Elena Latan

[latan.elena]

Buna dimineata,Soare,buna dimineata,Viata !



"Mi se face frig, spuse Pămàntul , frunzei..
Iar ea îl inveli.
Şi aşa s-a născut Toamna.."



Septembrie arată ca cea mai frumoasă oră a zilei, atârnând între întuneric și lumină.
Fabrizio Caramagna

[latan.elena]

Si totusi vine toamna

E inca verde iarba pe coline
Si zilele nu s-au scurtat de tot
Si cineva cu-n sac in spate vine
De sus din munti ca de la un complot.

Porumbul are inca dinti de lapte
Albinele se-ngreuneaza-n zbor
Varatec ploua in fiecare noapte
Si greierii mai canta pana mor.

Cojoacele n-au coborat din poduri
Iubirile n-au coborat din vis
Se coc gutui in foarte multe moduri
A le musca e inca interzis.

In clai de fan miroase a foc de floare
Cerboaicele nu cauta mascul
In aburii de vifor cerul moare
Mai este pana la nunta timp destul.

Si totusi vine toamna,si totusi vine toamna
Si tu o stii si o ingani
Si totusi vine toamna, si totusi vine toamna
Si vai: suntem batrani.

Adrian Paunescu










Kalmar Zoltan

[latan.elena]

''Amprentele tale nu dispar niciodată din viețile pe care le-ai atins!''



Fiţi sinceri şi curaţi în tot ceea ce faceţi, ca şi când Dumnezeu ar fi de faţă.
Ernest Bernea



Cu cât un moment este mai prețios, cu atât cuvintele sunt mai inutile.
Massimo Lo Pilato



„Fericirea este întotdeauna acolo unde o găsește omul.”
Henryk Sienkiewicz

[latan.elena]

​



Viața este frumoasă dacă o privești în ansamblu, fără să te concentrezi pe o perioadă tristă, fără să te așezi în ușurința unui moment fericit.
Ca o mare ceartă de dragoste. Ca o zi însorită cu ploaie bruscă.
Ca o oră de râs în care să si plângi.
Gabriela Pannia

[latan.elena]

Bătea la poarta Cerului o rază

Bătea la poarta Cerului o rază,
Bătea sfios şi-ncet, ca o străină…
Târziu, un înger a deschis să vază
Şi-a stat uimit – de palida lumină.

Era o biată rază scăpărată
Dintr-un adânc de minte omenească,
Ce străbătuse Calea-nfricoşată
De la pământ la graniţa cerească.

Părea atât de tristă şi umilă,
Dar totuşi credincioasă şi curată,
Că îngerul a tresărit de milă
Şi-a prins-o blând de mâna tremurată.

Apoi grăbit, a luat-o-n Cer cu dânsul
Şi-a dus-o-n sfânta îngerilor horă:
I-a podidit pe toţi, văzând-o, plânsul
Şi-au strâns-o-n braţe-ndată, ca pe-o soră.

Ea le-a zâmbit, ştergându-le sudoarea,
Şi s-a rugat apoi de ei, fierbinte,
S-o-nfăţişeze Bunului Părinte,
Ca să primească Binecuvântarea;

Stăpâne, Veşnic Dătător de Viaţă,
Din ce-ntuneric mă-nălţai la Tine!
Din ce prăpăstii crâncene de gheaţă!
Din ce vârtej de patimi şi ruine!

Cât am luptat cu oarba rătăcire!
Cu nebunia surdă şi păcatul!
Dar n-am putut să semăn o sclipire,
În largul nopţii stăpânind de-a latul!

Ca o umilă, biată, lumânare,
Am ars în van, în minte ne-ndurată!
Învinsă, goală, stinsă, spulberată.
Doar în surghiun găsesc acum scăpare.

Să pot s-ajung la Cerurile-albastre,
Ca dintr-o grea cătuşe ce mă strânge,
Am străbătut prin veacuri de dezastre
Şi-abia trecui oceane-ntregi de sânge!

