Rezultate 1 la 7 din 7

Subiect: Psalmii si vindecarea

  1. #1
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    27.579

    Psalmii si vindecarea

    http://suntsanatos.ro/spiritualitate...indecarea.html

    S-a constatat că citirea consecventă a unor texte biblice îmbunătăţeşte climatul psihic, făcându-l favorabil restabilirii sănătăţii. Am auzit despre medici care şi-au selectat un "repertoriu" de texte biblice, pe care le rostesc atât pentru spiritualizarea actului medical clasic, cât şi ca terapie autonomă. De exemplu, ştiu că un medic foloseşte sistematic Psalmul 22 (23) pentru echilibrare endocrină. Lectura Psalmilor se recomandă şi în profilaxia degenerativa. Iată motive pentru care propunem să se facă o corelaţie între Psalmi şi vindecare.

    Un Psalm care a fost selectat pentru o trebuinţă psiho-somatică va fi citit, cel puţin în şapte zile la rând (sau 16, 21, 33 si 40), fie de către terapeut (care cunoaşte modul adecvat de citire sau de asociere cu practica sa medicală), fie de pacient sau de penitent însuşi. Citirea lui se face într-o stare de destindere, de linişte lăuntrică, cu uitare de sine, trăind profund fiecare cuvânt al Psalmului (şi cu o lumânare aprinsă către Sfânta Treime).
    Din cei 150 de Psalmi, am ales 10 ca prioritari în împrospătarea forţelor şi refacerea sănătăţii.
    Pe aceştia i-am împărţit în patru categorii:
    1. Psalmi care se citesc în caz de boală, poticnire, stres, depresie anagapică, dizarmonie;
    2. Psalmii profilaxiei, sau păstrătorii vieţii;
    3. Psalmii penitenţei, sau ai purificării;
    4. Psalmii perfecţiunii, pentru cei care, după însănătoşire, caută iluminarea.

    I. Psalmii însănătoşirii: 22 şi 102
    Psalmul 22 (în unele Biblii, este numerotat ca Psalmul 23) începe cu versetul: "Domnul mă paşte şi nimic nu-mi va lipsi" ("Domnul este păstorul meu"). Se citeşte pentru orice fel de "poticnire" maladivă, psihică sau somatică.
    Este un Psalm al însănătoşirii dinspre spirit spre trup. Puterea lui constă nu doar în sugestie, ci în activarea arhetipului Tatălui protector şi dătător de viaţă. Tatăl care biruieşte "valea umbrei morţii" stimulând resursele vieţii, neutralizând potrivnicii sau tăietorii vieţii. "Toiagul Tău şi varga Ta, acestea m-au mângâiat…": lovirea sorţii este resimţită ca operaţie psihică de întărire.
    Psalmul acesta este construit în întregime pe arhetipul renaşterii şi pe simbolul salvării: începând cu salvarea fizică (hrana, apa), continuând cu cea energetică ("... Sufletul meu l-a întors") şi terminând cu cea pontificală ("ca să locuiesc în casa Domnului…"). Efectul medical şi atitudinea mentală imunogenă decurg din identificarea cu realitatea Duhului.
    Psalmul 102 (103) care începe cu "Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul…". Acesta conţine sugestii puternice, care creează un bine mental — condiţia restabilirii sănătătii. Pacientul e întărit în redescoperirea legii revelate. Este prin excelenţă un psalm al regenerării, al întineririi.

    II. Psalmii profilactici: 6 şi 38
    Psalmul 6, care începe cu "Doamne, nu cu mânia Ta să mă mustri pe mine, nici cu urgia Ta să mă cerţi…". Este un Psalm care evidenţiază relaţia între păcat şi boală. Eroarea, contrazicerea legii, păcatul, au ca urmare o îmbolnăvire somatică sau psihică. Boala psihică apare mai întâi ca o îngustare a minţii, alteori ca o tulburare de personalitate, ca o scindare sau o dizarmonie. Psalmul 6 nu lasă păcatul să se încuibeze până ajunge boală, ci-l stopează.
    Trebuie spus că boala nu e o pedeapsă pentru păcat, ci o oprire de la păcat. Nu concepem un Dumnezeu pedepsitor. El a plantat în om, în fiecare celulă a corpului omenesc, legea Sa. Când legea este încălcată sau contrazisă, se manifestă durerea şi boala — nu întru pedeapsă, însă, ci întru restabilirea legii (boala nu este o pedeapsă, ci o repercusiune a "contrazicerii legilor Universului").
    Psalmul 38 (39) care începe cu "Zis-am: Păzi-voi căile mele, ca să nu păcătuiesc eu cu limba mea…" ("Zis-am; Voi veghea asupra căilor mele…"). Este un Psalm care ne îndeamnă la luarea de cunoştinţă a condiţiei noastre de trecători, de pelerini pe acest pământ. Amintirea morţii nu naşte tristeţe, ci o valorizare corectă a vieţii. Este aici conţinut şi mesajul din Ecleziast: Toate sunt zadarnice, numai poruncile lui Dumnezeu dau sens în acest univers…
    In alt Psalm găsim o idee care ar părea şocantă prin paradoxul ei: "minciună sunt fiii oamenilor", ca o traumă de trezire spre Duh, spre salvare spirituală.

