Pozele moastelor Sfantului Ortodox Roman Ioan Iacob Hozevitul.

[Adrian Pop]

Pozele moastelor Sfantului Ortodox Roman Ioan Iacob Hozevitul. Am fost in Israel.
Monday, September 5, 2011 11:53 AM
From:
This sender is DomainKeys verified
"Dan" <dannydeejay1>
Add sender to Contacts
To:
"zalmoxa_adipop@yahoo.com" <zalmoxa_adipop>
Message contains attachments
26 Files (3369KB) | Download All

1 DSCF0946.jpg1 DSCF0946.jpg
2 DSCF0949.jpg2 DSCF0949.jpg
3 DSCF0948.jpg3 DSCF0948.jpg
4 DSCF0934.jpg4 DSCF0934.jpg
5 DSCF0922.jpg5 DSCF0922.jpg
6 DSCF0924.jpg6 DSCF0924.jpg
7 DSCF0938.jpg7 DSCF0938.jpg
8 DSCF0941.jpg8 DSCF0941.jpg
9 DSCF0944.jpg9 DSCF0944.jpg
10 DSCF0943.jpg10 DSCF0943.jpg
11 DSCF0952.jpg11 DSCF0952.jpg
DSCF0877 spre Manastirea Sf. Gheorghe Hozevitul.jpgDSCF0877 spre Manastirea Sf. Gheorghe Hozevitul.jpg
DSC03973 la manastirea greaca din Capernaum.jpgDSC03973 la manastirea greaca din Capernaum.jpg
DSCF0880.jpgDSCF0880.jpg
DSCF0888.jpgDSCF0888.jpg
DSCF0889.jpgDSCF0889.jpg
DSCF0895.jpgDSCF0895.jpg
DSCF0897.jpgDSCF0897.jpg
DSCF0898.jpgDSCF0898.jpg
DSCF7699.jpgDSCF7699.jpg
DSCF7700.jpgDSCF7700.jpg
Poza Sfantul Ioan Iacob Hozevitul.jpgPoza Sfantul Ioan Iacob Hozevitul.jpg
Scrisul Sfantului Ioan Iacob Hozevitul.jpgScrisul Sfantului Ioan Iacob Hozevitul.jpg
DSCF0901.JPGDSCF0901.JPG
DSCF0923.JPGDSCF0923.JPG
DSCF0929.JPGDSCF0929.JPG




Oarecum legat de aceste poze, poti vedea si:
Moaştele întregi ale Sfântului Alexandru din Svir (1448-1533) – sfântul care s-a învrednicit să vadă Sfânta Treime
http://logos.md/2009/04/30/sfantul-alexandru-din-svir-1448-1533-%E2%80%93-sfantul-care-s-a-invrednicit-sa-vada-sfanta-treime/




You can read more about the saint Ioan Iacob Hozevitul 's life here:
The Life of Father John (Iacob) the Romanian

of the Monastery of St. George the Chozevite in the Desert of Jordan

by the Monk Ioasaph


http://www.orthodoxphotos.com/Holy_Relics/St._John_Iacob_the_Hozevite/


http://www.orthodoxphotos.com/history.shtml

How old is the orthodox faith?

If you are a Lutheran, your religion was founded by Martin Luther, an ex-monk of the Catholic Church, in the year 1517. If you belong to the Church of England, your religion was founded by King Henry VIII in the year 1534 because the Pope would not grant him a divorce with the right to re-marry. If you are a Presbyterian, your religion was founded by John Knox in Scotland in the year 1560. If you are a Congregationalist, your religion was originated by Robert Brown in Holland in 1582. If you are Protestant Episcopalian, your religion was an offshoot of the Church of England, founded by Samuel Senbury in the American colonies in the 17th century. If you are a Baptist, you owe the tenets of your religion to John Smyth, who launched it in Amsterdam in 1606. If you are of the Dutch Reformed Church, you recognize Michelis Jones as founder because he originated your religion in New York in 1628. If you are a Methodist, your religion was founded by John and Charles Wesley in England in 1774. If you are a Mormon (Latter Day Saints), Joseph Smith started your religion in Palmyra, New York, in 1829. If you worship with the Salvation Army, your sect began with William Booth in London in 1865. If you are Christian Scientist, you look to 1879 as the year in which your religion was born and to Mary Baker Eddy as its founder.

If you belong to one of the religious organizations known as "Church of the Nazarene, Pentecostal Gospel," "Holiness Church," or "Jehovah's Witnesses," your religion is one of the hundreds of new sects founded by men within the past hundred years.

If you are Roman Catholic, your church shared the same rich apostolic and doctrinal heritage as the Orthodox Church for the first thousand years of its history, since during the first millennium they were one and the same Church. Lamentably, in 1054, the Pope of Rome broke away from the other four Apostolic Patriarchates (which include Constantinople, Alexandria, Antioch and Jerusalem), by tampering with the Original Creed of the Church, and considering himself to be infallible. Thus your church is 1,000 years old.

If you are Orthodox Christian, your religion was founded in the year 33 by Jesus Christ, the Son of God. It has not changed since that time. Our church is now almost 2,000 years old. And it is for this reason, that Orthodoxy, the Church of the Apostles and the Fathers is considered the true "one Holy Catholic and Apostolic Church." This is the greatest legacy that we can pass on to the young people of the new millennium.






----- Forwarded Message ----

Eu ti-am trimis mailul mai ales pentru pozele moastelor.
Daca nu ai rabdare, nu citi textul. Pur si simplu da scroll pana jos unde sunt pozele, si sa imi spui daca ai mai vazut asa ceva.


Poti sa dai mai departe acest mail daca vrei.

Eu am trimis mailul asta la mai multi prieteni de-ai mei.

Am fost in Israel la Locurile Sfinte si am asteptat sa fac rost de poze si cu ocazia asa sa iti arat neaparat moastele Sfantului Ioan Iacob Romanul de la Hozeva.

Manastirea Sf. Gheorghe Hozevitul unde se afla moastele Sfantului Ioan Iacob Romanul de la Hozeva, este in mijlocul desertului pe un munte arid. Este groaznic de cald chiar si in manastire, efectiv curgeau apele de pe mine. In conditiile alea stii ca oamenii trebuiesc ingropati dupa maxim o zi pentru ca incep sa se descompuna foarte repede si sa miroase greu....

Cu toate acestea trupul Sfantului Ioan Iacob Romanul de la Hozeva este INTACT! Cum a murit asa a ramas. Sta de atatia ani pur si simplu in caldura aia iar moastele sale sunt intregi si placut inmiresmate.

Si ce este cel mai important este felul in care efectiv ti se strange inima de fericire atunci cand ii saruti racla moastelor. Este o stare de bucurie pot spune Dumnezeiasca.
NU pot sa o exprim in cuvinte!

Singurul loc in care am simtit mai mult har decat atat a fost la Sfantul Mormant al lui Hristos din Ierusalim. Ca sa iti faci o idee, bucuria in locurile sfinte este de aceeasi natura ca si bucuria duhovniceasca pe care o simti daca traiesti sincer o Sfanta Liturghie, dar exte inmultita de 100 de ori, de 1000 de ori , depinde de loc, sau de 10000000 de ori la Sfantul Mormant.
Nu stiu cum sa iti explic, fericirea duhovniceasca este de aceeasi natura, dar de intensitati diferite.

Daca vrei sa aflii mai multe detalii despre viata sfantului Ioan Iacob Hozevitul sa asculti
Acatistul Sf. Ioan Iacob Hozevitul cantat de Marian Moise
http://www.trilulilu.ro/calauzaortodoxa/4716269f955a7c

Cantarea incepe din minutul 2:12. Pana atunci sunt rugaciunile incepatoare.

Sfântul Ioan Iacob cel Nou (Hozevitul) este unul dintre cei mai recenţi sfinţi din Biserica Ortodoxă Română, cu metania din Mănăstirea Neamţ, care s-a nevoit 24 de ani în Ţara Sfântă, atât pe valea Iordanului, cât şi în pustiul Hozeva, constituindu-se într-un model veritabil de vieţuire în Hristos în era contemporană. Biserica l-a rânduit ca pildă vie de credinţă şi de vieţuire creştinească, înscriindu-l în calendarul ortodox la data de 5 august.

Sfantul Ioan Iacob Hozevitul a scris multe poezii duhovnicesti superbe adunate in cartea "Hrana Duhovniceasca".
Uite una dintre ele. Daca mai vrei o sa iti mai trimit cateva.

O, OM! de Sfantul Ioan Iacob Hozevitul
O, om, ce mari răspunderi ai
De tot ce faci pe lume,
De tot ce spui, în scris sau grai
De pilda ce la alţii dai,
Căci ea, mereu, spre iad sau rai
Pe mulţi o să îndrume.

Ce grijă trebuie să pui
În viaţa ta, în toată,
Căci gândul care-l scrii sau spui
S-a dus ... în veci nu-l mai aduni
Şi vei culege roada lui
Ori viu, ori mort, odată.

