Elena Latan

[latan.elena]

Buna dimineata,Soare,buna dimineata,Viata !



Copiilor din lumea întreagă, LA MULŢI ANI !!!
Luminati cu puritatea si gingasia voastra aceasta lume si faceti sa domneasca IUBIREA,PACEA,ARMONIA si PROSPERITATEA ! VA IUBIM!

[latan.elena]

Orice copil are un nume

Orice copil are un nume,
Orice copil are o zi,
Lumina lui aprinsă-n lume
De noapte ne-ar putea păzi.

Orice copil are o ţară,
Orice copil are părinţi,
Descoperind din vară-n vară
Alt joc al paşilor cuminţi.

Orice copil are o cale,
Orice copil are un gând,
Călătorind pe cer la vale
Şi printre spini din când în când.

Orice copil are un leagăn,
Orice copil crede-n poveşti,
Adăpostind o lume-ntreagă-n
Curaţii ochi copilăreşti.

Orice copil are o mare
Pe care-şi poartă barca lui,
Dar nu se-aşteaptă să coboare
La ţărmul mării nimănui.

Orice copil culege fluturi,
De dorul unei mângâieri,
Şi-ntoarce vremea la-nceputuri
Cu teama de-al rosti pe „ieri”.

Orice copil se poate face
Şi floare şi păun şi cerb,
Silabisind cuvântul pace
Pe limba fiecărui herb.

Orice copil are sub gene
Şi stropi de rouă şi gheţari,
Hrăniţi din legile viclene
Din jocul unor oameni mari.

Orice copil reface-n minte
Destinul primului cuvânt,
Putând să strângă în cuvinte
Lumina-ntregului pământ.

Orice copil e o minune
Irepetabilă precum
Ivirea zilei din genune
Şi focul soarelui din scrum.

George Ţărnea

[latan.elena]

Copil auriu :
Nina Tărchilă

nu-ți poate nimeni strânge aripile
în cutia cu convenții sociale
pentru că tu ești doar o mireasmă
răspândită prin aerul moale.
ești frăgezimea mugurilor înspumând
viața copacilor într-o primăvară,
sau conturul desenat de păsări pe cer
când se întorc la cuiburi spre seară.
genunchii tăi juliți de-ntâmplări
sunt aripi de fapt deși nimeni nu știe,
pasul tău dansează toate cuvintele
și nu încape defel în vreo poezie.
privirea-ți, scursă dinspre suflet afară,
răscolește în mine câmpii
și limpede ca o mângâiere de fluturi
pare-o albăstrea zâmbind printre păpădii.
copil auriu cu inima dezlipită din soare,
departe mi-s anii și gândul la tine mă doare!

[latan.elena]

“ Invatati-i pe copiii vostri ca nu au nevoie de nimic din afara lor pentru a fi fericiti – nici o persoana, nici un loc sau lucru – si ca adevarata fericire se gaseste inauntrul lor.

Invatati-i ca ei le sunt de ajuns lor insisi.

Invatati-i pe copiii vostri ca esecul este o fictiune, ca fiecare incercare este un succes si ca fiecare efort este ceea ce duce la victorie – esecul nefiind cu nimic mai putin onorabil decat succesul.

Invatati-i pe copiii vostri ca sunt profund conectati la tot ce inseamna Viata , ca sunt Una cu toti oamenii si ca nu sunt niciodata separati de Dumnezeu.

Invatati-i pe copiii vostri ca ei traiesc intr-o lume a abundentei magnifice, ca este destul pentru toata lumea si ca primesc cel mai mult atunci cand dau cel mai mult – nu atunci cand aduna cel mai mult.

Invatati-i pe copiii vostri ca nu li se cere sa fie sau sa faca nimic pentru a fi alesi sa traiasca o viata plina de demnitate si impliniri, ca nu trebuie sa intre in competitie cu nimeni pentru nimic si ca binecuvantarile lui Dumnezeu sunt revarsate asupra tuturor.

Invatati-i pe copiii vostri ca nu vor fi judecati niciodata , ca nu trebuie sa-si faca griji ca s-ar putea sa nu inteleaga totul cum trebuie si ca nu trebuie sa schimbe nimic sau “sa devina mai buni” pentru a fi vazuti ca perfecti si frumosi de catre ochii lui Dumnezeu.

