Adrian Pop
17.06.2013, 12:32
Re-revizuirea Constituției și re-referendumul pentru 300 de parlamentari Publicat īn 17 iunie 2013 (http://www.ziarulnatiunea.ro/2013/06/17/re-revizuirea-constitutiei-si-re-referendumul-pentru-300-de-parlamentari/) Gheorghe Funar (http://www.ziarulnatiunea.ro/author/gheorghe-funar/)
http://www.ziarulnatiunea.ro/wp-content/uploads/2013/06/04182313-240359234-150x150.jpg (http://www.ziarulnatiunea.ro/wp-content/uploads/2013/06/04182313-240359234.jpg)Romānii īşi amintesc că pentru Constituţia Romāniei, adoptată īn şedinţa Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991, au lucrat parlamentarii aproape 2 ani. La Legea de revizuire a Constituţiei Romāniei nr. 429/2003 au muncit parlamentarii circa un an. Cu ocazia adoptării şi revizuirii Constituţiei Romāniei, opinia publică a fost bine informată atīt de către parlamentari, īn toate judeţele, cīt şi de mass-media. Acum, cīnd s-a diktat de la Bruxelles să fie re-revizuită Constituţia īmpotriva Poporului Romān şi a Romāniei, s-a ajuns ca īn Parlament, īn numai două săptămīni, să fie pregătit raportul Comisiei speciale conduse de preşedintele Crin Antonescu, iar īn ultima săptămīnă din luna iunie a.c. este obligat Senatul să dezbată şi să adopte textul noii legi de revizuire a Constituţiei. La sfīrşitul anului 1991, Constituţia Romāniei a fost lăudată şi apreciată, atīt īn ţară, cīt şi īn străinătate. Constituţia revizuită īn anul 2003 a fost considerată modernă şi europeană. Fără ca Romānia să fi aderat la Uniunea Europeană, īn Constituţia revizuită īn anul 2003 au fost īnscrise următoarele pevederi: a) Articolul 16 Egalitatea īn drepturi, alin. 4: Īn condiţiile aderării Romāniei la Uniunea Europeană, cetăţenii Uniunii care īndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi īn autorităţile administraţiei publice locale. b) Articolul 44 Dreptul de proprietate privată, alin. 2: Proprietatea privată este garantată şi ocrotită īn mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobīndi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai īn condiţiile rezultate din aderarea Romāniei la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care Romānia este parte, pe bază de reciprocitate, īn condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală. c) Articolul 135 Economia şi finanţele publice, alin. 2, lit. g: Statul trebuie să asigure aplicarea politicilor de dezvoltare regională īn concordanţă cu obiectivele Uniunii Europene. d) Articolul 137 Sistemul financiar, alin. 2: Moneda naţională este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul. Īn condiţiile aderării la Uniunea Europeană, prin lege organică, se poate recunoaşte circulaţia şi īnlocuirea monedei naţionale cu aceea a Uniunii Europene. e) Articolul 148 Integrarea īn Uniunea Europeană, alin. 2: Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. La alin. 4 se precizează că: Parlamentul, preşedintele Romāniei, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la īndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile aliniatului (2). Din aceste prevederi constituţionale adoptate prin legea de revizuire a Constituţiei Romāniei, aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003, rezultă limpede că se ştia că ţara noastră va adera sigur la Uniunea Europeană, īncepīnd cu anul 2007, īmpreună cu Bulgaria. Acum, prin re-revizuirea Constituţiei şi īn foarte mare viteză se urmăreşte, īntre altele, consolidarea statutului de colonie a Romāniei īn imperiul numit Uniunea Europeană. Stăpīnii străini ai Romāniei, īmpreună cu popīndăii politici autohtoni, au realizat că este blocat drumul re-revizuirii Constituţiei de rezultatul referendumului naţional de la sfīrşitul anului 2009, cīnd majoritatea cetăţenilor au votat pentru Parlament unicameral şi un număr maxim de 300 de parlamentari. Timp de 3 ani şi jumătate, după anul 2009, Parlamentul, preşedintele şi Guvernul Romāniei, īmpreună cu Curtea Constituţională