Pagina 2 din 4 PrimulPrimul 1234 UltimulUltimul
Rezultate 11 la 20 din 35

Subiect: Joi seară se lansează la Sibiu cartea Părintele Arsenie Boca n Arhivele Securităţii

  1. #11

  2. #12
    Senior Member
    Data nscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    69.757
    02 Noiembrie 2013
    Noi aparitii editoriale lansate la Sibiu
    n cadrul celei de-a XIII-a ediţii a Trgului Naţional de Carte şi Revistă Religioasă, au fost lansate volumul „The Path to the Kingdom“, traducerea n engleză a „Cărării mpărăţiei“, scrisă de părintele Arsenie Boca, primul volum din „Arsenie Boca n Arhivele Securităţii“ şi „Cnd Satana ţi dă trcoale… George Racoveanu, ucenicul lui Nae Ionescu n Dosarele Securităţii“.
    Prima zi a Trgului Naţional de Carte şi Revistă Religioasă de la Sibiu a adus cteva evenimente deosebite pentru mediul cultural sibian, ntre acestea cele mai importante fiind lansările de carte. Sute de oameni au umplut pnă la refuz foaierul Bibliotecii „ASTRA“, unde au fost lansate n seara zilei, cele trei volume.
    La eveniment au participat naltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, Preasfinţitul Daniil al Episcopiei Dacia Felix şi alţi oaspeţi. Prezentarea primei lucrări, traducerea n limba engleză a cărţii „Cărarea mpărăţiei“, scrisă de părintele Arsenie Boca, a fost făcută de PS Episcop Daniil, ucenic al marelui duhovnic din Ardeal. Ierarhul a salutat apariţia acestei traduceri la Editura „Charisma“ din Deva şi a subliniat faptul că teologia părintelui Arsenie Boca şi personalitatea sa vor fi mult mai bine cunoscute n Occident prin această traducere a lui Ioan Socol.
    „ncepnd de astăzi, sperăm ca lucrarea părintelui Arsenie Boca n limba engleză să aibă un impact deosebit, pozitiv, să aibă efecte şi să aducă roade bune pentru romnii din Statele Unite ale Americii şi Canada, care poate şi-au uitat graiul, pentru cititorii de limbă engleză, pentru creştinii britanici şi pentru toţi cei care doresc să cunoască o parte din spiritualitatea noastră creştin-ortodoxă, exprimată şi concentrată n această carte a părintelui nostru Arsenie“, a spus PS Episcop Daniil.
    La rndul său, traducătorul cărţii, Ioan Socol a dorit să sublinieze n cteva cuvinte dificultatea traducerii unei astfel de lucrări, pentru care a fost nevoit să studieze ndelung opera părintelui Arsenie Boca.
    Documente din Arhivele Securităţii

    A doua lansare a serii a avut n prim-plan tot memoria părintelui Arsenie Boca. Primul volum al lucrării „Arsenie Boca n Arhivele Securităţii“, realizat de Florian Bichir, Romeo Petraşciuc şi Raluca Toderel, aduce cititorilor documente inedite din Arhivele fostei Securităţi, prin care sunt scoase la iveală noi informaţii cu privire la viaţa părintelui Arsenie.
    „Părintele Arsenie Boca reprezintă o parte a istoriei noastre, pe care ncă nu ne-am asumat-o. A fost urmărit sub patru regimuri, din 1943, sub guvernarea Antonescu, apoi sub comunişti şi pnă la moarte. A fost verificat pnă n 1989, iar primul raport al autorităţilor lui Antonescu arată că părintele Arsenie nu a avut nici o implicare politică, ci că a fost dedicat Bisericii Ortodoxe Romne. La două luni după ce şi-a dat seama că este urmărit, părintele Arsenie a cerut autorităţilor să nfiinţeze un post de jandarmi lngă Mănăstirea de la Smbăta de Sus, pentru a arăta că nu are nimic de ascuns şi că nu se ntmplă nimic acolo. Prin aceste documente se restituie adevărul cu privire la părintele Arsenie Boca, acuzat pe nedrept de unii că ar fi colaborat cu legionarii şi se arată că părintele a fost un duhovnic care a slujit cu devotament Biserica străbună“, a spus Florian Bichir. Următoarele volume din această lucrare vor aduce la lumină alte documente din Arhivele Securităţii, prin care anumite aspecte din viaţa marelui duhovnic vor fi mai bine cunoscute.
    Florian Bichir a mai prezentat şi cea de-a treia lucrare lansată la Sibiu, apărută ca şi primul volum din documentele privitoare la părintele Arsenie Boca, tot la Editura Agnos din Sibiu. Autorul a subliniat personalitatea lui George Racoveanu, un teolog mai puţin cunoscut, care a suferit mult de pe urma ororilor comuniste.
    “Părintele Arsenie a adus lumină“

