Buna dimineata,Soare,buna dimineata,Viata !
Nu-nţelegi că merită să trăieşti pentru ca să vezi cum cad frunzele şi apoi cum cresc mugurii, pentru o zi în care e soare, pentru alta în care plouă?...
Cella Serghi
Buna dimineata,Soare,buna dimineata,Viata !
Nu-nţelegi că merită să trăieşti pentru ca să vezi cum cad frunzele şi apoi cum cresc mugurii, pentru o zi în care e soare, pentru alta în care plouă?...
Cella Serghi
La mulţi ani infiniţi, Constantin Brâncuși,oriunde te vei afla !
România şi întreaga lume îţi mulţumeşte !
„Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus, dacă vrei să poți să vezi foarte departe.”
Constantin Brâncuși
Eu nu am căutat, în toată viaţa mea, decât esenţa zborului! Zborul - ce fericire! - Constantin Brâncuşi.
Proporţia interioară este ultimul adevăr inerent, în absolut toate lucrurile.
Constantin Brâncuşi
http://www.sfatulbatranilor.ro/threa...antin-Brancusi
http://www.rador.ro/2020/02/19/portr...i9glzLZK8AS5Qo
Constantin Brâncuşi nu a fost doar unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii, ci şi un mare gânditor.
El a fost cel care a introdus filosofia în sculptură, susținând că „sculptorul este un gânditor, iar nu un fotograf al unor aparenţe derizorii, multiforme şi contradictorii”.
Unii îl numesc „Titanul”, alții „părintele sculpturii moderne”. Oricum ar fi numit, creatorul genial, recunoscut de întreaga planetă, s-a născut, a crescut și a plecat din Gorj, din satul Hobița, la doar 25 de kilometri distanţă de Târgu Jiu. Astăzi, operele lui se vând cu zeci de milioane de euro.
Constantin Brâncuşi s-a născut pe 19 februarie 1876 la Hobiţa. Tatăl său a fost Nicolae Radu Brâncuşi, cioplitor în lemn, iar mama, Maria, casnică. Geo Bogza spunea că „Brâncuşi s-a născut la Hobiţa şi va muri niciodată”.
Continuare:http://www.europafm.ro/istoria-fasci...ntin-brancusi/
”Poate că poezia pură este rugăciune, dar știu că rugăciunea bătrânilor noștri olteni era o formă a meditației, adică o tehnică filosofică.” (Așa grăit-a Brâncuși, Sorana Georgescu-Gorjan)
Istoria fascinantă a lui Constantin Brâncuşi – GALERIE
FOTO
“Eu nu creez păsări, ci zboruri”
Cinci gânduri despre artă.
“O pasăre a intrat odată prin fereastra atelierului meu. Și încerca să iasă bătând în geam și nu găsea ieșirea – căci se lovea mereu de sticlă. S-a așezat apoi să se odihnească. Și a încercat din nou și a ieșit. Sculptura este la fel: dacă găsești acea ieșire te ridici înspre cer, intri în împărăția cerurilor…”
“Aș vrea ca lucrările mele să se ridice în parcuri și grădini publice, să se joace copiii peste ele cum s-ar fi jucat peste pietre și monumente născute din pământ, nimeni să nu știe ce sunt și cine le-a făcut – dar toată lumea să simtă necesitatea și prietenia lor, ca ceva ce face parte din sufletul Naturii.”
“Lumea poate fi salvată prin artă. Artistul face, în fond, jucării pentru oamenii mari.”
“Ce definește, oare, civilizația noastră? Viteza! Oamenii cu*ceresc timpul și spațiul, accelerând fără de încetare mijloacele de a le străbate. Viteza nu este altceva decât măsura timpului de care ai nevoie ca să poți parcurge o distanță… Și, uneori, este vorba de distanța care ne separă de moarte… Opera de artă trebuie să exprime tocmai ceea ce nu se supune morții, însă trebuie să o facă printr-o asemenea formă încât să rămână și o mărturie asupra epocii în care trăiește artistul.”