au sfidat şi au refuzat să pună īn aplicare rezultatul referendumului din anul 2009, iar acum, printr-o nouă stratagemă, vor să-l anuleze, folosindu-se de alegătorii care plătesc din propriul buzunar harababura pe tema Parlamentului unicameral cu 300 de parlamentari. Īn realitate, conducătorii alogeni ai Romāniei au călcat īn picioare statul de drept şi au refuzat sistematic să pună īn aplicare voinţa alegătorilor, exprimată la referendumul naţional din anul 2009, iar acum caută să īşi bată joc, din nou, de Poporul Romān, prin organizarea unui nou referendum pe aceiaşi temă, care are drept scop anularea rezultatului precedent. Culmea este că, după fraudarea alegerilor parlamentare din 9 decembrie 2012, actualii conducători ai Romāniei susţin că au fost votaţi de 85% dintre alegători, adică de către cei pe care i-au sfidat, sărăcit şi umilit. Actorii politici, profesionişti şi amatori, din Parlamentul Romāniei au respins, īn luna mai a.c., Proiectul de Lege de revizuire a Constituţiei iniţiat de preşedintele Băsescu şi Guvernul Boc (īn anul 2010), care a ţinut seamă de rezultatul referendumului din anul 2009. Fiind consecvenţi, liderii şi parlamentarii de la toate partidele vor acţiona, pe toate căile şi prin toate mijloacele, pentru a boicota referendumul pe aceeaşi temă, care va avea loc īn luna august, īntr-o zi de marţi, poate īn 6 august a.c., o zi de sărbătoare religioasă. Nu-i exclus ca referendumul de anulare a referendumului precedent să se desfăşoare de marţi pīnă vineri. De ce s-a ales ziua de marţi pentru referendum? Pentru că īn actualul Parlament īncepīnd cu ziua de marţi cei aproape 588 de parlamentari pleacă īn week-end. Salutul obişnuit īn sălile şi pe culoarele Parlamentului Romāniei, īn ziua de marţi, a devenit Week-end plăcut!. Cei 588 de parlamentari (cu circa 100 mai mulţi decīt īn Parlamentul S.U.A.) au cel mai scurt program de lucru din īntreaga Uniune Europeană. Cu toate că īn Constituţie, la articolul 1 Statul romān, alin. 3, se precizează clar: Romānia este stat de drept.., la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012 a fost sfidată voinţa Poporului Romān, exprimată prin referendumul naţional din anul 2009, şi numărul parlamentarilor a fost mărit fără nici un temei legal la 588. Această ilegalitate a fost posibilă datorită faptului că alegerile parlamentare din Romānia nu sīnt supuse controlului de legalitate şi nici nu sīnt confirmate de Curtea Constituţională, ci numai de către Biroul Electoral Central (BEC). Textul Constituţiei Romāniei, la Titlul V Curtea Constituţională, articolul 142 Structura este foarte clar: Curtea Constituţională este garantul Constituţiei. Cu toate că, īn anul 2009, Curtea Constituţională a validat rezultatul referendumului pentru Parlament unicameral, cu maximum 300 de parlamentari, nimeni dintre cei abilitaţi prin Constituţie (preşedintele Romāniei, preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, primul-ministru, Avocatul Poporului, Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie) să sesizeze Curtea Constituţională pentru organizarea, desfăşurarea şi finalizarea alegerilor parlamentare din 9 decembrie 2012 īmpotriva voinţei Poporului Romān nu au făcut-o. Ulterior, īn Parlament nu a fost şi nu va fi votată nici o lege privind reducerea numărului de parlamentari la 300. Īn seara zilei de 11 iunie 2013, simplă coincidenţă cu 11 iunie 1948, cīnd comuniştii au decis marea naţionalizare, preşedintele Traian Băsescu a făcut o declaraţie de presă şocantă şi de neīnţeles pentru telespectatori, respectiv a anunţat că a īnceput demersurile pentru organizarea şi desfăşurarea unui nou referendum naţional pe aceeaşi temă şi cu aceleaşi īntrebări ca şi īn anul 2009 privind Parlamentul unicameral cu cel mult 300 de parlamentari. Īn aparenţă pare absurd să fie organizat al doilea referendum naţional, identic cu cel din anul 2009, care a fost confirmat de Curtea Constituţională. Acel referendum