Elena Latan

[latan.elena]

"Dumnezeu este asemenea unui cerc ale cărui margini nu sunt nicăieri, iar al cărui centru este pretutindeni."

Fericitul Augustin




"Dragostea este cel mai bun răspuns le întrebările vieţii. Dragostea nu se măsoară în cuvinte, ci în fiecare zi se simte.
Înțelepciunea vieții e simplă; fă ca pe unde ai trecut să fie mai bine ca înainte!"

Hrisostom Filipescu




Muzica este vibraţia iubirii pe înţelesul fiecărei inimi.

Ioan Gyuri Pascu

[latan.elena]

„Copilăria este o țară prin care trecem fără să ne dăm seama. Ajunși la granițe, dacă te întorci,
observi peisajul, dar este deja prea târziu. Copilăria este observată doar odată ce a dispărut. ''

Viața mea cu Mozart - Eric-Emmanuel Schmitt

















Artworks. Elena Shumilova

[latan.elena]

"Oamenii destepţi se înţeleg bine între ei până la bătrâneţe, îşi descoperă unul altuia motive de admiraţie,
lucrurile se încheagă în aşa manieră încât unul fără celălalt nu poate să facă nimic. Asta e dragostea profundă
care începe din tinereţe cu atracţia fizică şi se continuă cu iubirea. Ajungi să îl iubeşti pe celălalt cu toată fiinţa ta,
respiri odată cu el, plângi odată cu el, râzi odată cu el…"

Draga Olteanu Matei








Artworks. Elena Shumilova

[latan.elena]

Exista trei feluri de suflete, trei feluri de rugi.

Prima: "Doamne sunt un arc in mainile Tale, intinde-ma caci altfel voi putrezi."

A doua: "Nu ma intinde prea tare, ca ma voi rupe."

A treia: "Intinde-ma cat poti de tare, si daca ma voi rupe, cu atat mai rau."

Nikos Kazantzakis

[latan.elena]

Până la sfârșitul zilelor mele voi fi discipol. Îmi cunosc imensa, imensa, imensa, imensa ignoranță. Ignoranța corporală și ignoranța mentală. În primul rând, nu știu ce este viața asta care îmi face inima să bată, celulele mele să se înmulțească și fixează perioada de timp în care voi exista. Care este voința care va face să crească părul și unghiile pe cadavrul meu?
De asemenea, mental, având un creier format din milioane de neuroni, câte stele pe care le vedem pe cer, nu surprind în conștiința mea decât un procent minuscul din această imensitate. Sinele meu conștient nu este conștient de puterile care stau ascunse în inconștientul meu vast. La fel ca tine și toți ceilalți, port în craniu un aliat puternic, ale cărui imense capacități nu le cunosc. Consider că creierul uman are calități pe care noi le vom putea folosi doar atunci când corpul nostru, aflat în evoluție, a devenit un organism, dotat cu noi simțuri capabile să producă modificări în materie, să depășească gravitația terestră, să prelungească durata noastră. viata cu mii de ani in plus.
La fel cum nu-mi cunosc pe deplin corpul sau mintea, nici eu nu-mi cunosc planeta. Locuiesc pe o suprafață de relativ câțiva kilometri, a cărei căldură extremă nu ne permite să pătrundem mai adânc. Unii își imaginează că în adâncurile ei există o mare, sau munți imenși, copaci gigantici, poate o rasă de monștri inteligenți, un soare mic etc. Călătoresc într-o minge grozavă care navighează cu o viteză vertiginoasă printr-un Cosmos misterios, poate infinit. La fel, lumea microscopică poate fi infinită. Oamenii de știință sunt departe de a găsi finalul problemei.
Înțelepciunea umană se bazează pe ignoranță absolută. Pot să cred într-un Dumnezeu creator, dar nu am suficiente organe cognitive ca să știu ce sau cine este. Din moment ce nu putem spune nimic despre Dumnezeu, nu știu ce suntem, sau de unde venim sau unde mergem.
Acceptând cu umilință această ignoranță, mă predau vieții indefinibile. Făcând parte din ea, trebuie să am o utilitate misterioasă, să fiu util pentru ceva. Sunt un ignorant privilegiat, fiind o parte a întregului, acel Întreg este al meu. Trebuie să învăț să mă iubesc pentru a iubi apoi întregul: Dumnezeu este al meu, universul este al meu, Pământul, planetele, soarele sunt ale mele. Al meu sunt mineralele, legumele, animalele, ființele umane. Aceasta este comoara mea, realitatea completă. Aceasta este înțelepciunea mea, să-mi cunosc ignoranța sacră, să nu încerc să fiu ceea ce nu sunt, să accept că totul este una, că trebuie să respect ceea ce sunt, să-mi respect schimbările continue, să mă nasc înseamnă să mă schimb, să mor este schimbarea, sunt o schimbare eternă și infinită, sunt Adevărul, Frumusețea, Bunătatea, Eu sunt Iubire, Eu sunt Fericirea, Eu sunt Noi, Eu sunt Zeii, Eu sunt Eu, ca tine, ca toată lumea.

Alexander Jodorowsky



Ce îţi dau ţie mie îmi dau, ce nu îţi dau fur de la mine însumi.