Ai spus o vorbă; vorba ta,
Mergând din gură-n gură,
Va-nveseli sau va-ntrista,
Va curăţi sau va-ntina,
Rodind sămânţa pusă-n ea
De dragoste sau ură.

Scrii un cuvânt .. cuvântul scris
E-un leac sau o otravă,
Tu vei muri, dar tot ce-ai scris
Rămâne-n urmă drum deschis
Spre moarte sau spre paradis,
Spre-ocară sau spre slavă.

Ai spus un cîntec, versul tău
Rămâne după tine
Îndemn spre bine sau spre rău,
Spre curăţie sau desfrâu,
Lăsând în inimi rodul său
De har sau de ruşine.

Arăţi o cale; calea ta
În urma ta nu piere,
E calea bună sau e rea,
Va prăbuşi sau va-nălţa,
Vor merge suflete pe ea
Spre cer sau spre durere.

Trăieşti o viaţă ... viaţa ta
E una, numai una,
Oricum ar fi, tu nu uita
Cum ţi-o trăieşti vei câştiga
Ori fericire pe vecie,
Ori chin pe totdeauna.

O, om ! Ce mari răspunderi ai,
Tu vei pleca din lume,
Dar ce ai spus, prin scris sau grai
Sau laşi prin pilda care-o dai
Pe mulţi, pe mulţi, spre iad sau rai
Mereu o să-i îndrume.

Deci nu uita ... Fii credincios
Cu grijă şi cu teamă
Să laşi în urmă luminos,
Un semn, un gând, un drum frumos,
Căci pentru toate, neîndoios,
Odată vei da seamă.

Sfintul Ioan Iacob Hozevitul
http://victor-roncea.blogspot.com/2009/09/o-om-sfantul-ioan-iacob-hozevitul.html

Deci dupa parerea mea, aceste sfinte moaste, si toate celelalte pe care le gasim doar la noi, la ortodocsi: Lumina Sfanta de la Ierusalim , Minunea de pe Tabor la care am asistat, cand in timpul Liturghiei Schimbarii la Fata din senin apare din nimic un nor incredibil de placut inmiresmat deasupra credinciosilor(L-am vazut cu ochii mei acum in Israel si se intampla in fiecare an), Iordanul care curge invers de Boboteaza in locul unde se savarseste Sfanta Liturghie. Toate acestea sunt numai si numai la ortodocsi...

Toate acestea sunt alte si alte dovezi ca Dumnezeu Exista si ca Ortodoxia este singura credinta adevarata.

La Judecata chiar nu o sa avem scuza in fata lui Hristos ca "nu stiam"... Au fost atatea si atatea semne.


Cat despre evolutionism,

Dupa ce vezi documentarul "EXPELLED: No Intelligence Allowed"(Eliminat: Inteligenţa nu este permisă) de Ben Stein
http://video.google.com/videoplay?docid=-518637672896741579#

vei vedea cum cum evolutionistii considera evolutia si tezele darwiniste drept dogme incontestabile.... Nimeni nu are voie sa spuna ceva impotriva. Nu conteaza argumentele, nu conteaza absolut nimic. Pur si simplu in acceptiunea lor "nu ai voie sa il contrazici pe Drawin"....

Creationistii demonstreaza cu argumente stiintifice conceptul de Intelligent Design si nu resping evolutionismul la nivel dogmatic, ci pur si simplu demonstreaza ca evolutionistii gresesc si ca teoria lor este falsa.


Creationistii se comporta academic, evolutionistii se comporta ca niste TALIBANI si persecuta si dau afara din universitati pe oricine nu impartaseste convingerile lor ateiste...


Asta e realitatea si te vei convinge de ea privind documentarul "EXPELLED: No Intelligence Allowed"(Eliminat: Inteligenţa nu este permisă) .

De asemenea este bine de vazut si

Film:Dezastrele aduse umanitatii de catre darwinism
Un film despre darwinism si originile rasismului:

http://culianu.wordpress.com/2009/05/28/film-dezastrele-aduse-umanitatii-de-darwinism/

Stiai ca acesti colosi ai stiintei au fost toti CREATIONISTI?
Uite doar cateva exemple!

In domeniul BIOLOGIEI:
Pasteur - a dezvoltat vaccinul, fiind initiatorul bacteriologiei
Mendel - fondatorul geneticii moderne

In domeniul FIZICII:
Newton - a descoperit legea gravitatiei si a inventat telescopul cu oglinda
Einstein - a elaborat teoria relativitatii
Da Vinci - fondatorul hidraulicii

In domeniul GENETICII
Mendel - fondatorul geneticii moderne

In domeniul ASTRONOMIEI
Copernic - a descoperit ca planetele se invart in jurul Soarelui pe traiectoria unei orbite.

In domeniul ELECTRONICII:
Morse - inventarorul telegrafului

In domeniul MEDICINEI:
Lister - fondatorul chirurgiei moderne(antiseptice)
Paulescu - romanul descoperitor al insulinei

In domeniul CHIMIEI
Boyle - e elaborat teoria dinamicii gazelor
Davy - fondatorul termodinamicii


Este de asemenea impresionant numarul oamenilor de stiinta contemporani care adera la teoria creationista. Ei resping ideea evolutiei de la fiinte monocelulare la oameni, fiind convinsi de argumentele care sustin ca universul pe care il cunoastem este opera unui Creator inteligent.

Refuzand sa accepte ca fiintele vii au aparut in mod accidental,si ca universul s-a creat singur prin el insasi DIN NIMIC, acesti savanti considera ca viata si Universul ne dezvaluie anumite lucruri despre Creatorul lor.


sa cititesti si

cartea DEMISIA LUI DARWIN - Apusul unei teorii, Evolutionismul

http://www.aquaforte.com/det.php?id=41

apoi sa citesti si "Dr. N.C. Paulescu: Notiunile "SUFLET" si "DUMNEZEU" in fiziologie" in care efectiv DEMOLEAZA teoria lui Darwin si demonstreaza ca intreaga teorie evolutionista Darwinista este falsa.

Cine a fost Paulescu?

Nicolae C. Paulescu (30 octombrie 1869–17 iulie 1931), om de ştiinţă român, medic şi fiziolog, profesor la Facultatea de Medicină din Bucureşti, descoperitorul incontestabil al insulinei şi recunoscut ca atare de comunitatea ştiinţifică internaţională.

Cat despre afirmatia Ortodoxia este singura credinta adevarata,

Uite de ce este asa. Iti arat doar doua documentare pe scurt. Este foarte simplu de inteles.

1) The Eastern ORTHODOX Church is the ONLY TRUE and Apostolic CHURCH. part 1 of 3 - American documentary: "The Ancient Church"
http://www.youtube.com/watch?v=tirUy13Q_L8

2) Arhimandrit Arsenie Papacioc(94 de ani) Dovada ca ORTODOXIA este singura credinta adevarata! ANTI-Ecumenism!
http://www.youtube.com/watch?v=GuC9xCXqZPQ





Sa iti dau si 3 exemple de Ortodoxie autentica:

Arhim. Arsenie Papacioc (94 de ani)- Sa Pretuim Timpul
http://www.youtube.com/watch?v=qzwT4TplAaM

Arhim. Sofian Boghiu - Purificarea sufletului
http://www.youtube.com/watch?v=5YYF-5EC0Vc

Părintele Ilie Cleopa despre Ortodoxie şi Românism
http://www.youtube.com/watch?v=bgIQ8KlBLpU

Ma opresc aici cu exemplele.

Uite niste melodii Ortodoxe psaltice Bizantine:

Ortodoxa Engleza.
Great Doxology
http://www.youtube.com/watch?v=iaG01CmU0L8

Ortodoxa Greaca
Hristos Anesti! - Hristos a inviat, si imnurile Invierii
http://www.youtube.com/watch?v=ruFh6qmBSVc


ΩΔΗ ΣΤΗΝ ΘΕΟΤΟΚΟ
se citeste ODI STIN TEOTOKO( traducere: Oda adusa Maicii Domnului)
http://www.youtube.com/watch?v=QHCTX__NF28&NR=1

Agni Parthene in KOREANA. Suna superb! Agni Parthene(Korean)
http://www.youtube.com/watch?v=GT1OLhOGsU0




Imnul a fost compus de Sfantul Nectarie in Eghina.
http://www.orthodoxphotos.com/Holy_Fathers/St._Nektarios_of_Aegina/


Linia melodica in Koreana este identica cu cea din Greaca, Romana sau Engleza:


In Greaca:
Agni Parthene(Αγνή Παρθένε)
http://www.youtube.com/watch?v=epw8PfMkbh4



In Romana:
Agni Parthene(Fecioara Curata)
http://www.youtube.com/watch?v=pBbYN73SXPQ



In Engleza:
Agni Parthene (O Virgin Pure)
http://www.youtube.com/watch?v=L4E3ToVNOD4



DOAMNE STRIGAT-AM CATRE TINE
http://www.youtube.com/watch?v=TfPOa2rqfSA
suna superb si in greaca:
ΚΥΡΙΕ ΕΚΕΚΡΑΞΑ ΠΡΟΣ ΣΕ - Lord I have cried to You
(Doamne strigat-am catre Tine)
http://www.youtube.com/watch?v=DJODxvgkfE0

Κύριε, εκέκραξα προς Σε, εισάκουσόν μου,
εισάκουσον μου Κύριε.
Κύριε, εκέκραξα προς Σε, εισάκουσόν μου.
Πρόσχες τη φωνή της δεήσεώς μου,
εν τω κεκραγέναι με προς σε.
Εισάκουσόν μου, Κύριε...


