"Am întrebat soarele dacă mă cunoaște și el mi-a răspuns răsărind..."
„Într-o zi primăvara m-a surprins ca zâmbea pe toate câmpurile din jur”.
Antonio Machado
''Există în interiorul nostru o lume a gândurilor, a sentimentelor şi a puterii, a luminii şi a frumuseţii.
Deşi este invizibilă pentru ochiul liber, forţele care acţionează în ea sunt atotputernice.''
Charles F. Haanel
Ultima modificare făcută de latan.elena; 03.05.2023 la 15:28.
" Durata medie a unei îmbrățișari între două persoane este de 3 secunde. Dar cercetătorii au descoperit ceva uimitor. Când o îmbrățișare durează 20 de secunde, produce un efect terapeutic asupra corpului și minții.
Motivul este că o îmbrățișare sinceră produce un hormon numit "oxitocina", cunoscut și sub numele de hormonul iubirii.
Această substanță are multe beneficii asupra sănătății noastre fizice și mentale, ne ajută, de altfel, să ne relaxăm, să ne simțim în siguranță și să ne relaxăm temerile și anxietatea, fiecare dată când iei o persoană în brațele tale,cand legeni un copil, cand mangai un caine sau o pisica, cand dansezi cu partenerul tau, cand ti un prieten de dupa umeri
Astăzi, ia pe cineva în brațele tale timp de 20 de secunde, fă acest simplu cadou....."
Nicole Bordeleau
„Fiecare zi a vieții este unică, dar avem nevoie de ceva care să ne atingă care să ne amintească de asta.
Nu contează dacă obținem rezultate sau nu, dacă arătăm bine sau nu, până la urmă, lucrul esențial,
pentru majoritatea noi, este ceva ce nu se vede, ci este perceput în inimă.”
Haruki Murakami
Frică – de Khalil Gibran
Se spune că înainte de a intra în mare
un râu se ȋnfioară de frică.
Se uită înapoi la calea pe care a parcurs-o,
dinspre vârfurile munților,
lungul drum sinuos ce traversează păduri și sate.
Și în fața lui,
el vede un ocean atât de vast,
ȋncȃt dacă intră acolo,
nu aduce nimic altceva decât dispariția lui pentru totdeauna.
Dar nu există altă cale.
Râul nu se poate întoarce.
Nimeni nu se poate întoarce.
Să te întorci este imposibil în existență.
Râul trebuie să-și asume riscul
pătrunderii în ocean
pentru că numai atunci va dispărea frica,
pentru că acolo râul va ști
că nu este vorba despre dispariția în ocean,
ci de a deveni oceanul.
„Asprimea acestor vremuri nu trebuie să ne facă să pierdem tandrețea inimii”.
Singurătatea este pentru mine o sursă de vindecare care face ca viața mea să merite trăită.
Vorbirea este adesea un chin pentru mine și am nevoie de multe zile de tăcere pentru a-mi reveni din inutilitatea cuvintelor.
Carl Gustav Jung
Legenda valului și a mării
Într-o zi valul a întrebat deodată marea: - Mă iubești?
Și marea fără nicio ezitare i-a răspuns:
- Binele meu este atât de puternic încât de fiecare dată când te îndepărtezi spre pământ te trag înapoi ca să te iau înapoi în brațele mele. Fără tine viața mea ar fi lipsită de sens. Aș fi o mare plată, fără emoție. Tu ești esența existenței mele
Valul a fost fericit, foarte fericit într-adevăr. În brațele iubitei sale mări. Se învârtea, părea că zboară de fiecare dată, un spectacol extraordinar rezervat mării sale, momente unice pentru a face fiecare zi prețioasă. Onda și-a interpretat baletele plutind cu miile ei de acrobații și de fiecare dată marea o lua înapoi, cu brațele ei mari, pentru a o aduce înapoi în sine.
Se spune că într-o noapte luna a luminat lumea, iar valul alb încet, într-un dans infinit, s-a strecurat între luare și eliberare, cu marea care se temea că nu o va putea lua, și-a întins brațele savurând ritmul emoțiilor, mici detalii care fac lucrurile prețioase, simbol al artei sentimentelor.
Mare cântă continuu și dansează cu și pentru Onda, în spatele fiecărui pas de dans se află un sens foarte profund, un sens real. În fiecare zi în pașii lor continuă să păstreze devalorizarea în care este scris adevărul... dar pentru a-i înțelege trebuie să ai cheia!
Valul și marea sunt încă acolo, în jocul infinit al emoțiilor. Și se prefac că va fi ultima dată când valul va pleca spre pământ, să nu se mai întoarcă niciodată, dar apoi, până la urmă, e mai puternic pe toată nevoia de a reveni. Ecoul cântecului mării răsună neîntrerupt zi de zi iar Onda, sufletul său pereche, dansează mereu pași noi, pași ai unui dans care are origini arhaice retrăgând constant ritmul vieții. Legenda povestește visul unei iubiri concrete și palpabile, povestește visul unei iubiri fără sfârșit.
Dacă ar fi să vă dau un sfat, v-aș spune: nu vă lăsați intimidați de părerile altora.
Deoarece doar mediocritatea caută confirmare, asumă-ți riscurile și fă ce vrei.
Paulo Coelho
https://www.youtube.com/watch?v=DK-m_uHF-6E&t=40s
„Puțini sunt conștienți de vremurile excepționale pe care le trăim... puțini, dar suficient pentru a se ajuta pe ei înșiși și întreaga om
Ei sunt cei pe care Evangheliile și filmele precum "Matrix" îi numesc Aleși, adică cei care caută adevărul.
Aleșii se simt diferit de la naștere, nu se adaptează la "realitatea" acestei lumi, ar vrea să o schimbe dar nu știu cum să o facă
Să rămâi blocat pe calea evoluției este prin forță o „schimbare”, care devine de fapt tu însuți. Este Ființă, cu alte cuvinte: reflectarea mesajului genetic al lumii în toată integritatea sa.
Cu toate acestea, „ca să obții calea” Morpheus spune că „a ști nu este suficient”. Trebuie să deschidem ușa interioară, să spargem acea barieră care este frica de a fi diferiți și, prin urmare, nu este acceptată de alții.
Aleșii sunt puțini, dar nu foarte puțini.
Poate câteva milioane sau zeci de milioane.
Împrăștiat ca sarea pe toată planeta, scufundat în "realitatea" familială și socială care neagă tot ce aud Aleșii.
Provocarea este să crezi în tine, să îndrăznești, să fii diferit, să-ți respecți propriile abilități, să-ți dezvolți talentele, să nu te adaptezi sistemului care organizează fiecare moment al așa zisei „viață”.
Aleșii sunt „enzime” unei transformări globale care va permite tuturor libertate, prosperitate, unitate și comuniune cu Natura. "
Giuliana Conforto
Noaptea trecută, în timp ce dormeam
Noaptea trecută, în timp ce dormeam,
am visat — o eroare minunată! — că în inima mea
izbucnește un izvor . Am zis: De-a lungul cărui apeduct secret,O apă, vii la mine, apă a unei noi vieți pe care n-am băut-o niciodată?
Noaptea trecută, în timp ce dormeam, am visat — o eroare minunată! — că am un stup aici în inima mea.
Și albinele aurii făceau faguri albi și miere dulce din vechile mele eșecuri.
Noaptea trecută, în timp ce dormeam,
am visat — o eroare minunată! —
că un soare de foc luminează
în inima mea.
Era foc pentru că simțeam
căldură ca de la o vatră,
iar soarele pentru că dădea lumină
și îmi dădea lacrimile în ochi.
Noaptea trecută, în timp ce dormeam,
am visat — o eroare minunată! —
că Dumnezeu îl aveam
aici în inima mea.
''Ieri am visat că îl vedeam Pe Dumnezeu şi că-i vorbeam; şi am visat că-s ascultat... Apoi visam că am visat.''
Antonio Machado
Omul nu poate inceta sa viseze niciodata. Visul e hrana sufletului asa cum mancarea e hrana trupului. De multe ori, de-a lungul existentei noastre, ne vedem visele naruite si dorintele frustrate, dar trebuie sa continuam sa visam, altfel sufletul moare.
Paulo Coelho
Momentan sunt 87 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 87 vizitatori)
Permisiuni postare
Răspunde cu citat
Marcaje