Alejandro Jodorowsky

[latan.elena]

„Există un exercițiu puternic, destul de simplu, pe care am început să-l folosesc acum mulți, mulți ani. Pe cine aș fi întâlnit pe drum, fie el o persoană sau o insectă, primul gând pe care mi-l asum față de acest punct: „Îți doresc fericire!”. Dar cel mai important, că această idee a fost într-adevăr prima, „Îți doresc fericire”. Se schimbă complet ceea ce se întâmplă între tine și acea persoană. Spun asta din experienta personala. Uneori este foarte dificil când întâlnești inamicul când te trezești față în față cu o situație dificilă neașteptată. Și în acest moment ai ocazia de a crea mai mult spațiu în jurul tău. Vedeți cum apare această emoție negativă și, înainte de a vă „supra”, aveți timp să o convertiți. Vedeți totul așa cum este: aceasta este ignoranță evidentă; furia – nu acea alta, ca ignoranta din partea mea, din partea lor. Transformă-l, dă-i drumul, transformă-te în dragoste. 'Vă doresc fericire.' Încearcă și vezi cât de mult se va schimba totul în viața ta.”

Gere adaugă: „….Dar realitatea este că ne putem schimba. Ne putem schimba pe noi înșine. Ne putem răzgândi. Ne putem schimba inimile. Și, prin urmare, universul se schimbă.”

sursa:https://www-dalailamafilm-com.transl...o&_x_tr_pto=sc

[latan.elena]

N-am alergat niciodata dupa cuvinte,
Tot ce-am cautat
Au fost umbrele lor
Lungi, argintii,
Târâte de soare prin iarba,
Împinse de luna pe mare;
Nu am vânat niciodata
Decât umbrele vorbelor –
E o foarte iscusita vânatoare
Învatata de la batrâni
Care stiu
Ca din cuvânt
Nimic nu e mai de pret
Decât umbra
Si nu mai au umbra
Cuvintele care si-au vândut sufletul.

Ana Blandiana

[latan.elena]

Craiasa din povesti Mihai Eminescu Neguri albe, stralucite Naste luna argintie, Ea le scoate peste ape, Le intinde pe campie; S-adun flori in sezatoare De painjen tort sa rumpa, Si anina-n haina noptii Boabe mari de piatra scumpa. Langa lac, pe care norii Au urzit o umbra fina, Rupta de miscari de valuri Ca de bulgari de lumina. Dandu-si trestia intr-o parte, Sta copila lin plecata, Trandafiri arunca rosii Peste unda fermecata. Ca sa vad-un chip se uita Cum alearga apa-n cercuri, Caci vrajit de mult e lacul De-un cuvant al sfintei Miercuri; Ca sa iasa chipu-n fata, Trandafiri arunca tineri, Caci vrajiti sunt trandafirii De-un cuvant al sfintei Vineri. Ea se uita...Paru-i galben, Fata ei lucesc in luna, Iar in ochii ei albastri Toate basmele s-aduna.

[latan.elena]

Fiecare dintre noi crede că avem multe căi și putem alege singur.Dar poate că ar fi fost
mai corect să spunem că visează la momentul alegerii. Așa a fost și pentru mine.
Dar acum știu. Știu asta atât de clar încât pot să o pun în cuvinte. Calea este întotdeauna
hotărâtă, dar nu în sens fatalist. Respirația noastră continuă, privirile, zilele care se succed
sunt cele care o decid în mod natural.

Banana Yoshimoto



Unele lucruri sunt frumoase pentru ceea ce sunt.
În acel moment precis.
Indiferent dacă durează minute, ore, zile sau luni, nu contează.
Nu sunt frumoși pentru ceea ce ar putea deveni.
Pentru locul din care vin.
Sunt frumoși acolo, în acel moment pentru că sunt așa.
Suspendat. Tocmai atins.

Jorge Luis Borges
​



„Zăpada este cel mai frumos simbol al tăcerii.
Până și păsările tac când cade.
Ezităm să strigăm, deoarece această tăcere este un dar din cer. Zăpada este pură gratuită.
Cade, se transformă, egalizează, liniștește, împodobește și îmbracă cel mai mic obiect.
Cea mai proastă scurgere are o frumusețe efemeră.
Zăpada încurajează încetineala.
O încetineală minunată.
Șoferii încetinesc, oamenii stresați ai orașului reînvață gesturile de precauție. Te face
să redescoperi joaca, bucuria copilărească, spiritul copilăriei, puștiul aflat în spatele tău, chiar și la nouăzeci de ani...
Dorința de singurătate poate oferi ceea ce zăpada ne oferă gratuit: o redescoperire a timpului, a tăcerii, a frumuseții lucrurilor.”

Guy Gilbert

[latan.elena]

''Ţie îţi este dat, Doamne, să iei parte la bucuria acestui ritm?
Să te confunzi, să te pierzi, să te sfarmi
în vârtejul acestei imense transfigurări?
Toate lucrurile se grăbesc, fără răgaz, fără a se uita înapoi,
fără ca nicio putere să poată opri ceva în loc –
toate lucrurile se grăbesc.

Potrivindu-şi pasul cu ritmul acestei neobosite muzici,
fiecare anotimp soseşte dansând, apoi trece mai departe –
culori, sunete şi parfumuri îşi varsă nemărginitele cascade
în această supraabundenţă care se cheltuieşte şi renunţă
la ea însăşi şi moare în fiecare clipă."

Rabindranath Tagore




Ora ceaiului cu Jupiter. ✨

Prietenul meu și șoferul local, Elmer, și cu mine ne luăm ceva timp pentru a bea o ceașcă după o noapte grozavă
pe Salar de Uyuni, ca oglindă. Lumina dintre cupe este un vehicul îndepărtat - pur noroc!


https://www.facebook.com/photo.php?fbid=921706845983935&set=pb.100044338843 845.-2207520000&type=3

NOAPTE BUNA !


Paul Zizka Photography