“Arta ar trebui să fie numai bucurie! De aceea, nu există “artiști”, ci numai oameni care simt nevoia să lucreze, întru bucurie. Să cânte, asemenea păsărilor!”
Constantin Brâncuși
"La Paris am dus-o greu la început. Uneori mă țineam de pereți să nu cad. De foamne, de boală. Îmi atârnasem deasupra patului pancarte pe care îmi scrisesem sfaturile ce mi le dam singur în clipe de îndoială." Unul din sfaturi era : "Nu uita ca ești artist! Nu-ți pierde curajul, nu-ți fie teamă de nimic, vei ajunge la țel! Să creezi ca un zeu, să poruncești ca un rege și să muncești ca un sclav!" "...oltenismul nostru cobilițar m-a salvat de la inaniție pe străzile Parisului."
(Ion Mocioi, "Brâncuși- viața")
“Oamenii văd lumea ca pe o piramidă fatală; și se înghesuiesc înăuntru-i, pentru a ajunge cât mai sus, înspre vârfu-i; drept pentru care se și sfâșie între ei și sunt cu totul nefericiți… Pe când, dimpotrivă, dacă ar crește și s-ar împlini în chip firesc, dacă s-ar dezvolta ca și spicul de grâu pe câmpie, fiecare ar fi ceea ce trebuie să fie, sau ar putea fi…”
1. Oamenii nu își mai dau seama de bucuria de a trăi, pentru că nici nu mai știu să privească minunile Naturii.
2. Iubirea cheamă iubire. Nu este atât de important ca să fii iubit, cât să iubești tu cu toată puterea și cu toată ființa.
3. Trupul omenesc este frumos numai în măsura în care oglindește sufletul.
4. Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus, dacă vrei să poți să vezi foarte departe.
5. A «vedea» în depărtare este ceva, însă a ajunge acolo este cu totul altceva.
6. Există un scop în orice lucru. Pentru a-l atinge, trebuie să te lepezi de tine însuți.
7. Cine nu iese din Eu, n-atinge Absolutul și nu descifrează nici viața.
8. Diavolul și bunul Dumnezeu nu se află separați, în realități; și nu sunt nici aici și nici acolo, ci ei sunt… simultan și pretutindeni.
9. Cine nu se luptă în contra Răului s-a și predat deja inamicului.
10. Nu putem să-l ajungem niciodată pe Dumnezeu, însă curajul de a călători spre el rămâne important.
11. Ceea ce legi tu aici pe pământ – se leagă și în ceruri.
12. Ceea ce ne face să trăim cu adevărat este sentimentul permanentei noastre copilării în viață.
13. Când nu mai suntem copii, suntem deja morți.
14. Opiniile sunt libere, dar nu și obligatorii.
15. La umbra marilor copaci nu crește nimic.
16. Suferințele îl întăresc pe om și sunt mai necesare decât orice plăcere pentru formarea unui mare caracter.
17. Teoriile nu-s decât mostre fără de valoare. Numai fapta contează.
18. Lucrurile nu sunt greu de făcut. Greu este să te pui în starea de a le face.
19. Lumea poate fi mântuită prin artă.
20. Arta nu este o întâmplare.
“Țăranii români știu de la mic și până la mare ceea ce este bine și ceea ce este rău. Tablele lor de valori sunt cuprinse în proverbele, în datinile și în doctrina străbunilor – ca și în filosofia naturalității. (…)Se poate că poezia pură este o rugăciune, însă eu știu că rugăciunea bătrânilor noștri olteni era o formă a meditației – adică o… tehnică filosofică.”
Constantin Brâncuși
(19 februarie 1876 – 16 martie 1957)
http://www.sfatulbatranilor.ro/threa...Brancusi/page2
Ultima modificare făcută de latan.elena; 19.02.2020 la 23:56.
