Buna dimineata,Soare,buna dimineata,Viata !
„Dacă iubești viața, și viața te va iubi pe tine.”
Arthur Rubinstein
"În general, de dragul vieții, trebuie să ne creăm propriul antidot împotriva realității."
Aurora Liiceanu
Buna dimineata,Soare,buna dimineata,Viata !
„Dacă iubești viața, și viața te va iubi pe tine.”
Arthur Rubinstein
"În general, de dragul vieții, trebuie să ne creăm propriul antidot împotriva realității."
Aurora Liiceanu
„Am învațat că toată lumea vrea să trăiasca pe vârful unui munte, fară să știe că adevărata fericire este in felul in care urci pantele abrupte spre vârf.”
Gabriel José García Márquez
- Spring Mountain Wallpaper Hd , HD Wallpaper & Backgrounds">
,,Închipuie-ți ce înseamnă realitatea ființelor omenești, cu complicațiile și contradicțiile lor și, pe deasupra, și schimbătoare. Deoarece se schimbă cu fiecare clipă care trece și nu mai suntem la fel cu ce am fost cu câteva clipe mai înainte. Oare suntem întotdeauna aceeași persoană?"
E. Sabato
Grace Mary Art and Photography
Poezia este dimensiunea cea mai curată pe care orice fiinţă umană o are.
Nichita Stănescu
Mihai Eminescu
Lucian Blaga
Vasile Voiculescu
Tudor Arghezi
Grigore Vieru
Dorul de Nichita
"Dacă te simți singur atunci când eşti numai cu tine, înseamnă că eşti într-o proastă companie."
Jean-Paul Sartre
https://www.youtube.com/watch?v=O3Ao-6_gE98
https://www.youtube.com/results?sear...=kenny+rogers+
Nu e supărător să îmbătrâneşti; să fii perceput ca bătrân, da.
Trebuie să ştii când să-i stăpâneşti, când să-i aduni, când să pleci, când să fugi.
Kenny Rogers
Legenda muzicii country Kenny Rogers, a cărui carieră s-a întins pe şase decenii, a murit la vârsta de 81 de ani, a anunţat familia sa.
Cântăreţul american, cunoscut pentru hiturile ''Lady'' şi ''The Gambler'', dar şi pentru duetul din ''Islands In The Stream'' cu Dolly Parton, a organizat un turneu de adio pe care însă l-a întrerupt în urmă cu doi ani din cauza unor probleme de sănătate.
Continuare:https://www.digi24.ro/stiri/externe/...ountry-1278949
Arta poetică
Jorge Luis Borges
Să cauți râul ce e timp și apă,
Să-ți amintești că timpu-i tot un râu,
Să știi că ne petrecem ca un râu
Și-al nostru chip se oglindește-n apă.
Să simți că veghea este tot un vis…
Visând că nu visează… și că moartea,
Ce spaimă aduce-n suflet, este moartea
Din noaptea rece ce se cheamă vis.
Să vezi în zi, în lună, -n an simboluri
De ani și luni și trecătoare zile.
Jignirea s-o transformi a ăstor zile
În muzică, în zvonuri și simboluri.
Să vezi în moarte-un vis, în asfințit
Un aur trist – aceasta-i Poezia,
săracă, fără moarte. Poezia
Se-ntoarce-n auroră și-asfințit.
Spre seară, câteodată, vezi un chip
Ce te privește dintr-o ștearsă-oglindă.
La fel și arta cată-a fi oglindă
Ce ne arată propriul nostru chip.
Sătul, cum zice-aedul, de minuni,
A plâns Ulise revăzând Itaca
Umilă, verde. Arta-i ca Itaca
De verde veșnicie, nu minuni!
Și este ca un râu necontenit
Ce trece și rămâne, e același,
Eternul Heraclit, mereu același
Și altul, ca un râu necontenit.
SCURTCIRCUIT 4 – Borges, poetul și Elizabeth Sagan, iubitoarea de cărţi
Eu mi-am imaginat întotdeauna paradisul sub forma unei biblioteci, alte persoane consideră că ar fi o grădină, alții și-l pot închipui ca un palat, eu mi l-am imaginat întotdeauna ca o bibliotecă și aici mă aflam eu.”
Jorge Luis Borges (1899 – 1986) romancier, poet, eseist argentinian
Cred că unui poet (şi mă gîndesc uneori la mine ca fiind unul) toate lucrurile îi sînt date pentru a fi transformate în poezie. Orice experienţă trebuie să se transforme în poezie, şi dacă am fi cu adevărat poeţi, ne-am gîndi că fiecare clipă din viaţă este frumoasă, chiar dacă nu pare întotdeauna. Pînă la urmă, însă, amintirea transformă toate lucrurile în frumuseţe. Sarcina noastră este să transformăm emoţiile, amintirile, chiar şi pe acelea triste, în frumuseţe. Asta avem noi de făcut, şi marele nostru avantaj este că nu putem îndeplini această datorie niciodată. Sîntem totdeauna doar pe punctul de a o face.”
(Borges despre Borges, carte de convorbiri alcătuită de Willis Barnstone şi tradusă de Mihaela Simion Constantinescu, Editura Dacia, Cluj, 1990).
Remușcare
Am comis cel mai grav dintre păcatele
Pe care le poate comite un om. N-am fost
Fericit. Fie ca gheţarii uitării
Să mă târâie şi să mă piardă, necruţători.
Părinţii m-au zămislit pentru jocul
Riscant şi frumos al vieţii,
Pentru pământ, apă, aer, foc.
I-am înşelat. N-am fost fericit. Împlinită nu le-a fost
Speranţa cea tinerească. Mi-am dăruit mintea
Îndărătniciei simetrice
A artei, care ţese fleacuri.