Ortodoxa Romana
Fericirile
http://www.youtube.com/watch?v=Ol6k0b0TW54

Cuvine-se cu Adevarat cantata psaltic.
Efectiv DIVIN!
http://www.youtube.com/watch?v=0BOrZhG84gs


Vecernia Ortodoxă: Laudele Sfintei Parascheva de la Iaşi (Sfânta Vineri)
Paraschevi=Vineri , in greacă

http://www.youtube.com/watch?v=SWjGGuxOyLU





SUPERB: Vecernia Invierii - STIHOAVNA glas 5 tetrafon - Stavropoleos - Romanian Orthodox Easter
http://www.youtube.com/watch?v=HaPaUAr1JIA



Colinde Bizantine
Slava sa aiba nesfarsita! - Colind bizantin (psaltic) - Psaltii Patriarhiei Ortodoxe Romane
http://www.youtube.com/watch?v=niRBQQos-X8

Colind bizantin - Veniti cu totii dimpreuna - Psaltii Patriarhiei Ortodoxe Romane
http://www.youtube.com/watch?v=kCtUPRhCAXg&feature=channel
Colind bizantin SUPERB - Cel fara de inceput - Corul bisericii ORTODOXE Stavropoleos
http://www.youtube.com/watch?v=P4d_dlY752A







Copii romani cantand AVEM O TARA SFANTA!
http://www.youtube.com/watch?v=4UaMN7UdtMA


Acum intreaga melodie:

Avem o ţară sfântă (Diaconeşti)
http://www.youtube.com/watch?v=bNe-558g-U4&NR=1


http://www.razbointrucuvant.ro/


Sa vezi si blogul asta genial:
http://saccsiv.wordpress.com/

[Enciu Stefan]

335336337338

[Adrian Pop]

Citesc din cartea Sfantului de cateva zile, luata de la Manastirea Lainici - " HRANA DUHOVNICEASCA - SFANTUL IOAN IACOB ROMANUL HEZOVITUL " - de ce spun de ani buni c-am observat ...

pag 486

Sa nu mustre pe cineva in vreo gresala, ci socoteste-te, pe sine in toate vinovat si pricinuitor al greselii.

adi

[Adrian Pop]

Sfântul Ioan Iacob cel Nou (Hozevitul) este unul dintre cei mai recenţi sfinţi (http://ro.orthodoxwiki.org/Sfin%C5%A3i) din Biserica Ortodoxă Română (http://ro.orthodoxwiki.org/Biserica_Ortodox%C4%83_Rom%C3%A2n%C4%83), cu metania din Mănăstirea Neamţ (http://ro.orthodoxwiki.org/M%C4%83n%C4%83stirea_Neam%C5%A3), care s-a nevoit 24 de ani în Ţara Sfântă (http://ro.orthodoxwiki.org/%C5%A2ara_Sf%C3%A2nt%C4%83), atât pe valea Iordanului, cât şi în pustiul Hozeva, constituindu-se într-un model veritabil de vieţuire în Hristos în era contemporană. Biserica l-a rânduit ca pildă vie de credinţă şi de vieţuire creştinească, înscriindu-l în calendarul ortodox (http://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Calendarul_ortodox&action=edit&redlink=1) la data de 5 august (http://ro.orthodoxwiki.org/5_august).


Cuprins [ascunde (http://ro.orthodoxwiki.org/Ioan_Iacob_Hozevitul#)]


1 Viaţa (http://ro.orthodoxwiki.org/Ioan_Iacob_Hozevitul#Via.C5.A3a)
2 Recunoaştere (http://ro.orthodoxwiki.org/Ioan_Iacob_Hozevitul#Recunoa.C5.9Ftere)
3 Scrieri (http://ro.orthodoxwiki.org/Ioan_Iacob_Hozevitul#Scrieri)

3.1 Publicate (http://ro.orthodoxwiki.org/Ioan_Iacob_Hozevitul#Publicate)
3.2 Fragmente (http://ro.orthodoxwiki.org/Ioan_Iacob_Hozevitul#Fragmente)


4 Imnografie (http://ro.orthodoxwiki.org/Ioan_Iacob_Hozevitul#Imnografie)
5 Legături externe (http://ro.orthodoxwiki.org/Ioan_Iacob_Hozevitul#Leg.C4.83turi_externe)




Viaţa S-a născut la 23 iulie (http://ro.orthodoxwiki.org/23_iulie) 1913 într-un sat de pe malul Prutului, Crăiniceni, comuna Păltiniş, judeţul Botoşani, într-o familie de ţărani foarte credincioşi, anume Ecaterina şi Maxim Iacob, fiind singurul copil la părinţi. Din botez s-a chemat Ilie, iar în familie i se spunea "Iliuţă". La 6 luni de zile de la naştere, mama pruncului Ilie îşi dă sufletul. După doi ani, moare şi tatăl său în război, în toamna anului 1916, rămânând orfan de amândoi părinţii. El este îngrijit timp de zece ani de bunica sa, Maria Iacob, care de timpuriu i-a semănat în suflet tainele credinţei, învăţându-l de mic cu rugăciunea, postul (http://ro.orthodoxwiki.org/Postul), cercetarea bisericii şi respectarea rânduielilor creştineşti. În 1923 a decedat şi bunica, lăsând pe micul Ilie cu totul orfan şi lipsit de mângâierea părinţilor şi a bunicilor. De acum, copilul este luat în grija unchiului său, Alecu Iacob, care avea acasă şase copii.
Primii ani de şcoală îi face în satul natal, iar între anii 1926-1932 urmează gimnaziul "Mihail Kogălniceanu" la Lipcani-Hotin şi liceul "Dimitrie Cantemir" la Cozmeni-Cernăuţi, fiind cel mai bun elev din şcoală.
Dorul spre Împărăţia lui Dumnezeu şi al vieţii pustniceşti (http://ro.orthodoxwiki.org/Pustnic), după exemplul şi pilda Părinţilor care au trăit în pustie, a atras din tânără vârstă pe cel ce a primit numele de botez Ilie, la viaţa monahicească. În vara anului 1932, rudele voiau să-l dea la facultatea de Teologie (http://ro.orthodoxwiki.org/Teologie) din Cernăuţi, ca să-l facă preot (http://ro.orthodoxwiki.org/Preot). Dar el, simţindu-se chemat de Dumnezeu la o viaţă mai înaltă, le-a spus: "Nu, eu vreau să mă fac călugăr!" După un an, tânărul Ilie, pe când lucra la câmp, se ruga lui Dumnezeu să-i descopere calea pe care să o urmeze. Deodată a auzit un glas de sus, zicând: "Mănăstirea!" Din clipa aceea nu a mai avut odihnă în suflet. În vara anului 1933, cerând binecuvântarea duhovnicului său, tânărul Ilie şi-a luat cărţile sfinte, crucea şi icoana Maicii Domnului din casa natală, fiind în zi de duminică (http://ro.orthodoxwiki.org/Duminic%C4%83), şi, călăuzit de Duhul Sfânt (http://ro.orthodoxwiki.org/Duhul_Sf%C3%A2nt), a intrat în obştea Mănăstirii Neamţ, unde face ascultare, la infirmerie şi la biblioteca mănăstirii.
http://commons.orthodoxwiki.org/images/thumb/5/57/John_of_Neamt.jpg/180px-John_of_Neamt.jpg (http://ro.orthodoxwiki.org/Fi%C8%99ier:John_of_Neamt.jpg) http://ro.orthodoxwiki.org/skins/common/images/magnify-clip.png (http://ro.orthodoxwiki.org/Fi%C8%99ier:John_of_Neamt.jpg)
Ioan Iacob Hozevitul


