Mistere arheologice ale istoriei I

17 martie 2013 Scrie un comentariu


Din Biblie aflam ca Adam si Eva au fost creati in urma cu cateva mii de ani, conform unor teorii ale unor fundamentalisti religiosi. Stiinta ne informeaza ca acest lucru este pura fictiune si ca omul este prezent pe planeta asta de cateva milioane de ani iar specia noastra are doar cateva zeci de mii de ani. Se poate ca stiinta oficiala sa se insele in acelas mod ca si Biblia ? Cateva dovezi arheologice, ce nu sunt luate in calcul de catre cercetatorii oficiali, par sa confirme acest lucru, iar istoria vietii pe Pamant poate diferii mult de ceea ce am fost invatati. Haideti sa trecem in revista cateva mistere ale antropologiei moderne.

1. Sferele canelate sau Sferele Klerksdorp
De-a lungul ultimelor decenii, minerii din Africa de Sud au dezgropat sfere misterioase de metal. Sferele Klerksdorp, denumite asa după locul în care au fost gasite, au fost extrase din mina de argint Wonderstone, din Africa de Sud. Au fost descoperite în anii ’80 de catre minerii care sapau dupa argint. Necunoscute ca origine, aceste sfere de aproximativ un centimetru sunt gravate cu trei caneluri paralele jurul ecuatorului. Două tipuri de sfere au fost gasite: unul este compus dintr-un metal solid albastrui cu pete de albe, celalalt sunt scobite si umplute cu o substanta alba spongioasa. Unele dintre aceste obiecte prezintă caneluri bine definite și paralele latitudinale sau bavuri. Nu se poate preciza la ce erau folosite aceste bile, dar specialistii au observat că unele dintre ele se rotesc în jurul axelor lor, fara ca o forta sa intervina în generarea acestui proces. Sferele au fost gasite într-un depozit mineral Precambrian datat la o vechime de 2,8 miliarde ani . Aceste obiecte stranii sunt un total mister. Ele reflecta o anumită perioada din istoria Terrei, dar nimeni nu poate specifica momentul si nici creatorii lor. Exista voci care susţin ca bilutele metalice ar fi de provenienaă extraterestra si ca nu ar fi fost create pe Pamant, insa, această afirmatie ramane deocamdata la ideea de presupunere.


2. Pietrele Dropa
In 1938, o expeditie arheologica condusa de dr. Chi Pu Tei în Baian-Kara munti-Ula din China a facut o descoperire uimitoare in unele pesteri care au fost ocupate de catre o cultura si civilizatie antica. Arheologii au descoperit o serie de morminte care contineau scheletele unor hominizi dintr-o rasa necunoscuta. Nici una dintre fosile nu depasea inaltimea de 1,38 metri, iar oasele acestora, extrem de subtiri, pareau sa sustina cranii disproportionat de mari. Adevarata descoperire avea insa sa o constituie cu un disc de piatra, incrustat cu semne minuscule, pe care cercetatorii il scot la iveala din apropierea mormintelor. Piatra cilindrica, cu un diametru de circa 25-30 de centimetri prezenta in centru o gaura perfect sferica, aspect care amintea mai mult de placile de patefon de la acea vreme. Artefactul va fi trimis la Universitatea din Beijing, acolo unde i se va stabili vechimea, 12.000 de ani. Timp de doua decenii, alte peste 700 de discuri vor fi descoperite in pesterile din Bayan Kara-Ula. In 1958, unul dintre cercetatorii chinezi care se ocupa cu studierea inscrisurilor neobisnuite, profesorul Tum Um Nui, anunta decriptarea unui mesaj socant. Se pare ca discurile de piatra relatau povestea unei nave venite din spatiu, care s-ar fi prabusit in muntii Himalaya cu mult timp in urma. Vanati initial de triburile locale, supravietuitorii accidentului, care se autodenumeau Dropa, ar fi ajuns, intr-un final, sa convetuiasca pasnic cu acestia.

3. Mecanismul de la Antikythera
Este considerat un computer mecanic antic realizat pentru calculul pozitiilor astronomice. Acest mecanism a fost recuperat în anii 1900-1901 dintr-o epavă de langă insula Antikythera. Importanța și complexitatea mecanismului au fost ințelese abia cateva decenii mai târziu. Perioada sa de constructie este în prezent estimată a fi între 150 și 100 i.Hr.. Gradul de sofisticare mecanică este comparabil cu a unui ceas elvețian din secolul al XIX-lea. Artefacte tehnologice cu manopera și complexitate similara nu vor mai apare pană în secolul 14, atunci cand ceasurile mecanice astronomice au fost construite în Europa. Mecanismul este cunoscut ca cel mai vechi calculator stiintific complex. Acesta conține mai multe roți dințate și uneori este numit primul computer analog cunoscut, desi producerea sa fara cusur sugereaza ca aceasta ar fi putut avea un numar nedescoperit de predecesori în timpul perioadei elenistice. Se considera ca a fost construit pe baza teoriilor astronomice și matematice dezvoltate de catre astronomii greci. Se estimează că acest mecanism a fost facut in jurul anilor 150-100 î.Hr.