“Brâncuși a fost un faur și îmblânzitor al stihiilor firii… Brâncuși răzbise și evoluase singur, ajungând să fie considerat nu numai un sculptor care depășise – nu o spunem noi – pe maestrul Auguste Rodin, dar și unul dintre cei mai renumiți meșteșugari pe tărâmul artelor plastic: arta statuată – scria de pildă poetul André Salmon – nu are un mai bun lucrător decât pe Brâncuși. Nimeni altul nu știe ca el să cioplească și să șlefuiască. Este bântuit, stăpânit și pustiit de patima formelor pure.. Din zori și până la asfințitul zilei auzi unealta acestui sculptor tot ciocănind mereu”. .. Mâinile lui Brâncuși erau, afirmă sculptorița Barbara Hepworth: mâini care gândesc, descoperind gândurile materiei”. articol de Barbu Brezianu
”Opera lui Brâncuși a exercitat o mare influență asupra lumii artistice de astăzi, nu numai în sculptură, dar și în arhitectură și în desenul industrial, observa sculptorul American William Zorach. Forma aerodinamică a automobilelor, inovațiile în desenul de mobile, silueta zveltă a noilor catedrale, curbele și parabolele construcțiilor moderne, realizările
îndrăznețe ale arhitecturii contemporane vădesc constiința aceasta a formei pure pe care Bâncuși a presimțit-o. Gândirea lui era bogată pentru că era profundă. Era simplă pentru că era autentică. Era adevărată pentru că-și trăgea forța chiar de la izvorul vieții. Arta lui Brâncuși a putut să fie definită ca o nouă metodă pur sculptural de a gândi lumea. Dar este o gândire animată de o mare generozitate, care sfârșește totdeauna printr-un sentiment profund uman. El nu ajunge la abstracțiune, să băgăm de seamă, ci la spiritualizarea materiei, creînd propria sa geometrie, scria Paul Fierens. Structurilor pe care le realizează, li se adaugă elanul spiritului, li se asociază o viață într-un fel organic: totul palpită, se pare că se deschid aripi și se aude bătând o inimă. Inima lumii.”
Articol de Ionel Jianu – Inima lumii 1963.
foto: internet contrabasist pe prispa casei părintești din Hobița
Energia cea mai benefica este emisa noaptea, pe luna noua sau luna plina. Cea mai putin benefica este energia emisa, in zilele insorite.
Constantin Brâncuşi (19.02.1876 – 16.03.1957) a creat la Târgu Jiu un complex nemuritor de trei sculpturi în aer liber, unic în lume: Masa tăcerii, Poarta sărutului şi Coloana Infinitului. Coloana Infinitului captează energiile terestre pe care le emite în exterior. Energiile emanate de suprafeţele Coloanei Infinitului au fost măsurate până la distanţa de 200 de metri.
Date despre Coloana InfinituluiColoana Infinitului din Târgu Jiu are o înălţime de 29,330 metri şi o greutate de 29,173 Kg. Este construită din metal feros (plăci din fontă), după formula 1/2 + 15 + 1/2 şi după “legea armoniei plastice”, descoperită şi perfecţionată de Brâncuşi, de forma 1 – 2 – 4, unde 1 = 45 cm (mărimea laturii mici a triunghiului de piramidă, de forma unui pătrat), 2 = 90 cm (mărimea laturii mari a trunchiului de piramidă, de forma unui pătrat), 4 = 180 cm, înălţimea trunchiului de piramidă. Trunchiurile de piramidă, goale pe dinăuntru, sunt fixate cap la cap pe un miez central de oţel, cu secţiune pătrată, uniformă pe toată înălţimea Coloanei Infinitului. Exteriorul Coloanei a fost curăţat prin sablare cu nisip special, ulterior fiind pulverizate două straturi de praf metalic, unul de zinc şi celălalt de alamă, la o temperatură mai ridicată.
Continuare:https://totceimaibun.wordpress.com/2013/05/18/coloana-infinitului/?
Ultima modificare făcută de latan.elena; 19.02.2020 la 21:41.
Ce muzică asculta Constantin Brâncuşi?
