La jumătatea drumului dintre dorință și regret,
există un punct numit prezent;
Ar trebui să te antrenezi să rămâi acolo.
în echilibru, ca jonglerii.
Sylvain Tesson
La jumătatea drumului dintre dorință și regret,
există un punct numit prezent;
Ar trebui să te antrenezi să rămâi acolo.
în echilibru, ca jonglerii.
Sylvain Tesson
''Am nevoie de ceea ce este uman pentru a înflori din nou.
Fiecare dintre noi trebuie să fie un grădinar al inimilor noastre. ''
Fabrizio Caramagna
Fii blând cu ea.
Nu lăsa lumea să te întărească.
Nu lăsa durerea să te facă să urăști
Nu lăsa amărăciunea să fure dulceață.
Fii mândra să crezi în continuare că lumea
este un loc minunat,
chiar și atunci când restul lumii nu este de acord cu tine.
Kurt Vonnegut
Când toată lumea
va fi învățat să privească
la Casa lui,
în sufletul lui,
în inima lui,
tulburarea ei,
inconsecvența sa,
obiceiurile sale,
munca lui,
întârzierile sale,
grosolanul său,
lenea lui,
limitele sale,
greșelile sale,
mandria lui,
obstinatia lui,
nu va fi lăsat să judece pe nimeni,
nici să se creadă superior,
nici să se considere mai bun decât ceilalți.
Pur şi simplu,
nu-i va mai rămâne timp
dacă nu cel care se corectează și propune să fie azi ... mai bine decât ieri.
Linda Valentinis
''Toate lucrurile care contează cu adevărat, frumuseţea, dragostea, creativitatea, bucuria şi pacea interioară se ivesc de dincolo de minte.''
Eckhart Tolle
Ultima modificare făcută de latan.elena; 13.03.2021 la 22:29.
Era o baltă de apă tulbure.
Iluminată de soare,
suprafața ei reflectă razele sale,
reflectă norii, păsările în zbor,
a luat toate cele mai frumoase culori din
univers și i-a plăcut asta,
i-a plăcut atât de mult să fie cerul,
încât a decis să-l roage
pe soare să rămână să o privească,
să strălucească doar pentru ea,
pentru că știa că noaptea,
fără soare, va fi din nou
doar o baltă de apă murdară.
Și soarele a privit-o, a privit-o atât de mult
timp până s-a săturat de asta.
Acum nu mai există soare de reflectat,
nici o băltoacă care să o poată face.
Dar știu, ea reușit să se evapore.
Cei mai distrați văd
doar noroiul care se află în partea de jos,
dar eu știu că a devenit cer.
Travis Bikle
"Un lucru nu există doar: uitarea.
Metalul, zgura, Domnul le păstrează,
şi-n amintiri profetice-ncifrează
şi luni ce-au fost, şi luni ce-aşteaptă zarea."
Jorge Luis Borges
Bagajul de care nu ne despărțim niciodată sunt amintirile:
Bucurii, dureri, pasiuni, iubiri, dezamăgiri, victorii, înfrângeri, vise sunt în această valiză pe care o purtăm mereu cu noi...
Și cine devine mai greu pe zi ce trece.. O încărcătură prețioasă pe care nu am vrea să o ușurăm niciodată..
Fiecare amintire este un element din viața noastră, o bucată din inima noastră..
Maria Rosaria Montesarchio
Prea multă culoare, muzică de fond, parfum
În ce numim trecut,
Prea mult pitoresc şi tânguire,
O dulce milă de sine,
Un iz tandru
Care vrea să umple lumea.
Prea mult conţinut al sinelui şi prea puţină formă a sa.
Mai aspră, mai curată fie căutarea, dobândirea şi pierderea lui,
Nimic nu rămână din puterea clipelor,
Din pulsiunea lor violentă şi amorfă
Decât adevărul lor.
