Prof. Elena Buzatu: "Despre bunul simt"
Elena Buzatu
Prof. "Butte College" Faculty. Oroville / California / USA
Am citit mai zilele trecute ca nu se gasesc definitii ale bunului simt. Si din pura curiozitate, o curiozitate ce defineste fiinta umana, nu conteaza de gen e, am inceput a cauta si uite va prezint ce am gasit asa cum le-am gasit:
Goethe: Bunul simţ e geniul umanităţii.
C.E. Stowe: Bunul simţ înseamnă talentul de a vedea lucrurile aşa cum sunt şi de a face lucrurile aşa cum ar trebui făcute.
A. Einstein: Bunul simţ este o colecţie de prejudecăţi dobândite până la vârsta de 18 ani.
Mihai Enachi: Avocatul adevărului este bunul simţ.
Descartes: Bunul simţ este însuşirea, puterea de a judeca bine şi de a distinge ce-i adevărat de ce este fals.
Max Jacob: Bunul simţ este un instinct al adevărului.
Robert Ingersoll: Este de o mie de ori mai bine să ai bun simţ fără educaţie decât să ai educaţie fără bun simţ.
Horatiu: Bunul simţ este pentru scrisul cel bun şi izvor, şi principiu.
Wendell Holmes: Nebunia este, deseori, logica unei minţi pline de bun simţ, oprimate.
Blogul lui Luca: “Mai presus de respect se afla bunul simt, care integreaza si respectul in definitia lui. Bunul simt este o măsură a bunei cresteri, a bunei cuviinte, a respectului pentru cei din jur. Fiind ceva legat de buna crestere putem zice ca il ai sau nu. Acest lucru depinde de educatia primita in familie si este o mostenire de la cei care te-au conceput. Bunul simt consta in niste norme in conformitate cu care actionezi, acestea depind de “background’ul” social din care provii. Nu stiu parerea altora dar tind sa cred ca bunul simt nu este ceva care poate fi adunat in timp. Daca nu il obtii in copilarie cel mai probabil nu il vei mai obtine. Observam ca in Romania este o mare criza a bunului simt care nu va lua sfarsit prea curand. Nu cred ca mai este nevoie sa dau un exemplu. Scoate capul pe fereastra si probabil ca vei lua la cunostiinta.”
Observatorul: Pomul cunoasterii: Despre bunul simt: „...Termen filosofic antic, reintrodus în secolul al XVII-lea, odată cu răspândirea cartezianismului, bunul-simt a dobândit o largă varietate de sensuri de la prima definitie a lui Descartes – „puterea de a judeca bine si de a distinge adevărul de fals, care este tocmai ceea ce se numeste bunul-simt sau ratiunea, este în mod natural egală la toti oamenii” .
Adesea, bunul-simt este confundat cu simtul comun, acesta din urmă implicând ideea unei facultăti comune tuturor oamenilor, care s-a dezvoltat în noi pe parcursul acumulării succesive, empirice, a adevărurilor primare, ajungând să fie redus la media valorilor unei societăti.
Bunul-simt nu este un dat primar, nu este un atribut al fiintei sale. Bunul-simt merge mai departe, este o sinteză de aspiratii ce implică o în sine o întreagă filosofie de viată care îmbină dimensiunea cunoasterii cu cea etică, cerând si promovând un cumul de virtuti morale precum întelepciunea, onestitatea, echitatea, compasiunea etc. Bunul-simt amendeză întotdeauna aberatiile inteligentei precum infatuarea, vanitatea, egocentrismul, autosuficienta, intoleranta.
Alexandru Paleologu definea astfel conceptul: „Bunul-simt nu e, cum crede lumea, o formă primară a inteligentei, un succedaneu inferior al acesteia. Există (si cât de adesea) inteligentă fără bun-simt, dar bun-simt fără inteligentă nu. Se confundă mai totdeauna bunul-simt cu simtul comun; e adevărat că merg o bună parte de drum împreună, pornind de la constatări elementare. Dar simtul comun cade repede în aporii sau platitudini, în vreme ce bunul simt îsi urmează drumul ajungând la descoperiri senzationale...” .
