Coja Ion a distribuit starea postată de Răscrucea.

acum aproximativ o oră

EDITORIAL

Gazetarul Eminescu, la fel de incomod azi ca şi ieri

Astăzi am sărbătorit Ziua Culturii Române. Asta ca să nu sărbătorim, pur şi simplu, Ziua Eminescu. Ziua când, în urmă cu 164 de ani, a venit pe lume marele poet şi gânditor român. S-au depus coroane de flori, se vor fi recitat ceva versuri din creaţia lui Eminescu, pe ici, pe colo, seara avem spectacol la Ateneul Român, dar nimic, absolut nimic, despre implicarea sa în actualitatea românească a vremii. Nimic despre strălucitoarele sale articole publicate în Timpul, despre ideile sale care nu şi-au pierdut nimic din actualitate. Nici la şcoală nu prea vorbesc profesorii despre aşa ceva. De ce? Foarte simplu. Pentru că Eminescu - gazetarul a fost incomod şi atunci şi acum. Pentru că nu a vrut să scrie după dictare. Pentru că a fost român, înainte de toate. Şi asta nu prea e bine să se ştie. Acum suntem europeni şi nu se cade să ne pierdem vremea cu noţiuni precum tradiţionalism, conservatorism (nu Partidul Conservator, ferească Dumnezeu!), credinţă, familie, elite etc. Chiar astăzi, la o întâlnire cu diplomaţi acreditaţi la Bucureşti, dl Traian Băsescu a atras atenţia asupra pericolului reprezentat, la nivel european, de creşterea ponderii forţelor naţionaliste, ostile ideilor europene. Sigur că în discursul şefului statului era vorba de forţe politice din alte ţări, dar nu cred că domnia-sa gândeşte în alţi termeni despre naţionaliştii români.
Televiziunile de ştiri, la rândul lor, au tratat toate subiectele posibile din actualitatea zilei, dar nu şi-au amintit deloc de gazetarul Mihai Eminescu. Motivele sunt aceleaşi. Să nu cumva să se supere multinaţionalele care dau publicitate. Să nu-şi strice relaţiile cu mai-marii zilei.
De aceea am găsit potrivit să vă oferim noi, spre lectură, două fragmente din articole publicate de Mihai Eminescu în gazeta TIMPUL. Puteţi judeca singuri actualitatea acestor texte şi profunzimea gândirii lui Eminescu.

Eminescu: Precipitarea noastră spre fundul răului o numim progres

Articolul a fost publicat in Timpul (IV), in data de 23 iunie 1879, ca articol de fond fara titlu . A fost reprodus in ed. Opere Complete Iasi 1914.

Trecem prin niste zile in adevar foarte grele si trebuie in sfirsit sa ne dam seama ca aceasta este plata, foarte scumpa poate, a greselilor si ratacirilor noastre politice savirsite de treizeci de ani incoace. De la miscarea din 48 si pina astazi natiunea romaneasca, pe tarimul politic, n-a facut alta decit a se lepada sistematic de orice traditie, a rasturna orice autoritate, a arunca departe orice s-ar fi putut numi original in viata ei nationala, si-n acelasi timp a adopta, cu mai multa ardoare decit cuartalurile de coloni din America de miazanoapte si pe o scara tot atit de inalta, toate reformele, toate teoriile cosmopolite, toate calapoadele internationale, in viata politica si intelectuala, in limba, in moravuri, in tot. Libertate fara margini pentru orice individ, pentru toate necurateniile ce s-ar scurge din cele patru colturi ale lumii, in Romania ca si-n America; fraternitate si egalitate intre om si om; republici mari si mici si prezidenti de republica pe toate ulitele si- n toate cafenelele, in Romania ca si-n America; siretenia, viclesugul si cinismul - virtuti cetatenesti; gheseftul? scopul; si politica umanitara? mijlocul. Acestea pe tarimul politic; pe cel economic, nimic, curat nimic; din nenorocire intru aceasta ne deosebim cu totul de America. Rezultatul il vedem, si poate ca asa de tirziu incit il vedem in zadar.
(...) In orase mari si mici, liberalismul si umanitarismul ne prieste foarte bine: in numele libertatii se face camata fara margine; in numele egalitatii si fraternitatii deschidem bra ele tutulor elementelor stricate pe care le rejecteaza chiar societatile ipercivilizate si, in numele natiunii romane, facem politica radicala, aspirand la o republica, ba chiar si la mai multe.
Toata mizeria noastra publica o imbracam in formele poleite ale unei civilizatii calpe, precipitarea noastra spre fundul raului o numim progres, fierberea unor elemente necurate si lupta lor cu elementele ce au mai ramas inca sanatoase in tara se numeste politica. Acela ce cuteaza a se revolta fata ca aceasta stare de lucruri, acela care indrazneste sa arate ca formele poleite invelesc un trup putred, ca progresul nostru ne duce la pierzare, ca elementele sanatoase trebuie sa se conjure si sa faca o lupta suprema pentru mintuirea acestei tari este denuntat opiniei publice de catre negustorii de principii liberale umanitare ca barbar, ca antinational, ca reactionar.

Eminescu: Mediul social şi economic în care un popor trăieşte nu trebuie schimbat peste noapte

Articol de fond, fara titlu, aparut in Timpul (VII), in data de 12 ocombrie 1882

Mediul social si economic in care un popor traieste nu trebuie schimbat peste noapte, ci incet, pentru ca oamenii sa aiba timpul necesar sa se adapteze conditiunilor noua. Daca reforme si schimbari vin peste noapte, ca la noi, cu aruncarea in apa a oricarii traditii, se ajunge unde am ajuns noi. Calitatile din trecut devin insuficiente pentru a sustine exigentele prezentului, bilantul puterilor risipite intrece pururea pe- al celor puse la loc, organismul isi incheie socoteala sa zilnica cu deficite cari se traduc in morbiditate si in mizerie.
A sconta viitorul e lesne, si camatarul cel mai facil e timpul . Un copil poate avea placerile barbatului, o natie inculta rezultatele civilizatiei, dar cu ce pret? Cu acela al degenerarii si al stingerii timpurie, caci scontul pe care-l face timpul e mai scump decat oricare altul. Din cauza acestui punct de vedere, adevarat pentru totalitatea fiintelor organice, suntem numiti reactionari. E matematic sigur cu toate astea ca tot ce se face fara o dezvoltare paralela a culturii in zadar se face, ca orice progres real se opereaza nu in afara, ci inlauntrul oamenilor si ca, cu cat aparentele nejustificate ale progresului sunt mai mari, cu atat regresul real cata sa fie si el mai simtitor.
Si acest regres e foarte mare, orice s-ar zice; e un regres organic care atinge sanatatea, faptura fizica, bunul trai, bunele moravuri, c-un cuvant intreaga constitutiune fizica si morala a populatiunilor noastre.





Îmi place · · Distribuie