a fost organizat o dată cu alegerile prezidenţiale şi a costat circa 25 milioane de euro. Rezultatul referendumului a fost ignorat de către cei care au jurat să respecte Constituţia şi democraţia. De data aceasta, re-referendumul se organizează de preşedintele Băsescu, īmpreună cu liderii U.S.L., pentru ca rezultatul lui să fie respectat! Pare o piesă absurdă, dar adevărată! Cīnd priorităţile din ţară sīnt cu totul altele, cīnd milioane de romāni care nu au emigrat recurg la toate formele de protest cerīnd stăpīnilor să-i lase să muncească īn Romānia, conducătorii alogeni ai ţării īi cheamă la referendum pentru a vota ceea ce s-a votat şi a fost validat īn noiembrie 2009! Par un subiect şi o temă demnă pentru cei care au lăsat locurile neocupate la Spitalul nr. 9 din Bucureşti. Actualii conducători ai Romāniei l-au īntrecut īn imaginaţie pe celebrul I.L. Caragiale, dar nu reuşesc să-i păcălească pe romāni. Din banii contribuabililor se vor cheltui īncă 25 milioane de euro cu scopul ascuns, deocamdată, de a fi anulat rezultatul referendumului din anul 2009 pentru Parlamentul unicameral, cu maximum 300 de parlamentari. De ce trebuie anulat practic referendumul din anul 2009 printr-un alt referendum, īn vara anului 2013? Simplu. Pentru a putea fi īnfăptuită re-revizuirea Constituţiei (operaţiune īn curs de desfăşurare) şi īmpărţirea Romāniei, prin aşa-zisa regionalizare. Aceste două obiective diktate de la Bruxelles sīnt acum blocate de rezultatul referendumului din 2009. Acesta se īncearcă a fi anulat prin organizarea noului referendum īn luna august a.c., īn timpul concediilor, cīnd sīnt 99% şanse ca el să fie invalidat prin neparticiparea cetăţenilor la vot. De ce să meargă alegătorii la urne a două oară pentru a vota ceea ce au votat şi validat īn anul 2009? Īn filmul Balamucul s-a ajuns la episodul Re-referendumul pe tema Parlamentului unicameral. Conform scenariului, īn anul 2009 alegătorii romāni au votat pentru un Parlament cu o singură Cameră şi cu 300 de parlamentari. Īn vara anului 2013, foarte puţini alegători se vor prezenta la vot la referendumul cu aceleaşi īntrebări ca īn anul 2009. Ca urmare, re-referendumul va fi invalidat de Curtea Constituţională. Se va trage concluzia (ştiută deja) că Poporul Romān s-a răzgīndit din anul 2009 pīnă īn anul 2013 şi nu mai vrea Parlament unicameral, ci bicameral, aşa cum a fost de la Alexandru Ioan Cuza pīnă īn prezent, cu excepţia perioadei comuniste. Pe cale de consecinţă, Curtea Constituţională va lua act şi va ţine seamă de ultima voinţă a alegătorilor ce se vor prezenta īntr-un număr foarte mic la referendum şi astfel se dă undă verde la re-revizuirea Constituţiei (menţinīndu-se Parlament bicameral) şi, ulterior, la regionalizarea Romāniei. Constituţia Romāniei, la art.90 Referendumul precizează că: Preşedintele Romāniei, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional. Īn litera şi spiritul Constituţiei şi ţinīnd seama de adevăratele probleme de interes naţional, preşedintele Traian Băsescu ar fi trebuit la referendumul din această vară să adauge pe buletinul de vot măcar două din următoarele īntrebări: * Sīnteţi de acord ca Parlamentul, preşedintele Romāniei şi Guvernul, īmpreună cu autorităţile publice locale, să asigure locuri de muncă īn fiecare localitate şi pentru toţi cetăţenii apţi de muncă? * Sīnteţi de acord cu vīnzarea pămīntului romānesc, a terenurilor la străini şi apatrizi? * Sīnteţi de acord cu vīnzarea bogăţiilor naturale din Romānia la preţul pieţei mondiale, īncepīnd cu anul 2014? * Sīnteţi de acord cu introducerea aditivilor alimentari cancerigeni īn alimente şi băuturi? * Sīnteţi de acord cu regionalizarea, īmpărţirea Romāniei? * Acceptaţi să fiţi expropriaţi de către titularii licenţelor de exploatare a bogăţiilor naturale, prin modificarea Legii minelor? * Sīnteţi de acord cu exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică şi a aurului prin folosirea cianurilor? Scurgerea