Brâncuşi era şi un meloman. Ce muzică asculta Brâncuşi? O carte publicată la Paris în 2012 cu sprijinul financiar al Institutului Cultural Român – Denys Riout, Constantin Brancusi, l’Hélice et l’Oiseau, Nouvelles Éditions Scala – este prima care pune jaloane sigure în biografia sculptorului român, un fel de schiţă pentru o viitoare cercetare de amploare. Ne rezumăm aici la a cita cîteva dovezi în legătură cu melomanul Brâncuşi. În discoteca acestuia s-a găsit şi o restrînsă colecţie de jazz: Louis Armstrong, Bennie Goodman, Duke Ellington, Kid Ory, Dizzy Gillespie, Django Reinhardt, Cab Calloway. Pe mulţi dintre ei i-a cunoscut în nenumăratele şi prelungitele sale călătorii, cînd îşi însoţea expoziţii în SUA sau călătorea pur şi simplu, şi i-a regăsit la Paris atunci cînd aceşti mari muzicieni făceau turnee în Europa. Se presupune că doi i-au fost chiar mai apropiaţi, Cab Calloway şi Django Reinhardt. Amîndoi mai puţin ascultaţi astăzi, dar celebri în anii dintre războaie.
Cab Calloway (1907-1994), inventatorul lui “Hi de hi de hi de ho”, silabe fără vreun sens anume, şi al lui “Minnie the Moocher”, a dominat, împreună cu încă vreo trei-patru muzicieni, deceniile 4 şi 5 ale secolului XX. Django Reinhardt (1910-1953) este inventatorul jazzului “ţigan”. A activat în cadrul unui cvintet compus dintr-un violonist şi un chitarist, susţinuţi de alte două chitare şi un contrabas, la Hot Club de France. Centrul Pompidou a scos un disc cu o antologie din melodiile pe care le asculta Brâncuşi după discurile care au rămas de la el în atelier. Pe lîngă jazzmeni sînt repertoriate pe CD o sîrbă de la noi, două melodii ungureşti şi alte muzici stranii de pe toate continentele. Deşi autorul francez al cărţii din colecţia “Ateliers imaginaires”, Denys Riout, cunoaşte bine viaţa lui Brâncuşi din România, cu detalii inedite privind prima sa tinereţe, povestea de dragoste fulgerătoare şi tumultuoasă cu Maria Tănase din 1938-1939 pare să-i fie necunoscută.
1939 – Suzana Doicescu (soția arhitectului Octav Doicescu), Constantin
Sînt celebre şi des citate aforismele şi zicerile lui Brâncuşi. Printre prietenii artistului s-a numărat şi românul Tristan Tzara, în favoarea căruia Brâncuşi a intervenit într-o dezbatere publică provocată de “Papa” suprarealiştilor, André Breton. Lîngă semnătura sa de susţinere a lui Tzara, Brâncuşi a adăugat : “În artă, nu există străini.”
Continuare: http://www.cotidianul.ro/ce-muzica-a...ancusi-228834/
Constantin Brâncuşi - în ipostaze inedite: la chefuri, cu câinele la teatru, dansând ca un urs
Continuare: http://jurnalul.ro/stiri/observator/...rs-637086.html
Constantin Brâncusi
(1876-1957)
Aforisme si texte
Nici nu vă puteţi da seama de ceea ce vă las Eu.
Căutarea primitivului în artele plastice se îngemănează cu o căutare a Simplităţii.
Pentru ca acea Coloană fără sfârşit să se poată înălţa înspre ceruri,
trebuia să fie jertfit cineva.
Daedalus, după ce a construit Labyrinthul,
încercând să evadeze din el, a inventat aripile,
iar fiul său, Icarus, s-a prăbuşit.
Am dat din nou peste Labyrinth pe când mă străduiam să-mi închid Păsările măiastre
sub bolta unui templu indian,
nemaiînţelegând cum să ademenesc, peste ele, lumina.
Amintindu-mi de Coloana fără sfârşit din România
şi de astrele care se roteau deasupra ei, chemându-i zborul,
am renunţat, în concepţia mea, la bolta de marmură, care trebuia să copleşească Măiestrele...
Aceste opere, ca să poată să se înalţe, implorau o libertate deplină;
şi, atunci, am avut revelaţia a cum să evadez din Labyrinth...
M-am sacrificat întotdeauna pe mine însumi.
Mi-am lăsat dalta şi ciocanul - şi am şlefuit materia cu propriile-mi mâini.
