Buna dimineata,Soare,buna dimineata,Viata!
''Floare galbenă în câmpie,
Drăgaica e o poezie,
Pentru văz, pentru miros,
Pentru românul frumos
Şi la minte sănătos.Sânziene din poveşti,
Culese sub braţ de noapte,
Vrăjite de voci şi fapte,
În cântece descântate
Şi pe case aruncate,
Cruci la porţi pentru cei hoţi,
Ocrotiţi românii toţi!Sânziene mult sfinţite
Harurile v-arătaţi,
Vrăjile le îngenunchiaţi,
Fetele le măritaţi,
Pentru zile înfrăţite,
Cu datini împodobite''
Valeria Mahok
In cultura populara, Sanzienele sunt niste fete frumoase, care traiesc indeobste prin paduri sau pe campii, cel mai adesea, jucand.
"Ele sunt socotite zane ale campului, dand puteri deosebite florilor si buruienilor, astfel incat acestea, in preajma sarbatorii de pe 24 iunie, devin plante de leac. Nu intamplator, dupa sarbatoarea Sanzienelor, toate plantele dau indarat, adica nu mai cresc deloc", a spus Marcel Lutic, muzeograf în cadrul Muzeului Etnografic al Moldovei.
Fata de iele si rusalii, sanzienele sau dragaicele sunt binevoitoare fata de om, ajuta la rodirea plantelor si copacilor, a vietuitoarelor in general. Totuşi, sanzienele se razbunau amarnic daca ziua nu le era respectata.
"Se spune ca ar fi de ajuns ca oamenii sa le nesocoteasca ziua, actiunile lor benefice transformandu-se radical, aceste zane devenind surate bune cu inraitele iele sau rusalii. Astfel, pedeapsa favorita a sanzienelor pentru femeile care nu tineau sarbatoarea de pe 24 iunie era pocirea gurii, in timp ce alte pedepse infricosatoare ii asteptau pe barbatii care jurasera stramb, despre sanziene stiindu-se ca sunt mari iubitoare de dreptate“, a mai spus Marcel Lutic.
Practic, ziua de 24 iunie, este dedicata iubirii si belsugului, iar pentru a marca aceste momente, ne-am gandit sa adunam 10 citate superbe din Mircea Eliade si opera lui, Noaptea de Sanziene.
1. Destinul este acea parte din Timp in care Istoria isi imprima vointa ei asupra noastra. De aceea trebuie sa-i rezistam, sa fugim de el, sa ne refugiem in Spectacol.
2. Toti suntem nemuritori. Dar trebuie sa murim intai.
3. Daca nimic nu e real, daca totul e o creatie gratuita si absurda, ca intr-un mare vis, un joc iresponsabil repetandu-se la infinit, existenta noastra n-ar mai avea nici o semnificatie si nicio valoare. Am fi definitiv pierduti.
4. Nu poti iubi niciodata doi oameni in acelasi timp. Iubesti pe rand, cand pe unul, cand pe altul.
5. Te-am iubit asa cum m-ai iubit si tu, ca un nebun, ca un strigoi, fara sa inteleg ce fac, fara sa inteleg ce se intampla cu noi, de ce am fost ursiti sa ne iubim fara sa ne iubim, de ce am fost ursiti sa ne cautam fara sa ne intalnim.
6. Dupa o anumita varsta, toti oamenii au impresia ca au naufragiat, ca si-au ratat viata, ca au trait o viata idioata, absurda - o viata care nu putea fi a lor, care nu putea fi decat viata altuia. Pentru ca avem o parere prea buna despre noi insine si nu putem crede ca daca am fi trait intr-un adevar viata noastra, ea ar fi putut fi atat de idioata.
7. Dar ce poate insemna o iubire? Cat poate ea dura? Nimic nu dureaza in lumea asta; totul trece, totul se preface, totul moare ca sa se nasca din nou, altfel, in alta parte, cu alti oameni.