timpului a confirmat poziţia corectă a P.R.M. privind inutilitatea referendumului naţional din anul 2009. Pe banii contribuabililor romāni, preşedintele Băsescu a cerut Poporului Romān să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la Parlamentul unicameral şi la numărul maxim de parlamentari. Rezultatul referendumului din anul 2009, validat de Curtea Constituţională, nu a fost respectat, iar acum, īn vara anului 2013, se organizează īncă un referendum cu īntrebări identice cu cele din anul 2009. Primul referendum a fost inutil, iar al doilea va fi util pentru a-l anula pe cel inutil, astfel īncīt să fie īndeplinite poruncile Īnaltei Porţi de La Bruxelles privind re-revizuirea Constituţiei şi regionalizarea, īndreptate īmpotriva Poporului Romān şi a Romāniei! Cunoscīnd acest scenariu, aparent absurd, cei doi co-preşedinţi ai U.S.L. continuă netulburaţi programul de re-revizuire a Constituţiei, īn paralel cu declanşarea re-referendumului pe aceeaşi temă, cu două rezultate diferite, din care al doilea este menit să-l anuleze pe primul. Īn ziua de 13 iunie a.c., Comisia pentru re-revizuirea Constituţiei, condusă de către senatorul Crin Antonescu, a acceptat să supună votului Parlamentului pretenţiile U.D.M.R. privind autonomia teritorială īn Ardeal şi cele īnscrise īn Proiectul de Lege privind Statutul minorităţilor naţionale (respins de Senatul Romāniei, īn 25 octombrie 2006), care vor avea ca efect sigur blocarea activităţilor Parlamentului şi Guvernului Romāniei, īn paralel cu dezmembrarea teritorială a ţării noastre. Īn şedinţa de Guvern din 12 iunie a.c, premierul alogen Victor Viorel Ponta a solicitat cu fermitate să fie urgentată finalizarea modificărilor şi completărilor la Legea minelor, Legea nr.85/2003, īn Camera Deputaţilor, pentru a se putea trece la exproprierea şi alungarea romānilor din Romānia de către titularii licenţelor de exploatare a bogăţiilor naturale. Pericolele şi acţiunile īmpotriva Poporului Romān şi la adresa Romāniei sīnt cele mai mari din Istoria Neamului Romānesc! Pe trădătorii şi vīnzătorii de Neam şi ţară pīnă cīnd īi mai rabdă Poporul Romān?
http://www.ziarulnatiunea.ro/wp-content/uploads/2013/06/04182313-240359234-150x150.jpg (http://www.ziarulnatiunea.ro/wp-content/uploads/2013/06/04182313-240359234.jpg)Romānii īşi amintesc că pentru Constituţia Romāniei, adoptată īn şedinţa Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991, au lucrat parlamentarii aproape 2 ani. La Legea de revizuire a Constituţiei Romāniei nr. 429/2003 au muncit parlamentarii circa un an. Cu ocazia adoptării şi revizuirii Constituţiei Romāniei, opinia publică a fost bine informată atīt de către parlamentari, īn toate judeţele, cīt şi de mass-media. Acum, cīnd s-a diktat de la Bruxelles să fie re-revizuită Constituţia īmpotriva Poporului Romān şi a Romāniei, s-a ajuns ca īn Parlament, īn numai două săptămīni, să fie pregătit raportul Comisiei speciale conduse de preşedintele Crin Antonescu, iar īn ultima săptămīnă din luna iunie a.c. este obligat Senatul să dezbată şi să adopte textul noii legi de revizuire a Constituţiei. La sfīrşitul anului 1991, Constituţia Romāniei a fost lăudată şi apreciată, atīt īn ţară, cīt şi īn străinătate. Constituţia revizuită īn anul 2003 a fost considerată modernă şi europeană. Fără ca Romānia să fi aderat la Uniunea Europeană, īn Constituţia revizuită īn anul 2003 au fost īnscrise următoarele pevederi: a) Articolul 16 Egalitatea īn drepturi, alin. 4: Īn condiţiile aderării Romāniei la Uniunea Europeană, cetăţenii Uniunii care īndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi īn autorităţile administraţiei publice locale. b) Articolul 44 Dreptul de proprietate privată, alin. 2: Proprietatea privată este garantată şi ocrotită īn mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobīndi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai īn condiţiile rezultate din aderarea Romāniei la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care Romānia este parte, pe bază de reciprocitate, īn condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală. c) Articolul 135 Economia şi finanţele publice, alin. 2, lit. g: Statul trebuie să asigure aplicarea politicilor de dezvoltare regională īn concordanţă cu obiectivele Uniunii Europene. d) Articolul 137 Sistemul financiar, alin. 2: Moneda naţională este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul. Īn condiţiile aderării la Uniunea Europeană, prin lege organică, se poate recunoaşte circulaţia şi īnlocuirea monedei naţionale cu aceea a Uniunii Europene. e) Articolul 148 Integrarea īn Uniunea Europeană, alin. 2: Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. La alin. 4 se precizează că: Parlamentul, preşedintele Romāniei, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la īndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile aliniatului (2). Din aceste prevederi constituţionale adoptate prin legea de revizuire a Constituţiei Romāniei, aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003, rezultă limpede că se ştia că ţara noastră va adera sigur la Uniunea Europeană, īncepīnd cu anul 2007, īmpreună cu Bulgaria. Acum, prin re-revizuirea Constituţiei şi īn foarte mare viteză se urmăreşte, īntre altele, consolidarea statutului de colonie a Romāniei īn imperiul numit Uniunea Europeană. Stăpīnii străini ai Romāniei, īmpreună cu popīndăii politici autohtoni, au realizat că este blocat drumul re-revizuirii Constituţiei de rezultatul referendumului naţional de la sfīrşitul anului 2009, cīnd majoritatea cetăţenilor au votat pentru Parlament unicameral şi un număr maxim de 300 de parlamentari. Timp de 3 ani şi jumătate, după anul 2009, Parlamentul, preşedintele şi Guvernul Romāniei, īmpreună cu Curtea Constituţională au sfidat şi au refuzat să pună īn aplicare rezultatul referendumului din anul 2009, iar acum, printr-o nouă stratagemă, vor să-l anuleze, folosindu-se de alegătorii care plătesc din propriul buzunar harababura pe tema Parlamentului unicameral cu 300 de parlamentari. Īn realitate, conducătorii alogeni ai Romāniei au călcat īn picioare statul de drept şi au refuzat sistematic să pună īn aplicare voinţa alegătorilor, exprimată la referendumul naţional din anul 2009, iar acum caută să īşi bată joc, din nou, de Poporul Romān, prin organizarea unui nou referendum pe aceiaşi temă, care are drept scop anularea rezultatului precedent. Culmea este că, după fraudarea alegerilor parlamentare din 9 decembrie 2012, actualii conducători ai Romāniei susţin că au fost votaţi de 85% dintre alegători, adică de către cei pe care i-au sfidat, sărăcit şi umilit. Actorii politici, profesionişti şi amatori, din Parlamentul Romāniei au respins, īn luna mai a.c., Proiectul de Lege de revizuire a Constituţiei iniţiat de preşedintele Băsescu şi Guvernul Boc (īn anul 2010), care a ţinut seamă de rezultatul referendumului din anul 2009. Fiind consecvenţi, liderii şi parlamentarii de la toate partidele vor acţiona, pe toate căile şi prin toate mijloacele, pentru a boicota referendumul pe aceeaşi temă, care va avea loc īn luna august, īntr-o zi de marţi, poate īn 6 august a.c., o zi de sărbătoare religioasă. Nu-i exclus ca referendumul de anulare a referendumului precedent să se desfăşoare de marţi pīnă vineri. De ce s-a ales ziua de marţi pentru referendum? Pentru că īn actualul Parlament īncepīnd cu ziua de marţi cei aproape 588 de parlamentari pleacă īn week-end. Salutul obişnuit īn sălile şi pe culoarele Parlamentului Romāniei, īn ziua de marţi, a devenit Week-end plăcut!. Cei 588 de parlamentari (cu circa 100 mai mulţi decīt īn Parlamentul S.U.A.) au cel mai scurt program de lucru din īntreaga Uniune Europeană. Cu toate că īn Constituţie, la articolul 1 Statul romān, alin. 3, se precizează clar: Romānia este stat de drept.., la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012 a fost sfidată voinţa Poporului Romān, exprimată prin referendumul naţional din anul 2009, şi numărul parlamentarilor a fost mărit fără nici un temei legal la 588. Această ilegalitate a fost posibilă datorită faptului că alegerile parlamentare din Romānia nu sīnt supuse controlului de legalitate şi nici nu sīnt confirmate de Curtea Constituţională, ci numai de către Biroul Electoral Central (BEC). Textul Constituţiei Romāniei, la Titlul V Curtea Constituţională, articolul 142 Structura este foarte clar: Curtea Constituţională este garantul Constituţiei. Cu toate că, īn anul 2009, Curtea Constituţională a validat rezultatul referendumului pentru Parlament unicameral, cu maximum 300 de parlamentari, nimeni dintre cei abilitaţi prin Constituţie (preşedintele Romāniei, preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, primul-ministru, Avocatul Poporului, Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie) să sesizeze Curtea Constituţională pentru organizarea, desfăşurarea şi finalizarea alegerilor parlamentare din 9 decembrie 2012 īmpotriva voinţei Poporului Romān nu au făcut-o. Ulterior, īn Parlament nu a fost şi nu va fi votată nici o lege privind reducerea numărului de parlamentari la 300. Īn seara zilei de 11 iunie 2013, simplă coincidenţă cu 11 iunie 1948, cīnd comuniştii au decis marea naţionalizare, preşedintele Traian Băsescu a făcut o declaraţie de presă şocantă şi de neīnţeles pentru telespectatori, respectiv a anunţat că a īnceput demersurile pentru organizarea şi desfăşurarea unui nou referendum naţional pe aceeaşi temă şi cu aceleaşi īntrebări ca şi īn anul 2009 privind Parlamentul unicameral cu cel mult 300 de parlamentari. Īn aparenţă pare absurd să fie organizat al doilea referendum naţional, identic cu cel din anul 2009, care a fost confirmat de Curtea Constituţională. Acel referendum a fost organizat o dată cu alegerile prezidenţiale şi a costat circa 25 milioane de euro. Rezultatul referendumului a fost ignorat de către cei care au jurat să respecte Constituţia şi democraţia. De data aceasta, re-referendumul se organizează de preşedintele Băsescu, īmpreună cu liderii U.S.L., pentru ca rezultatul lui să fie respectat! Pare o piesă absurdă, dar adevărată! Cīnd priorităţile din ţară sīnt cu totul altele, cīnd milioane de romāni care nu au emigrat recurg la toate formele de protest cerīnd stăpīnilor să-i lase să muncească īn Romānia, conducătorii alogeni ai ţării īi cheamă la referendum pentru a vota ceea ce s-a votat şi a fost validat īn noiembrie 2009! Par un subiect şi o temă demnă pentru cei care au lăsat locurile neocupate la Spitalul nr. 9 din Bucureşti. Actualii conducători ai Romāniei l-au īntrecut īn imaginaţie pe celebrul I.L. Caragiale, dar nu reuşesc să-i păcălească pe romāni. Din banii contribuabililor se vor cheltui īncă 25 milioane de euro cu scopul ascuns, deocamdată, de a fi anulat rezultatul referendumului din anul 2009 pentru Parlamentul unicameral, cu maximum 300 de parlamentari. De ce trebuie anulat practic referendumul din anul 2009 printr-un alt referendum, īn vara anului 2013? Simplu. Pentru a putea fi īnfăptuită re-revizuirea Constituţiei (operaţiune īn curs de desfăşurare) şi īmpărţirea Romāniei, prin aşa-zisa regionalizare. Aceste două obiective diktate de la Bruxelles sīnt acum blocate de rezultatul referendumului din 2009. Acesta se īncearcă a fi anulat prin organizarea noului referendum īn luna august a.c., īn timpul concediilor, cīnd sīnt 99% şanse ca el să fie invalidat prin neparticiparea cetăţenilor la vot. De ce să meargă alegătorii la urne a două oară pentru a vota ceea ce au votat şi validat īn anul 2009? Īn filmul Balamucul s-a ajuns la episodul Re-referendumul pe tema Parlamentului unicameral. Conform scenariului, īn anul 2009 alegătorii romāni au votat pentru un Parlament cu o singură Cameră şi cu 300 de parlamentari. Īn vara anului 2013, foarte puţini alegători se vor prezenta la vot la referendumul cu aceleaşi īntrebări ca īn anul 2009. Ca urmare, re-referendumul va fi invalidat de Curtea Constituţională. Se va trage concluzia (ştiută deja) că Poporul Romān s-a răzgīndit din anul 2009 pīnă īn anul 2013 şi nu mai vrea Parlament unicameral, ci bicameral, aşa cum a fost de la Alexandru Ioan Cuza pīnă īn prezent, cu excepţia perioadei comuniste. Pe cale de consecinţă, Curtea Constituţională va lua act şi va ţine seamă de ultima voinţă a alegătorilor ce se vor prezenta īntr-un număr foarte mic la referendum şi astfel se dă undă verde la re-revizuirea Constituţiei (menţinīndu-se Parlament bicameral) şi, ulterior, la regionalizarea Romāniei. Constituţia Romāniei, la art.90 Referendumul precizează că: Preşedintele Romāniei, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional. Īn litera şi spiritul Constituţiei şi ţinīnd seama de adevăratele probleme de interes naţional, preşedintele Traian Băsescu ar fi trebuit la referendumul din această vară să adauge pe buletinul de vot măcar două din următoarele īntrebări: * Sīnteţi de acord ca Parlamentul, preşedintele Romāniei şi Guvernul, īmpreună cu autorităţile publice locale, să asigure locuri de muncă īn fiecare localitate şi pentru toţi cetăţenii apţi de muncă? * Sīnteţi de acord cu vīnzarea pămīntului romānesc, a terenurilor la străini şi apatrizi? * Sīnteţi de acord cu vīnzarea bogăţiilor naturale din Romānia la preţul pieţei mondiale, īncepīnd cu anul 2014? * Sīnteţi de acord cu introducerea aditivilor alimentari cancerigeni īn alimente şi băuturi? * Sīnteţi de acord cu regionalizarea, īmpărţirea Romāniei? * Acceptaţi să fiţi expropriaţi de către titularii licenţelor de exploatare a bogăţiilor naturale, prin modificarea Legii minelor? * Sīnteţi de acord cu exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică şi a aurului prin folosirea cianurilor? Scurgerea timpului a confirmat poziţia corectă a P.R.M. privind inutilitatea referendumului naţional din anul 2009. Pe banii contribuabililor romāni, preşedintele Băsescu a cerut Poporului Romān să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la Parlamentul unicameral şi la numărul maxim de parlamentari. Rezultatul referendumului din anul 2009, validat de Curtea Constituţională, nu a fost respectat, iar acum, īn vara anului 2013, se organizează īncă un referendum cu īntrebări identice cu cele din anul 2009. Primul referendum a fost inutil, iar al doilea va fi util pentru a-l anula pe cel inutil, astfel īncīt să fie īndeplinite poruncile Īnaltei Porţi de La Bruxelles privind re-revizuirea Constituţiei şi regionalizarea, īndreptate īmpotriva Poporului Romān şi a Romāniei! Cunoscīnd acest scenariu, aparent absurd, cei doi co-preşedinţi ai U.S.L. continuă netulburaţi programul de re-revizuire a Constituţiei, īn paralel cu declanşarea re-referendumului pe aceeaşi temă, cu două rezultate diferite, din care al doilea este menit să-l anuleze pe primul. Īn ziua de 13 iunie a.c., Comisia pentru re-revizuirea Constituţiei, condusă de către senatorul Crin Antonescu, a acceptat să supună votului Parlamentului pretenţiile U.D.M.R. privind autonomia teritorială īn Ardeal şi cele īnscrise īn Proiectul de Lege privind Statutul minorităţilor naţionale (respins de Senatul Romāniei, īn 25 octombrie 2006), care vor avea ca efect sigur blocarea activităţilor Parlamentului şi Guvernului Romāniei, īn paralel cu dezmembrarea teritorială a ţării noastre. Īn şedinţa de Guvern din 12 iunie a.c, premierul alogen Victor Viorel Ponta a solicitat cu fermitate să fie urgentată finalizarea modificărilor şi completărilor la Legea minelor, Legea nr.85/2003, īn Camera Deputaţilor, pentru a se putea trece la exproprierea şi alungarea romānilor din Romānia de către titularii licenţelor de exploatare a bogăţiilor naturale. Pericolele şi acţiunile īmpotriva Poporului Romān şi la adresa Romāniei sīnt cele mai mari din Istoria Neamului Romānesc! Pe trădătorii şi vīnzătorii de Neam şi ţară pīnă cīnd īi mai rabdă Poporul Romān?