Invatati-i pe copiii vostri ca pedepsele si consecintele nu sunt unul si acelasi lucru, ca moartea nu exista si ca Dumnezeu nu va condamna niciodata pe nimeni.

Invatati-i pe copiii vostri ca nu exista conditii cand e vorba de iubire, ca nu trebuie sa-si faca griji ca ar putea pierde vreodata dragostea voastra sau a lui Dumnezeu si ca propria lor dragoste, oferita in mod neconditionat, este cel mai mare dar pe care-l pot da ei lumii intregi.

Invatati-i pe copiii vostri ca a fi speciali nu inseamna a fi mai buni, ca a pretinde ca sunt superiori altora nu inseamna a se vedea ca Cine Sunt Ei cu Adevarat, si ca e o mare mangaiere in a recunoaste ca “drumul meu nu este cel mai bun; este doar un drum diferit”.

Invatati-i pe copiii vostri ca nu exista nimic ce ei nu pot face, ca Iluzia Ignorantei poate fi eradicata de pe Pamant si ca oricine nu are in realitate nevoie de nimic altceva decat sa fie redat lui insusi, amintindu-i-se Cine Este El cu Adevarat.

Invatati-i aceste lucruri si ii veti fi invatat ceva maret.

Invatati-i aceste lucruri – nu cu cuvinte, ci cu fapte. Nu cu discutii – ci cu demonstratii.
Ceea ce le faceti voi copiilor vostri ii va emula si ei vor deveni asa cum sunteti voi.

Si mergeti acum si invatati-i aceste lucruri nu numai pe copiii vostri, ci pe toti oamenii si pe toate natiunile. Asta deoarece toti oamenii sunt copiii vostri si toate natiunile sunt casa voastra.

Este momentul sa impartasiti impreuna cu lumea intreaga aceasta viziune glorioasa. Este viziunea tuturor mintilor care au cercetat vreodata cu adevarat, a tuturor inimilor care au iubit vreodata cu adevarat, a sufletelor care au simtit vreodata cu adevarat Unimea in viata.”

fragment din cartea “Comuniune cu Dumnezeu – un dialog neobisnuit” , de Neale Donald Walsch

[latan.elena]

„Dacă i-aş fi cerut ceva Lui Dumnezeu, i-aş fi cerut să-mi înapoieze copilăria.
Dar m-am răzgândit repede. Nu trebuie să suspini după copilărie. E de ajuns să fii copil. Pe viaţă”.
Eugen Doga





Gheorghe Zamfir

Dragi copii, sa păstraţi întotdeauna copilăria în suflet, ca o raza de lumina, si viaţa voastră va fi mult mai frumoasa. La mulţi ani!

[latan.elena]

"Toți oamenii mari au fost mai întâi copii, dar puțini dintre ei își mai aduc aminte."
Antonie De Saint-Exupery

[latan.elena]

"Cât pot descoperi eu însumi înapoi, aproape dincolo de orizontul amintirii, mă văd un copilaş stând singur într-o poiană cu flori sălbatice, la marginea unei gârle… nu e nici o poezie, nici o poză… E adevărul. Sunt singur, în fundul grădinii noastre de câteva pogoane, care mi se părea atunci uriaşă… Stau pe un mal cu flori şi mă uit în zare. Şi simt şi acum fericirea acelei singurătăţi copilăreşti plină de o mare, de o nespusă, aş zice de o mistică aşteptare. Aşteptam de atunci ceva ce aştept şi acum, ceva care să-mi împlinească un dor nehotărât, şi aşteptam cu siguranţa, atunci, că va veni… Mă simţeam, mă credeam predestinat. Mi se spunea că m-am născut cu căiţă pe cap, că voi avea noroc… Mama mă adora, surorile mă iubeau, pentru toţi eram o minune. Eram un copil de cel mult trei ani, stam copăcel între flori de in sălbatic, cu un cer albastru deasupra, cu un şir de munţi albaştri în fund, visam cu ochii deschişi la soartă şi eram fericit de aşteptare. Ce aşteptam ? Îngeri, pe Dumnezeu şipe Sfântul Petre, pe Sfânta Duminică din basmele cu care mi-era capul împuiat ? Era, desigur, în acel copilaş cârlionţat o copie, ceva împrumutat şi de la Făt-Frumos din poveste, aur, arme, cai, tărâmuri de dincolo. Dar era de atunci în mine o siguranţă că are să mi se izbândească un vis pe care nu-l formulam şi pe care nu l-am formulat niciodată. "
Vasile Voiculescu - fragment din" Gânduri albe"






elena shumilova photography

[latan.elena]

Copilărie
Ana Blandiana
Copilăria-i o poveste
Ce te cuprinde și apoi te lasă
Ajungi bătrân, și zici c-a fost frumoasă
A fost atunci, azi nu mai este.

Învață să-ți trăiești copilăria
Căci ea se duce-așa rapid,
De n-ai să poți să zici c-a fost frumoasă,
Când s-a pierdut în infinit.



Creion
Tudor Arghezi
Fă-te, suflete, copil
Şi strecoară-te tiptil
Prin porumb cu moţ şi ciucuri,
Ca să poţi să te mai bucuri.

Strânge slove, cărţi şi pană.
Dă-le toate de pomană.
Unui nou învăţăcel,
Să se chinuie şi el.

Gândul n-o să te mai fure
Prin zăvoaie şi pădure,
Cu ecoul de cuvinte
Care-ngână şi te minte.

Când tristeţile te dor,
Uită tot şi tâlcul lor.



Din copilărie
Adrian Păunescu
Să troznească lemne-n foc
Şi să vină multă noapte
În pridvor de busuioc
Cu miros de mere coapte.
Şi să ningă, nins enorm
Pân' la streaşină şi peste
Şi pe-un scaun să adorm
Ca de-un drog şi de-o poveste.

Cu ziarul pe genunchi
Şi cu pleoapele căzute
Să-mi răsară moartea-n trunchi
Şi pe ochi să mă sărute.
Cei bătrâni să fie vii
Pacea lumii fie gata
Eu, copil între copii
Şi pe-afară tânăr tata.

Şi bunica să mă ia
Să mă ducă-ncet spre pernă
Şi să simt venind din ea
Toată liniştea eternă.
Să troznească lemne-n foc
Sub un biet ibric cu lapte
Să miroasă-a busuioc
Să miroasă-a mere coapte.

[latan.elena]

PE ACEASTĂ PLANETĂ ÎNGERILOR LI SE SPUNE COPII
Viața este trecerea miraculoasă a lui Dumnezeu prin toate copilăriile lumii. Doar pare un joc sublim, într-o realitate superioară este încleştarea fără de sfârşit între neant şi existență, într-un mod care nu va fi niciodată înțeles pe deplin.
El este Lutierul dintre vioară şi arcuş. Şi totuşi, se zămisleşte Cântec pe partitura nescrisă din golul trupului viorii. De fapt acolo scriu, din prea plinul lor de frumusețe, cu aripile lor nevăzute, ciocârliile răsăritului lumii. El şi Ea, într-un Noi atât de singular că devine unicul sens al zborului în Sinele Său din întreaga fire.
Desigur, l-a creat pe Adam după chipul şi asemănarea Sa. Un Adam ca o catedrală măreață strivită de tăcerea de dincolo de ecoul bătăilor clopotelor de taină ale inimii sale. Un nemuritor condamnat să nu-şi poată aprecia raiul propriei sale solitudini. O simplă creatură mărginită de nemărginire. Un suflet prea conştient de goliciunea sa. Coperta sigilată a unei cărți neterminate, în care cuvintele nu puteau înflori albastre. De aceea i-a dăruit Ziditorul jumătatea lipsă şi s-a prefăcut a nu şti că va rupe pecetea spre a se întregi pe sine în povestea Iubirii, dar ştiind că tot pe El îl vor scrie în Cartea Vieții.
Femeia este Biblia bucuriei de A FI.
Numai celui care, cu sufletul îngenuncheat, i se acordă privilegiul de a o deschide la pagina pe care este scris cu majuscule doar numele său, o va putea scrie în dumnezeirea ei albastră, mamă.
MAMA este biserica veşniciei. De aceea pe această planetă, îngerilor li se spune copii. Iar lumea fără de copii ar fi la fel de lipsită de sens precum cerul lipsit de Dumnezeu.
VAL RĂZEŞU

[latan.elena]

"Sunt clipe când îmi pare ca tot ce-a trebuit
Sa aflu despre lume, de mult am deslusit.
Dar stelele ma mustra tacut din patru zari:
"N-ai dezlegat nici una din marile întrebari".
Omar Khayyam



NOAPTE BINECUVANTATA TUTUROR !