Mi-am lăsat sculpturile să se joace cu cerul şi cu oamenii,
dove*dind lumii că este cu putinţă o sculptură a focului.
Libere - ele erau mereu altfel iubite de oameni, ele însele mereu altfel iubind.
Dar operele nu ajung niciodată la o desăvârşire completă,
pentru că însăşi materia nu este desăvârşită.
Mai mult:http://www.ceruldinnoi.ro/pages/Bran...20Aforisme.htm
http://www.sfatulbatranilor.ro/threa...Brancusi/page3
Romanian Cultural Institute in New York
BRANCUSI: THE VISIONARY
https://www.facebook.com/pg/RCINY/ph...&__tn__=-UCH-R
Brâncuşi avea un farmec aparte, care era dat de geniul său artistic, de personalitatea sa lipsită de prejudecăţi şi de spiritul său liber. Aceste caracteristici le-au atras ca un magnet pe multe femei, unele chiar de viţă regală, de băiatul provenit dintr-o familie de ţărani din satul gorjean Hobiţa. Pentru Brâncuşi, femeile care i-au trecut prin viaţă au fost şi un motiv de inspiraţie pentru lucrările sale.
Margit Pogany sau „Domnişoara Pogany” În anul 1909, Brâncuşi a cunoscut-o pe pictoriţa unguroaică Margit Pogany, căreia i-a cerut să-i pozeze pentru un bust. Ea l-a inspirat pe genialul artist să realizeze celebra lucrare „Domnişoara Pogany”. „Am pozat pentru el de mai multe ori. De fiecare dată, începea şi termina un nou bust. Fiecare era frumos, minunat de real. Eu îl rugam să-l păstreze ca variantă finală, dar el izbucnea mereu în râs şi arunca bustul înapoi, în lada cu lut din colţul atelierului – spre marea mea dezamăgire“, îşi amintea Margit Pogany. Pictoriţa spunea că Brâncuşi s-a bucurat atunci s-a recunoscut în lucrarea concepută de marele sculptor: „Am realizat că eram chiar eu, deşi capul nu avea niciuna din trăsăturile mele. Era tot numai ochi. Însă, privind înspre Brâncuşi, am observat că mă privea pe furiş, în timp ce vorbea cu prietenii mei. I-a făcut o enormă plăcere să constate că am reuşit să mă recunosc“. Margit Pogany s-a stabilit în Australia, după primul război mondial, şi a corespondat intens cu Brâncuşi până în 1937.
Citeste mai mult: adev.ro/pbgel1
Pianista Vera Moore i-a dăruit legendarului Constantin Brâncuși un fiu. Unicul. Sculptorul nu l-a recunoscut niciodată!
Renegatul. Povestea lui John Constantin Brâncuşi Moore
http://www.sfatulbatranilor.ro/threa...rancusi/page12
Ultima modificare făcută de latan.elena; 19.02.2020 la 22:20.
Du-te! îmbrăţişează Coloana infinirii cu palmele mâinilor deschise.
Apoi, înălţându-ţi ochii, priveşte-o - şi vei cunoaşte, astfel, într-adevăr, sinele cerului...
O sculptură,nu se sfârşeşte niciodată în postamentul său
ci se continuă în cer, în piedestal - şi în pământ.
''Dumnezeu este pretutindeni și simți asta când uiți cu desăvârșire de tine însuți, când te simți umil și când te dăruiești. Eu mă aflu acum foarte aproape de bunul Dumnezeu și nu îmi mai trebuie decât să întind o mână înspre El, ca să Îl pipăi! Nu mai sunt demult al acestei lumi. Sunt departe de mine însumi, desprins de propriul meu trup... mă aflu printre lucrurile esențiale. Îl voi aștepta pe bunul Dumnezeu în Atelierul meu.'' "Mor cu inima întristată pentru că nu mă pot întoarce în țara mea"
Constantin Brâncuși
Noapte binecuvantata !
Ultima modificare făcută de latan.elena; 19.02.2020 la 23:49.
Momentan sunt 16 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 16 vizitatori)
Permisiuni postare
Răspunde cu citat
Marcaje