Între anii 1934-1935 îşi satisface stagiul militar la Dorohoi, în Regimentul 29 Infanterie. După terminarea stagiului militar, se reîntoarce la mănăstire (http://ro.orthodoxwiki.org/M%C4%83n%C4%83stire), continuând aceeaşi ascultare. La 8 aprilie (http://ro.orthodoxwiki.org/8_aprilie) 1936, în Miercurea Mare (http://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Miercurea_Mare&action=edit&redlink=1), rasoforul (http://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Rasofor&action=edit&redlink=1) Ilie Iacob este tuns în monahism de arhimandritul (http://ro.orthodoxwiki.org/Arhimandrit) Valerie Moglan (http://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Valerie_Moglan&action=edit&redlink=1) (viitor arhiereu vicar la Iaşi), în biserica mare a mănăstirii cu hramul Înălţarea Domnului (http://ro.orthodoxwiki.org/%C3%8En%C4%83l%C5%A3area_Domnului) – ctitorie a voievodului Ştefan cel Mare (http://ro.orthodoxwiki.org/%C5%9Etefan_cel_Mare) – primind, potrivit pravilei călugăreşti, un nou nume, cel de Ioan. Naş şi părinte duhovnicesc (http://ro.orthodoxwiki.org/Duhovnic) i-a fost ieromonahul (http://ro.orthodoxwiki.org/Ieromonah) Ioachim Spătarul (http://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Ioachim_Sp%C4%83tarul&action=edit&redlink=1), egumenul schitului Pocrov, unul din cunoscuţii călugări moldoveni cu viaţă îmbunătăţită.
Dorind viaţă pustnicească (http://ro.orthodoxwiki.org/Pustnic) şi arzând cu inima pentru Hristos şi pentru Sfintele Locuri, unde S-a născut, a pătimit şi a înviat Domnul nostru Iisus Hristos (http://ro.orthodoxwiki.org/Iisus_Hristos), fericitul monah Ioan Iacob pleacă în Ţara Sfântă (http://ro.orthodoxwiki.org/%C5%A2ara_Sf%C3%A2nt%C4%83) împreună cu alţi doi monahi din lavră, Claudie şi Damaschin, în noiembrie acelaşi an. După ce se închină la toate Sfintele Locuri şi sărută Crucea Golgotei şi Mormântul Domnului (http://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Morm%C3%A2ntul_Domnului&action=edit&redlink=1), cei trei călugări se retrag să ierneze în obştea Mănăstirii Sfântul Sava din pustiul Iordanului. Apoi, însoţitorii săi întorcându-se la Mănăstirea Neamţ (http://ro.orthodoxwiki.org/M%C4%83n%C4%83stirea_Neam%C5%A3), fericitul monah Ioan Iacob se nevoieşte, în continuare, în Mănăstirea Sfântul Sava (http://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Sf%C3%A2ntul_Sava&action=edit&redlink=1) de lângă Betleem (http://ro.orthodoxwiki.org/Betleem), timp de zece ani, răbdând grele ispite, boli şi încercări de la oameni şi de la diavoli. Prima ascultare (http://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Ascultare&action=edit&redlink=1) în obştea Sfântul Sava a fost cea de paraclisier (http://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Paraclisier&action=edit&redlink=1). Cuviosul Ioan avea mare evlavie pentru biserică şi sfintele slujbe. Făcea prescuri, menţinea curăţenia şi suna clopotul de slujbă. De asemenea păstra o atmosferă de iubire, de smerenie (http://ro.orthodoxwiki.org/Smerenie) şi milă (http://ro.orthodoxwiki.org/Mil%C4%83) faţă de toţi. Avea şi ascultarea de infirmier al mănăstirii şi îngrijea cu dragoste (http://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Dragoste&action=edit&redlink=1) atât pe călugări, cât şi pe numeroşii arabi şi beduini, bolnavi sau răniţi în război, care erau aduşi la infirmeria mănăstirii. Pentru aceasta îl iubeau şi-l căutau atât unii, cât şi alţii.
Duhovnicul lui, ieroschimonahul (http://ro.orthodoxwiki.org/Ieroschimonah) Sava, macedonean de neam, care cunoştea limba română, era un mare povăţuitor de suflete, şi mărturisea pe toţi călugării români nevoitori în Ţara Sfântă. Astfel, ziua era în slujba obştii şi a bolnavilor, iar noaptea se nevoia singur în chilie (http://ro.orthodoxwiki.org/Chilie) cu multe rugăciuni de taină, cu metanii, lacrimi şi citiri din Sfânta Evanghelie (http://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Sf%C3%A2nta_Evanghelie&action=edit&redlink=1) şi din scrierile Sfinţilor Părinţi (http://ro.orthodoxwiki.org/Sfin%C5%A3ii_P%C4%83rin%C5%A3i). Cunoscând bine limba greacă, traducea unele pagini alese patristice, din care se hrănea atât pe sine, cât şi pe cei ce veneau la el. Avea şi darul scrierii de învăţături şi versuri duhovniceşti, pe care le trimitea fraţilor săi din Ţara Sfântă sau le dădea pelerinilor români care veneau spre închinare la Mormântul Domnului.
Între anii 1939-1940 fericitul sihastru (http://ro.orthodoxwiki.org/Pustnic) Ioan Iacob s-a nevoit împreună cu un ucenic român într-o peşteră din pustiul Qumran (http://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Qumran&action=edit&redlink=1), aproape de Marea Moartă (http://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Marea_Moart%C4%83&action=edit&redlink=1). Aici a cunoscut pe monahul (http://ro.orthodoxwiki.org/Monah) Ioanichie Pârâială (http://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Ioanichie_P%C3%A2r%C3%A2ial%C4%83&action=edit&redlink=1), care i-a rămas ucenic (http://ro.orthodoxwiki.org/Ucenic) credincios până la obştescul sfârşit. Obişnuia să se roage noaptea, singur, hrănindu-se doar cu pesmeţi şi puţine fructe, răbdând multe ispite (http://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Ispit%C4%83&action=edit&redlink=1). Între anii 1940-1941, din cauza războiului, Cuviosul (http://ro.orthodoxwiki.org/Cuvios) Ioan a stat cu mai mulţi călugări din Ţara Sfântă (http://ro.orthodoxwiki.org/%C5%A2ara_Sf%C3%A2nt%C4%83) într-un lagăr pe Muntele Măslinilor (http://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Muntele_M%C4%83slinilor&action=edit&redlink=1). Fiind eliberat, se reîntoarce la Mănăstirea Sfântul Sava şi continuă aceleaşi ascultări şi nevoinţe.
În anul 1947 este hirotonit diacon (http://ro.orthodoxwiki.org/Diacon), la 13 mai (http://ro.orthodoxwiki.org/13_mai), în Biserica Sfântului Mormânt (http://ro.orthodoxwiki.org/Biserica_Sf%C3%A2ntului_Morm%C3%A2nt), cu aprobarea Patriarhului României, la recomandarea Arhimandritului Victorin Ursache (http://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Victorin_Ursache&action=edit&redlink=1), superiorul Așezământului Românesc din Ierusalim. În acelaşi an, Cuviosul Ioan Iacob este hirotonit preot în biserica Sfântului Mormânt de arhiereul Irinarh, fiind numit de Patriarhia Română (http://ro.orthodoxwiki.org/Patriarhia_Rom%C3%A2n%C4%83) egumen la Schitul românesc Sfântul Ioan Botezătorul de pe valea Iordanului (http://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Valea_Iordanului&action=edit&redlink=1) (înfiinţat atunci de Patriarhia română), aproape de locul unde S-a botezat Domnul nostru Iisus Hristos.
Timp de 5 ani, cât a dus această ascultare, Cuviosul Ioan Iacob a săvârşit zilnic toate sfintele slujbe, în limba română, a tradus numeroase pagini din Sfinţii Părinţi cu învăţături pentru călugări şi pelerini (http://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Pelerin&action=edit&redlink=1); a compus un bogat volum de versuri duhovniceşti, a înnoit chiliile şi biserica schitului şi, mai ales, viaţa duhovnicească din schit, ostenindu-se mult pentru primirea pelerinilor din ţară, pe care îi spovedea, îi împărtăşea şi le dădea sfaturi mântuitoare de suflet. Noaptea, însă, se nevoia singur, neştiut de nimeni, fie în chilie, fie ieşind să se roage pe valea Iordanului, încercând să urmeze, după putere, Cuvioasei Maria Egipteanca (http://ro.orthodoxwiki.org/Maria_Egipteanca). Nevoinţa lui era aceasta: ziua nu mânca nimic până la apusul soarelui şi rostea neîncetat rugăciunea din inimă, iar cu mâinile lucra la grădină, la întreţinerea schitului şi odihnea cu dragoste pelerinii care poposeau acolo. Noaptea săvârşea slujbele rânduite, spovedea închinătorii şi se retrăgea câteva ore la linişte într-o peşteră de pe malul Iordanului, iar dimineaţa se întorcea la schit cu chipul luminat.
Singurul său ucenic statornic era monahul (http://ro.orthodoxwiki.org/Monah) Ioanichie, precum şi câteva maici românce bătrâne, Melania, Natalia, Galinia, Casiana şi Magdalena, care îi erau fiice duhovniceşti şi se aflau sub ascultarea (http://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Ascultare&action=edit&redlink=1) sa. Arzând cu inima mai mult pentru Hristos şi iubind desăvârşit linşitea şi rugăciunea, fericitul stareţ Ioan s-a retras, în luna noiembrie 1952, din ascultarea (http://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Ascultare&action=edit&redlink=1) de egumen (http://ro.orthodoxwiki.org/Egumen) şi, împreună cu ucenicul său Ioanichie, intră în obştea mănăstirii Sfântul Gheorghe Hozevitul din pustiul Hozeva (http://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Hozeva&action=edit&redlink=1), pe valea pârâului Cherit (Horat).
Din vara anului 1953, fericitul Ioan se retrage cu ucenicul la o peşteră din apropiere, numită Chilia Sfintei Ana, unde, după tradiţie, ea se ruga lui Dumnezeu să-i dăruiască un prunc. Alături de el, într-o altă peşteră, se nevoia un monah cipriot, anume Pavel. Aici s-a nevoit Sfântul Ioan Sihastrul cu ucenicul său, timp de 7 ani, în rugăciuni neîncetate, în privegheri de toată noaptea, în postiri îndelungate, în lacrimi neştiute, în cugetări şi în doriri duhovniceşti, răbdând tot felul de ispite, suferinţe, lipsuri, lupte cu diavolii şi cu înstrăinare (http://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=%C3%8Enstr%C4%83inare&action=edit&redlink=1) totală, aprinzându-se de multă râvnă pentru Hristos şi slăvind pe Dumnezeu Cel în Treime lăudat. La peşteră, unde cu greu se ajungea, pe o scară înaltă, nu primea pe nimeni, comunicând cu cei ce veneau mai ales prin rugăciune, prin unele scrieri sfinte şi prin ucenicul (http://ro.orthodoxwiki.org/Ucenic) său.
În sărbători mari şi în posturi Sfântul Ioan săvârşea Sfânta Liturghie (http://ro.orthodoxwiki.org/Sf%C3%A2nta_Liturghie) în paraclisul peşterii Sfânta Ana (http://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Sf%C3%A2nta_Ana&action=edit&redlink=1) şi se împărtăşeau amândoi cu Trupul şi Sângele lui Hristos (http://ro.orthodoxwiki.org/Euharistie), mulţumind lui Dumnezeu pentru toate. În timpul zilei şi în clipe de răgaz, ieşea în gura peşterii, la lumină, unde scria versuri religioase şi traducea pagini patristice din limba greacă. Mânca o dată în zi, pesmeţi, măsline, smochine şi bea puţină apă, iar noaptea dormea câteva ore, pe o scândură, având o piatră drept perină.
http://ro.orthodoxwiki.org/thumb.php?f=Ioan-iacob-hozevitul.jpg&width=300 (http://ro.orthodoxwiki.org/Fi%C8%99ier:Ioan-iacob-hozevitul.jpg) http://ro.orthodoxwiki.org/skins/common/images/magnify-clip.png (http://ro.orthodoxwiki.org/Fi%C8%99ier:Ioan-iacob-hozevitul.jpg)
Sfântul Părinte Ioan