    III. Psalmii penitentei sau ai purificării: 21, 31, 50, 141
    Însănătoşirea presupune două etape: arderea negativitătii ancestrale sau achiziţionate (karma!!!) şi restabilirea comuniunii cu armonia divină (iertarea şi iubirea).
    Psalmul 21 (22), care începe cu "Dumnezeul meu. Dumnezeul meu, ia aminte la mine, pentru ce m-ai părăsit?" ("Dumnezeule, Dumnezeule! Pentru ce m-ai părăsit…") Ştim că lisus, pe cruce, făcea rugăciunea Sa, rostind chiar acest Psalm: "Eli, Eli! Lama sabahtani ?" (Mat. 27: 46). Nu-i vorba, deci, de o poticnire sau o deznădejde a Sa, ci de penitenţă pentru neamul omenesc. lisus rosteşte acest Psalm, căci în acel moment El îi împlineşteprofeţia; în acest Psalm se spune: "… Străpuns-au mâinile mele şi picioarele mele (…) şi pentru cămaşa mea au aruncat sorţi". Penitenţa Lui arde păcatul lumii. Citind acest Psalm, reactualizăm penitenţa lui Hristos însuşi.
    Psalmul 31 (32). "Fericiţi cărora s-au iertat fărădelegile şi cărora s-au acoperit păcatele. Fericit bărbatul, căruia nu-i va socoti Domnul păcatul, nici nu este în gura lui vicleşug…" ("Ferice de cel cu fărădelegea iertată şi de cel cu păcatul acoperit. Ferice de omul căruia nu-i ţine în seamă Domnul nelegiuirea! Ferice de omul căruia Domnul nu-i socoteşte greşala").
    Este un Psalm cu putere de întărire. Apare însă întrebarea: există oare greşeli care nu sunt "socotite"? Greşeli pentru care nu plăteşti prin boală sau moarte? Există greşeli pe care Dumnezeu le-ar trece cu vederea?
    Răspunsul, (afirmativ), rezultă şi din acest psalm, dar şi din observarea unei cazuistici a penitenţei universale, însoţit însă de următoarea explicaţie: prin greşeală, te micşorezi. Poţi trăi şi micşorat, suportând însă toate inconvenientele micşorării tale: marginalizare, mediocritate… Poţi trăi micşorat şi sănătos (!), cu condiţia să nu ieşi de sub binecuvântare, ca micşorarea să nu devină nimicire.
    Psalmul 50 (51). "Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mila Ta (…) întoarce faţa Ta de la păcatele mele…". Este cel mai important Psalm al penitenţei. Uneori duhovnicii impun drept canon copierea zilnică a acestui psalm, timp de 21 de zile. El conţine şi sugestia arderii păcatului, dar şi imperativul iertării, ca ultima şansă a purificării (o explicaţie foarte bună a cuvintelor acestui psalm gasiţi aici).
    Psalmul 141 (142). "Cu glasul meu către Domnul am strigat, cu glasul meu către Domnul m-am rugat." ("Cu glasul meu strig către Domnul…") Este Psalmul asumării sacrificiului de sine, spre ridicare celor părăsiţi şi spre transformarea singurătăţii în şansă.

    IV. Psalmii desăvârşirii: 45 şi 119. Litania Legii
    Psalmul 45 (46). "Dumnezeu este scăparea şi puterea noastră, ajutor întru necazurile ce ne împresoară." ("Dumnezeu este adăpostul şi sprijinul nostru…") Este un Psalm al practicii spirituale. Adevărata sănătate nu este o problemă medicală, ci sufletească. De aici reiese şi importanţa acestui Psalm al ascezei, unde găsim scris: "Opriţi-vă şi cunoaşteţi că Eu sunt Dumnezeu…" ("Opreşte-te şi cunoaşte …") (45: 10) Unii autori filocalici (Isaia Pustnicul, de exemplu) au dezvoltat acest verset, vorbind despre cele 6 opriri ale realizării.
    Psalmul 118 (119). "Fericiţi cei fără prihană în cale, care umblă în legea Domnului." ("Ferice de cei fără prihană în calea lor…"). Psalmul acesta îi "încununează" pe toţi ceilalţi. Este un tratat de medicină, de înţelepciune, de mistică. El reaminteşte secretul restaurării omului: interiorizarea Legii revelate; şi cauza bolilor: încălcarea legilor universale. Cele mai importante legi universale pe care le încalcă omul sunt iubirea de Dumnezeu şi iubirea de semen. Această încălcare se numeşte: agresivitate, egoism, mândrie, furie, vanitate, osândirea aproapelui şi neputinţa iertării!!
    Psihologia numeşte această serie de erori, structurate în caracter, "complexul Cain": tendinţa omului de a-şi elimina semenul. Această tendinţă — adesea tradusă în practică — are ca urmare şi ca avertisment o îmbolnăvire. Blestemul, blasfemia, ura, osândirea, au ca primă urmare o cefalee, o dereglare endocrină sau circulatorie, o scădere energetică. Nu ca să te pedepsească, ci ca să te oprească de la încălcarea legii universale.
    Psalmul 118 ne trezeşte în memorie detaliile legii, rememorarea lor continuă, întru deplina sănătate a trupului şi întru iluminarea minţii.

    NOTA BENE. Se înţelege că nu numai Psalmii selectaţi de noi aici, ci toţi ceilalţi, au o energie benefică salvării noastre.
    Scrierile revelate conţin coduri puternice, dar adesea enigmatice, pierdute uneori de noi, oamenii moderni. Regăsirea lor cere un travaliu ascetic, de fiecare dată răsplătit.