8. Binele facut la nevoie ti-l rasplateste inzecit Dumnezeu cand nici cu gandul nu gandesti.
9. S-ar putea intampla fel de fel de miracole. Dar trebuie sa te invete cineva cum sa le privesti, ca sa stii ca sunt miracole. Altminteri, nici macar nu le vezi. Treci pe langa ele si nu stii ca sunt miracole. Nu le vezi.
10. A nu mai avea timp inseamna a fi rezolvat toate problemele, a trai intr-un perfect echilibru.
Bonus:
11. Suntem pacaliti; ni se spune ca a mai trecut o jumatate de ora, sau ca e sase - ca si cum asta ar avea vreo importanta. Important e faptul ca Timpul nostru, asa zis al Vietii, e un Timp al Mortii.
Sursa:http://metropotam.ro/La-zi/10-citate...art7094497845/
Ultima modificare făcută de latan.elena; 24.06.2021 la 12:02.
SOARELE SI LUNA IN MITOLOGIA ROMANEASCA
Soarele este Personificarea astrului zilei dedicat marilor divinitati ale omenirii: Zeus, Shiva, Craciun, Mithra, Iisus.
La vârsta senectutii de 365 zile (366 în anii bisecti, Soarele.moare si renaste printr-un substitut al sau la solstitii sau echinoctii. În spiritualitatea româneasca Soarele are trasaturi fizice si calitati umane:Cand se scoala dimineata, Soarele e vazut ca un copil de sapte ani. Pana seara capata o barba alba, pana la brau. Maica-sa il scalda in lapte dulce si iar se face copil. Soarele e om. In mare, unde se duce noaptea, are sotie. Luna a vrut sa-l ia de barbat, dar Soarele s-a temut de arderea lumii. Inclinatia erotica a Soarelui si relatia incestuoasa cu Sora Luna sunt motive frecvente in legendele, basmele si baladele romanesti.Uneori, Soarele este barbat insurat cu Luna, pe care o intalneste numai in noptile cand aceasta se primeneste si nu apare pe Cer. Alteori sunt frati. Iar Soarele trebuia sa ii indeplineasca anumite dorinte fantastice pentru a se casatori:
- un pod de arama peste Marea Neagra
- o manastire dincolo de pod
- o scara de fier pana la Cer
“Frate, fratioare, / Puternice Soare, / Spune mie: / Cine-a cunoscut / Cine-a mai vazut, / Cine-a auzit/ Cine-a pomenit, /Sa ia sor’ pe frate / Si frate pe sor’ porneste hotarât spre cununie.Uneori ii opreste Dumnezeu si ii arunca in parti separate ale cerului. De atunci ei se cauta cu dor, dar nu se mai pot intalni.
ZEITELE SOARELUI
Sa ne gandim la zeita soarelui Amaterasu la japonezi. Cei doi zei primordiali, Izanagi si Izanami se vor uni dupa crearea lumii. Apoi s-au casatorit si au avut copii care sa locuiasca pamantul. Primul copil a fost o fata de nespusa frumusete. Zeii au decis ca era prea frumoasa sa locuiasca in Japonia, asadar au asezat-o pe cer si a devenit Soarele (unul din putinele exemple in mitologie unde zeul soarelui este feminin). A doua fiica, Tsuki-yami, a devenit Luna, iar al treilea fiu, Sosano-wo, a fost trimis in mare, unde crea furtunile. Mai tarziu, primul lor copil, Amaterasu, a avut un fecior ce a devenit imparatul Japoniei. Toti imparatii pretind ca au aceasta descendenta divina.Popoarele indo-europene vedeau in Soare principiul masculin.Dar exista si popoare ca slaveau si adorau in Soare principiul feminin. Mai exista zeitati solare ca Bast si Hathor la egipteni, zeita Aditi la hindusi, zeita Aine si Brigid la irlandezi. Apoi o avem pe zeita Olwen la gali ca “roata soarelui”, Pattini care este caldura soarelui in Sri Lanka, Sunna zeita soarelui la nordici, Solntse la slavi, Uelanuhi la indienii cherokee, Wurusemu – zeita soarelui la hititi.Insasi Marea Mama devine Soarele la aborigenii australieni.In unele civilizatii antice, luna era barbat, iar soarele femeie, precum Shamash la babilonieni.
Alte zeitati importante ale soarelui:
- zeita hititilor Hepa, zeita a Soarelui, consoarta unui zeu al vremii, similara cu Arinna (Hebat) in Siria
- Shemesh/Shapesh, zeita Soarelui in Ugarit
- Sol (Sunna), zeita Soarelui la nordici, conduce un car tras de cai
PREOTESELE SOARELUI
VECHII DACI
In aria carpato-balcanica, preotesele solare aveau multe denumiri, intre care: Ama-Zones „Femei Frumoase”, Sin-Tiana „Femei Fermecate”, Zan-Tiala „Zanele Soarelui” si Mainades „Dansatoarele”. In arta sacra a tracilor, aceste preotese erau reprezentate indeosebi ca dansatoare, prinse in joc ca in celebra „Hora de la Frumusica”. De la geto-daci, ele au patruns in mitofolclorul nostru sub numele de Sanziene, Frumoase, Minunate, Doamne, Dragaice etc.De la ceremonialul alegerii marii preotese a Soarelui, careia tracii ii spuneau si Thraeki-dica „Binecuvantata” (cf. rom. drag; a zice), au mostenit romanii obiceiul numit Dragaica.
Continuare:Zeitele Soarelui si Preotesele Soarelui | Mythologica.ro
24 Iunie, Sânzienele - Ziua Universală a Iei
La blouse roumaine
Azi sărbătorim pentru a noua oară consecutiv, Ziua Universală a Iei, o celebrare a IEI şi a cămăşii tradiţionale, oriunde s-ar afla pe Planetă. IA este o adevărată matrice culturală, un simbol al identităţii şi creativităţii spaţiului românesc, care dăinuie din timpuri străvechi.
Ziua Universală a Iei este celebrată odată cu Sânzienele /Drăgaica şi Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, în apropierea datei Solstiţiului de Vară în emisfera nordică.
Ziua Universală a Iei a fost iniţiată de comunitatea La Blouse Roumaine pe 7 ianuarie 2013 şi a devenit în scurt timp un eveniment global, sărbătorit pe 6 continente, în peste 50 de ţări.
Să aveți o sărbătoare binecuvântată!
''Unde se nasc lucrurile pretioase? Intotdeauna in locurile cele mai obisnuite: pe terenuri bogate in umilinta, in inimile pline de tandrete.''
G. Pannia
Ultima modificare făcută de latan.elena; 24.06.2021 la 16:19.
https://www.facebook.com/gorneanuiul...04138416551896
De Ziua Universală a IEI, CREART prezintă publicului scurtmetrajul realizat de Iulia Gorneanu - autor – „SânzIEne. Sărbătoare și veșmânt”, prin care celebrează IA, aducând în prim plan importanța acesteia, dar și semnificațiile, tradițiile și ritualurile de Sânziene. Scurtmetrajul relevă parcursul costumului tradițional feminin care a tradus statutul social al femeii și relația ei cu lumea înconjurătoare, văzută și nevăzută, încă din cele mai vechi timpuri. Bluza tradițională românească pentru femei sau „Cămașa cu altiță” este un brand de țară care constituie o permanentă sursă de inspirație prin motivele ce-i compun universul plin de semnificații. IA este o piesă valoroasă a portului popular, un simbol al culturii noastre, care transcende timpul și spațiul, fiind un etalon al măiestriei și înclinației spre frumos, mereu actuală. Mulțumim Ministerului Afacerilor Externe pentru iniţiativa de a promova, pe plan internațional, sărbătoarea tradițională de Sânziene și Ziua Universală a IEI, prin difuzarea în online a scurtmetrajului „SânzIEne. Sărbătoare și veșmânt”, pe paginile de social media ale misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României în străinătate.
#ZIUAUNIVERSALĂAIEI #IA #SÂNZIENE
Dacia Edenica
IA - RUGĂCIUNE. IA – TAINĂ A SUFLETULUI
Am scris mai demult că straiele ţăranului român nu sunt îmbrăcăminte ci odăjdii.
Apare acum o postare a doamnei Marinela Ch Mih care confirmă această interpretare:
Etnograful, folcloristul, dar şi preotul Simion Florea Marian, afirma că ia s-a născut din rugăciune: „În timpul lucrului, femeile spuneau o rugăciune: «Cămara Ta, Mântuitorule, o văd împodobită. Şi îmbrăcăminte nu am ca să intru într-însa. Luminează-mi haina – taina sufletului meu! Şi mă mântuieşte, Mântuitorul meu.» Aşadar – costumul popular era taina sufletului femeii”.
Nimic mai frumos – şi mai adevărat: ia este rugăciune, ia este luminată de Mântuitorul, ia este taina sufletului celei care o face şi o va purta.
Ne uitam la ea şi nu ştiam de ce suntem atât de transfiguraţi la vederea ei, o admiram şi nu ştiam de ce ne e atât de dragă. Nu puteam pricepe de ce ea face sărbătoare din tot ce e împrejurul ei, de ce e ea o privelişte de-a pururi însorită, de ce e ea surâsul întregii firi. Şi nu ne explicam de ce e ea privită cu atâta uimire pe întreaga planetă.
Azi aflăm: ia e rugăciune; ia e taină.
***
Doamne, Dumnezeule! N-am auzit ceva mai profund, mai zguduitor, mai lumină lină decât ceea ce spune Nana Mărie când doamna Leontina Prodan vrea să-i cumpere straiele pentru a fi expuse la un muzeu:
„Într-o ladă, am văzut cele mai minunate veșminte cusute vreodată , i-am zis ,,Nană Mărie, îți dau cât ceri pe ele, că le duc la muzeul meu din Timișoara, să le vadă multă lume.”, Mi-o zis ,,Apoi, dragă, eu cu aeste mă îngrop, cum m-oi duce eu la judecată în fața lui Dumnezeu, ca să știe cine sunt?!”
Cartea ei de identitate.
Ultima modificare făcută de latan.elena; 24.06.2021 la 17:03.
Pământul e singurul loc în care se poate crea Paradisul.
Octavian Paler
„Cea mai minunată femeie din lume este cea care te iubeşte cu adevărat şi pe care o iubeşti cu adevărat. Nimic altceva nu contează.”
Mircea Cărtărescu
„Fericirea e o formă de copilărire.”
Marguerite Yourcenar
În aprilie 1940, în hotelul ,,Regina” din Nisa, Henri Matisse termina de pictat „La blouse roumaine”. Pictorul lucra la acest tablou din noiembrie 1939.
Ca inspiraţie i-a servit colecţia de ii româneşti care i-a fost făcută cadou de pictorul Theodor Pallady.
Tabloul se păstrează la Paris, în Muzeul Naţional de Artă Modernă, Centrul Pompidou.
Pe lângă „La blouse roumaine”, Matisse mai are şi alte câteva tablouri în care este reprezentată ia românească.
Tablourile lui Matisse cu ia românească aveau să-l inspire patruzeci de ani mai târziu pe creatorul de modă Yves Saint Laurent, acesta dedicând iei colecţia sa de toamnă-iarnă haute couture 1981, prezentată la Paris.
Didier Grumbach, decan la Institutul Francez de Modă, a vorbit astfel despre acea colecţie a lui Saint Laurent: „A fost, în mod clar, o poveste de dragoste. Când a decis să facă o colecţie „românească”, a fost cu totul neaşteptat. La vremea aceea locuia în Marrakesh, dar a fost oricum o dorinţă reală. S-a inspirat din ceva ce îi plăcea extrem de mult.”
Nu vi se pare drăguţ?
Celebrul Yves Saint Laurent şi-a îmbrăcat supermodele în portul tradiţional din satele noastre de pe vremuri!
Sursa:Aprilie 1940 – ia românească pictată de Matisse
„Povestea de dragoste” dintre creatorul de modă Yves Saint ...
Continuare:https://rodicacebanu.wixsite.com/cos.../henry-matisse
Ultima modificare făcută de latan.elena; 25.06.2021 la 10:25.
Momentan sunt 18 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 18 vizitatori)
Permisiuni postare
Răspunde cu citat
Marcaje