În vara anului 1960, era bolnav şi suferea toate cu multă răbdare. Simţindu-şi sfârşitul aproape, miercuri 4 august (http://ro.orthodoxwiki.org/4_august), s-a împărtăşit cu Sfintele Taine, iar joi dimineaţa la orele 5 şi-a dat sufletul în mâinile lui Hristos, la vârsta de numai 47 de ani. După trei zile, a fost înmormântat în aceeaşi peşteră de egumenul mănăstirii Sfântul Gheorghe, arhimandritul Amfilohie. Ştiuse mai dinainte data sfârşitului său, pe care şi-a însemnat-o pe peretele peşterii. A fost înmormântat în peştera în care s-a nevoit şi care s-a umplut, în timpul slujbei, de nenumărate păsărele, hrănite până atunci zilnic de cuviosul Ioan.
După 20 de ani, la 8 august (http://ro.orthodoxwiki.org/8_august) 1980, trupul său a fost aflat întreg, nestricat de vreme, răspândind bună mireasmă, semn că l-a preamărit Dumnezeu şi l-a numărat în ceata sfinţilor, pentru nevoinţa şi sfinţenia vieţii sale de pe pământ. O mare bucurie duhovnicească i-a cuprins pe toţi. La 15 august (http://ro.orthodoxwiki.org/15_august) 1980, acelaşi egumen i-a pregătit raclă sculptată în lemn de chiparos, l-a aşezat în ea, cu mare cinste, şi l-a dus în procesiune, împreună cu câţiva arhierei de la Patriarhia Ortodoxă din Ierusalim şi cu mii de pelerini care au venit la praznicul Adormirii Maicii Domnului, hramul acestei mănăstiri, depunând Sfintele Moaşte (http://ro.orthodoxwiki.org/Moa%C5%9Fte) în biserica cu hramul Sfântul Ştefan din incintă, unde se află şi moaştele Sfântului Gheorghe Hozevitul (http://ro.orthodoxwiki.org/Gheorghe_Hozevitul).
De atunci, vin zilnic pelerini ortodocşi, şi chiar catolici, ca să se închine la moaştele Cuviosului, cerându-i ajutorul, pe care, toţi cei ce se roagă cu credinţă, îl primesc. Această strămutare a moaştelor Sfântului Ioan s-a făcut cu binecuvântarea patriarhului (http://ro.orthodoxwiki.org/Patriarh) Benedict al Ierusalimului. El este cinstit de toţi ortodocşii, dar, mai ales, de cei din România, Grecia, Cipru şi Ţara Sfântă.
Sfântul Sinod (http://ro.orthodoxwiki.org/Sf%C3%A2ntul_Sinod) al Bisericii Ortodoxe Române, luând în considerare sfinţenia vieţii Cuviosului Ioan Iacob, şi văzând cinstitele sale moaşte, l-a trecut în rândul sfinţilor, la data de 20-21 iunie (http://ro.orthodoxwiki.org/21_iunie), 1992, sub numele de "Sfântul Cuvios Ioan de la Neamţ - Hozevitul", fixându-i-se prăznuire pe ziua de 5 august (http://ro.orthodoxwiki.org/5_august), data mutării lui la cele veşnice.
Cu ale lui sfinte rugăciuni, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.
Recunoaştere Chiar înainte de a fi procedat la "canonizare", adică la trecerea lui în rândul sfinţilor (http://ro.orthodoxwiki.org/Sfin%C5%A3i), chipul său a fost zugrăvit în icoane, precum şi în catedrala Sfântului Gheorghe din Hama, în Siria; un călugăr (http://ro.orthodoxwiki.org/C%C4%83lug%C4%83r)-imnograf (http://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Imnograf&action=edit&redlink=1) din cadrul Patriarhiei ecumenice i-a alcătuit o slujbă, iar credincioşii care ajungeau în faţa moaştelor (http://ro.orthodoxwiki.org/Moa%C5%9Fte) sale, îl cinsteau ca pe un adevărat sfânt.
În numele Sfântului s-au zidit multe biserici. Astfel în curtea Seminarului Veniamin Costachi (http://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Veniamin_Costachi&action=edit&redlink=1) de la Mănăstirea Neamţ s-a construit o biserică în cinstea sa (sfinţită de către Sanctitatea Sa Bartolomeu I (http://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Bartolomeu_I&action=edit&redlink=1), Patriarhul Ecumenic (http://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Patriarhul_Ecumenic&action=edit&redlink=1) în anul 1996).
Sfântul Ioan Iacob este, de asemenea, şi patronul spiritual al Seminarului Teologic Liceal din Dorohoi.
Trăgându-se de origine din părţile Dorohoiului, Sfântul Sinod al B.O.R. a hotărât ca Sfântul Ioan Iacob să fie protectorul şi mijlocitorul elevilor, profesorilor şi ostenitorilor acestei scoli teologice înaintea Bunului Dumnezeu.
Scrieri Publicate

Sfântul Ioan Iacob Hozevitul, Dor de pustie, dor de cer, Editura Trinitas
Sfantul Ioan Iacob Hozevitul, "Hrană Duhovnicească", Editura Lumină din Lumină, Bucureşti, 2000, 624 p.
Sfântul Ioan Iacob Hozevitul, Din Ierihon către Sion, Jerusalem 1999 (conţine toate scrierile Sf. Ioan Iacob adunate de ucenicul Sfântului, părintele Ioanichie Pârâială, până la acea dată)

Fragmente Canonisirea împiedicată de cei adormiţi
La un Preasfinţit Episcop
au venit din eparhie
plângeri contra unui preot
cu năravul la beţie.
Şi precum aceste plângeri
stăruiau necontenit,
s-a găsit de cuviinţă
să-l oprească de slujit.
S-a alcătuit scrisoare
spre a lui canonisire,
ca prin asta parohia
şi cei mari să aibă ştire.
Dar când dă să iscălească
Preasfinţitul la sfârşit,
s-a făcut un vuiet mare,
mii de glasuri s-au pornit:
http://ro.orthodoxwiki.org/images/b/b7/Foto14.jpg (http://ro.orthodoxwiki.org/Fi%C8%99ier:Foto14.jpg) http://ro.orthodoxwiki.org/skins/common/images/magnify-clip.png (http://ro.orthodoxwiki.org/Fi%C8%99ier:Foto14.jpg)
Sf. Ioan Hozevitul