Concept filosofic si etic al culturii clasice, bunul-simt e solidar cu ratiunea, cu care a fost de altfel asimilat. Este deci normal ca bunul simt să nu fie o normă de conduită în epocile de profunde transformări, când vechea ordine e distrusă, fără însă ca cea nouă să fie încă realizată. Ratiunea este astfel golită de orice continut etic, fiind asimilată cu gândirea mecanicistă, ce presupune o bună organizare a intelectului, însă aduce specializarea excesivă, îngustarea orizontului, opusă gândirii intuitiv-creatoare .
Lăsând la o parte valoarea morală a bunului-simt, interesul pentru acest concept în cultura română are si o justificare practică. Din păcate, acest ideal nu face parte din etosul autohton, fiind primit târziu, odată cu influenta franceză, asimilată superficial, care a pătruns greu în profunzimea societătii românesti . Se vorbeste de bunul-simt traditional, de cuviinta si respectul omului simplu fată de obiceiuri si traditii, criteriile de evaluare reducându-se numai la evidentierea calitătilor, fără a pomeni nimc despre defecte. Dar dacă se întelege bunul-simt ca un concept filosofic mai complex si specific, asa cum l-am prezentat mai înainte, atunci lucrurile stau putin diferit.
Consideratiile de mai sus vorbesc însă despre necesitatea asumării bunului simt, în primul rând de către elite, căci spectrul falimentului etic si profesional al acestora determină confuzia valorilor si, implicit, a criteriilor de apreciere în toate domeniile vie\ii sociale ale unei tări. Idealul merită însusit din tot sufletul, cu atât mai mult cu cât fundamentele culturale ale bunului-simt ne îndreaptă spre originile civilizatiei europene moderne.”
Ziare.com: Opinii: Un pic de bun simt: „Daca rasfoiesti dictionarul explicativ al limbii romane, cand ajungi la combinatia "bun" cu "simt" gasesti urmatoarea definitie: capacitate bazata pe experienta cotidiana de a judeca, de a aprecia just oamenii, lucrurile, evenimentele.
Si daca academicienii au pus aceasta definitie, inseamna ca putem afirma, fara sa jignim, ca intreaga clasa politica romaneasca, de la presedinte la ultimul consilier local, este lipsita de bun-simt. Dar plina de buna-credinta, dupa cum afirma.
In necunostinta de cauza, prin bun-simt noi am inteles educatie, respect, politete; o eroare de care nu ne-am dat seama nici macar in decembrie '89, cand unul dintre "emanatii revolutiei", cu umil respect ne-a cerut voie ca numele sau sa fie ultimul pe prima lista a viitorului FSN. Daca am fi stiut atunci de bunul-simt din DEX!
E drept ca forta divina, prin nevazutii sai ingeri cu ochi albastri, si-a varat coada imbarligata in treburile laice, facand ca cel din urma sa fie cel dintai, ca o rasplata a pioseniei cu care a judecat si inteles evenimentele. Iar daca mai era o urma de indoiala despre vrerea ei, aceasta a fost spulberata de arhanghelii sapatori prin fundul pa-mantului, cand au venit sa il apere de golaniile necredinciosilor pamanteni.
A fost de altfel si o lipsa de bun-simt din partea noastra pentru ca nu am avut capacitatea de aprecia la justa valoare pe cei care s-au sacrificat atunci cand s-au oferit sa ne conduca pe mai departe, desi aveau in spate o bogata activitate in domeniu.
Vina apartine in intregime celor care se ocupa cu studiul limbii romane, pentru ca nu au iesit in fata natiunii spre a ne edifica asupra intelesului ce rezulta din asocierea celor doua cuvinte si cum trebuie sa le punem in practica.
Rezultatul acestei neinformari s-a vazut la alegerile nominale, cand noi am votat intr-o totala lipsa bun-simt, dupa cum ne-a dus capul, nefiind in stare sa apreciem la justa valoare eforturile financiare facute de anumiti candidati pentru o campanie electorala demna si cinstita.
Noroc ca la redistribuire erorile comise au fost corectate si toata lumea a rasu-flat usurata, mai ales ca astfel deveneau nule de drept acele zvonuri care spuneau ca de fapt ei si-au cumparat un loc de parlamentar.
Niste zvonuri fara temei, menite a dezbina societatea, cum o fac spre exemplu cele despre existenta unei clientele politice, aflata de obicei in gratiile puterii. O eroare grosolana, pentru ca, analizand cea ce ne spune definitia de mai sus, intelegem ca nu pot fi numite in functii inalte persoane necunoscute, despre care nu stii nimic, care pot fi valoroase, dar care,nu corespund evenimentelor sau nu au experienta.
