Comerțul cu tradiții, susținut de străini

Autor: Mirona Hriţcu Vineri, 25 Octombrie 2013 739 vizualizări 0 comentarii
[IMG]file:///C:\Users\admin\AppData\Local\Temp\msohtml1\01\clip _image001.gif[/IMG][IMG]file:///C:\Users\admin\AppData\Local\Temp\msohtml1\01\clip _image003.jpg[/IMG]
Comercianții de ii și produse de artă populară speră mai puțin să facă profituri spectaculoase, cât să salveze ce a mai rămas de salvat din vechile datini românești
Anul trecut a reprezentat un reper-cheie în popularitatea portului românesc. Inițial, trendul a fost pornit de Philippe Guilet, un designer francez care lucrează pentru casele Lagerfeld și Gaultier. Acesta a făcut o lungă călătorie în România, „s-a îndrăgostit“ de ea, după cum spune cu orice prilej, și a decis să dedice o întreagă colecție motivelor populare autohtone, menită „să combată stereotipiile negative cu care se confruntă românii ajunși în Occident“. Colecția a fost intitulată, pitoresc, „Prejudecăți“, s-a bucurat de un imens succes, iar ideea a fost preluată și de alte case de modă - cea mai faimoasă, Tom Ford, care și-a și lansat recent o colecție cu imaginea celebrei cântărețe britanice Adele.
„De atunci, cred eu, a apărut un curent internațional“, spune Dan Baciu, proprietar al mai multor site-uri care comercializează ii, dedicate, până acum doi ani, exclusiv clienților străini. „De la începutul lui 2012, vând și în Romania și am achiziționat domeniul ieromaneasca.com. Problema este că, fiind brodate manual, iile nu sunt cele mai accesibile produse, iar o bluză la care se lucrează aproape o lună costă 106 euro. De aceea, până nu de mult nu am vândut în țară“.
Începutul
La finalul anilor ´90, când a început să îl preocupe promovarea portului românesc, Dan Baciu lucra într-o companie internațională și-și petrecea toate concediile călătorind cu motocicleta prin țară. „La serviciu, vedeam că străinii care ne vizitau erau cam singurii care apreciau tradițiile noastre. Simțeam că ceva nu e în regulă, că românii fug de trectul lor... A fost momentul în care am decis să împletesc plăcerea de a călători cu un fel de afacere.“ Spre deosebire de alți comercianți de obiecte tradiționale, Dan Baciu vinde numai ii, și acestea realizate manual, fie ele noi sau vechi. Anul acesta a vândut cam 500 de bucăți, dintre care trei au mers către un client din Sri Lanka.
De ceva timp s-a mutat din București și acum trăiește în zona Branului, „pe un vârf de deal“. Ca „IMM-ist în România“, spune că nu a întâmpinat obstacole în activitate: „atâta timp cât eu fac ceea ce fac cu plăcere, nu am multe probleme, ci mai mult păreri de rău. Cea mai mare este că numărul celor care mai cos, mai țes sau mai fac opinci e în scădere. Generațiile mai tinere nu mai fac asta, femeile preferă să plece la muncă în străinătate decât să stea aici să coasă o ie pe lună și să-și strice vederea.“
După cum arată exemplul lui Dan Baciu, nu trebuie să fii nici antropolog, nici să te tragi din Maramureș ca să faci un business din promovarea tradiției. Este și cazul soților Mateescu, foști ziariști trecuți prin mai toate redacțiile din București, astăzi proprietarii site-ului artizanescu.ro. Trecerea de la meseria de bază la cea de comerciant de obiecte artizanale nu a fost prea dificilă.
Afacere de suflet
De pildă, astăzi, Dana și Răzvan au zeci de furnizori în întreaga țară, mulți cunoscuți „în lungile delegații, pe vremea când eram reporteri speciali. Pe unii dintre artiștii populari i-am întâlnit, apoi, în târgurile de profil. Așa am legat prietenii și, pentru că unii ne cunoșteau deja și scrisesem despre ei, ne-au ajutat să pornim afacerea. Până am ajuns să lucrăm „pe stocul nostru“, colaboratorii ne-au lăsat mai multe obiecte pe bază de învoială, cu plata la vânzare. Apoi am ajuns să vindem, să ne achităm și față de ei și să generăm un anumit profit.“
Astăzi, la trei ani de la lansarea site-ului, vând lunar obiecte în valoare de circa 20.000 de lei. Clienții? La fel de diverși ca obiectele comercializate: o categorie însemnată o reprezintă firmele de PR și de organizare de evenimente - de pildă, artizanescu.ro a asigurat decorurile la „Săptămâna Românească la McDonald`s“. În plus, „am primit comenzi de la ambasade, Guvern, Parlament, ministere și firme mari, cu ocazia unor evenimente sau acțiuni de popularizare a tradițiilor“.
Străinii reprezintă o altă categorie importantă de clienți, printre cei cu care s-au întâlnit numărându-se o englezoiacă, o vietnameză sau un indian stabilit în SUA, care vrea să-și decoreze casa în stil rustic românesc.
Puține microîntreprinderi lansate în plină criză au reușit să-și mențină un nivel constant al veniturilor. „Nu e ușor, suntem doar două persoane. Noi mergem prin țară, noi cărăm marfa, noi o fotografiem și o urcăm pe site, noi scriem textele, tot noi ambalăm și trimitem coletele. Administrarea site-ului, promovarea magazinului, distribuirea materialelor și a obiectelor populare, toate aceastea sunt realizate de noi doi. Munca este multă, dar știm că facem ce ne place.“
Acest articol a apărut în ediţia print numărul 42 a revistei Capital din săptămâna 21 octombrie - 27 octombrie 2013