„Nu! Nu! Nu! Să nu faci asta!”
auzit-a din văzduh,
şi scăpând din mână pana
tulburatu-s-a la duh.
Cugetând puţin bătrânul
s-a gândit că-i o părere,
căci îi ţiuie urechea
uneori de priveghere.
Deci, apucă iar condeiul
ca să facă iscălire,
dar în clipa-aceea iarăşi
se aude glăsuire!
„Nu! Nu! Nu! Arată-i milă!”
se aude lămurit,
şi de frică Arhiereul
a lăsat de iscălit.
Dar venindu-şi iar în fire,
vrea să termine de scris,
socotind acele glasuri
nălucire ca de vis.
Dar a treia oară, mâna
a-nceput a-i tremura,
căci potopul cel de glasuri
mai năvalnic răsuna.
Aruncând din mână pana
a lăsat neiscălit
şi chemând pe cel cu vina,
cu blândeţe i-a grăit:
„Preacucernice Părinte!
Iată, am aceste ştiri,
Adevăr ne scrie lumea,
Ori sunt goale uneltiri?”
„Toate sunt adevărate,
Preasfinţitul meu stăpân,
mă înşel cu băutura
şi de rău cu drept mă ţin!
De la alte patimi rele
Dumnezeu m-a izbăvit,
dar năravul băuturii
deseori m-a biruit.”
„Dar, (îi zice lui Vlădica)
slujba cum ţi-o împlineşti?
căci de-acuma ai pedeapsă
şapte ani să nu slujeşti!”
„Preasfinţite, eu din ziua
întru care m-ai sfinţit,
n-a rămas în parohie
nici un om nepomenit.
Mai cu seamă eu, smeritul
foarte mult mă sârguiesc
ca pe cei trecuţi din viaţă
pururea să-i pomenesc.”
Auzind Vlădica asta
a-nţeles cine striga,
şi rupând scrisoarea, zice:
„Mergi la parohia ta!
Eu asemenea persoane
nu le pot canonisi,
căci atunci pe mii de duhuri
aş putea nedreptăţi!
Cei din viaţă cer pedeapsă
după faptul arătat,
iară cei din altă lume
solitor te-au câştigat!
Am aicea zeci de plângeri
scrise doar ca să te cert,
dar din ceruri, mii de glasuri
strigă astăzi să te iert!
http://ro.orthodoxwiki.org/thumb.php?f=Moastele-Sf.-Ioan-Romanul2.jpg&width=350 (http://ro.orthodoxwiki.org/Fi%C8%99ier:Moastele-Sf.-Ioan-Romanul2.jpg) http://ro.orthodoxwiki.org/skins/common/images/magnify-clip.png (http://ro.orthodoxwiki.org/Fi%C8%99ier:Moastele-Sf.-Ioan-Romanul2.jpg)
Moaştele Sf Cuvios Ioan


Mergi la slujba ta în pace,
dar să nu mai faci sminteli.
Şi să nu mă uiţi pe mine
la a slujbei rânduieli!”
(Extrasă din volumul: Sfântul Ioan Iacob Românul-Hozevitul, Hrană duhovnicească, ed. Lumină din Lumină, Bucureşti 2000, p. 140-142)
Imnografie Tropar (http://ro.orthodoxwiki.org/Tropar), glasul (http://ro.orthodoxwiki.org/Glas) al 8-lea:
Pe tine, Părinte, te cinstim, căci lăsând lumea şi patria ta, ai luat Crucea, urmând lui Hristos şi în valea Iordanului, în peşteră pustnicească, la Hozeva nevoindu-te, te-ai mutat la Cel dorit. Pentru aceasta împreună cu îngerii se bucură, Preacuvioase Părinte Ioane, duhul tău. Alt tropar, glasul al 8-lea:
Întru tine, Părinte, cu osârdie s-a mântuit cel după chip, căci lăsând lumea şi patria ta, ai luat Crucea lui Hristos şi în valea Iordanului te-ai aşezat spre nevoinţă. Pentru aceasta şi cu îngerii acum se bucură, Cuvioase Părinte Ioane, duhul tău. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre. Condac (http://ro.orthodoxwiki.org/Condac), glasul al 8-lea:
Pe unul Dumnezeu iubind, de cele trecătoare ai fugit şi în pustie locuind, cu liniştea duhului te-ai logodit, Sfinte Preacuvioase Părinte Ioane, neîncetat slăvind pe Hristos, Mântuitorul lumii. Pentru aceasta, cu evlavie, laudă şi cântare îţi aducem, zicând: Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Ioane, astăzi, floare prea aleasă a Bisericii noastre. Legături externe

Viaţa şi troparul Sf. Ioan Iacob Hozevitul (http://sfintiromani.mmb.ro/?sf=6), pe situl Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei (http://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Mitropolia_Moldovei_%C5%9Fi_Bucovi nei&action=edit&redlink=1)
Poezii (http://poezie-crestina.tripod.com/id28.html) ale cuv. Ioan Iacob Hozevitul
Pagină dedicată Sf. Ioan Iacob Hozevitul (http://sfioaniacobhozevitul.wordpress.com) (conţine cartea cuviosului, Din Ierihon către Sion, precum şi imagini, articole, mărturii etc.)

[Adrian Pop]

Moaştele făcătoare de minuni ale Sfântului Ioan Iacob Hozevitul. Între Ierusalim şi Ierihon http://www.youtube.com/watch?v=4tm3VYSLkI0

[Adrian Pop]

Viata Sfantului Ioan Iacob Hozevitul audio foto 5 augusthttp://www.youtube.com/watch?v=XrvNCjPW-eI

[Adrian Pop]

Sfantul Ioan Iacob Hozevitul, ocrotitorul romanilor din Tara Sfanta

http://str1.crestin-ortodox.ro/foto/1207/120631_sfantul_ioan_iacob_de_la_neamt_w180.jpg Mareste imaginea. (http://str.crestin-ortodox.ro/foto/1207/120631_sfantul_ioan_iacob_de_la_neamt.jpg)
Sfantul Sfantul Ioan Iacob Hozevitul, cunoscut si sub denumirea de Sfantul Ioan Iacob de la Neamt, este praznuit de Biserica Ortodoxa Romana pe 5 august. Sfantul Ioan Iacob Hozevitul (http://www.crestinortodox.ro/acatiste/acatistul-sfantului-ioan-iacob-la-neamt-67105.html) s-a nascut pe 23 iulie 1913, in satul Crainiceni - Horodistea din judetul Botosani. Ramas orfan de mama la numai sase luni si de tata la varsta de zece ani, a fost crescut de unchiul sau, Alecu Iacob.

Sfantul Ioan Iacob Hozevitul (http://www.crestinortodox.ro/pelerinaje/casa-natala-sfantului-ioan-iacob-la-neamt-crainiceni-120619.html) a intrat in obstea monahala de la Manastirea Neamt, in anul 1933. A fost primit cu bucurie de staretul Nicodim Munteanu, cel care avea sa devina al doilea patriarh al Romaniei. A fost tuns in monahism pe 8 aprilie 1936, primind numele de Ioan. Nas si parinte duhovnicesc i-a fost ieromonahul Ioachim Spatarul, egumenul schitului Pocrov. Cu aprobarea lui Nicodim Munteanu pleaca in noiembrie 1936, impreuna cu calugarii nem*teni Cla*u*diu Derevleanu si Damaschin Trofin, in Tara Sfanta. Ajuns aici, ia hotararea de a nu se mai intoarce in tara. Ceilalti doi calugari s-au reintors in manastirea de me*tanie. Alege sa traiasca vreme de doi ani intr-o pestera din pustiul Iordanului. Apoi ajunge la Manastirea "Sfantul Sava", unde se nevoieste timp de opt ani. In aceasta manastire, alaturi de alti cinci calugari romani, a indeplinit felurite ascultari: ingrijitor al bolnavilor, paracliser, ghid, ajutor de econom si bibliotecar. La propunerea arhimandritului Victorin Ursache, Patriarhia noastra l-a numit pe Ioan Iacob Hozevitul egumen al Schitului Romanesc de la Iordan. Pe 14 septembrie 1947, a fost hirotonit preot in Biserica Sfantului Mormant si va conduce Schitul Romanesc pana in anul 1952. In noiembrie 1952, Cuviosul Ioan Iacob Hozevitul, impreuna cu ucenicul sau Ioanichie, a intrat in obstea Manastirii Sfantul Gheorghe. Aceasta manastire este situata la apus de Ierihon, pe Valea paraului Cherit din Vechiul Testament, numit azi Hozeva, in preajma caruia a trait Prorocul Ilie, in timpul prigonirii de catre regele Ahab. In vara urmatoare se retrage intr-o pestera, numita Chilia Sfanta Ana, care tinea de Manastirea "Sfantul Gheorghe Hozevitul" (http://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/manastirea-sfantul-gheorghe-hozevitul-sfantul-ioan-iacob-120603.html). Aceasta pestera se gaseste in pustiul numit Ruva, pe malul stang al paraului, la vreo trei km de manastire. Intrarea in pestera era posibila numai cu ajutorul unei scari, caci ea se afla la o inaltime de sapte metri. Pestera avea trei incaperi: prima, de vreo doisprezece metri patrati, cu o firida sapata in piatra, era locul unde se ruga, odihnea, medita sau scria poezii, Cuviosul Ioan Iacob. Printr-o scobitura in piatra se ajungea in a doua incapere, de sase metri patrati, in care pustnicul manca din putina hrana pe care i-o aducea din manastire ucenicul sau, schimonahul Ioanichie Paraiala. Alaturi se gasea a treia incapere, o "pestera" a mormintelor, locul unde erau asezate spre odihna vesnica, trupurile celor ce se nevoisera aici. Cuviosul Iacob Ioan Hozevitul si-a cunoscut ziua cand avea sa treaca la cele vesnice, insemnand-o pe peretele pesterii. A trecut la Domnul pe 5 august 1960, la numai 47 de ani. Timp de 20 de ani trupul Cuviosului Ioan a ramas in pestera Sfanta Ana. Dezgropat dupa doua decenii, s-a constatat ca trupul sau nu putrezise si raspandea buna mireasma.

