Buna dimineata,soare,buna dimineata,viata !
" Fiecare zi ar trebui să fie privit ca o viaţă mică."
Maxim Gorki
" Ce greșeală este să crezi că un copil, pentru că e mic, poartă în el visuri minuscule."
George Enescu
Buna dimineata,soare,buna dimineata,viata !
" Fiecare zi ar trebui să fie privit ca o viaţă mică."
Maxim Gorki
" Ce greșeală este să crezi că un copil, pentru că e mic, poartă în el visuri minuscule."
George Enescu
''Frumusetea cheama frumusete. Luati perfectiune din perfectiune si veti vedea astfel ca ceea ce ramane este perfect."
Isha Upanishad
"Nu frumuseţea ne face să iubim, ci iubirea ne face să vedem frumuseţea"
Lev Tolstoi
"Toamna cu-a ei alba frunte
Si cu galbenii conduri
A lasat argint pe munte
Si rugina pe paduri."
George Toparceanu
Însușește-ți pacea naturii. Secretul ei este răbdarea.
Ralph Waldo Emerson
Norocul nu e altceva decât amestecul dintre voință și împrejurări favorabile.
Guillaume Musso
Dacă vrem să auzim șoaptele zeilor trebuie să facem liniște.
Ralph Waldo Emerson
Cat de frumos imbatranesc frunzele. Cat de pline de lumina sunt ultimele lor zile.
John Burroughs
Ultima modificare făcută de latan.elena; 22.09.2019 la 12:14.
Dialog-Nina Cassian
– Frunze de toamna, frunze natange,
Miezuri de piersica, pline de sange,
Cum v-ati ranit atat de cumplit ?
– N-am banuit, n-am banuit
Ca soarele poarta-un cutit, un cutit.
Niciodata Toamna
Tudor Arghezi
Niciodata toamna nu fu mai frumoasa
Sufletului nostru bucuros de moarte.
Palid asternut e sesul cu matasa.
Norilor copacii le urzesc brocarte.
Casele-adunate, ca niste urcioare
Cu vin ingrosat in fundul lor de lut,
Stau in tarmu-albastru-al raului de soare,
Din mocirla carui aur am baut.
Pasarile negre suie in apus.
Cu frunza bolnava-a carpenului sur
Ce se desfrunzeste, scuturand in sus,
Foile-n azur.
Cine vrea sa planga, cine sa jeleasca
Vie sa asculte-ndemnul nenteles,
Si cu ochii-n facla plopilor cereasca
Sa-si ingroape umbra-n umbra lor, in ses.
''Când cineva drag trece „dincolo”, adeseori ne întrebăm: de ce, moartea? Cum ar fi arătat existența fără el? Ce facem cu dorul de cei ce au pășit pe tărâmul veșniciei? Cum să ne împăcăm cu acest simțământ, atât de greu de purtat în taina sufletului? De ce Dumnezeu, Iubirea Însăşi, ne împovărează cu o așa sarcină? În dor, trăim sentimentul unei legături intense cu cei apropiați plecați departe de noi ori în lumea cealaltă.''
''Dorul, după cum afirma părintele Dumitru Stăniloae, reprezintă simțirea acută a absenței celor dragi din orizontul nostru, un gol pe care alţii nu vor izbuti să-l umple nicicând. Tot marele teolog spunea că dorul aduce și păstrează în cel stăpânit de el chipul celui dorit, dar și o durere, deoarece chipul nu ține cu adevărat locul celui absent. Dorul e „trimis” de acela. Prin dor vine ceva de la el sau se îndreaptă ceva din ființa celui ce dorește către cel dorit. ''
Arhim. Mihail Daniliuc
Zece sfaturi de viață.
“Nu poate exista grație acolo unde nu există discreție.
Dragostea nu are profesor mai bun decât ocazia.
Dacă va veni la tine vreo femeie frumoasă, ca să-ți ceară dreptate, tu ia-ți ochii de la lacrimile ei și urechile de la plânsul ei și cercetează îndelung cererea ei dacă nu vrei ca mintea ta să se înece în plânsul ei și bunătatea ta în suspinele ei.
În dragoste să nu ceri niciodată mai mult decât îți dă iubita.
Toate femeile sunt bune – bune de nimic sau bune la ceva.Nu-i amintire care să nu se șteargă cu timpul, nici durere pe care să nu o mistuie vremea.
Cel ce nu știe să se bucure de noroc atunci când îl află, n-are dreptul să se plângă când acesta îl părăsește.
Pentru tăcere nu există nici pedeapsă, nici răspuns.Pentru a obține imposibilul, omul trebuie să încerce absurdul.
Sunt lucruri în care trebuie să crezi pentru a le putea vedea.”Miguel de Cervantes
Sursa:https://webcultura.ro/sunt-lucruri-in-care-trebuie-sa-crezi-pentru-a-le-putea-vedea/?
via Naivul
Fiecare om care trece prin viața ta, îți lasă, cu intenție sau fără să știe, un strop din sufletul său. În același timp, un strop din sufletul tău pleacă cu el. Probabil de-asta ne simțim uneori străini de noi înșine, sau prea plini. Sufletul nostru este un amalgam de alte suflete.
Se spune că timpul vindecă tot, un fel de medicament bun la toate, de la dureri de articulații la cele de suflet. Adevărat, de cele mai multe ori vindecă, face totul ca nou, dar, uneori adâncește rănile și cronicizează suferința.
Tocmai am luat o capsulă de timp. Posibil să mă vindece sau să atenueze, posibil să mai am nevoie de încă o capsulă sau de toată cutia! Posibil să fie doar un calmant iar eu să am nevoie de un antibiotic. Prea multe necunoscute! Cert este că efectele pot fi imprevizibile iar medicamentul într-o cantitate limitată.
Azi, plimbându-mă aiurea, am dat peste o poveste. Ce-i drept, demult nu mai găsisem vreuna. Probabil nici nu mai căutam, mergeam cu privirea în gânduri, nu în lume.
Povestea asta este despre un pom crescut aiurea într-un loc nepotrivit. Dar cine își poate alege locul în care să se nască sau soarta pe care să o aibă? Era un pământ veșnic umed și lipicios. Rădăcinile lui respirau cu greu, dar pomișorul se încăpățâna să înflorească în fiecare an, flori mici, chinuite, de un alb imaculat și cu un parfum discret. Era o oază pentru păsările care treceau pe acolo.
Dar, petalele albe ale florilor sale se scuturau și se amestecau în mocirla de jos. Fructele sale mărunte și dulci aveau aceeași soartă. Frunzele sale mândre se pierdeau în mâl. Când lumea ți-e potrivnică, cu greu te mai poți bucura de ceea ce ești cu adevărat.
Nu știam că sufletul este un puzzle. Am aflat asta când mi-a fost lovit și s-a împrăștiat în mii de bucăți în jurul meu. L-am refăcut de fiecare dată cu răbdare, cu migală dar de fiecare dată am avut devoie de mai mult timp. Acum îmi e din ce în ce mai greu, am multe piese lipsă sau distruse. Imi este greu să îmi mai amintesc corect modelul. Îmi este greu să mă obișnuiesc cu golurile.
Suntem clovni. Extrem de amuzanți!
Zi de zi ne pictăm fețele cu zâmbete mari și însorite, cu ochi largi și strălucitori, cu obraji îmbujorați!
Pictăm peste durere, furie, dezamăgire, frică, disperare... pictăm peste orice, uneori chiar și peste fericire. Ne este frică să nu ne-o fure cineva...
Azi am pictat un zâmbet larg și câteva flori de primăvară.
„Din păcate, aflate sub presiune, emoţiile nu mor. Ele tac. Dar continuă să influenţeze omul din interior.”
Sigmund Freud
Azi, ştiu că în lumină există şi umbre şi că fericirea e uneori dureroasă.
Octavian Paler
"Să te opreşti la marginea abisului din tine, înţelegând că mai departe e sufletul..."
Pablo Gonzales
''Mi-am învățat cuvintele să iubească, le-am arătat inima și nu m-am lăsat până ce silabele lor nu au început să bată ...''
''Sentimentul niciodată nu se apropie…. … El apare brusc şi electrocutează. Cred că sentimentul este însuşi sufletul. Sentimentul este tot ce poate fi mai antiabstract, mai concret, din conştiinţa omului. Memoria nu urmează întocmai traiectul sentimentului. Ea e mai puţin vie, are tendinţa de abstract sau, în cel mai bun caz, de mit.''
"Singurele lucruri reale, singurele lucruri pe care le ducem cu noi până la urmă sunt propriile noastre sentimente, dragostele noastre, patemile noastre, urile şi adversităţile noastre. Mă-ntreb: noi, la capătul vieţii noastre, ce-am lăsa în afară? Bănuiesc că putem lăsa nişte sentimente. Mai puţin de ură, întrucâtva de patemi, dar... de dragoste mai ales."
Nichita Stănescu
"Gândurile nu au nici o consistență materială, dar totuși ele nu sunt niște abstracții; ele sunt niște entități vii. De aceea trebuie să fim conștienți și să ne supraveghem gândurile. Gândurile sunt asemenea unor copii care trebuie hrăniți, spălați, educați. Fără să știți, unele se agață de voi, vă iau forțele și vă epuizează. Deopotrivă, acești copii vă scapă uneori pentru a fugi în lume, iar în calea lor ei jefuiesc, ei răvășesc.
Dar cum în lumea invizibilă există și o poliție, ea vă găsește ca să vă facă să înțelegeți că sunteți responsabili pentru pagubele comise de acești copii. Sunteți aduși astfel în fața tribunalului ce vă condamnă la plata unor daune și interese; aceste plăți sunt niște necazuri, niște tristeți, niște descurajări, niște amărăciuni. Așadar, fiți atenți la gândurile voastre: nu fiți neglijenți, lucrați să formați niște copii angelici, divini, care vă vor înconjura și vă vor aduce numai binecuvântări."
Omraam Mikhaël Aďvanhov
Momentan sunt 44 utilizatori care navighează în acest subiect. (1 membri și 43 vizitatori)
Permisiuni postare
Răspunde cu citat
Marcaje