    Prezent la festivitatea prin care s-au lansat cele trei lucrări, IPS Mitropolit Laurenţiu i-a felicitat pe autori şi pe editori pentru lucrările aduse la acest trg. Ierarhul a vorbit apoi despre personalitatea părintelui Arsenie Boca şi despre viaţa sa duhovnicească.
    „Am venit să binecuvintez pe toţi cei care gustă din spiritualitatea ortodoxă, din nvăţăturile şi din mesajele lăsate de părintele Arsenie Boca. Cărarea mpărăţiei este pentru noi o şansă, un deziderat şi nu este altceva dect calea mntuirii. Este foarte greu să mergi pe calea cea strmtă şi mult mai uşor să mergi pe calea cea largă, a pierzaniei, unde fiecare se călăuzeşte pe sine nsuşi. n momentul n care l avem Călăuzitor pe Mntuitorul Iisus Hristos, suntem salvaţi. n viaţa duhovnicească, nu ajungem nici la prima staţie dacă nu-L urmăm pe Hristos. Mă bucur că sunt att de mulţi credincioşi la acest eveniment şi că toţi simţiţi duhul unei vieţi deosebite pentru că, pe unde a trecut, părintele Arsenie Boca a lăsat ceva. De la Smbăta de Sus la Prislop, de la Drăgănescu pnă la acele locuri ntunecate, părintele a adus lumină. Cei care au simţit atunci lumina, o mărturisesc şi acum“, a spus IPS Mitropolit Laurenţiu.


    Sursa: Ziarul Lumina, Editia de Transilvania
    2006 Mitropolia Ardealului

  3. #13
    Senior Member
    Data nscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    69.757
    Pr. Arsenie Boca 3.476 apreciază asta
    acum 3 ore

    Declaratie:
    Subsemnatul Ieromonah Arsenie Boca de la Manastirea Brancoveanu - Sambata - Fagaras, declar urmatoarele:

    1. "Cand v-ati inscris in miscarea legionara?"
    Raspuns: In miscarea legionara n-am fost inscris niciodata.
    2. "Cine v-a inscris?"
    Raspuns: Neinscriindu-ma nu m-a inscris nimeni.
    3. "Daca ati fost simpatizant?"
    Raspuns: Neutru si independent de orice politica.
    4. "Ce legionari ati cunoscut?"
    Raspuns: Fiind la Bucuresti pentru studii intre 1933-1938 am vazut pe capitanul Codreanu, dar n-am vorbit cu el niciodata. Cunosc pe Petrascu, dar pe el numai datorita faptului ca a venit la manastire sa se spovedeasca. A fost de vreo doua ori la manastire in 1947. A mai fost si in 1948, dar locuind in apropiere a fost simplu trecator. Legaturi politice cu el n-am avut, decat cele strict preotesti.
    Au mai trecut pe la manastire si alti fosti legionari atat din comunele invecinate tarani si de mai departe dar n-am avut discutii politice ci numai duhovnicesti. Ba mai mult aflandu-le starea politica le-am dat insistent sfatul de a se astampara si de a renunta la pistol la razbunare si alte pacate.
    I-am facut sa inteleaga ca stapanirile se oranduiesc de sus iar cei de jos n-au decat sa le primeasca.
    Mai cunosc pe Avocatul Mateiaș din Fagaras a venit de vreo 3-4 ori. Ultima data a venit acum in Vinerea Izvorului 7 Mai 1948.
    Mai cunosc pe Ierodiaconul Dancu care pe vremea cand studiam la Bucuresti apartinea de manastirea Cernica. Pe Victor Dobrin din Arpas, pe Gheorghe Apostol care ne-a lucrat ceva tamplarie si l-am primit provizoriu ca sa vedem poate fi primit definitiv ori el era fugar.
    5. "Ce rol si unde ati fost in intervalul 6 Sept 1940 si 25 Ianuare 1941?"
    Raspuns: Eram intors din Sfantul Munte Grecia calugarit la Pasti 1940 la Manastirea Brancoveanu cu slujba de ierodiacon unde am stat in continuare.
    6. "Daca ati avut vreun rol in timpul reveliunii?"
    Raspuns: Nici un rol.
    7. "Ce legaturi de prietenie ati avut cu legionarii de la data 1941-1948."
    Raspuns: Singurele legaturi ce le-am avut cu legionarii au fost cele spirituale, care sunt firesti intre preot si credinciosi. Iar intre preotii (Pr. Gheorghe Melene si Pr. Uria) cele normale de colegi.
    8. "Cu ce conducatori ai miscarii legionare ati avut legaturi?"
    Raspuns: (Referitor la si la 4) Singur cu Patrascu legaturi duhovnicesti, cum am spus de asemenea am cunoscut ca prieten pe avocatul Mateiaș.
    9. "Cine conduce acum miscarea legionara din regiune?"
    R: Eu nu am nici o cunostinta precisa. Stiu ca Patrascu e din Sambata si probabil el ar putea fi.
    10. "Cu ce suma ati cotizat pentru miscare si cand?"
    R: N-am cotizat, nu mi s-a cerut.
    11. "Ce ziare sau brosuri ati primit in anii din urma?"
    R: N-am primit politice dar sectare mi s-au trimis brosuri mici tiparite la Bucuresti de adventisti.
    12: "Unde si in ce tara ati umblat si ce romani ati cunoscut in tarile unde ati umblat?"
    R: N-am calatorit decat in Grecia la Sfantul Munte unde n-am intalnit decat calugari de toate neamurile printre ei si romani: Parintele Teodoise Domnaru, Par. Antipa Dinescu, Gherontie si altii. In afara de acestia am fost pe la legatia romana din Tesalonic. La Atena n-am fost. Calatoria a fost in 1939-40. M-am reintors in tara la 8 iunie 1940.
    13. "Daca intentionati sa va ascundeti in munti sau nu?"
    R: De a ma ascunde in munti n-am nici gand; Dar de a ma retrage la chilie, pentru care am invoirea stapanirii, asta as avea de gand.
    Aceasta-mi este declaratia pe care o dau si o semnez.


    7 iunie 48
    Ierom. Arsenie
    [Dos. I 2637, vol II , ff 114-115]





    1mi place Distribuie

  4. #14
    Senior Member
    Data nscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    69.757
    Arsenie Boca - Omul durerilor (teatru radiofonic)

    http://www.youtube.com/watch?v=9DRnXUuI-JM

  5. #15
    Senior Member
    Data nscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    69.757
    Iulian Balan



    Părintele Arsenie - mngietorul flămnzilor din temniță

    Cam după o oră, era spre seară, am fost dus pe un culoar, chiar n centura din interiorul Vilei Popovici. (...) Am fost dat n primire unui gardian mbrăcat tot n vechea uniformă a vechilor polițiști. (...)

    -Vezi că ți se va aduce ceva de mncare, vine călugărul Arsenie Boca, cel de la Smbăta, e și el aici, are voie să stea pe terasă, dar aici nu mai face minuni!

    Nu știu ce interpretare să dau vorbelor spuse de gardian. ntr-adevăr nu peste mult timp, apare părintele Arsenie mbrăcat n ținuta de călugăr și mi așează pe suportul ferestrei un castron emailat luat dintr-un sufertaș n care mi pune dintr-un vas mai mare cteva linguri de ciorbă de fasole verde. mi lasă și cteva bucăți mici de mămăligă și o lingură de lemn.

    Mi-a zis: ”Ia fiule și mănncă! Voi veni să iau castronul și lingura!”. (...) Mncarea servită de părintele Arsenie părea binecuvntată, mi se părea ca o cină de taină. Era gustoasă și extrem de puțină. Am aflat mai trziu că femei credincioase din Schei, mpreună cu altele din Brașov, veneau la poartă și aduceau această mncare pe care părintele Arsenie o mpărțea prin rotație, cnd unor arestați, cnd altora, după cum i se permitea ntruct arestații trăiau numai din aceasta și rația de pine, un sfert de kilogram. (...) Iată că, n curnd, a revenit părintele Arsenie după castron și lingura de lemn. N-am ntrăznit să-l abordez din cauza gardianului, dar prezența lui mi-a făcut bine pe plan sufletesc. Avea voie să meargă cu mncarea și la cei din beci.