Sfintele sale moaste au fost coborate pe 15 august din pestera Sfanta Ana si aduse spre cinstire in Manastirea "Sf. Gheorghe Hozevitul".

Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane l-a canonizat in sedinta din 20 iunie 1992, cu data de praznuire in calendar pe 5 august. Adrian Cocosila Poezii scrise de Sfantul Ioan Iacob Hozevitul (http://www.crestinortodox.ro/poezie-ortodoxa/ioan-iacob-hozevitul/)

[Adrian Pop]

Acatistul Sfantului Ioan Iacob de la Neamt http://str1.crestin-ortodox.ro/foto/672/67105_ioan-iacob-hozevitul_w180.jpg Mareste imaginea. (http://str2.crestin-ortodox.ro/foto/672/67105_ioan-iacob-hozevitul.jpg)
Acatistul Sfantului Ioan Iacob de la Neamt (http://www.crestinortodox.ro/sarbatori/cuviosul-ioan-iacob-la-neamt/sfantul-ioan-iacob-hozevitul-73084.html)

Ioan Iacob de la Neamt sau Hozevitul - Sfant Preacuvios Parinte !

(5 august) Troparul Sfantului Ioan Iacob de la Neamt

Pe tine, Parinte, te cinstim, caci lasand lumea si patria ta, ai luat crucea, urmand lui Hristos, si in Valea Iordanului, in pestera pustniceasca, la Hozeva nevoindu-te, te-ai mutat la Cel dorit. Pentru aceasta impreuna cu ingerii se bucura, Preacuvioase Parinte Ioane, duhul tau. Condacul 1
Adunati-va toti iubitorii de Hristos, din Biserica Lui cea dreptmaritoare, la pomenirea Cuviosului Ioan Romanul, care in Sfanta Manastire a Neamtului a fost calugarit si in Sfanta Manastire Hozeva (http://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/manastirea-sfantul-gheorghe-hozevitul-sfantul-ioan-iacob-120603.html), din tara Sfanta, de Dumnezeu a fost proslavit. Cu credinta si cu evlavie sa-l cinstim si asa sa-i cantam: Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta marilor cuviosi ai urmat! Icosul 1 Ingereasca viata din copilarie dorind, de la fericita sa bunica credinta a invatat si la toata fapta buna s-a deprins, pentru care si noi, smeritii, cu laude il cinstim asa: Bucura-te, mladita crescuta din buciumul Hristos;
Bucura-te, ca la vremea cuvenita, multora ai fost de folos;
Bucura-te, ca la scoala din Crainiceni ai fost dat spre invatatura;
Bucura-te, ca si acolo ai avut o purtare buna;
Bucura-te, ca de jocurile copilaresti si tineresti pururea ai fugit;
Bucura-te, ca din copilarie obiceiurile cele bune ai iubit;
Bucura-te, ca in sarbatori si duminici Sfintele Scripturi le citeai;
Bucura-te, ca prin aceasta pe bunica ta o bucurai;
Bucura-te, ca prin aceste citiri foarte pe ea o foloseai;
Bucura-te, ca fericita ta bunica de mic dreapta credinta te-a invatat;
Bucura-te, ca ea auzindu-te citind prin sfintele carti, foarte se bucura;
Bucura-te, ca si pe alti crestini cu citirea Sfintelor Scripturi i-ai luminat;
Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta marilor cuviosi ai urmat! Condacul 2 Sfaturile fericitei tale bunici, care de la varsta de sase luni te-a crescut si dreapta credinta te-a invatat, foarte cu evlavie le-ai primit si dupa ce ai crescut, aducandu-ti aminte cu mare evlavie de sfaturile ei, in sfintele tale rugaciuni o pomeneai si cu multumire lui Dumnezeu cantai: Aliluia! Icosul 2 Cand aveai zece ani, fericita ta bunica s-a mutat catre Dumnezeu si tu ai ramas in grija unchiului tau si, fiindca ai terminat cu premiu clasele primare, unchiu tau, Alecu Iacob, te-a dat la gimnaziu si apoi la liceu. Iar noi, pentru luminata ta minte, te laudam: Bucura-te, ca in scolile ce ai urmat, unul dintre cei mai buni ai fost;
Bucura-te, ca prin purtarea ta cea buna, multora ai fost de folos;
Bucura-te, ca in toata vremea vietii tale, bland si credincios ai fost;
Bucura-te, ca prin calitatile tale multora ai fost de folos;
Bucura-te, ca in duminici si sarbatori nelipsit de la biserica erai;
Bucura-te, ca de distractii si obiceiuri lumesti foarte te fereai;
Bucura-te, ca prietenie cu cei evlaviosi aveai;
Bucura-te, ca in inima ta focul dragostei de Hristos pururea il aveai;
Bucura-te, ca in timpul liber cu citirea sfintelor carti zaboveai;
Bucura-te, ca frumusetile naturii foarte le iubeai;
Bucura-te, ca de cantecul pasarilor din livezi te mangaiai;
Bucura-te, ca vazand frumusetile naturii, pe Dumnezeu laudai;
Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta marilor cuviosi ai urmat! Condacul 3 Dupa terminarea liceului de la Cernauti, bun povatuitor pe arhimandritul Eugen Laiu ai castigat, care staretului Sfintei Manastiri Neamtu te-a recomandat, unde cu mare evlavie ai venit si lui Dumnezeu din inima ai multumit, cantand: Aliluia! Icosul 3 Episcopul Nicodim Munteanu, staretul Sfintei Manastiri Neamtu, cu toata bunavointa te-a primit si la ascultarea ingrijirii de bolnavi te-a randuit. Iar tu cu mare dragoste ascultare ai primit-o, pentru care si noi nevrednicii, te laudam: Bucura-te, ca ascultarea ta la bolnita multora a fost de folos;
Bucura-te, ca bolnavilor le slujeai cu dragostea lui Hristos;
Bucura-te, ca acolo la bolnita peste un parinte duhovnicesc ai dat;
Bucura-te, ca multe lucruri bune de la el ai invatat;
Bucura-te, ca acest parinte duhovnicesc Iov Burlacu se numea;
Bucura-te, ca acest parinte duhovnicesc tie de folos ti-a fost;
Bucura-te, ca dupa cateva luni rasoforia ai primit;
Bucura-te, ca dupa aceasta la biblioteca sfintei manastiri ai fost randuit;
Bucura-te, ca acolo multe carti sfinte ai citit;
Bucura-te, ca din acea vreme cu arhimandritul Claudiu Derebreanu te-ai intalnit;
Bucura-te, ca si la biblioteca fiind, de ingrijirea bolnavilor n-ai uitat;
Bucura-te, ca si la pravila bisericii totdeauna te-ai aflat;
Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta marilor cuviosi ai urmat! Condacul 4 Cand te pregateai de plecare la Mormantul Domnului ai fost luat in armata, si acolo la ingrijirea bolnavilor ai fost randuit, pentru care din toata inima lui Dumnezeu ai multumit, cantand: Aliluia! Icosul 4 Cand ai fost eliberat din armata, te-ai intors la obstea sfintei Manastiri Neamtu, unde ti s-a dat iarasi ascultarea la biblioteca; pentru care si noi te cinstim: Bucura-te, fiule al ascultarii si urmatorul lui Hristos;
Bucura-te, ca si acolo multora ai fost de folos;
Bucura-te, ca la ascultare cu mintea la Hristos priveai;
Bucura-te, ca din inima lui Hristos te rugai;
Bucura-te, ca prin ascultare smerenia ai castigat;
Bucura-te, ca prin ascultare si smerenie catre desavarsire ai alergat;
Bucura-te, ca si profesor la scoala monahala ai fost randuit;
Bucura-te, ca si acolo cu pilda vietii pe toti i-ai folosit;
Bucura-te, ca prin faptele tale cele bune mai mult decat prin cuvinte pe elevi i-ai invatat;
Bucura-te, ca blandete, smerenie si dragoste fata de elevi aveai;
Bucura-te, ca toata fapta buna cu pilda vietii pe toti i-ai invatat;
Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta marilor cuviosi ai urmat! Condacul 5 In Miercurea Sfintelor Patimi chipul ingeresc al calugariei l-ai primit si numele marelui Prooroc Ioan Botezatorul ti s-a dat si pentru buna randuiala a lui Dumnezeu ai multumit si din inima ai cantat: aliluia! Icosul 5 Fost-ai vizitat la Sfanta Manastire Neamtu de prietenul tau din Crainiceni, preotul Gheorghe Lazar, caruia i-ai spus hotararea ta de apleca in tara Sfanta pentru toata viata. Pentru aceasta sfanta hotarare, noi nevrednicii, te laudam: Bucura-te, ca hotarare sfanta ai luat;