    Sursa: dobrecatalin.wordpress.com

  2. #2
    Senior Member
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    72.042
    Psalmii si vindecarea


    http://suntsanatos.ro/spiritualitate...indecarea.html

    S-a constatat că citirea consecventă a unor texte biblice îmbunătăţeşte climatul psihic, făcându-l favorabil restabilirii sănătăţii. Am auzit despre medici care şi-au selectat un "repertoriu" de texte biblice, pe care le rostesc atât pentru spiritualizarea actului medical clasic, cât şi ca terapie autonomă. De exemplu, ştiu că un medic foloseşte sistematic Psalmul 22 (23) pentru echilibrare endocrină. Lectura Psalmilor se recomandă şi în profilaxia degenerativa. Iată motive pentru care propunem să se facă o corelaţie între Psalmi şi vindecare.

    Un Psalm care a fost selectat pentru o trebuinţă psiho-somatică va fi citit, cel puţin în şapte zile la rând (sau 16, 21, 33 si 40), fie de către terapeut (care cunoaşte modul adecvat de citire sau de asociere cu practica sa medicală), fie de pacient sau de penitent însuşi. Citirea lui se face într-o stare de destindere, de linişte lăuntrică, cu uitare de sine, trăind profund fiecare cuvânt al Psalmului (şi cu o lumânare aprinsă către Sfânta Treime).
    Din cei 150 de Psalmi, am ales 10 ca prioritari în împrospătarea forţelor şi refacerea sănătăţii.
    Pe aceştia i-am împărţit în patru categorii:
    1. Psalmi care se citesc în caz de boală, poticnire, stres, depresie anagapică, dizarmonie;
    2. Psalmii profilaxiei, sau păstrătorii vieţii;
    3. Psalmii penitenţei, sau ai purificării;
    4. Psalmii perfecţiunii, pentru cei care, după însănătoşire, caută iluminarea.

    I. Psalmii însănătoşirii: 22 şi 102
    Psalmul 22 (în unele Biblii, este numerotat ca Psalmul 23) începe cu versetul: "Domnul mă paşte şi nimic nu-mi va lipsi" ("Domnul este păstorul meu"). Se citeşte pentru orice fel de "poticnire" maladivă, psihică sau somatică.
    Este un Psalm al însănătoşirii dinspre spirit spre trup. Puterea lui constă nu doar în sugestie, ci în activarea arhetipului Tatălui protector şi dătător de viaţă. Tatăl care biruieşte "valea umbrei morţii" stimulând resursele vieţii, neutralizând potrivnicii sau tăietorii vieţii. "Toiagul Tău şi varga Ta, acestea m-au mângâiat…": lovirea sorţii este resimţită ca operaţie psihică de întărire.
    Psalmul acesta este construit în întregime pe arhetipul renaşterii şi pe simbolul salvării: începând cu salvarea fizică (hrana, apa), continuând cu cea energetică ("... Sufletul meu l-a întors") şi terminând cu cea pontificală ("ca să locuiesc în casa Domnului…"). Efectul medical şi atitudinea mentală imunogenă decurg din identificarea cu realitatea Duhului.
    Psalmul 102 (103) care începe cu "Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul…". Acesta conţine sugestii puternice, care creează un bine mental — condiţia restabilirii sănătătii. Pacientul e întărit în redescoperirea legii revelate. Este prin excelenţă un psalm al regenerării, al întineririi.

    II. Psalmii profilactici: 6 şi 38
    Psalmul 6, care începe cu "Doamne, nu cu mânia Ta să mă mustri pe mine, nici cu urgia Ta să mă cerţi…". Este un Psalm care evidenţiază relaţia între păcat şi boală. Eroarea, contrazicerea legii, păcatul, au ca urmare o îmbolnăvire somatică sau psihică. Boala psihică apare mai întâi ca o îngustare a minţii, alteori ca o tulburare de personalitate, ca o scindare sau o dizarmonie. Psalmul 6 nu lasă păcatul să se încuibeze până ajunge boală, ci-l stopează.
    Trebuie spus că boala nu e o pedeapsă pentru păcat, ci o oprire de la păcat. Nu concepem un Dumnezeu pedepsitor. El a plantat în om, în fiecare celulă a corpului omenesc, legea Sa. Când legea este încălcată sau contrazisă, se manifestă durerea şi boala — nu întru pedeapsă, însă, ci întru restabilirea legii (boala nu este o pedeapsă, ci o repercusiune a "contrazicerii legilor Universului").
    Psalmul 38 (39) care începe cu "Zis-am: Păzi-voi căile mele, ca să nu păcătuiesc eu cu limba mea…" ("Zis-am; Voi veghea asupra căilor mele…"). Este un Psalm care ne îndeamnă la luarea de cunoştinţă a condiţiei noastre de trecători, de pelerini pe acest pământ. Amintirea morţii nu naşte tristeţe, ci o valorizare corectă a vieţii. Este aici conţinut şi mesajul din Ecleziast: Toate sunt zadarnice, numai poruncile lui Dumnezeu dau sens în acest univers…
    In alt Psalm găsim o idee care ar părea şocantă prin paradoxul ei: "minciună sunt fiii oamenilor", ca o traumă de trezire spre Duh, spre salvare spirituală.