Cum sta smerită-n faţa Strălucirii,
Silită ochii serbezi să şi-i plece,
Sărmana rază – far al omenirii,
Părea o umbră lâncedă şi rece.

Tu vii aicea singură şi-nvinsă?
Grăi Cel Vrednic, Nevăzutul Tată.
Tu fugi, de teamă să nu fii atinsă?
Dar când s-a stins Lumina-adevărată?

De te-am trimis în lumile-nvrăjbite,
Nu te-am chemat cu pumnii strânşi şi goi,
Ca pe-un mănunchi de Raze împletite,
Eu te-aşteptam s-aduci pe toţi la Noi!

Dintr-un biet sâmbur-năbuşit în faşă,
Din strălucirea unei minţi senine,
Să fi crescut o mare uriaşă,
Să porţi pământu-ntreg până la Mine!

Plângând stingheră şi tremurătoare,
C-ai fost înfrântă, vii să-mi dai de ştire?
Nu te primesc săracă şi datoare!
Cui ai lăsat bogata Moştenire?

Mergând spre rază, jos îngenuncheată,
I-a sărutat obrajii amândoi.
Copila mea, fii binecuvântată!
Ia-ţi deci puteri şi-ntoarce-te-napoi!

Şi chiar de-ar fi ca sterpul bulz de tină
Să-l părăsească Oştile Cereşti,
Tu să rămâi! Căci tu eşti doar Lumină
Şi nu trăieşti, decât când străluceşti!

Vasile Voiculescu

[latan.elena]

Nu am venit pe lume să concurez cu nimeni.
Cine vrea să concureze cu mine doar își pierde timpul.
Sunt în lume să concurez cu mine însumi.
Îmi depășesc limitele, îmi depășesc temerile, mă lupt cu defectele mele, îmi înfrunt dificultățile și fug în căutarea obiectivelor mele.
Și toate astea îmi iau mult timp..
Anthony De Mello



Când ai suferit atât de mult, este spontan să-ți oferi o imagine fermă, de neatins, aproape detașată.
Dar pe termen lung, realizezi că această imagine ajunge să absoarbă aproape toată energia ta..
Și realizezi că purtarea armurii te protejează de alte răni..
Dar în același timp ea nu te eliberează de suferința pe care o porți.
Atunci trebuie să decizi dacă vrei să-ți păstrezi durerea sau să-i dai o șansă să se vindece singură.
Giuseppe Donadei



Aveți grijă cu femeile care au suferit.
Îți pot oferi totul și ți-l pot lua într-o secundă dacă înțeleg că le folosești.
Femeile sunt cele care nu mai fac acte de caritate, care sunt atente la detalii, care trăiesc cu prea multe răni în interior pentru a permite totusi oricui să le ademenească.
Sabrina La Rosa
















john michael carter paintings

[latan.elena]

"Libertatea de a trăi pentru tine însuți nu este decât un fel de sclavie, căci ești sclavul singurătății.
Adevărata viață o trăiesc numai cei care se iubesc."
Florence L. Barclay, "Mătăniile"

[latan.elena]

Tu,care- mi vorbesti doar in surdina,
aici ,foarte aproape de inima mea ,
ipocrita noapte,spune- mi,
n- ai vazut cumva lunecand o stea?

Ba da,cazu din salba Dianei
o stea ca lacrima de clestar ,
dar un om s- a incovoiat si a ridicat- o,
omul tacut,cu ochi lucios,de camatar.

Vai ,steaua era o fericire necunoscuta,
promisa de Dumnezeu cuiva....
Dar,noapte senina,vistiernica a secretelor,
omul care a luat- o de ce tremura?

Emil Botta

[latan.elena]

"Am trăit și vom trăi veșnic în tot ce există."
Lev Tolstoi

[latan.elena]

Iubirea este unul dintre numele lui Dumnezeu.
El îşi are reşedinţa în orice lucru,
în orice moment,
peste tot.

Numai atunci când omul
– fidel vocaţiei lui –
aspiră la Cel Unic
cu o intensitate neîntreruptă,
numai atunci prezenţa Sa se manifestă.

Mâ Ananda Moyî