Daca aceasta tagma a lingvistilor, platita din bani publici, ar fi iesit in presa la timpul potrivit, in loc stea prin birouri si sa editeze tot felul de dictionare, nu ar fi aparut atatea erori si confuzii, adevarate generatoare de animozitati intre partidele politice, intre Parlament si Guvern, etc.
Aceasta tagma, care nu a fost in stare sa se adapteze evenimentelor, care isi desfasoara activitatea aidoma unor birocrati sadea, ar trebui pedepsita exemplar, fiind singura vinovata de situatia actuala, o situatie critica, aproape fara iesire, din moment ce guvernul a ajuns sa cerseasca bani de la populatie, facandu-ne de rasul lumii.
Spre exemplu, din cauza ca noi intelegem cum intelegem aceste asocieri de cuvinte, spunem despre cei care ne conduc ca nu au pic de respect pentru popor pe cand realitatea este alta: ei nu au bun-simt!
Scuzabil de altfel, pentru ca traind intr-o societate ca a noastra, cu o democratie tanara, este clar ca degeaba ai capacitate daca nu ai experienta. Si este si mai clar ca neavand experienta nu poti judeca evenimentele corect, riscand sa fii etichetat drept "jigodie", sau nu poti aprecia oamenii la justa lor valoare dand nastere la adevarate polemici.
E drept ca latini fiind, ne place sa vorbim mult, mai ales in contradictoriu, dar parca a sosit timpul sa si facem ceva. De aceea va intrebam:
-Stimati politicieni, voi chiar nu aveti "bun-simt"?! ”
Multumita postarii dlui Cristian Vieru am indraznit si eu sa postez ce adunasem de cateva zile bune dar nu ma decideam daca e bine sau nu sa le dau curs pe acest site. Si un mic comentariu personal: Nu conteaza cat de mult a disparut bunul simt printre romani dar mai ales in lumea noastra toata, eu continui sa cred ca inca mai exista suflete care vor propaga valoarea bunului simt nu conteaza unde se afla pe acest pamant. Si atasez, sper sa nu mi-o luati in nume de rau, o scrisoare recenta trimisa virtual, ce demonstreaza tocmai ce-am spus mai sus:
"Dear Mr and Mrs. Buzatu,
My name is Dorothy Vogel and your son is in the process of remodeling my newly purchased home. My sister and I have lived in our current home for 40 years and due to her current health issues had to move to a home that had no stairs.
The new home badly needed updating as well has making the home more accessible for my sister. Needless to say I needed and wanted to find a contractor to not only do the work but also to meet a rather tight schedule. A friend of mine had Dorin remodel her kitchen a couple of years ago and she could not say enough good things about him. So I called her and she talked to Dorin to find out what his work schedule looked like. She called me back and gave me his phone number and we arranged to meet at the new home.
I knew the moment I met him that he was my contractor. We went room by room and he wrote down everything I wanted, offered suggestions and ideas that I never would have thought of and then made a time for us to go look at appliances, tile, granite, flooring, etc. so that he could prepare a contact. We agreed on a price and within a week of the property closing, he was on the job and what a job he has done. Although not yet complete, it is far better than I could have imagined or hoped for.
I am writing you to tell you what a special person you have raised. Dorin is kind, respectful and honest person of the highest integrity. I feel blessed that our paths have crossed. I tell him all the time I would want a son just like him and that I love him for the person he is. Dorin is not just my contractor, but also a friend that I hope will always be in my life in anyway he chooses.
You both must me very special people to have a son like Dorin and I hope someday to repay all the kindnesses he has shown to me.
My kindest regards to you both,
Dorothy Vogel"
Ma consider o mama binecuvantata, vazand ca educatia ce au primit-o copiii nostri de la noi ca parinti, intr-un mediu total diferit de cel din tara, se intoarce cu roade peste ani si ani. Si nu-mi ramane nimic altceva de facut decat sa sper ca la randul lor, copiii nostri vor sadi si ei aceleasi valori in copiii lor, chiar daca, si ei la randul lor vor fi crescuti pe un taram strain de patria mama.