    (Luca Călvărăsan - Istoria n lacrimi. Episodul Trgșor și altele, vol. II, Editura Bucura, Sibiu, 1998, pag. 34-36)

    Acțiunea se petrece n arestul Siguranței din Brașov.






    mi place Distribuie

  6. #16
    Senior Member
    Data nscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    69.757


    • Scrie un comentariu...








    Marta Simeon a distribuit o fotografie postată de Libraria Ortodoxia.





    !!! NOU !!! Parintele Arsenie Boca in Arhivele Securitatii - Vol 1 - 30 lei http://www.librariaortodoxia.ro/cart...tii-vol-1_3564




    mi place Distribuie

  7. #17
    Senior Member
    Data nscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    69.757
    Pr. Arsenie Boca



    "n fiecare noapte, la orele 12.00, se deschideau singure ușile nchisorii"


    Categoria: Mărturisitori Subcategoria: Pr. Arsenie Boca
    Eu am avut un unchi, care in `48 era ofiter de Securitate la Brasov. Eram tanar si mergeam la Brasov unde mai ramaneam la el cate o saptamana, ca asa mai vedeam si eu lumea. Mergeam seara cu el prin oras, pe unde avea el treburi, ma mai lua si la serviciu si asa am aflat ceea ce va povestesc in continuare.Securitatea l-a ridicat pe parintele Arsenie de la Sambata pentru ca se stia ca face minuni si vin puhoaie de oameni la el. In `44, de exemplu, a spus la slujba oamenilor sa-si aduca copiii de la Bucuresti acasa ca va veni un prapad, si la putin timp dupa aceea a fost cumplitul bombardament american. Le era groaza ca acum, in timpul comunismului, le va spune oamenilor cu aceeasi claritate care este realitatea. Si din cauza aceasta l-au luat la Securitate si l-au schingiuit mult, saracul de el. Mie mi-a spus lucrurile acestea unchiul meu. Problema era ca desi el nu se misca din fundul celulei, ci sta in genunchi si se ruga, in fiecare noapte la ora 12.00 se deschideau usile inchisorii. Celula era un loc imprejmuit, intr-o sala uriasa ca o hala. Iar in mijlocul acestei hale, statea la o masa, permanent, un subofiter de paza, care-l supraveghea fara incetare. L-au scos, l-au batut si l-au facut in fel si chip sa le spuna cum face, caci ei credeau ca are iarba fiarelor, cu care umbla aricii in bot, iar el cum a stat tot timpul in padure la Sambata, a facut rost de iarba aceea si o pune pe lacat. Dar el cum sa puie iarba pe lacat daca statea tot timpul in genunchi in fundul celulei si erau si doua randuri de usi? Intr-o noapte, au bagat doua iscoade securiste la el in celula ca sa-l vada cum face. Parintele, insa, nu a avut treaba cu ei. Ei il tot intrebau, se tot luau de el, iar el in celula tot sta in genunchi si se tot ruga. Noaptea, la ora 12.00, cand s-au deschis lacatele, pe securisti parca i-ar fi lovit fulgerul lui Dumnezeu, i-a razbit frica si au fugit de acolo. Si, de la o vreme, nimeni nu mai voia sa faca de paza, pentru ca le era frica. Pe comandant l-a luat si pe el frica si ce-a zis: eu, ca sa scap si sa-mi spal mainile, ii aduc pe toti aici sa vada si pe urma nu il mai tin.Intr-o seara, vine unchiul meu si-mi spune ca in noaptea aceea ma ia cu el sa vedem un calugar de la Sambata, care deschide rugandu-se usile de la inchisoare. Asa ca am ajuns acolo seara, fiind si eu curios sa vad. Toata Securitatea era atunci acolo. Eu am stat pe scari, ca nu am mai avut loc sa intru, si cu totii asteptam sa vina ora 12.00 noaptea sa vedem daca-i adevarat. Si, ce sa vezi, nu asa ca s-a deschis doar un lacat, norocul meu a fost ca m-am tinut de balustrada scarilor, ca la 12.00 noaptea bara de la usa temnitei a sarit cat colo si tot amarul de lume care era jos s-a napustit inspaimantata pe scari in sus. De frica nu mai stiau ce sa faca, se calcau in picioare. Din ceasul acela, nu l-au mai tinut acolo, i-au dat drumul cu domiciliu fortat. Mie mi-a spus unele din lucrurile acestea unchiul meu. Dar am vazut cu ochii mei lacatele deschizandu-se si bara aceea sarind in laturi si securistii aceia care erau oameni in varsta, nu tineri ca mine, care aveam 18-19 ani, fugind de mancau pamantul. Multa vreme dupa aceea, cand mai mergeam cu unchiul meu pe la restaurant, prietenii lui securisti numai de asta vorbeau.
    (Mărturia lui Baglazan Dumitru din Porumbacu de Sus - Sfntul părinte Arsenie Boca, pag. 45-46)