    III. Psalmii penitentei sau ai purificării: 21, 31, 50, 141
    Însănătoşirea presupune două etape: arderea negativitătii ancestrale sau achiziţionate (karma!!!) şi restabilirea comuniunii cu armonia divină (iertarea şi iubirea).
    Psalmul 21 (22), care începe cu "Dumnezeul meu. Dumnezeul meu, ia aminte la mine, pentru ce m-ai părăsit?" ("Dumnezeule, Dumnezeule! Pentru ce m-ai părăsit…") Ştim că lisus, pe cruce, făcea rugăciunea Sa, rostind chiar acest Psalm: "Eli, Eli! Lama sabahtani ?" (Mat. 27: 46). Nu-i vorba, deci, de o poticnire sau o deznădejde a Sa, ci de penitenţă pentru neamul omenesc. lisus rosteşte acest Psalm, căci în acel moment El îi împlineşteprofeţia; în acest Psalm se spune: "… Străpuns-au mâinile mele şi picioarele mele (…) şi pentru cămaşa mea au aruncat sorţi". Penitenţa Lui arde păcatul lumii. Citind acest Psalm, reactualizăm penitenţa lui Hristos însuşi.
    Psalmul 31 (32). "Fericiţi cărora s-au iertat fărădelegile şi cărora s-au acoperit păcatele. Fericit bărbatul, căruia nu-i va socoti Domnul păcatul, nici nu este în gura lui vicleşug…" ("Ferice de cel cu fărădelegea iertată şi de cel cu păcatul acoperit. Ferice de omul căruia nu-i ţine în seamă Domnul nelegiuirea! Ferice de omul căruia Domnul nu-i socoteşte greşala").
    Este un Psalm cu putere de întărire. Apare însă întrebarea: există oare greşeli care nu sunt "socotite"? Greşeli pentru care nu plăteşti prin boală sau moarte? Există greşeli pe care Dumnezeu le-ar trece cu vederea?
    Răspunsul, (afirmativ), rezultă şi din acest psalm, dar şi din observarea unei cazuistici a penitenţei universale, însoţit însă de următoarea explicaţie: prin greşeală, te micşorezi. Poţi trăi şi micşorat, suportând însă toate inconvenientele micşorării tale: marginalizare, mediocritate… Poţi trăi micşorat şi sănătos (!), cu condiţia să nu ieşi de sub binecuvântare, ca micşorarea să nu devină nimicire.
    Psalmul 50 (51). "Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mila Ta (…) întoarce faţa Ta de la păcatele mele…". Este cel mai important Psalm al penitenţei. Uneori duhovnicii impun drept canon copierea zilnică a acestui psalm, timp de 21 de zile. El conţine şi sugestia arderii păcatului, dar şi imperativul iertării, ca ultima şansă a purificării (o explicaţie foarte bună a cuvintelor acestui psalm gasiţi aici).
    Psalmul 141 (142). "Cu glasul meu către Domnul am strigat, cu glasul meu către Domnul m-am rugat." ("Cu glasul meu strig către Domnul…") Este Psalmul asumării sacrificiului de sine, spre ridicare celor părăsiţi şi spre transformarea singurătăţii în şansă.

    IV. Psalmii desăvârşirii: 45 şi 119. Litania Legii
    Psalmul 45 (46). "Dumnezeu este scăparea şi puterea noastră, ajutor întru necazurile ce ne împresoară." ("Dumnezeu este adăpostul şi sprijinul nostru…") Este un Psalm al practicii spirituale. Adevărata sănătate nu este o problemă medicală, ci sufletească. De aici reiese şi importanţa acestui Psalm al ascezei, unde găsim scris: "Opriţi-vă şi cunoaşteţi că Eu sunt Dumnezeu…" ("Opreşte-te şi cunoaşte …") (45: 10) Unii autori filocalici (Isaia Pustnicul, de exemplu) au dezvoltat acest verset, vorbind despre cele 6 opriri ale realizării.
    Psalmul 118 (119). "Fericiţi cei fără prihană în cale, care umblă în legea Domnului." ("Ferice de cei fără prihană în calea lor…"). Psalmul acesta îi "încununează" pe toţi ceilalţi. Este un tratat de medicină, de înţelepciune, de mistică. El reaminteşte secretul restaurării omului: interiorizarea Legii revelate; şi cauza bolilor: încălcarea legilor universale. Cele mai importante legi universale pe care le încalcă omul sunt iubirea de Dumnezeu şi iubirea de semen. Această încălcare se numeşte: agresivitate, egoism, mândrie, furie, vanitate, osândirea aproapelui şi neputinţa iertării!!
    Psihologia numeşte această serie de erori, structurate în caracter, "complexul Cain": tendinţa omului de a-şi elimina semenul. Această tendinţă — adesea tradusă în practică — are ca urmare şi ca avertisment o îmbolnăvire. Blestemul, blasfemia, ura, osândirea, au ca primă urmare o cefalee, o dereglare endocrină sau circulatorie, o scădere energetică. Nu ca să te pedepsească, ci ca să te oprească de la încălcarea legii universale.
    Psalmul 118 ne trezeşte în memorie detaliile legii, rememorarea lor continuă, întru deplina sănătate a trupului şi întru iluminarea minţii.

    NOTA BENE. Se înţelege că nu numai Psalmii selectaţi de noi aici, ci toţi ceilalţi, au o energie benefică salvării noastre.
    Scrierile revelate conţin coduri puternice, dar adesea enigmatice, pierdute uneori de noi, oamenii moderni. Regăsirea lor cere un travaliu ascetic, de fiecare dată răsplătit.

