterile, nu să le doborâți.Și, de asemenea, nu vă gândiți numai la trup, ci mai mult la spirit și la suflet, pentru că și ele îmbătrânesc, vezi bine…Și atunci când vorbi despre oameni naivi, uituci sau leneși,aceștia nu suferă de acele defecte provocate de bătrânețe,ci de o vârstă apatică, slugarnică și dormitândă…”, spune Seneca.

Dacă stăm să citim tot ce se scrie despre bătrânețe, toate sfaturile care ni se dau spre a prelungi cât mai mult vioiciunea vieții, vedem că am putea fi atât de ocupați de a ne îngriji încât nici n-am avea timp să ne întristăm prea mult. Cu asta să-și bată capul poeții și filozofii, nu-i așa?
„Mai curând bătrânețea decât moartea este în contrast cu viața. Bătrânețea este parodia vieții, în vreme ce moartea transformă viața într-un destin, o menține într-un fel, dându-i o dimensiune absolută. Moartea îndepartează timpul.„, spunea Simone de Beauvoir, și, cu adevărat, a trece cu fruntea sus prin anii din urmă, ce aventură provocatoare, dătătoare de energie ar putea fi!
Și încă ceva: bătrânețea înseamnă înțelepciune: „Viața ar fi infinit mai fericită dacă ne-am putea naște la vârsta de optzeci de ani și ne-am apropia treptat de cea de optsprezece ani.„, zicea Mark Twain, anticipând ideea filmului ” The Curious Case of Benjamin Button”, al cărui trailer vi-l las aici, cu recomandarea de a-l vedea neapărat!
Pentru că nu mi-am propus să analizez bătrânețea exhaustiv, ci doar să vă provoc la reflecție, iată un fragment din Sabato, care asimilează această vârstă retrăirii acelor experiențe decisive care ne-au marcat existența. Se spune că înaintea morții, cei care urmează să plece revăd filmul întregii lor existențe, dar aceea nu este, pesemne, decât derularea pe viteză rapidă a peliculei, neavând nicidecum farmecul acela dulce-amar al amintirilor, recuperate cu încetinitorul pe acea enormă pânză a sufletului, peste care s-au așternut, ca pe un palimpsest, toate speranțele, întâmplările sau catastrofele prin care am trecut.
„Pe măsură ce ne apropiem de moarte, ne apropiem şi de pământ şi nu de pământ în general, ci de bucăţica aceea (infimă, dar atât de jinduită) de pământ unde ne-am petrecut copilăria, unde ne-am trăit jocurile şi magia, irecuperabila magie a copilăriei care nu se mai întoarce. Şi atunci ne aducem aminte de un copac, de chipul unui prieten, de un câine, de un drum prăfuit în toropeala după-amiezii de vară, de ţârâitul greierilor, de un pârâiaş. Lucruri de astea. Nu sunt lucruri mari, ci lucruri mărunte şi extrem de neînsemnate, dar care, în clipa dinaintea morţii, dobândesc o grandoare de necrezut, mai ales atunci când, în ţara asta de emigranţi, omul ca va muri se poate apăra doar cu amintirea, atât de incompletă, atât de transparentă şi de puţin carnală a unui copac sau a unui pârâiaş din copilărie; căci nu sunt despărţiţi numai de timp ci şi de vaste oceane.” („Despre Eroi și Morminte”, Ernesto Sabato)