  8. #18
    Senior Member
    Data nscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    69.757
    Pr. Arsenie Boca



    Martirajul părintelui Arsenie n moara lui Kalusek


    Categoria: Mărturisitori Subcategoria: Pr. Arsenie Boca
    Ca n toate localitățile din țară, sediul Siguranței Regionale Brașov fusese instalat ntr-una din cele mai frumoase case din oraș, vila fruntașului liberal Mihai Popovici, situată la o oarecare distanță de clădirile nvecinate. (...)
    Eram n arest, n celula comună. n fața noastră aveam imaginea unui spital de campanie din timpul războiului. Pe un prici cu două nivele, erau lungiți unul lngă altul oameni tăcuți, cu figurile supte de suferință. Văzndu-ne, n primul moment, au prins viață, pentru ca n clipa următoare să se retragă unul cte unul ntr-o apatie controlată, reacție de ființe captive.Erau strnși aici cei cu ancheta terminată sau cei ținuți pentru o cercetare suplimentară. Printre ei am zărit o figură normală, luminoasă, un călugăr. El stătea ntins cu picioarele dezvelite pna la genunchi. Văzndu-ne, s-a ridicat și ne-a ntrebat cu vocea blajină:- Sunteți elevi?- Da!- De unde?- De la Liceul Radu Negru din Făgăraș.Părintele Arsenie, pentru că acesta era călugărul, găsindu-ne probabil prea firavi pentru ”Moara lui Kalusek”, a făcut semn cu arătătorul minii stngi n sus și a rostit ca pentru el, dar cu voce tare să auzim și noi:- Legiunea ngerilor din cer ncă nu-i completă!Preotul arhimandrit Arsenie Boca, Starețul Mănăstirii Brncoveanu din Smbăta de Sus fusese arestat cu o lună sau două naintea noastră. Urma lui o ntlnisem n pivnița Siguranței din Făgăraș, unde, pe un perete al beciului, scrijelise cteva cuvinte de mbărbătare. Aici, la Brașov, drumul lui s-a ncrucișat din nou pentru scurt timp cu drumul nostru.Părintele Arsenie nu părea tulburat de condiția lui de deținut. Obișnuit cu privațiunile monahale afară, mortificndu-și el nsuși trupul, regimul din beciul Siguranței l suporta ca o prelungire a vieții sale de ascet.Pentru că era seară, ne-am căutat fiecare cte o fșie pe podina de prici. Eu cu Ionică Mogoș și Ioan Glăjar ne-am urcat la etaj, n preajma părintelui Arsenie. Un imbold interior mă mpingea ct mai aproape de dnsul. După dușul rece al arestării, prezența părintelui Arsenie alături de noi nu era numai un reper pe drumul ce ne era hărăzit, ci și o dovadă că suferința noastră avea o semnificație profund creștină. După ce i-am spus că la Făgăraș trecusem prin aceeași celulă n care poposise și el, printre alte teme pe care voiam să ni le lămurească, l-am ntrebat:- Cum trebuie să ne rugăm?- Ducnd război mpotriva ispitei, așa cum ați făcut-o afară mpotriva celor fără de Dumnezeu. Acum, voi stăpniți e experiență, folosiți-o! ne-a răspuns părintele.Eram strnși n jurul lui ca puii lngă cloșcă. La un moment dat și ntoarce privirea spre Ionică Mogoș și fixndu-l insistent l ntreabă:- Tu de ce ești mbrăcat n negru?Ionică nu era mbrăcat n negru, nsă destinul lui era așa cum l vedea părintele Arsenie, era cernit. Alături de el minutele erau clipe și chiar dacă nu vorbeam trăiam o stare euforică, o stare de mare liniște și pace.Un milițian a ordonat prin vizetă: ”Singerea!”