    Sursa: dobrecatalin.wordpress.com






  3. #3
    Senior Member
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    72.042
    I. Psalmii însănătoşirii: 22 şi 102
    Psalmul 22 (în unele Biblii, este numerotat ca Psalmul 23) începe cu versetul: "Domnul mă paşte şi nimic nu-mi va lipsi" ("Domnul este păstorul meu"). Se citeşte pentru orice fel de "poticnire" maladivă, psihică sau somatică.
    Este un Psalm al însănătoşirii dinspre spirit spre trup. Puterea lui constă nu doar în sugestie, ci în activarea arhetipului Tatălui protector şi dătător de viaţă. Tatăl care biruieşte "valea umbrei morţii" stimulând resursele vieţii, neutralizând potrivnicii sau tăietorii vieţii. "Toiagul Tău şi varga Ta, acestea m-au mângâiat…": lovirea sorţii este resimţită ca operaţie psihică de întărire.
    Psalmul acesta este construit în întregime pe arhetipul renaşterii şi pe simbolul salvării: începând cu salvarea fizică (hrana, apa), continuând cu cea energetică ("... Sufletul meu l-a întors") şi terminând cu cea pontificală ("ca să locuiesc în casa Domnului…"). Efectul medical şi atitudinea mentală imunogenă decurg din identificarea cu realitatea Duhului.
    Psalmul 102 (103) care începe cu "Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul…". Acesta conţine sugestii puternice, care creează un bine mental — condiţia restabilirii sănătătii. Pacientul e întărit în redescoperirea legii revelate. Este prin excelenţă un psalm al regenerării, al întineririi.

  4. #4
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    27.579
    Manastirea Brancoveanu
    2 octombrie1992

    Astazi va aduc in atentie un psalm, anume Psalmul 22.
    Este psalmul cel mai plin de incredere, cel mai plin de inaltare, este psalmul bucuriei, al optimismului. Psalmistul isi exprima bucuria de a-L avea pe Dumnezeu aproape, si zice: "Domnul este pastorul meu si nimic nu-mi lipseste". Il compara pe Dumnezeu cu un pastor de oi, cu un cioban, si spune, plin de incredere, ca "Domnul este pastorul meu" si, pentru ca este pastorul meu, "nimic nu-mi lipseste".
    Face apoi o comparatie intre oile pastorite de un pastor bun si increderea, bucuria pe care o da Dumnezeu celui care-I slujeste: "La pasuni bune ma salasluieste, si ma povatuieste la ape line". Pasunea si apa sunt doua lucruri de capetenie pe care le urmareste pastorul pentru oile sale. Comparativ vorbind, Dumnezeu ne da toate cele de trebuinta, exprimate in psalmul acesta prin pasunea cea buna si prin apa limpede.
    "Sufletul mi-l intareste pentru numele Sau, si pe cararile dreptatii ma povatuieste". Psalmistul vorbeste acum despre el, despre unul care are suflet si care este mai presus decat oile cele necuvantatoare; "sufletul mi-l povatuieste, mi-l intareste", adica Dumnezeu se preocupa nu numai de cele trebuitoare pentru viata fizica, ci se preocupa si de cele necesare vietii sufletesti, pentru ca omul este fiinta cu suflet si are trebuinte mai presus de ale celor necuvantatoare.
    Siguranta ca Dumnezeu este cu noi si ca ne daruieste toate cele de trebuinta este dusa pana la aceea ca se nimiceste orice temere: "De-as umbla pe valea umbrei mortii (de-as fi pandit de moarte), de rele nu m-as teme, caci Tu cu mine esti". Incredintarea prezentei lui Dumnezeu ne face hotarati impotriva tuturor celor negative si, orice s-ar intampla, chiar de-am fi panditi de moarte, avand incredintarea si fiind patrunsi de adevarul ca Dumnezeu este cu noi, n-avem nici un fel de teama.
    "Toiagul Tau si varga Ta, acestea sunt mangaierea mea". In cuvintele acestea, Psalmistul vrea sa spuna ca Dumnezeu, in grija Sa pentru mantuirea noastra, pentru binele nostru, ne poate trimite si necazuri, dar si in cazul cand am avea necazuri, avem totusi mangaiere din constiinta ca necazurile ne vin ca din mana lui Dumnezeu, pentru folosul nostru.
    "Tu-mi gatesti masa inaintea vrajmasilor mei. Cu untdelemn ungi capul meu, si cupa mi-e plina rasa". In aceste cuvinte arata belsugul bunatatilor lui Dumnezeu revarsate peste cei credinciosi, chiar in fata unor lucruri care ar inspira teama, chiar in fata vrajmasilor. In fata vrajmasilor avem belsug. Ne gateste Dumnezeu masa inaintea vrajmasilor: "Tu-mi gatesti masa inaintea vrajmasilor mei. Cu untdelemn ungi capul meu", adica imi dai si cele care nu sunt de absoluta trebuinta, imi dai mai mult de cat as cere, de cat mi-ar trebui. "Cu untdelemn ungi capul meu" - cu untdelemnul cunostintei, "si cupa e plina rasa", adica nu exista nici un fel de lipsa in legatura aceasta cu Dumnezeu, in belsugul pe care il da Dumnezeu.
    "Mila Ta, Doamne, sa ma insoteasca in toate zilele vietii mele, ca sa locuiesc zile multe in casa Domnului Dumnezeului meu". Este o rugaciune catre Dumnezeu cel milostiv, Care ne cuprinde cu mila Sa, si avem incredintarea ca Dumnezeu ne insoteste in toate zilele vietii noastre: "Mila Ta, Doamne, sa ma insoteasca in toate zilele vietii mele, ca sa locuiesc zile multe in casa Domnului Dumnezeului meu".
    Este cel mai senin psalm, un psalm al bucuriei, un psalm al increderii, al incredintarii. Noi repetam niste ganduri ale altora si nu ajungem sa le simtim pentru noi insine, pentru viata noastra. Umblam dupa cantitate si nu suntem atenti la calitate.
    In Filocalia, vol. IV, se spune, ca ucenicul l-a intrebat pe avva Filimon de ce citeste mai ales din Psaltire? Cuviosul Filimon a zis: "Frate, atata bucurie am in sufletul meu din cuvintele psalmilor, ca si cum eu insumi i-as fi facut".
    Sa ne ajute bunul Dumnezeu sa avem si noi constiinta ca Psalmul 22 este psalmul nostru, psalmul pe care noi insine l-am facut, psalmul in care ne revarsam cel mai bine, in care ne ara-tam cel mai bine incredintarea prezentei lui Dumnezeu in viata noastra, in care ne aratam cel mai bine bucuria de prezenta lui Dumnezeu, in care se manifesta cel mai mult si cel mai bine multumirea si implinirea sufletului nostru.
    Inaintea bunului Dumnezeu sa ne facem mai buni, pentru ca bunatatea cea mai multa se realizeaza in linistea sufletului. In linistea sufletului se realizeaza bucuria, se realizeaza constiinta prezentei lui Dumnezeu. Si unde este Dumnezeu cu darul Sau, acolo nici un lucru nu este greu. Amin!


