Buna dimineata,Soare,buna dimineata,Viata!
“Binecuvântată fie această zi, fie ca eu să o fac specială în vreun fel.
Binecuvântată fie viaţa mea, fie ca eu să o tratez cu dragoste şi grijă.
Binecuvântaţi să fie toţi oamenii, fie ca eu să văd bunătatea în fiecare.
Binecuvântată fie natura, fie ca eu să îi observ frumuseţea şi minunăţiile.
Binecuvântat fie adevărul, fie ca el să-mi fie mereu cel mai bun prieten.”
Charlotte Davis Kasl
Cătălin Urdoi
Noiembrie
Lumea-i obosită, anul-i bătrân,
Frunzele palide sunt bucuroase să moară...
Sara Teasdale
Și avem atât de greu să fim fideli celorlalți.
Ne este frică să nu fim înțeleși greșit, să părem fragili, să nu
ajungem la mila celor din fața noastră.
Nu ne expunem niciodată.
Pentru că ne lipsește puterea de a fi bărbați,
cea care ne face să ne acceptăm limitele,
care ne face să le înțelegem, dându-le sens și transformându-le în energie, în forță.
Iubesc simplitatea care vine cu smerenia.
Îmi plac vagabonzii.
Îmi plac oamenii care știu să asculte vântul pe piele,
să simtă mirosurile lucrurilor,
să-și capteze sufletul.
Cei care au carnea în contact cu carnea lumii.
Pentru că există adevăr acolo, există dulceață, există sensibilitate, există încă iubire.
Alda Merini
Ultima modificare făcută de latan.elena; 02.11.2022 la 13:40.
Dacă întâlnești un munte, ai mai multe opțiuni.
Poți urca și trece în cealaltă parte.
Poți să îl ocolești.
Poți săpa sub el.
Poți zbura peste el.
Poți să-l arunci în aer.
Poți să-l ignori și să te prefaci că nu e acolo.
Poți să faci cale întoarsă spre locul din care ai venit.
Sau poți să rămâi pe munte și să-l faci casa ta...
Vera Nazarian în „Calendarul perpetuu de inspirație”
Green Roofs Everywhere Grafarkirkja, the oldest Turf roof church in Iceland. 17th-century chapel at Gröf in Höfđaströnd in North-Iceland.
Ceea ce rămâne în viață nu sunt darurile materiale, ci amintirile momentelor trăite care te-au făcut fericit.
Averea ta nu este închisă într-un seif, ci în mintea ta. Și în emoțiile pe care le-ai simțit în sufletul tău.
Alda Merini
''Într-o zi, un bărbat l-a întrebat pe un bătrân care a fost cel mai mare dar pe care l-a primit.
Bătrânul s-a uitat la el, a zâmbit și i-a răspuns, sensibilitate!
Pentru că te face să iubești, să zâmbești și să te bucuri, să plângi și să suferi și chiar îți poate frânge inima până la moarte.
A întrebat tânărul – și de ce ar trebui să fie un cadou?
Bătrânul a răspuns – pentru că fără sensibilitate nu vei înțelege niciodată profunzimea unei emoții!
„De cele mai multe ori numim „întuneric” lumina pe care ochii noștri nu o pot vedea.
Numim „durere” plăcerea pe care nu o atingem, „ura” dragostea pe care nu o putem oferi,
„război” pacea pe care nu o avem și „a avea” tot ceea ce ne împiedică să fim”.
Fedör Dostoievskij - Frații Karamazov
Vita con Lloyd
„În această perioadă vreau doar să stau în întuneric, Lloyd”
„Dorință legală și sănătoasă, domnule”
— Dar nu ai fost un mare iubitor de lumină și de aer liber?
„De fapt, domnule, cred că uneori este necesar să te refugiezi în întuneric pentru a lupta cu întunericul”
— Și funcționează, Lloyd?
"Sigur domnule. Cele mai bune lumini se ascund adesea în întuneric "
„Ca zorii de la sfârșitul nopții”
„Așa, domnule. Exact așa.”
"Dacă caracterul unei persoane este o complexitate de imagini, atunci pentru a te cunoaște trebuie să mi te imaginez, să-ți absorb imaginile. Pentru a păstra legătura cu tine, trebuie să mențin un interes imaginar nu în procesul relației noastre sau sentimentele mele față de tine, ci în imaginile pe care mi le imaginez despre tine. Contactul prin imaginație produce o intimitate extraordinară. Când imaginația este intens concentrată pe caracterul celuilalt (... ), dragostea va urma în curând. "
James Hillman, „Puterea caracterului”
Léa Roche paintings
Cu muzica-mi legam rănile.
O fâșie din Bach îmi bara pieptul
împiedicând durerea
să facă flori monstruoase-n văzul lumii.
Răcoarea mozartiană-mi umplea ochii,
înlocuindu-mi lacrima,
iar la-ncheietura mâinii îmi susurau
brățările lui Debussy.
Cu muzică mă vindecam —
dar mă răneam cu muzică
dacă fluviile sângelui meu amorțeau
și gerul inerției îmi scria pe retină
flori palide, frunze opace.
Și tot în muzică înfășurată
m-am deprins să plec la luptă,
desfășurând-o apoi ca pe un steag
care-mi păstrează forma.
Nina Cassian
”Necazul este că nu poţi şterge nimic din ce s-a petrecut în viaţa ta. Tabloul rămâne aşa cum a fost pictat.
În literatură, scriitorul poate să renunţe la porţiuni care nu sunt în armonie cu întregul, dar viaţa păstreaza totul, nimeni nu poate înlătura un singur rând măcar.”
Maitreyi Devi
Ultima modificare făcută de latan.elena; 03.11.2022 la 03:00.
"In liniste, una cate una, pe infinita miriste a cerurilor,
Infloreau frumoasele stele, florile de nu-ma-uita ale ingerilor."
Henry Wadsworth Longfellow
“De frigul culorilor, ne îmbrăcăm în lumină şi singura haină adevărată a noastră e străfundul ochiului nostru.
În rest suntem goi sau în dezbrăcare…”
Nichita Stanescu
Momentan sunt 15 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 15 vizitatori)
Permisiuni postare
Răspunde cu citat
Marcaje