Despărţire
Între iubita mea şi mine se vor ridica
trei sute de nopţi ca trei sute de ziduri,
iar marea va fi o taină între noi.
Nu vor mai fi decȃt amintiri.
O, înserări cu care m-a învrednicit durerea,
nopţi pline de speranţa de a te privi,
cȃmpii pe care-mi deschid drum, cer înstelat
pe care-l prind cu privirea şi îl pierd…
Definitivă ca marmura,
absenţa ta va întrista alte înserări.
Viaţa mea întreagă
Aici încă o dată, buzele neuitate, unic şi asemenea vouă.
Am stăruit în apropierea fericirii şi în măruntaiele suferinţei.
Am străbătut marea.
Am cunoscut multe locuri, am văzut o femeie şi vreo doi-trei bărbaţi.
Am iubit o fată mȃndră şi albă de o linişte hispanică.
Am văzut un cartier nesfȃrşit unde se împlineşte o nesătulă nemurire de asfinţituri.
Am savurat multe cuvinte.
Am convingerea nestrămutată că asta e tot şi că nu voi mai vedea şi nici nu voi mai săvȃrşi lucruri noi.
Cred că zilele şi nopţile mele sunt egale în sărăcie şi în bogăţie cu cele ale lui Dumnezeu şi cu cele ale tuturor oamenilor.
Stirpea Borges
Nimic ori prea puţin despre străbunii
Din stirpea Borges ştiu: vagi lusitani
Ce-n carnea mea lăsat-au peste ani
Oprelişti şi-obiceiuri. Parcă bunii
Nicicȃnd n-ar fi trăit. Şi mi se pare
Străini complet că sunt de-a artei moarte.
Imperceptibil, fac cu toţii parte
Din timp, şi din pămȃnt, şi din uitare.
Aşa-i mai bine. Împlinit destin.
Sunt neam de lusitani. Viteji ajunşi
Pe mările Orientului străin,
Apoi pe mări de-aprins nisip pătrunşi.
Sunt regele ce-n misticul pustiu
S-a rătăcit, jurȃnd că-i încă viu.
Celălalt
În cel dintȃi din versurile-agile
– Şi mulţi sunt hexametrii de aramă! –
Aedul muza-n ajutor o cheamă,
Pentru-a cȃnta mȃnia lui Ahile.
Ştia că altul – zeu – însufleţeşte
Cu focul tainic munca lui obscură,
Cum scris va sta apoi şi în Scriptură
Că peste toate Sfȃntul Duh pluteşte.
Răsplată pentru-ales e-ncununarea
Cu harul de la zeul nenumit.
Lui Milton, zidul umbrei i-a sortit,
Exilul – lui Cervantes, şi uitarea.
A lui e tot ce amintirea, cruda,
Păstrează din trecut. A noastră-i truda.
Sursa:https://sud-est-forum.ro/wp/2018/08/...area-de-carti/
Ultima modificare făcută de latan.elena; 22.03.2020 la 02:27.
Poezia
Nichita Stănescu
Poezia este ochiul care plânge.
Ea este umărul care plânge,
ochiul umărului care plânge.
Ea este mâna care plânge,
ochiul mâinii care plânge.
Ea este ţapa care plânge,
ochiul călcâiului care plânge.
O voi, prieteni,
poezia nu este lacrimă
ea este însuşi plânsul,
plânsul unui ochi neinventat,
lacrima ochiului
celui care trebuie să fie frumos,
lacrima celui care trebuie să fie fericit.
https://www.slideserve.com/tia/nichi...cu-emma-batori
Trăiţi clipa
"Nu vă pregătiți
Pentru noul deceniu
Nici măcar
Pentru Noul An
Pregătiți-vă
Pentru o clipă
Trăiți clipa!
Ea poate să dureze
De atâtea ori
Mai mult decât un an
Sau chiar ca un deceniu
Ea poate dura
Dacă e trăită absolut
O eternitate
Așadar, în 2020
Învățați să trăiți clipa
Trăiți clipa!''
Marius Tucă
Traieste fiecare moment.
Danseaza ca si cum nimeni nu s-ar uita.
Canta ca si cum nimeni nu te-ar auzi.
Zambeste in fiecare zi.
Iubeste ca si cum nu ai fi fost niciodata ranit.
https://www.slideserve.com/misu/ciud...urilor-noastre
Ultima modificare făcută de latan.elena; 22.03.2020 la 03:29.
"Târziu Te-am iubit
Frumuseţe atât de veche
şi atât de nouă,
târziu Te-am iubit.
Tu erai înlăuntrul meu
Şi eu eram în afară
şi acolo Te căutam
şi mă aruncam eu
– cel ce şi-a pierdut frumuseţea –
asupra acestor lucruri frumoase
pe care Tu le -ai făcut.
Tu erai cu mine,
dar eu nu eram cu Tine.
Mă ţineau departe de Tine
frumoasele lucruri
care, dacă nu ar fi în Tine,
nu ar exista.
M-ai chemat –
şi m-ai strigat
şi ai rupt surzenia mea.
Ai strălucit
Şi ai alungat iubirea mea.
Ai răspândit o mireasmă
şi am respirat-o
şi acum suspin după Tine.
Te-am gustat
şi mi-e foame şi sete.
M-ai atins
şi am luat foc,
arzând după pacea Ta."
Fericitul Augustin
"Şi acum rămân acestea trei: credinţa, nădejdea, dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea."
Să dea Domnul ca acest timp de mare incercare să treacă repede ! Ne rugam impreuna !
Aveti mare grijă de voi si de toti cei dragi, Doamne ajuta ! Noapte binecuvantata !
Momentan sunt 144 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 144 vizitatori)
Permisiuni postare
Răspunde cu citat
Marcaje