    http://www.crestinortodox.ro/carti-o...-22-80019.html

    Ultima modificare făcută de latan.elena; 21.01.2015 la 10:43.

  5. #5
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    27.579
    https://daniilgaucan.wordpress.com/2...-psalmului-22/



    linkul pentru Tom Kenyonhttps://tomkenyon.box.com/shared/e27k9o4a2t dar sunteti sfatuiti sa nu-l ascultati mai mult de doua ori la rand.
    De Tom Kenyon
    1. Domnul mă paşte şi nimic nu-mi va lipsi.
    2. La loc de păşune, acolo m-a sălăşluit; la apa odihnei m-a hrănit.
    3. Sufletul meu l-a întors, povăţuitu-m-a pe căile dreptăţii, pentru numele Lui.
    4. Că de voi şi umbla în mijlocul morţii, nu mă voi teme de rele; că Tu cu mine eşti.
    5. Toiagul Tău şi varga Ta, acestea m-au mângâiat.
    6. Gătit-ai masă înaintea mea, împotriva celor ce mă necăjesc; uns-ai cu untdelemn capul meu şi paharul Tău este adăpându-mă ca un puternic.
    7. Şi mila Ta mă va urma în toate zilele vieţii mele, ca să locuiesc în casa Domnului, întru lungime de zile.

    Inainte de a incheia aceasta sesiune si a lua pauza, as vrea sa cant Psalmul 22, care este o mantra interesanta de protectie. Sunt multe povestiri despre Psalmul 22, insa povestirea mea preferata este cea din primul razboi mondial. Este vorba despre un grup de infanterie, in care toti erau raniti sau omorati, in afara de un pluton. A reiesit ca toti cei care faceau parte din pluton se adunau in fiecare dimineata, inainte sa plece la lupta si cantau impreuna Psalmul 22. El este, prin urmare, o mantra de protectie. Desi provine din traditia crestina iudaica – in care isi are in mod clar originea – el constituie totodata o descriere a procesului de inaltare, descris in sistemul ezoteric din Egipt. As dori deci ca, inainte de a-l canta, sa il descifrez, ca sa aveti in vedere sensul lui, intrucat in acest context nu este vorba despre religie, ci despre legatura cu Sufletul vostru Celest – care este un aspect al vostru. Prin urmare, rugaciunea nu se refera la nimic din afara voastra, ci la un alt aspect dimensional al vostru, aflat dincolo de timp si spatiu. Si, dupa cum am mentionat inainte, potrivit Hathorilor, este vorba despre numarul cinci, insemnand ca, în afara timpului si spatiului, exista numarul hierofantului sau al magicianului. Atunci cand esti in dimensiunea a cincea a constiintei tale, poti exista acolo si ramane in continuare in corpul tau. Aceasta este frumusetea alchimiei. Ca sa mergi in dimensiunea a cincea, nu trebuie sa mori. Poti fi in corp. Este o chestiune de deplasare a atentiei tale. Atunci cand te afli in aceasta dimensiune, se petrec tot felul de lucruri. Sa parcurgem, deci, Psalmul:
    „The Lord Is My Shepherd, I shall not want / Domnul este Pastorul meu: nu voi duce lipsa de nimic”.
    Cuvantul „Domnul” se refera la Sufletul tau celest, la BA-ul tau. „Domnul este Pastorul meu, nu voi duce lipsa de nimic”, inseamna ca, atunci cand esti conectat cu Sufletul tau Celest, nu te afli niciodata intr-o stare de a duce lipsa, nu simti niciodata lipsa; oricare ar fi circumstantele exterioare ale vietii tale, in realitate, nu esti intr-o stare de lipsa. Am intalnit oameni care sunt extrem de bogati, iar unii dintre ei sunt cei mai nefericiti oameni de pe planeta, pentru ca sunt foarte ingrijorati de ce se va intampla cu banii lor. Si am cunoscut oameni care aveau foarte putine si erau cei mai fericiti oameni. In consecinta, nu exista absolut nicio legatura intre bani si fericire. Psalmul incepe deci cu acest verset: „Domnul este Pastorul meu, nu voi duce lipsa de nimic.”

    „He maketh me to lie down in green pastures/El ma paste în pasuni verzi”, insemnand ca, atunci cand esti conectat cu Sufletul Celest, esti indrumat in situatii de viata in care exista hrana, pasuni verzi – si nu lucruri uscate si moarte.
    „He leadeth me beside the still waters/ El ma duce la ape linistite/de odihna”, insemnand acel loc linistit din constiinta, in care vocea blanda a Divinitatii tale iti poate vorbi.
    „And he restores my soul /Si imi invioreaza sufletul”, inviorare ce vine din curentul apelor linistite.
    „Thou preparest a table for me, in the midst of mine enemies/ Tu imi intinzi masa în mijlocul potrivnicilor mei”: Aici este vorba despre potrivnicii/dusmanii din interior si dusmanii din exterior. Asta, pentru ca adevaratii dusmani sunt in interiorul nostru – si fara nicio indoiala ca unii sunt si in afara noastra. Psalmul se refera insa la dusmanii launtrici – lacomia, confuzia, violenta, amagirile noastre: acestia sunt dusmani care ne impiedica sa ne asezam la masa abundentei. Deci, „El imi intinde masa in mijlocul potrivnicilor mei”. Cu alte cuvinte, chiar daca ne-am afla intr-o situatie conflictuala – impovarati in propria noastra murdarie – atunci cand suntem conectati cu Sufletul nostru Celest, in mijlocul acelui conflict si zbucium launtric, o masa este pregatita pentru noi. „El imi intinde masa, in mijlocul dusmanilor mei.”
    Mai departe, Psalmul spune: „He anointest my head with oil; my cup runneth over/El imi unge capul cu untdelemn si paharul meu este plin de da pe-afara.” Asta se refera la uraeus*, intrucat in aceasta traditie alchimica despre care vorbim, atunci cand forta ta vitala se ridica pana in centri superiori din cap, ea este lumina, dar are o insusire lichida, fiind asemenea unui ulei; iar „ungerea” capului inseamna „ungerea” centrilor superiori, astfel ca, dintr-odata, ai viziune spirituala si ai o legatura directa, care este numita cunoastere revelata – revelatie Divina directa. „El imi unge capul cu untdelemn si paharul meu este plin de da pe-afara”, insemnand binecuvantarile care incep sa se reverse din abundenta, in lumea launtrica si in lumea din afara.
    [* Uraeus – numit uneori „miruirea/ungerea”, are loc atunci cand sekhem (forta vitala) este ridicata de-a lungul djedului (canalul sacru al chakrelor, ce se desfasoara de la baza coloanei, pana in crestetul capului, in chakra coroanei; este canalul central pentru procesul de Inaltare, din alchimia egipteana). Aceasta miscare creeaza o forma de energie serpuita, acesta putand fi motivul pentru care egiptenii antici il reprezentau pe uraeus sub forma unui sarpe. Conform Glosarului de termeni din cartea Manuscrisul Magdalenei, de Tom Kenyon si Judi Sion. N.tr.]
    Apoi, Psalmul isi modifica tonalitatea: „Yea, though I walk through the valley of the shadow of death, I shall fear no evil/ Da, chiar daca ar fi sa umblu prin valea umbrei mortii, nu ma voi teme de niciun rau”. Realitatea vietii este ca traim tot timpul in mijlocul mortii, pentru ca mereu mor oameni. In aceasta clipa, in corpul tau mor celule si tot în aceasta clipa sunt create celule noi – este un eveniment ce se produce simultan, viata si moarte. Dar mai ales in aceasta perioada de timp in care intram, suntem intr-o „vale a umbrei mortii”, deoarece lumea veche, asa cum am cunoscut-o, moare. Si este ca si cum in plan colectiv am merge printr-o vale a umbrei mortii.
    Iar apoi Psalmul spune „I shall fear no evil, for thy rod and thy staff they comfort me/ nu ma voi teme de niciun rau, caci toiagul si nuiaua Ta ma mangaie”: Asa cum am explicat ieri, theRod/Toiagul/bagheta se refera la legatura cu Sufletul Celest, prin intermediul axei centrale a corpului, ce coboara prin inima si prin toate chakrele, pana la baza coloanei vertebrale. Atunci cand ea este impamantata in baza coloanei tale vertebrale, acea conexiune celesta curge in corpul tau fizic si, atunci cand are loc acest lucru, nu mai exista niciun fel de frica. The stuff /nuiaua se refera la acea carja cu capul arcuit pe care o folosesc pastorii, iar ea o simbolizeaza pe sekhem – forta vitala ce urca de la baza coloanei, pana in centri superiori din cap; potrivit egiptenilor antici, acesta este procesul de inaltare, in care sekhem se ridica pana in cap, devine uraeus – sarpele secret – si capul este uns. Prin urmare, „toiagul si nuiaua Ta ma mangaie”.
    Iar apoi spune: „Surely goodness and mercy shall follow me all the days of my life/Da, fericirea si indurarea ma vor insoti în toate zilele vietii mele”, pentru ca, atunci cand esti conectat cu aspectul transcendent al fiintei tale, exista un gen de indurare si o blandete, indiferent ce se intampla.
    „And I shall dwell in the house of the Lord for ever/ Si voi locui în Casa Domnului, pana la sfarsitul zilelor mele”, insemnand ca esti în casa Sufletului tau Celest.
    Atunci cand il voi canta, va fi un aspect diferit de modul in care este cantat in mod traditional. Pentru ca voi alterna aspectele masculin si feminin. Daca analizezi orice filosofie perena sau sistem alchimic, vei remarca ca, in transformarea personala a individului, exista un moment in care trebuie invocata o figura de dumnezeita/zeita, pentru a da o mana de ajutor. Sofia, Venus, Fecioara Maria, Quan Yin sau Tara trebuie sa coboare si sa vina; in ceea ce priveste alchimia, indiferent de traditie, exista aspectul feminin. In traditia din care s-a nascut, de fapt, Psalmul, de cele mai multe ori, „ungerea capului” a fost facuta de femei. În consecinta, atunci cand voi canta Psalmul, voi folosi alternativ cele doua aspecte: masculin si feminin, ceea ce difera de stilul in care este cantat de obicei.
    In timp ce il cant, tot ce aveti de facut este sa ramaneti cu atentia concentrata pe Sufletul vostru Celest – acel punct BA de deasupra capului, cu care am mai lucrat. Va mentineti atentia in acel punct. Daca vreti sa trimiteti apreciere in acel punct, o puteti face, dar nu e necesar. Pentru ca el va fi activat. Este o cheie. Mantra este o cheie ce deschide Sufletul Celest.
    Traducere si adaptare de:
    Ana Nicolai Practician de Reconectare si Vindecare Reconectiva
    http://www.TheReconnection.com

    Sursa: editura foryou
    Ultima modificare făcută de latan.elena; 21.01.2015 la 10:42.

  6. #6
    Senior Member
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    72.042
    Psalmul 22

    Psalmul 22

    1. Domnul mă paşte şi nimic nu-mi va lipsi.
    2. La loc de păşune, acolo m-a sălăşluit; la apa odihnei m-a hrănit.
    3. Sufletul meu l-a întors, povăţuitu-m-a pe căile dreptăţii, pentru numele Lui.
    4. Că de voi şi umbla în mijlocul morţii, nu mă voi teme de rele; că Tu cu mine eşti.
    5. Toiagul Tău şi varga Ta, acestea m-au mângâiat.
    6. Gătit-ai masă înaintea mea, împotriva celor ce mă necăjesc; uns-ai cu untdelemn capul meu şi paharul Tău este adăpându-mă ca un puternic.
    7. Şi mila Ta mă va urma în toate zilele vieţii mele, ca să locuiesc în casa Domnului, întru lungime de zile.

  7. #7
    Senior Member
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    72.042
    PSALMUL 102
    Al lui David.

    1. Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul şi toate cele dinlăuntrul meu, numele cel sfânt al Lui.
    2. Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul şi nu uita toate răsplătirile Lui.
    3. Pe Cel ce curăţeşte toate fărădelegile tale, pe Cel ce vindecă toate bolile tale;
    4. Pe Cel ce izbăveşte din stricăciune viaţa ta, pe Cel ce te încununează cu milă şi cu îndurări;
    5. Pe Cel ce umple de bunătăţi pofta ta; înnoi-se-vor ca ale vulturului tinereţile tale.
    6. Cel ce face milostenie, Domnul, şi judecată tuturor celor ce li se face strâmbătate.
    7. Cunoscute a făcut căile Sale lui Moise, fiilor lui Israel voile Sale.
    8. Îndurat şi milostiv este Domnul, îndelung-răbdător şi mult-milostiv.
    9. Nu până în sfârşit se va iuţi, nici în veac se va mânia.
    10. Nu după păcatele noastre a făcut nouă, nici după fărădelegile noastre a răsplătit nouă,
    11. Ci cât este departe cerul de pământ, atât este de mare mila Lui, spre cei ce se tem de El.
    12. Pe cât sunt de departe răsăriturile de la apusuri, depărtat-a de la noi fărădelegile noastre.
    13. În ce chip miluieşte tatăl pe fii, aşa a miluit Domnul pe cei ce se tem de El;
    14. Că El a cunoscut zidirea noastră, adusu-şi-a aminte că ţărână suntem.
    15. Omul ca iarba, zilele lui ca floarea câmpului; aşa va înflori.
    16. Că vânt a trecut peste el şi nu va mai fi şi nu se va mai cunoaşte încă locul său.
    17. Iar mila Domnului din veac în veac spre cei ce se tem de Dânsul,
    18. Şi dreptatea Lui spre fiii fiilor, spre cei ce păzesc legământul Lui
    19. Şi îşi aduc aminte de poruncile Lui, ca să le facă pe ele. Domnul în cer a gătit scaunul Său şi împărăţia Lui peste toţi stăpâneşte.
    20. Binecuvântaţi pe Domnul toţi îngerii Lui, cei tari la vârtute, care faceţi cuvântul Lui şi auziţi glasul cuvintelor Lui.
    21. Binecuvântaţi pe Domnul toate puterile Lui, slugile Lui, care faceţi voia Lui.
    22. Binecuvântaţi pe Domnul toate lucrurile Lui; în tot locul stăpânirii Lui, binecuvintează suflete al meu pe Domnul.

Informații subiect

Utilizatori care navighează în acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Marcaje

Marcaje

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •