Elena Latan

[latan.elena]

"Am întrebat soarele dacă mă cunoaște și el mi-a răspuns răsărind..." .





''Că să poţi visa că zbori, trebuie să ai nemărginire în suflet.''

Octav Bibere

[latan.elena]

"Sufletul omului nu este altceva decât un paradis... Nimic nu se poate compara
cu marea frumuseţe şi capacitate a unui suflet; oricât de ascuţite ar fi minţile voastre,
ele sunt incapabile să se înţeleagă pe ele sau să-l înţeleagă pe Dumnezeu, întrucât,
aşa cum El ne-a spus, El a creat în noi propria Lui imagine şi asemănare."

Maica Tereza

[latan.elena]

Umbra lui Dumnezeu - Lucian Blaga

Umbra lui Dumnezeu e tot ce vezi,
ce-n spațiu se desparte și s-adună,
pământ e ea, și prund și undă,
un drum cu călătorul dimpreună,
fântână-adăpostind o lună.

Umbra lui Dumnezeu e mai vârtoasă în lumină,
mai grea ca alte umbre. Și nu-ți scapă.
Și poți s-o strângi sub chip de holdă și grădină.
Și poți s-o bei în chip de apă.


Dan Cristian Mihăilescu

[latan.elena]

Fericirea este un șoc.
Vine la tine când te aștepți mai puțin și poate când meriți mai puțin.
Fericirea este făcută din nimic. Ca fluturii ăia pe care îi prindeți de aripi
și apoi îi dați drumul și rămâneți cu praf de aur pe degete...
Ai grijă pentru că fericirea, uneori, a trecut pe lângă tine și nu ți-ai dat
seama. Am fost fericit pentru câteva clipe și pentru lucruri inexplicabile.
Cândva când la țară, citronela mi-a intrat în nas, plămâni și am vrut să cânt cu voce
tare și mi-am simțit ființa în armonie cu universul,cu imensul neant din interiorul
căruia eram fericit să mă pierd..

Andrea Camilleri

[latan.elena]

''Vor fi momente în viața ta când instinctele tale îți vor spune să faci ceva care îți sfidează logica,
îți perturbă planurile și poate părea nebunesc. Când vine acel moment, fă-o. Ascultă-ți instinctele
și ignoră toată rămânerea. Ignora logica, ignora așteptările, ignora complicațiile și și dă-i drumul! "

Judith McNaught.




Respiră adânc și lasă-te transportat în „Aquaballet”, un spectacol fascinant de Marianne Aventurier. Această dansatoare acvatică autoproclamată și-a îmbinat pasiunile pentru ocean, animale și dans pentru a crea această etapă uluitoare de artă subacvatică.
Filmat în Polinezia Franceză, alături de partenerul ei de viață, fotograful Alex Voyer, acest film este un tribut poetic adus vieții marine și o realizare a visului lui Aventurier de a crea un balet cu aceste creaturi magnifice. Adăugând un alt strat emoțional acestei performanțe este coloana sonoră incredibilă și emoționantă a compozitorului și pianistului Stephane Lopez.

Diatomée

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=l3ELdJfKf4k




Dragostea nu este un sentiment de a trece,
Ca respirația bălsamoasă a unei zile de vară;
Nu este - nu poate fi - dat deoparte;
Nu este un lucru de uitat sau de ascuns.
Se agață de inimă, ah, vai de mine!
Cum iedera se agață de stejarul bătrân.

Dragostea nu este o pasiune a mucegaiului pământesc,
Ca o sete de onoare, sau faimă sau aur:
Căci când toate aceste dorințe s-au stins,
Dragostea profundă și puternică a unei zile mai strălucitoare,
Deși hrănită în secret, consumă cu atât mai mult,
Pe măsură ce rugina lentă mănâncă până la miezul fierului

Charles Dickens-Lucy's Song in The Village Coquettes

[latan.elena]

"Toți avem defecte. Toată lumea începe ca o navă impermeabilă.
Și apoi se întâmplă evenimente, suntem lăsați, neiubiți, neînțeleși, neînțeleși și alții sunt pierduți,
dezamăgiți și răniți. Nava începe acum să cedeze în unele locuri. Și într-adevăr, odată ce barca ia apă,
sfârșitul este inevitabil. Când începe să plouă în interiorul mall-ului, știi că nu va fi niciodată reconstruit.
Dar între momentul în care apar crăpăturile și cel în care ne scufundăm, trece o cantitate enormă de
timp. Doar în acest interval ne percepem unii pe alții, pentru că prin fantele noastre vedem în afara
noastră și în interiorul celorlati prin ale lor.Când ne-am văzut față în față? Nu până când îți strecor
privirea prin fantele mele și eu a mea prin a ta. Anterior, ne-am gândit la ideea pe care o aveam unul
despre celălalt. Dar odată ce nava este crăpată, lumina poate intra. Și ieși afară.

John Green

[latan.elena]

Grație și Mișcare

Vali Irina Ciobanu, artista care pictează pe bucăți de piele preparate după o rețetă inspirata din tehnicile lui Leonardo da Vinci.

Vali Irina Ciobanu a transformat propriul atelier într-un laborator de alchimist, experimentând o lungă perioada de timp pentru a găsi formula perfecta, care să ofere acea trăire intensă a culorilor, dar și durabilitatea lucrării de arta. Aceasta maniera de a picta, i-a fost inspirata de o sumara descriere a tabloului lui Leonardo da Vinci, La Bella Principesa, de către Martin Kemp și Pascal Cotte în cartea cu același nume.


Visând același vis

Rețeta renascentistă a fost adaptată pentru a permite utilizarea materialelor moderne, artista apelând la mai multe tehnici (acuarelă, pasteluri de acuarelă, accente de tempera și tuș) pentru a surprinde deopotriva grația și mișcarea personajelor sale.

Prim-balerina

“Pielea este întinsă pe un șasiu de lemn cu pânză (de bumbac, preparată în prealabil) în așa fel încât pielea să fie protejată. La rândul lui, suportul de piele este preparat cu un grund pentru a-i spori elasticitatea și a-i conferi durabilitate. De asemenea, grundul pe baza de gummă arabica (substanță care se află și în compoziția culorilor) conferă o suprapunere corespunzătoare a pigmenților și păstrarea vivacității culorilor în timp. La final, lucrările sunt vernisate cu lacuri speciale care nu permit apei să acționeze asupra suprafeței pictate.” (Vali Irina Ciobanu)

Grație și mișcare

O nouă zi

Pantofii de balet

O clipă de nehotărâre

sursa:https://webcultura.ro/gratie-si-miscare/

[latan.elena]

"Să ai capacitatea de a trăi diferit, lăsându-i pe alții să trăiască
în felul lor. Acesta este cel mai greu lucru, fără îndoială. ”



În loc de perspicacitate, poate tot ce primește un bărbat este puterea de a
rătăci o vreme. Poate că singurul cadou este o șansă de a întreba,
de a nu ști nimic sigur. O moștenire de mirare și nimic mai mult.



Memoria este ultima măsură a fiecărui om, iar pentru unii, singura realizare.

W. Least Heat-Moon

[latan.elena]

Când sufletu-mi noaptea veghea în extaze,
Vedeam ca în vis pe-al meu înger de pază,
Încins cu o haină de umbre şi raze,
C-asupră-mi c-un zâmbet aripele-a-ntins;
Dar cum te văzui într-o palidă haină,
Copilă cuprinsă de dor şi de taină,
Fugi acel înger de ochiu-ţi învins.

Eşti demon, copilă, că numai c-o zare
Din genele-ţi lunge, din ochiul tău mare
Făcuşi pe-al meu înger cu spaimă să zboare,
El, veghea mea sfântă, amicul fidel?
Ori poate!... O-nchide lungi genele tale,
Să pot recunoaşte trăsurile-ţi pale,
Căci tu - tu eşti el.

Mihai Eminescu-Înger de pază