https://www.youtube.com/watch?v=ZoJs4WyZ2K8
Versiune printabilă
Tranzitul lui Mercur prin faţa Soarelui din 11 noiembrie 2019. Cum se va vedea din Romānia fenomenul astronomic rar
https://storage0.dms.mpinteractiv.ro....jpg?width=912
Planeta Mercur va trece peste discul Soarelui luni, 11 noiembrie 2019, iar fenomenul astronomic rar este vizibil din Romānia şi poate fi urmărit de doritori, dar numai cu filtre speciale de protecţie.
Luni, 11 noiembrie, va avea loc al doilea tranzit al planetei Mercur prin faţa Soarelui, din acest deceniu (primul a avut loc īn 2016). Fenomenul astronomic va dura īn total 5 ore şi 28 de minute, fiind vizibil īn integralitate din America de Sud şi Centrală, de pe coasta de Est a Americii de Nord, precum şi dintr-o mică porţiune din Africa Occidentală.
Din Romānia, tranzitul lui Mercur va putea fi văzut parţial, īncepānd cu ora 14:35 şi pānă la apusul Soarelui, īn jurul orei 17:00. La Bucureşti, fenomenul va putea fi urmărit īntre orele 14:35 şi 16:53. Timişoara este oraşul din Romānia unde trecerea lui Mercur prin faţa Soarelui va putea fi admirată cel mai mult, īn intervalul orar 14:35 - 17:09.
Īn timpul celor cāteva ore cāt durează tranzitul, planeta Mercur va apărea ca un mic disc negru care se deplasează peste discul Soarelui, pe o traiectorie aproape dreaptă. Tranziturile lui Mercur prin faţa Soarelui sunt vizibile de pe Terra de circa 13 - 14 ori īntr-un secol şi se pot produce īn luna mai (la fiecare 13 sau 33 de ani) sau īn luna noiembrie (la intervale de 7, 13 sau 33 de ani).
Descoperire uluitoare: O gaură neagră „monstru”, care n-ar fi trebuit să existe īn Calea Lactee
https://s.iw.ro/gateway/g/ZmlsZVNvdX...OGI=.thumb.jpg
O gaură neagră atāt de mare īncāt n-ar fi trebuit să existe īn Calea Lactee a fost detectată de cercetători īn cealaltă parte a galaxiei noastre, iar descoperirea pune sub semnul īntrebării teoriile existente despre evoluția stelelor, relatează cnet.com, citat de Mediafax.
Īn general, s-a presupus că aceste găuri negre ar putea ajunge la o masă de pānă la 20 de ori mai mare decāt cea a Soarelui. Īnsă descoperirea unei găuri negre -„monstru” - LB-1 -, cu o masă de aproximativ 70 de ori mai mare decāt a Soarelui, la o distanță de aproximativ 15.000 de ani-lumină de Terra, i-a surprins pe astronomii chinezi.
Īntr-un nou studiu, publicat īn revista Nature miercuri, o echipă de cercetători de la Academia de Științe Chineză a monitorizat galaxia cu ajutorul telescopului spectroscopic al Observatorului Xinglong din China.
Găurile negre nu emit lumină, așa că astronomii trebuie să le caute pe cele care au o stea īn apropiere sau să urmărească gazele și praful care se īnvārt īn jurul acestora. Descoperirea acestei găuri negre uriașe s-a datorat telescopului ultraperformant.
„Găurile negre cu o astfel de masă nu trebuie să se afle īn galaxia noastră, īn acord cu majoritatea modelelor actuale de evoluție a stelelor”, a spus astronomul Liu Jifeng, de la Observatorul Național Astronomic din China, coordonator al studiului, īntr-un comunicat de presă.
Liu sugerează că găurile negre de această dimensiune sunt neobișnuite deoarece stelele care le dau naștere pierd, īn general, mult din gazul lor, atunci cānd īncep să moară. Urmărind acest fir, observații ulterioare cu telescoape din Spania și SUA i-au ajutat pe cercetători să descopere o stea de aproape opt ori mai mare decāt Soarele.
sursa
Sondele Voyager, lansate de NASA īn 1977 au ajuns īntr-o zonă de război de la marginea Sistemului Solar
https://s.iw.ro/gateway/g/ZmlsZVNvdX...NA==.thumb.jpg
La graniţa Sistemului Solar se duce permanent o bătălie dură īntre vāntul solar şi radiaţiile cosmice care străbat mediul interstelar, iar vāntul solar ne protejează de aproximativ 70% din aceste radiaţii care au potenţialul să sterilizeze complet Pămāntul, conform unui nou studiu bazat pe datele transmise de sonda Voyager 2, informează luni Space.com, citat de Agerpres.
Vāntul solar, fluxul de particule cu sarcină electrică emise īn mod constant de Soare, scaldă īntregul Sistem Solar īn radiaţii, prăjind ocazional cāte un satelit de telecomunicaţii şi făcānd imposibilă apariţia vieţii pe orice planetă care nu este apărată de o atmosferă şi de un cāmp magnetic. Acelaşi vānt solar are īnsă şi rolul de a proteja cu o bulă protectoare īntregul Sistem Solar īn faţa periculoaselor radiaţii cosmice.
La marginea acestei bule protectoare, regiune ce a fost deja străbătută de două sonde spaţiale, Voyager 1 şi 2, vāntul solar se īntālneşte cu puternicele radiaţii cosmice din mediul interstelar, iar īn această zonă de īntālnire se află un zid de plasmă fierbinte denumit heliopauză. Heliopauza se află la aproximativ de 120 de ori distanţa dintre Pămānt şi Soare, contribuind, la rāndul ei, la reflectarea şi diluarea puternicelor unde de radiaţii provenite din puternice explozii cosmice.
Īntr-o serie de studii publicate la 4 noiembrie īn revista Nature Astronomy, astronomii analizează īn mod direct această frontieră cosmică, folosind datele adunate de sonda Voyager 2, care a trecut de heliopauză, pătrunzānd īn spaţiul interstelar īn urmă cu aproximativ 1 an.
sursa
https://s.iw.ro/gateway/g/ZmlsZVNvdX...Yw==.thumb.jpg
Şase noi exoplanete, aflate pe orbite foarte apropiate de stelele lor, ar putea oferi cheia pentru a īnţelege mai multe despre geologia Pămāntului, conform unei echipe de astronomi, transmite luni Press Association.
lanetele, ce au fost descoperite folosind telescopul Harps (High Accuracy Radial Velocity Planet Searcher) din cadrul Observatorului European Austral din Chile, au temperaturi foarte ridicate la suprafaţă, īntre 1.100 grade Celsius şi 1.800 de grade Celsius, potrivit Agerpres.
Oamenii de ştiinţă sunt de părere că aceste descoperiri, publicate īn trei lucrări ştiinţifice separate īn revista Nature, ar putea oferi informaţii noi despre geologia Pămāntului şi a celorlalte planete telurice din Sistemul Solar - Mercur, Venus şi Marte.
"Planetele telurice pe care le-am descoperit ne oferă oportunităţi pentru măsurarea exactă a masei, razei şi compoziţiei, iar acest lucru ne oferă şansa de a vedea cum sunt alcătuite aceste planete", susţine profesorul Carole Haswell, şefa catedrei de Astronomie de la Open University din Marea Britanie.
"Putem īncepe să măsurăm geologia planetelor din afara Sistemului Solar. Acest lucru īnseamnă că putem plasa Terra īn context şi că putem afla mai multe despre formarea planetelor şi evoluţia lor, īn general. Spre exemplu, nu ştim dacă este doar o coincidenţă faptul că īn Sistemul Solar Pămāntul şi Venus sunt cele mai mari planete telurice şi au şi cea mai mare parte a masei lor compusă din fier", a adăugat ea.
O echipă internațională de cercetători a studiat trei stele din relativa apropiere a Soarelui
O echipă internaţională de cercetători, din care au făcut parte şi oameni de ştiinţă de la universitatea britanică amintită, a studiat trei stele din relativa apropiere a Soarelui, denumite DMPP-1, DMPP-2 şi DMPP-3, aflate la distanţe īntre 160 şi 440 de ani lumină.
Echipa a identificat trei planete fierbinţi, denumite DMPP-1c, DMPP-1d şi DMPP-1e, cu mase de trei pānă la de zece ori mai mari decāt masa Pămāntului. După cum o arată şi numele, aceste trei planete se află pe orbita stelei DMPP-1.
Pe orbita acestei stele se mai află īncă o planetă, DMPP-1b, care are masa similară cu Neptun şi are nevoie de 20 de zile pentru a īncheia revoluţia īn jurul acestei stele.
"DMPP-1 adăposteşte un sistem planetar foarte important, din care fac parte trei exoplanete de masă mică, a căror compoziţie o putem măsura", conform lui Daniel Staab, de la Open University.
Pe orbita stelei DMPP-2 se află planeta gigantică gazoasă DMPP-2b, cu masa de aproximativ jumătate din cea a planetei Jupiter şi a cărui mişcare de revoluţie durează 5 zile. De cealaltă parte, DMPP-3 este un sistem stelar binar, īn care o stea mai puţin strălucitoare, DMPP-3B orbitează o stea mai strălucitoare, DMPP-3A. Planeta din acest sistem, DMPP-3Ab, are nevoie de 7 zile pentru a īncheia o orbită īn jurul stelei DMPP-3A.
Noile planete, īn special DMPP-1d, DMPP-1e şi DMPP-3Ab, ar putea oferi noi informaţii esenţiale despre geologia planetelor telurice. Studii ulterioare se vor concentra asupra analizei compoziţiei chimice a acestor planete.
Editor web: C.T.
https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech...ntului-1235889
Povestea astronomului cu doar cāteva clase, care a făcut o descoperire validată de NASA
https://s.iw.ro/gateway/g/ZmlsZVNvdX...MDA0.thumb.jpg
Astronomul italian Galileo spunea că nu poți īnvăța nimic pe nimeni, poți doar să ajuți pe cineva să se descopere. Descoperirile lui Galileo ne-au ajutat să īnțelegem mai bine universul și continuă să fie și azi o sursă de inspirație pentru pasionații de astronomie. Unul dintre ei, din Turcia, și-a dedicat viața explorării cosmosulului. E autodidact, dar i-a impresionat pe experți cu ceea ce știe despre sistemul solar. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 21:30 și īn reluare sāmbăta de la ora 19:30.
Cānd cerul nopții este senin, un alai neobișnuit urcă pe cel mai īnalt deal de la marginea orașului Diyarbakīr. Localnicii īl īnsoțesc pe Abdulkadīr Topkaē, omul cu telescopul. El le poate arăta cerul noaptea, pentru că e singurul astronom din zonă.
„Astăzi observăm planeta Jupiter. Trebuie să fie undeva īn această direcție. Cu voia Domnului, o vom găsi”, spune Abdulkadīr Topkaē.
„Alți oameni privesc cerul de pe calculatoarele lor și nu īnțeleg nimic. Omul ăsta știe despre ce vorbește!”, spune unul dintre īnsoțitori.
Pe ușa sa scrie „Abdulkadīr Topkac, brutar”. Dar īn loc să lucreze la brutărie, Abdulkadīr, īn vārstă de 55 de ani, īși petrece timpul īn mica locuință din spate, unde este ocupat să observe stele și planete. Și face asta deși a mers doar cāțiva ani la școală.
„Īn copilărie, stăteam treaz nopțile și priveam cerul gāndindu-mă dacă este posibil să vezi ce se află īn spatele Lunii”, povestește astronomul amator Abdulkadīr Topkaē.
Ce a descoperit astronomul cu cāteva clase, independent de NASA
Ba chiar l-a contrazis pe marele Galileo. Orbita Lunii este mai degrabă ondulată decāt eliptică, spune el. Descoperirea fusese deja făcută - dar el nu știa asta. Agenția Spațială Americană, NASA, i-a trimis totuși o scrisoare. O păstrează īn loc sigur și și-ar dori să comunice cu astronomi din īntreaga lume.
„Īntotdeauna mi-am pus īntrebări și singur am īncercat să găsesc răspunsurile. Nimeni nu m-a īnvățat nimic”, spune Abdulkadir Topkaē.
Vara anului 2015 a fost un mare pas īnapoi. Violențele dintre militanții kurzi și armata turcă s-au intensificat. Casa lui a fost parțial distrusă de armată, telescopul a fost făcut bucăți. Nu-i mai rămăsese nimic, dar cazul său i-a impresionat pe mulți. O campanie de strāngere de fonduri īn toată Turcia l-a ajutat să cumpere un nou telescop.
https://s.iw.ro/gateway/g/ZmlsZVNvdX...Ng==.thumb.jpg
Abdulkadir Topkaē este de profesie brutar, are cāteva clase, dar a īnvățat singur astronomie și chiar a făcut o descoperire importantă Foto: captură TV
Colegii brutari īl consideră nebun
Soția l-a părăsit cu mult timp īn urmă. Iar oamenii din cartier īl consideră obsedat de stele. Dar s-a obișnuit:
„Īi las să vorbească, nu-mi pasă. Mă simt singur? Categoric. Dar atenția mea este pe deplin concentrată asupra lucrurilor de pe cer”, spune astronomul amator.
Chiar și la brutărie, colegii nu prea știu ce să facă cu el. Vorbește numai despre cer:
„Poate munca lui va fi mai apreciată post-mortem. Deocamdată, pare doar un pic nebun”, mărturisește un brutar.
Dar cānd Abdulkadīr merge pe deal cu telescopul, rareori e singur. Există īntotdeauna curioși care i se alătură și care nu-l cred nici nebun, nici periculos:
„Ce faci cu asta, m-a īntrebat recent un polițist. Mă suspecta că alegeam ținte pentru un atac”, povestește Abdulkadir Topkaē.
Tot ce īși dorește Abdulkadīr Topkaē este să le transmită și altora pasiunea lui pentru cosmos și poate, cāndva, o recunoaștere a curiozității sale nesfārşite pentru planete și stele.
Editare web: Luana Păvălucă
https://www.digi24.ro/stiri/externe/...amator-1225906
O galaxie gigantică, care avea odată 300 de miliarde de stele ca Soarele, a fost descoperită "moartă"
https://s.iw.ro/gateway/g/ZmlsZVNvdX...Mzk5.thumb.jpg
O galaxie uriașă "moartă", care datează de la īnceputul universului, a fost descoperită de cercetători. Potrivit acestora, galaxia XMM-2599 a existat acum 12 miliarde de ani, a format rapid stele și a murit, informează CNN.
Datele și măsurătorile au fost realizate cu ajutorul Observatorului W.M. Keck, aflat īn apropierea vulcanului stins Mauna Kea din Hawaii.
"Īnainte ca Universul să aibă 2 miliarde de ani, galaxia XMM-2599 avea deja 300 de miliarde de stele precum Soarele, fiind o galaxie uriașă", a declarat Benjamin Forrest, autorul principal al studiului și cercetător la Universitatea din California.
"Mai remarcabil este că XMM-2599 și-a format majoritatea stelelor īntr-o mare grabă, cānd Universul avea mai puțin de 1 miliard de ani, iar apoi a devenit inactivă īnainte ca aceasta să aibă 1,8 miliarde de ani", spune acesta.
Studiul a fost publicat miercuri īn Jurnalul de Astrofizică.
Īn perioada sa de glorie, galaxia XMM-2599 era capabilă să creeze peste 1.000 de stele asemănătoare Soarelui īn interval de un an. Această rată de formare a stelelor este extrem de ridicată, avānd īn vedere că galaxia noastră, Calea Lactee, formează o stea nouă pe an.
Astronomii nu sunt īncă siguri cum a evoluat galaxia XMM-2599. Este neobișnuită comparativ cu alte galaxii cunoscute. Potrivit modelelor cunoscute, galaxia XMM-2599 īncă ar trebui să formeze stele.
"Ceea ce face XMM-2599 atāt de interesantă este că nu mai formează stele, poate pentru că nu mai primește materie sau poate că gaura sa neagră s-a activat", spune Gillian Wilson, profesor de astronomie și fizică la Universitatea California.
Editor web: Vlad Mironescu
https://www.digi24.ro/stiri/externe/...nivers-1256206