Violeta Vio a distribuit un link.

acum aproximativ o oră



Mihai Racu, înţeleptul din munţi ...

Undeva prin Maramureş, în munţii Oaş-Gutâi, pe Valea Usturoiului spre Vârful Pleştioare (806 m), auzisem că trăieşte în inima pădurilor un bătrân pustnic, Mihai Racu, în vârstă de peste 80 de ani. E limpede că omul era înzestrat cu o gândire “subţire” (cum însuşi mărturisea), avea un discurs fermecător de simplu, recita versuri din Topârceanu şi Coşbuc, făcea referiri la filosofia unor mari cărturari. Nu se socotea a fi un fel de Daniil Sihastru, nu era un sfânt. De 27 de ani se izolase de restul lumii, încercând să se integreze, pur şi simplu, Naturii. Am revăzut filmul de câteva ori, cu adăugată emoţie. Doar Emil Cioran, Petre Ţuţea şi Sergiu Celibidache, prin geniala lor oralitate (desigur, pe alt palier cultural-filosofic-spiritual) m-au mai impresionat, cândva, atât de mult. Aş îndrăzni să afirm că, într-un anume sens, pustnicul acesta chiar îi depăşea pe cei trei: el nu dorea să demonstreze nimic, nu aspira spre un sistem filosofic propriu, nu era un creator; încerca să se integreze Totului, pur şi simplu, cu o detaşare şi o seninătate tulburătoare.

Epilog. Un minimalist interesant by Miztretzu 24 Jan 2011 17:40 : “Am fost weekendu asta la o tura pe Valea Usturoiului spre Plestioare curios sa dau de omul asta. Dupa vreo 2 h 1/2 de mers pe un drum forestier spre Vf Plestioara am ajuns la o cabana unde erau niste oameni. Ei mi-au povestit ca era un om care a trait mai sus cu cativa km si care cobora de 2 ori pe saptaman in oras dupa mancare si pensie. Se numea Mihai Racu si avea peste 80 de ani. Anu trecut, dupa spusele lor niste golani au urcat la el si i-au luat pensia dupa ce l-au batut si i-au rupt si un picior. Dupa aceasta intamplare nu a mai trait mult. Din ce mi-au spus oamenii au vrut sa puna mana de la mana ii faca un adapost mai solid din lemn, o cabanuta dar el nu a acceptat. Dezamagit m-am intors inapoi nu am mai urcat sa ii caut adapostul. Am vazut in schimb pe traseu un refugiu recent construit(anul trecut cred) destul de spatios si cateva locuri amenajate. Cam asta e ce am reusit sa aflu. Zona e destul de frumoasa si salbatica inca, un pic afectata de defrisari…”

Al doilea epilog. Sorin Grecu (în comentariul său la reportajul Yeti al Info Someş din 7 ianuarie 2011):
03.03.2011 at 10:01 am
“Imi cer scuze pentru prea lunga tacere… Filmul, realizat de mine impreuna cu extraordinarul Ioan Teglas, dateaza din anul 2006. Intre timp eu am parasit mirificul si misteriosul Maramures ( dupa expresia episcopului Chira) si nu mai stiu ce s-a intimplat cu personajul nostru, Mihai Racu. Sper si eu din tot sufletul sa nu fi fost omorit de acei huligani de care vorbea telespectatorul din Maramures. Mai doresc totodata sa-l corectez pe privitorul (nu-l cataloghez sfertodoct ci mai degraba neinformat) care nu era sigur ca panteismul provine de la zeul Pan. Ii confirm ca exact de acolo provine. In rest multumesc celor care si-au exprimat punctele de vedere legate de acest film drag sufletului meu.” Domnul Sorin Georgescu a adăugat aici la comentarii, o foarte utilă informație: “Reportajul a fost facut în 2006, iar Domnul Racu a murit în 2009. Intrați pe http://www.infosomes.ro/yeti pt reportajul original. Multumesc.” Îi mulţumesc, la rândul meu.



http://www.youtube.com/watch?v=O9t5AH5aSWE#t=26




Yeti
www.youtube.com





Îmi place · · Distribuie