Nu tot ce se află în clipă se află şi în timp,
Nu tot ce trece rămâne în timpul mare
Ale cărui linii pure fără de amăgire şi greş
Străbat clipele şi sinele şi timpul.
Petru Cretia
''Nici-o alta forma de viata de pe planeta nu cunoaste negativitatea, doar oamenii, asa cum nici-o alta forma de viata nu strica si otraveste pamantul, ci il sustine. Aţi văzut vreodată o floare nefericită sau un stejar stresat? Aţi întâlnit vreodată un delfin deprimat, o broască având probleme de respect faţă de sine, o pisică ce nu se poate relaxa sau o pasăre care să nutrească ură şi resentiment?''
Eckhart Tolle
”I-am zis iubirii:
-Să nu mori până ce nu te vor cunoaște.
Iubirea mi-a răspuns:
-Cine mă va cunoaște, niciodată nu va muri.”
Rumi
Willem Haenraets paintings
13 martie: Nașterea lui Mircea Eliade
Mircea Eliade s-a născut pe 13 martie 1907, în familia ofițerului Gheorghe Eliade.
Este autor a 30 de volume științifice, opere literare și eseuri filozofice traduse în 18 limbi și a circa 1200 de articole și recenzii cu o tematică extrem de variată, foarte bine documentate.
La rândul sau, Eliade a fost un adevărat erudit, vorbind fluent cinci limbi străine (română, franceză, germană, italiană, engleză) și cunoscând destul de bine alte…
Continuare:https://www.facebook.com/AtelierulDe...0102406552442/
Gândiţi-vă cât timp pierdeţi cu oameni care nu vă înţeleg, câtă afecţiune risipiţi pentru oameni care nu simt, iar pentru acei foarte puţini care vă sunt adevăraţi fraţi, nu găsiţi decât câteva minute, câteva zâmbete, câteva vorbe goale. Tot ce e mai bun în noi dăm oamenilor care nu au ce face cu darurile noastre...
S-ar putea întâmpla fel de fel de miracole. Dar trebuie să te înveţe cineva cum să le priveşti, ca să ştii că sunt miracole. Altminteri, nici măcar nu le vezi. Treci pe lângă ele şi nu ştii că sunt miracole. Nu le vezi...
Alchimia nu se poate înţelege decât dacă ţineam seama de această funcţiune – atât de specifică mentalităţii chineze – prin care insul se trudeşte necontenit să obţină comuniunea cu Principiile, armonia, cu normele, îngăduind astfel vieţii să curgă fără nici un obstacol prin el.
MIRCEA ELIADE: MAITREYI SAU O POVESTE DE DRAGOSTE CA UN MIRACOL
„«Maitreyi» este un miracol împlinit… Fiecărui timp, probabil, îi trebuie o carte frumoasă de iubire. «Daphnis și Chloe», «Paul et Virginie». «Maitreyi» este această carte de iubire. Destinul l-a solicitat pe Mircea Eliade să o scrie și să ne-o dea.”
(Mihail Sebastian)„Maitreyi” este un roman al experienței, un periplu printre simțămintele personajului narator, care își mărturisește cu mare sinceritate experiențele de viață inedite trăite în casa șefului său, Narendra Sen, unde a simțit pentru prima dată fiorii dragostei adevărate și unde a trăit întâia dată dăruirea totală de dragul celui de lângă tine. De asemenea, este un roman unic în literatura română prin prisma exotismului ce abundă între paginile sale, precum și a fidelității cu care autorul redă întâmplările de atunci, întorcându-se către el, cel de atunci, prin prisma confesiunii cuprinse în jurnalul său. Observăm primul contact al lui Allan cu obiceiurile indiene, ce i se păreau barbare și primitive, după care urmează îndrăgostirea de tot ceea ce are India mai bun de oferit, de toate acele sentimente pure, neprelucrate, de intensitatea tuturor trăirilor, care pot fi provocate chiar și de un simplu obiect, așa cum este un arbust obișnuit, urmat de vindecarea prin asceză în Himalaya și întoarcerea la o viață normală, de european. Este un fel de joc al seducției care se petrece pe două planuri: atât la nivel personal, prin schimbarea percepției asupra sinelui și a lumii în general, cât și la nivel sufletesc, prin apropierea de Maitreyi, fapt care se petrece ca în marile romane de dragoste.