O ALTFEL DE ABORDARE DESPRE SENECTUTE

Unii aleargă atât de mult în viață după lucruri efemere și nefolositoare – dar producătoare de plăceri sporadice, încât uită să mai trăiască. Stau mereu cu ochii în ograda celuilalt și vânează tot ceea ce are altul, pentru că nu-i ajung propria nimicnicie și propriul nenoroc… uitând că Dumnezeu există pentru a face roata rotundă, ci nu pătrată. Timpul nu iartă, iar vremea fiecăruia trece ireversibil – atâta doar că pentru unii bătrânețea e o vârstă a împlinirii și a conjugării active a verbului, pentru alții motiv de măcinare neîncetată a eșecurilor dintr-o viață măruntă, trăită pe contul altora.
În loc de încheiere, s-o ascultați pe Simone de Beauvoir, o audiție care poate declanșa în fiecare dintre noi acea scânteie a înțelegerii profunde a vieții și a curgerii ei neîntrerupte. Pentru că lupta cea mai frumoasă și mai dificilă totodată o ducem cu Timpul. Și da, ne putem bucura de bătrânețe dacă am știut să prețuim viața, pentru că numai astfel vom avea ce rememora la asfințit. Ne putem bucura de viață datorită realizărilor noastre și datorită celor care ne-au fost aproape de-a lungul ei. Ne putem bucura de vârsta de argint datorită iubirii și prezenței ei neștirbite în fiecare clipă.

sursa:https://bel-esprit.ro/despre-senectute/

[latan.elena]

''Cristalele sunt ființe vii la începutul creației.''

„Într-un cristal avem dovezi clare ale existenței unui principiu de viață formativ și,
deși nu putem înțelege viața unui cristal, acesta este totuși o ființă vie.”

Nicola Tesla


Amazing Natural Citrine Crystal from the Congo.



Fantastic “Rose” Azurite From Santa Rosa, Zacatecas, Mexico



Check Out This Stunning Fluorite Slice.



Fantastic Indicolite with Rose Quartz from Parun Mine, Nuristan, Afghanistan



Amazing Natural Butterfly Jasper from Indonesia.



Stunning tri-color Calcite display piece from Mexico.



Absolutely Gorgeous piece of Chrysocolla & Malachite



.Iron coated amethyst From Bulgaria



A Rose Quartz Hearts pink palette At the Denver gem show.
Geology Wonders

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=CsOf2K7mkvE&t=13658s
https://www.youtube.com/watch?v=tSevt6Y2s9g




„Destinul este ca inima: este în noi din prima clipă.”




''Nu ne vindecăm niciodată de ceea ce ne lipsește, ne adaptăm,
ne spunem alte adevăruri. Coexistăm cu noi înșine, cu nostalgia vieții.''

Margaret Mazzantini

[latan.elena]

Dacă cauți o comoară trebuie să o cauțiîn locurile mai puțin vizibile,
nu o cauți în cuvintele oamenilor,
ai găsi doar vânt.
Căutați-o adânc în sufletul
celor care știu să vorbească doar cu tăceri.


Ar trebui să-mi cer scuze pentru că am crezut mereu că nu am fost niciodată suficient.

Suntem flămânzi de tandrețe, într-o lume în care totul abundă suntem săraci în acest sentiment care este ca o mângâiere pentru inima noastră. Avem nevoie de aceste mici gesturi care ne fac să ne simțim bine... tandrețea este o iubire dezinteresată și generoasă, care nu cere altceva decât să fie înțeleasă și apreciată

Uneori, tăcerea spune ceea ce inima ta nu ar avea niciodată curajul să spună.

Încearcă să te accepti așa cum ești. Nu te schimba pentru a le face pe plac altora. Cine te iubește îți va mângâia nesiguranța. Cine vrea să fie lângă tine se va ghemui în faldurile sufletului tău. Fii mereu tu însuți. Fă-ți un cadou adevărat, rămâi așa cum ești.

Sunt alături de tine în fiecare clipă care vrea să ne despartă și eșuează.

A iubi înseamnă a risca să fii respins.
A trăi înseamnă a risca să mori.
A spera înseamnă a risca să fii dezamăgit.
A încerca înseamnă a risca eșecul.
Asumarea riscurilor este o necesitate.
Doar cei care îndrăznesc să-și asume riscuri sunt cu adevărat liberi.

Alda Merini

[latan.elena]

Eclipsa de Soare din 8 aprilie 2024
























So MoulNATIONAL GEOGRAPHIC