.Deținuții posomorți, vlăguiți de presiunea amenințărilor, au evadat unul după altul n lumea binecuvntată a uitării. (...) Deodată, o nvrtitură de cheie. Apoi, pași pierduți urcnd scările spre camerele de anchetă. Și, iar liniște. Un nou zăngănit de cheie. S-a deschis ușa celulei noastre. Cineva a intrat tiptil și s-a ndreptat spre priciul nostru. S-a oprit n dreptul părintelui Arsenie și cu o mnă la tras de picior, iar cu cealaltă i-a făcut semn să tacă. Părintele s-a sculat n liniște, s-a ncălțat și a dispărut ntre zidurile ”morii”. (...)Spre ziuă, părintele Arsenie a fost readus n celulă. Am distins apoi clar mersul trș, al uui schilodit ntre pașii ndesați ai gardienilor, care-l cărau de subțiori. (...)Părintele Arsenie..., pe părintele Arsenie l-au chinuit la nceput, la arestare, prin luna mai. Atunci, toți demonii lui Kalusek se năpusteau asupra lui; fiecare vroia să dea măcar un pumn unui ”sfnt”, ca să-și arate fidelitatea față de doctrina Partidului. Dar, spre deosebire de ceilalți deținuți, ce urlau n timpul torturii, părintele se ruga pentru bătăuși. Și, prin sfințenia sa, a reușit să-i mblnzească. De atunci, Kalusek, șeful Siguranței Regiunii Brașov, cel mai nrăit torționar, i-a permis să primească mncarea de la femeile ce vin zilnic la poartă. Pentru că el n-a fost uitat de credincioși nici chiar aici. Secretul arestării sale a fost repede aflat. La numai cteva zile după aducerea sa la Brașov, la ușa Siguranței au apărut femeile din Schei, apoi din alte localități, cu coșuri ncărcate cu mncare. Primele venite au fost alungate, dar, după producerea miracolului, pentru că domesticirea acestor turbați este un miracol, Kalusek a acceptat merindea femeilor, din care o parte o aduce părintelui aici, n celulă. Și părintele ne-o mparte nouă. (...)nzestrat cu calități duhovnicești ieșite din comun, dotat cu o mare putere de intuiție, erudit, cunoscător al calitățilro și slăbiciunilor omenești, după o lună de anchete, părintele Arsenie devenise prizonierul preferat, n nopțile albe, ale inspectorilor Ionescu și Tomescu. Ziua era lăsat n așteptare ca toți ceilalți deținuți, dar noaptea, după plecarea funcționarilor, era dus sus, n biroul lor. n timpul interogatoriului la ntrebările puse răspundea cu digresiuni interesante, ce strneau curiozitatea celor doi bătăuși cu pretenții de intelectuali.n anul 1948 Patriarhia Romnă avansase numele preotului arhimandrit Arsenie Boca pentru a fi titularizat episcop pe scaunul Episcopiei Maramureșului ocupat temporar de episcopul Policarp al Americii. Cu această ocazie, Ministerul Culturii a cerut Siguranței comuniste informațiile necesare deciziei pe care trebuia s-o ia n legătură cu această numire.n urma cercetării, părintele Arsenie a fost considerat de Siguranță un pericol public pentru dictatura proletară și n locul deciziei de numire n scaunul episcopal s-a hotărt imediata lui arestare. Un preot cu atta autoritate și cu o așa de puternică influență asupra masei de credincioși trebuia scos repede din biserică și ntemnițat.Părintele Arsenie era cercetat pentru legăturile presupuse cu conducătorii rezistenței anticomuniste care, ntre anii 1945 și 1947, s-ar fi adăpostit n apropierea mănăstirii Smbăta de Sus. O altă acuzație foarte gravă era faptul că dăduse viață acestui așezămnt monahal brncovenesc de la poalele Munților Făgărașului și făcuse din el un centru de spiritualitate creștină opus comunismului ateu. n ultimii doi ani, nsăși prezența lui n mijlocul satelor din Țara Făgărașului devenise pentru partidul comunist o sfidare la acțiunea de sovietizare. ntemnițarea noastră n aceeași celulă cu părintele Arsenie o consideram un mare privilegiu.
    (Victor Roșca - Moara lui Kalusek. nceputul represiunii comuniste, Ed. Curtea Veche, București, 2007, pp. 87-94)