Continuare:MIRCEA ELIADE: MAITREYI SAU O POVESTE DE ...
"Maitreyi siEliade: un alt punct de vedere" (Adelina Patrichi, prefata volumului "In Arsita Dragostei, poeme si confesiuni despre Mircea Eliade")
https://www.academia.edu/7432191/_Ma...Mircea_Eliade_
Diamante în fântâna timpului de Maitreyi Devi
Stau singură şi citesc.
De dragoste,poezii.
Şi nu-mi mai amintesc cum suna ea,
dragostea,în viaţa de zi cu zi.
Luna de argint cu topitele-i unde
nu mai pătrunde în grădina de iarnă,
Fiorul nu se mai întoarnă;
în trup şi-n suflet nu mai ţin minte
cum şerpuia; şi cum era
să iubeşti pe cineva.
Dar nici magnetul nevăzut
eu nu-l mai simt şi nu mai ştiu cum covasea
ambrozia din ocean de tinereţe şi zei
alintul extragănd din putinei.
Şi nu mai ştiu nici gustul de paradis
unde nectarul luminează prin pahar
şi ca un far sclipeste în ocean
pentru bărbaţii ce dispar în noapte
pe cer bătrân când stelele răsar.
Sunt încurcată în navodul
cu noduri negre,plasa cea murdară
plasă încălcîndu-se în jurul meu hapsan,
o plasă primind tot ce-şi doreşte
şi sfârşiind cu strânsa-i sfoara
dorinţele ce mi le strâng la sân.
......
Fragment de poezie dedicată lui Mircea Eliade de către Maitreyi pe când avea 33 de ani în decembrie 1947
Maitreyi Devi (Maitreyi_Devi) : Poezie, Proză, Biografie ..
Ultima modificare făcută de latan.elena; 13.03.2021 la 23:41.
M-am oprit lîngă tine - Lucian Blaga
„Am căutat mereu umbra genelor
pe un obraz. Am căutat-o prin geografia
răsăritenelor și apusenelor
basme. Și n-am găsit-o.
Numai tîrziu am găsit-o aci. Aci,
în patria mea, la seminția mea.
M-am oprit lîngă tine, cînd tăcerea ta
mi-a spus : „Nu mă atinge !”
M-am oprit lîngă tine,
descoperind că părul tău e o flacără
pe care vîntul n-o stinge.
Și lîngă minunea cea mai simplă
am stat cum se cuvine.”
Victor Nizovtsev painting
''Eu nu am nici o filozofie: am simturi...
Iar daca vorbesc de Natura nu e pentru ca as sti ce este,
Ci doar pentru ca o iubesc, si tocmai de asta o iubesc,
Caci cine iubeste nu stie nicicand ce iubeste
Si nici nu stie de ce iubeste, nici a iubi ce va sa insemne...
A iubi este inceputul inocentei
Iar deplina inocenta inseamna a nu gandi...''
''Ce n-aș da - simt chiar în acest moment - să fiu cineva care vede toate lucrurile fără să aibă alt raport cu ele decât simpla privire; să le contemplu pe toate ca și cum aș fi călătorul adult sosit numai astăzi la suprafața vieții! (...)
Să am conștiința fiecărui lucru pentru prima dată, nu însă apocaliptic, ca revelație a misterului, ci direct, ca o înflorire a Realității.''
Fernado Pessoa
J. Diego PH
Momentan sunt 30 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 30 vizitatori)
Permisiuni postare
Răspunde cu citat
Marcaje