4. Pietrele de la Ica
In anul 1966 dr. Cabrera din Lima a primit de la un taran o mica piatra pe care era gravata o pasare bizara. Doctorul a observat ca pasarea gravată pe piatră semana cu o “silueta mitologica”. Intrigat si curios, a cercetat piatra si a observat ca ea semana cel mai bine cu un pterosaur, un saurian zburator, care a existat în urmă cu 140 până la 60 de milioane de ani. Confuzia era totala, cine ar fi putut sa vada si sa deseneze atunci un asemenea zburator? După ce a exclus varianta falsificarii, a urmărit sa deduca provenienţa pietrei. Si astfel a ajuns la cea mai fantastică descoperire arheologica: piatra apartinea unei biblioteci de piatră a unei umanităti care a populat planeta Pamant in preistoria cea mai indepartată. In fosta lui clinica a facut un muzeu particular în care acum exista aproximativ 10.000 de pietre de dimensiuni si culori variate, cantarind între 100 g şi 200 kg. Gravurile de pe pietrele de la Ica ne înfatiseaza o civilizatie umanoida care avea o structura fiziologica apropiata de a noastră, insă prezenta numai 4 degete la maini si la picioare, ochii mai mari şi mai rotunzi. Unele pietre arata obiceiurile acelei civilizatii, anatomia interioara, boli, sisteme medicale, forme de organizare sociala, ritualuri religioase, obiceiuri sexuale. De asemenea, sunt ilustrate multe harti ale cerului aşa cum se vedea acesta acum 60 milioane de ani, harţi ale zonei, precum si o istorie a acelor timpuri, cu razboaie şi conflicte politice.Un alt aspect aproape incredibil este faptul ca pe multe pietre se gasesc informatii despre dinozauri. Astfel apar reprezentari ale speciilor tiranozaur, brontozaur, triceratops, lambezozaur şi stegozaur. Pe foarte multe pietre se arata aspecte din viata cotidiana a acestor oameni, care sunt în preajma dinozaurilor. Acest lucru este uimitor, pentru ca dovedeste ca intr-adevar au existat oameni in acea perioada preistorica, ceea ce este în totală contradictie cu ceea ce se stie la ora actuală. De exemplu, descrierea dinozaurilor, precum si cea a plantelor care au existat la acea vreme, este mult prea complexa si foarte elaborata, ceea ce arata ca acei oameni detineau cunostinte vaste de biologie şi fiziologie. Avand în vedere implicatiile acestei descoperiri, armata peruana a realizat studii amanuntite asupra pietrelor. Din punct de vedere geologic, acestea sunt alcatuite dintr-un material carbonizat, format prin răcirea lavei dintr-o activitate vulcanica datand de acum 100 milioane de ani. Pe pietre se semnaleaza un strat de oxizi care este mai vechi de 12.000 de ani. Un raport al armatei afirmă ca: “Un fals este exclus. Nu exista incă o dovada clara a vechimii pietrelor. Insă este cert faptul ca aceste desene nu apartin vreunei culturi preincase cunoscute”.



5. Bateriile din Bagdad
Bateria de la Bagdad, denumita uneori bateria partilor, este numele comun pentru un numar de artefacte din Mesopotamia, posibil din timpul perioadei partilor sau a sasanizilor (primele secole d. Hr.), si descoperite, probabil, în 1936 în satul Khuyut Rabbou de langă Bagdad, Irak. Aceste artefacte au intrat în atentia mai larga în 1938, când Wilhelm König, directorul german al Muzeului National din Irak, a gasit obiectele în colectiile muzeului. In 1940, König a publicat o lucrare în care face speculatii cum ca acestea ar fi fost celule galvanice, folosite pentru galvanizarea aurului pe obiecte de argint. Aceasta interpretare continuă sa fie considerata cel putin ca o posibilitate ipotetică. Daca ar fi corecta, aceste artefacte ar fi anterioare inventiei lui Alessandro Volta din 1800 a celulei electrochimice cu mai mult de un mileniu. Artefactele sunt formate din vase de teracota de aproximativ 130-155 milimetri inaltime si o grosime de 70-80 milimetri (cu o gura de 1,5 inch) care contin un cilindru din cupru realizat dintr-o foaie de cupru laminata in care se afla o singură tija de fier foarte subtire. In partea superioara, tija de fier este izolată de discul de cupru prin prize de bitum. Tija de fier trece prin centrul cilindrului de cupru fara să il atinga. König a concluzionat ca obiectele ar putea data din perioada partilor (intre 250 i.Hr. și 224 d.Hr.). Oare cum de s-a pierdut o astfel de tehnologie ?


http://unmuseum.mus.pa.us/bbattery.htm