  9. #19
    Senior Member
    Data nscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    69.757
    Părintele Arsenie Boca 142.268 apreciază asta

    acum 19 ore

    Părintele Arsenie Boca și securiștii
    un text de Dan Lucinescu

    Părintele aşeza măsuţa din lemn pe zidul dinspre răsărit, transformnd-o ntr-un mic altar, pe care puse tot ce avea n mica boccea luată din chilia lui de la mănăstirea Brncoveanu. El aprinse o lumnare pe un sfeşnic de lemn, cu un chibrit din singura cutie luată cu el n boccea. Alături puse crucea sfinţită, ct şi Sfnta Evanghelie.

    Aşezat n genunchi pe lespedea rece, Părintele trecu imediat n lumea marei spiritualităţi divine, mulţumindu-I Domnului Atotputernic pentru revărsarea harului Sau, peste omenească să existenţă.

    După un timp, veni n inspecţie ofiţerul de serviciu, nsoţit de gardianul de pe secţia respectivă, ridicnd capacul vizetei de la celula Părintelui Arsenie şi văzndu-l cum se ruga. Cnd deschiseră uşa celulei, imediat după vizionarea prin vizetă, văzură cu stupoare şi groază, ca aceasta era complet goală.

    Cu ct priveau mai mult celula goală, cu att ntreaga lor fiinţă se tulbură. Gardianul, care provenea din mediul ţărănesc din zonă, avea binele şi mila născute n fiinţa sa. El fusese tulburat că trebuia să ţie nchis un preot, care era un sfnt, care se ruga tot timpul n genunchi Domnului Atotputernic.

    Ochii celor doi se măreau n orbite, n timp ce sngele adunat n capul lor, le transforma figura ntr-un cuptor n flăcări, aproape de a ţşni prin piele. Att ofiţerul, ct şi gardianul şi scuturau ntregul corp, să se poată trezi din cel mai mare coşmar trăit de ei vreodată. Cu ct se uitau mai atent n celulă, cu att aceasta apărea complet goală. Deja prin minţile celor doi se depanau scenariile cele mai sumbre, de arestare şi de anchetă prin tortură, pentru dezvăluirea ntregii operaţii de facilitare a evadării unui deţinut, aflat n timpul anchetei.

    Nevenindu-le să creadă acea realitate, amndoi se proptiră n uşă pentru a o nchide cu cheia, după care, plini de emoţie, cu minile tremurnd, au dat la o parte capacul vizetei, uitndu-se fiecare pe rnd, din ce n ce mai derutaţi, avnd fiecare din ei senzaţia că şi-au pierdut minţile. Revenindu-şi treptat din acel şoc groaznic, au nceput să se uite pe rnd, prin vizeta, nevenindu-le să creadă că deţinutul lor, părintele Arsenie Boca, stătea nemişcat n genunchi, lipit de măsuţa pe care era aprinsă lumnarea şi avnd alături Sfnta Evanghelie.

    Starea lor psihică şi nervoasă se nrăutăţea, pe măsură repetării deschiderii celulei, neaflnd pe nimeni năuntru şi cea de privire pe vizeta, n care Părintele Arsenie era năuntru n carne şi oase. Ofiţerul cu faţa congestionată, dndu-şi seama că se afla n pragul demenţei, ordona gardianului să vie cu el, ndreptndu-se ca hipnotizat spre biroul comandantului său, aflat n apropierea porţii de intrare n cetate. ntre timp, un alt securist, alarmat de turbulenţa creată n legătură cu celula părintelui Arsenie, dădu telefon comandantului securităţii din Făgăraş, să vie de urgenţă acolo.

    ntreaga formaţie de securişti se ndreptă spre celula n care era ncarcerat Părintele, fiind siguri că att ofiţerul de serviciu ct şi gardianul, delirează din motive pe care erau siguri că le vor afla imediat. n drumul spre celulă, securistul şef l apostrofă pe ofiţerul de serviciu, acuzndu-l de incompetenţă şi de labilitate psihică, ct şi de faptul că este sub influenţa unui misticism retrograd. Ajuns n faţa celulei cu probleme, şeful securităţii se apropie de uşă şi, dnd la o parte clapeta vizetei, l văzu pe Părintele Arsenie.

    Cu fața radiind de victorie, el se adresă dispreţuitor att gardianului, ct n special ofiţerului de serviciu, anunţndu-i că viitorul lor va fi mai mult dect sumbru, ei fiind implicaţi ntr-o acţiune de derutare şi de inducere n eroare a comandamentului securităţii, urmnd să se stabilească n slujba cărui serviciu străin se află.

    Venirea zgomotoasă şi plină de orgoliu a conducerii securităţii dădu loc la un spectacol unic. ntreaga superioritate şi siguranţa de sine a proaspătului comandant de securitate se dezumflă ca balonul nţepat de ceva ascuţit, cnd ofiţerul de serviciu, cu faţa crispată de iritare, smulse cheia celulei din mna gardianului, deschiznd brusc uşa. n faţa tuturor apărea celula goală, aşa cum raportase ofiţerul de serviciu, care-i strigă ieşit din fire, să-i spuie cărui serviciu străin aparţine acel comandant. Comandantul zonei de securitate Braşov, avnd gradul de colonel, se deplasă a doua zi la Făgăraş, unde se declanşase un mare scandal, n cadrul cadrelor de acolo. Cazul respectiv ajunsese şi la organele superioare de partid care coordonau ntreaga zonă. Ei veniră special să vadă “ce elucubraţii pot scoate nişte cadre de partid, insuficient pregătite şi influenţate de curente mistice retrograde”.

    O comisie compusă din medicul şef al municipiului Braşov, şeful regionalei de partid, ct şi a celei de securitate, fu ntrunită n plen pentru a rezolva manifestările retrograde recente. Cercetările ntreprinse de aceştia au decurs la fel ca cele anterioare, văzndu-l pe părintele Arsenie prin vizetă şi dispărnd atunci cnd se descuia uşa celulei. Atunci s-a produs unul din puţinele cazuri de mare compromis şi de păstrare sub totală tăcere a unui fenomen pe care atotştiutorul partid marxist-leninist nu l-a putut explica.

    De comun acord, ntr-un context de păstrare totală a secretului, s-a ajuns la o hotărre unică, de punere n liberate a călugărului preot Arsenie Boca. Această decizie era singura care putea rezolva acel inexplicabil eveniment.

    Sursa: Dan Lucinescu - Părintele Arsenie Boca, un sfnt al zilelor noastre, editura Siaj, 2009, pag. 53-55 via http://www.fericiticeiprigoniti.net/arsenie-boca/256-parintele-arsenie-boca-si-securistii

    Foto: Parintele Arsenie - fotografia din dosarul intocmit de Securitate







    978mi place Distribuie



  10. #20
    Senior Member
    Data nscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    69.757
    Pr. Arsenie Boca



    Cătălina i-a arătat unui preot, n catedrala din Sibiu, un om cu o mnă ce o ţinea nemişcată şi i-a spus: Omul acesta l-a bătut pe Părintele Arsenie n nchisoare, la Braşov. Mi-a spus-o chiar el. Cnd l-a lovit foarte tare, Părintele a spus: „De acum, mna aceasta a ta nu va mai bate pe nimeni”. Şi imediat a zbierat acela căci mna i s-a făcut moale. Şi s-a ntors către Dumnezeu, el şi familia lui. l vedeam noi plngnd n catedrală, dar nimeni nu ştia taina lui. (Pr. Petru Vanvulescu)





    mi place Distribuie

Pagina 2 din 4 PrimulPrimul 1234 UltimulUltimul

Informații subiect

Utilizatori care navighează n acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează n acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Marcaje

Marcaje

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •