PDA

Arată versiune întreagă : Curs de ETNOGRAFIE si FOLCLOR



Marcel TUDOR
06.08.2013, 06:33
http://www.litere.usv.ro/cursuri/Cursuri%20ID%20pdf/Etnografie%20si%20folclor%20I-I.pdf

http://sssefora.wordpress.com/2013/08/03/etnografie-si-folclor-curs-pdf/

UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” din SUCEAVA
FACULTATEA DE LITERE ŞI ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII
DEPARTAMENTUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ
SPECIALIZAREA: Română-Franceză/Germană
Curs de ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR
pentru Învăţământul la Distanţă (ID)
Conf. univ. dr. Claudia COSTIN 3
INTRODUCERE
Cursul de Etnografie şi Folclor literar românesc se adresează studenţilor de la Facultatea de
Litere şi Ştiinţe ale Comunicării, din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare”, Suceava, specializarea
Limba şi literatura română - Limba şi literatura modernă (franceză, germană) forma de Învăţământ la
Distanţă (ID).
Domeniul Etnografiei şi Folclorului românesc este deosebit de vast şi, de aceea, selectarea
materialului, a speciilor populare, în general a chestiunilor pe care să le supunem atenţiei studenţilor, sa dovedit destul de dificilă. Ne-am oprit la acele elemente de Etnografie şi de folclor pe care le
considerăm de maxim interes în activitatea de predare.Etnografia şi Folclorul literar, care se
circumscriu familiei vaste a ştiinţelor etnologice, nu constituie o disciplină rigidă, ce poate fi încadrată
în tipare unice. Temele selectate pentru acest curs răspund necesităţilor de ordin didactic, fiecare
problematică în parte fiind tratată ca importanţă, informaţie, comentarii şi dimensiuni în mod
corespunzător. Din universul amplu al etnografiei româneşti am considerat că este necesar să ne oprim
la câteva aspecte esenţiale legate de locuinţa tradiţională(satul şi casa) şi la extraordinarul dans al
Căluşarilor, inclus în patrimoniul UNESCO, iar din cadrul categoriilor folclorice am ales poezia
obiceiurilor calendaristice, basmul, cântecul epic – în cadrul căruia Mioriţa şi Meşterul Manole deţin un
loc extrem de important, fiind valorificări artistice deosebite ale unor străvechi mituri, creaţii greu de
încadrat într-o clasificare strictă −,apoi snoava şi bancurile,acestea din urmă reprezentând fapte de
folclor contemporan, specifice mediului urban.
Pentru a veni în întâmpinarea pregătirii studenţilor în vederea examinării semestriale şi pentru
a le facilita „calea” uneori anevoiasă a căutării surselor de documentare, am inserat la sfârşitul fiecărei
tematici tratate în curs bibliografia corespunzătoare şi am formulat teme/aplicaţii practice tocmai ca să
înlesnim mai buna asimilare şi înţelegere a chestiunilor pe care le considerăm deosebit de
importante.Din aceeaşi intenţie de a genera înţelegerea din interior(aşa cum se impune) a faptelor
folclorice am introdus în Anexe câteva variante ale baladelor Mioriţa şi Meşterul Manole, iar pentru
realizarea corectă, ştiinţifică a aplicaţiilor practice am indicat Metodele de culegere a faptelor folclorice
şi am inserat modele de Chestionare ce vor fi utilizate în anchete, în activitatea studenţilor pe teren.
Precizăm că unele dintre temele acestui curs cuprind şi abordări ale unor aspecte
controversate sau care s-au aflat mai puţin în atenţia specialiştilor,dar pe care le considerăm importante
şi care dorim să fie o „provocare” pentru studenţi, mai ales pentru aceia care vor dori să desfăşoare şi
activitate de cercetare.Aceasta cu atât mai mult cu cât este ştiut că în domeniul culturii tradiţionale nu
operăm cu adevăruri, ci cu ipoteze şi sisteme de decodare, de descifrare în spirit modern a faptelor
folclorice, a universului de simboluri conţinute în acestea.
Prin acest curs destinat studenţilor de la ID dorim să le uşurăm „neofiţilor” calea către
cunoaşterea faptelor de etnografie şi folclor, să le trezim interesul pentru culegerea acestora din spaţiul
geografic în care trăiesc şi în care îşi desfăşoară activitatea.În acest scop am considerat necesară
inserarea la sfâşitul cursului a unor modele de chestionare.
În acord cu ceea ce Al. Odobescu afirmă în Istoria arheologiei, considerăm că „pe catedrele
facultăţilor, formularele tipice trebuie să dispară; profesorul nu mai poate fi acel riguros învăţător,
condamnat a se ţine pururea restrâns în marginile unor anume noţiuni practice, pre cari trebuie
neapărat, cu o măiestreaţă răbdare, să ştie a le (în)tipări în mintea şi în memoria copilului. Aci, el are în
faţă-i inteligenţe în proces de formare, setoase de apreţieri critice şi apte la orice dezbateri intelectuale,
imaginaţiuni arzătoare cari cer a străbate regiunile neţărmurite ale ştiinţei, cari aşteaptă o suflare
priincioasă spre a-şi deschide aripile şi a zbura de sineşi în lumi necunoscute.”