Bucura-te, ca de Dumnezeu in tara Sfanta ai fost chemat;
Bucura-te, ca Dumnezeu din copilarie te-a ales si tea-a chemat;
Bucura-te, ca lui Dumnezeu din copilarie si din tinerete ai urmat;
Bucura-te, ca ajungand la sfintele locuri, cu mare evlavie te-ai inchinat;
Bucura-te, ca la manastirea Sfantului Sava te-ai inchinoviat;
Bucura-te, ca acolo mai multe ascultari ai primit;
Bucura-te, ca tu cu mare dragoste si sarguinta le-ai implinit;
Bucura-te, ca pe bolnavii din sfanta manastire cu mare dragoste i-ai ingrjit;
Bucura-te, ca paracliser si clopotar ai fot randuit;
Bucura-te, ca foarte putin noaptea dormeai;
Bucura-te, ca masa o data pe zi dupa-amiaza primeai;
Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta marilor cuviosi ai urmat! Condacul 6 In Manastirea Sfantului Sava in scurta vreme limba greaca ai invatat si multe din cartile Sfintilor Parinti ai citit, apoi ca ingrijitor al bolnavilor ai fost randuit si cu mare dragoste i-ai ingrijit si lui Dumnezeu din toata inima cantai; Aliluia! Icosul 6 Fost-ai in primejdie de moarte, Cuvioase Parinte Ioane, fiind atacat in Valea Cedrilor de niste hoti. Din mila si ajutorul lui Dumnezeu te-au scapat cu viata, pentru care si noi, nevrednicii, multumim lui Dumnezeu, Care te-a ocrotit, si zicem asa: Bucura-te, ca indurarea lui Dumnezeu din primejdie de moarte te-a salvat;
Bucura-te, ca de moarte napraznica ai scapat;
Bucura-te, ca de multe ori si bolnav erai;
Bucura-te, ca in toate ajutorul lui Dumnezeu il cereai;
Bucura-te, ca la liniste si la pustie te-ai gandit;
Bucura-te, ca luand blagoslovenie de la duhovnicul tau in pustia Tumran te-ai linistit;
Bucura-te, ca de acolo in pestera Calomona ai plecat;
Bucura-te, ca acolo pe ucenicul Ioanichie ai dobandit;
Bucura-te, ca acolo un an si jumatate ai sihastrit;
Bucura-te, ca in aceasta pestera Acatistul Maici Domnului in limba greaca l-ai tradus;
Bucura-te, ca bolile pe tine aproape te-au distrus;
Bucura-te, ca de acolo in vreamea razboiului ai plecat;
Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta marilor cuviosi ai urmat! Condacul 7 Din lagarul englez te-ai dus din nou la Manasirea Sfantului Sava, fiind iarasi paraclisier si ingrijitor de bolnavi, pe care cu mare dragoste si mila i-ai ingrijit si pentru toate mutumind lui Dumnezeu, din inima ii cantai: Aliluia Icosul 7 Cu inalta binecuvantare a patriarhului Ierusalimului, precum si a patriarhului Nicodim al Bisericii Ortodoxe Romane, ai fost hirotonit preot de preasfintiul Victorin Ursache; pentru care si noi nevrednicii cu laude te cinstim: Bucura-te, ca numai de ascultare preotia ai primit;
Bucura-te, ca dupa aceea egumen la schitul romanesc de la Iordan ai fost randuit;
Bucura-te, ca si acolo multe lipsuri aveai;
Bucura-te, ca din mila unui credincios hrana primeai;
Bucura-te, ca acolo cinci ani ai staretit;
Bucura-te, ca dupa aceasta in pustia Hozeva cu ucenicul tau Ioanichie te-ai retras;
Bucura-te, ca acolo in Pestera Sfanta Ana ai ramas;
Bucura-te, ca acolo sapte ani te-ai nevoit;
Bucura-te, ca acolo program de scris ti-ai randuit;
Bucura-te, ca acolo multe traduceri in romaneste din cartile Sfintilor Parinti ai facut;
Bucura-te, ca si in aceasta sfanta pestera multe nevointe ai rabdat;
Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta marilor cuviosi ai urmat! Condacul 8 Traind in mare saracie, caldura soarelui rabdand si umezeala pesterii suferind, toata noaptea in rugaciuni si matanii o petreceai si din inima, cu lacrimi, lui Dumnezeu cantai: Aliluia! Icosul 8 O data pe zi hrana primeai, cu pesmeti si cu smochine te hraneai, in sarbatorile mari Sfanta Liturghie in Pestera Sfintei Ana o savarseai si acolo cu Preacuratele Taine te impartaseai. Pentru care si noi, nevrednicii, cinstind viata ta cea pustniceasca, te laudam, zicand: Bucura-te, ca o data pe zi hrana primeai;
Bucura-te, ca acolo in pestera petrecand, cu gandul la cele ceresti pururea erai;
Bucura-te, ca in pestera ta foarte rar pe cineva primeai;
Bucura-te, ca fata de dreapta credinta mare ravna aveai;
Bucura-te, ca pe cei ce veneau la tine, pururea frica de Dumnezeu ii invatai;
Bucura-te, ca celor ce veneau la tine din scrierile Sfintilor Parinti le citeai;
Bucura-te, ca de mila si dragostea Mantuitorului catre oameni totdeauna vorbeai;
Bucura-te, ca de infricosatele Patimi ale Domnului le aminteai;
Bucura-te, ca de ceasul mortii aminte le aduceai;
Bucura-te, ca la citirea Psaltirii zaboveai;
Bucura-te, ca citirea dumnezeiestilor Scripturi ca pe o hrana duhovniceasca o aveai;
Bucura-te, ca in toate faptele bune sfintilor Parinti te asemanai;
Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta marilor cuviosi ai urmat! Condacul 9 Voind Preainduratul si Preamilostivului Dumnezeu sa te cheme la Sine, o boala grea ti-a trimis, iar tu, cunoscand ca ti-a venit ceasul plecarii din aceasta lume, cu Sfintele si Preacuratele Taine te-ai impartasit si din adancul inimii tale ai chemat mila lui Dumnezeu, cantand: Aliluia! Icosul 9 Auzind de adormirea ta staretul Sfintei Manastiri Hozeva, Preacuviosul Amfilohie, a venit cu cativa calugari si cele spre inmormantarea ta au randuit, cantand asa: Bucura-te, ostasul lui Hristos cel adevarat;
Bucura-te, ca lupta cea buna o ai savarsit;
Bucura-te, ca si calatoria ta spre cer acum s-a terminat;
Bucura-te, ca de la Dumnezeu cununa biruintei ai luat;
Bucura-te, sluga lui Hristos care bine te-ai nevoit;
Bucura-te, ca nevointele tale acum au luat sfarsit;
Bucura-te, ca staretul Amfilohie slujba imormantarii a inceput;
Bucura-te, ca o mare minune s-a facut;
Bucura-te, ca pasarele in carduri au venit;
Bucura-te, ca ele cu glasuri jalnice langa sicriul tau ciripeau;
Bucura-te, ca pasarelele dupa tine plangeau;
Bucura-te, ca in viata ta pe ele le-ai ajutat;
Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta marilor cuviosi ai urmat! Condacul 10 Trimis-a preabunul Dumnezeu la inmormantarea ta mare multime de pasarele care zburau peste capetele celor ce erau acolo si bateau din aripi deasupra sicriului tau. Aceasta vazandu-le cei adunati acolo, au cunoscut minunea si lui Dumnezeu cantau: Aliluia! Icosul 10 Voind Preasfantul Dumnezeu sa descopere Sfintele tale moaste, un arhimandrit grec din America, fost ucenic al tau, a auzit in vis glasul tau, care de trei ori i-a zis: "Daca vrei sa ma vezi, vino pana Pestera Sfintei Ana, din pustia Iordanului". Acela, nestiind ca te-ai mutat la Domnul, avenit sa se inchine la Mormantul Domnului, iar de acolo la pestera Sfintei Ana, unde a rugat pe staretul Amfilohie sa-i arate mormantul tau. Luand deci blagoslovenie, au deschis mormantul si, vazand toti buna mireasma care iesea din trupul tau, inchinandu-se, cu mare bucurie au cantat: Bucura-te, Cuvioase Parinte Ioane, ca Dumnezeu pe tine te-a proslavit;
Bucura-te, ca noi tocmai din America la tine am venit;
Bucura-te, ca Dumnezeu spre folosul nostru si al multora te-a proslavit;
Bucura-te, ca de aceasta minune indata multi au auzit;
Bucura-te, ca douazeci de ani dupa moartea ta Dumnezeu intru nestricaciune te-a pazit;
Bucura-te, ca buna mireasma din sfintele tale moaste foarte s-a raspandit;
Bucura-te, ca nici hainele tale cu nimic nu s-au schimbat;
Bucura-te, ca acest lucru pe toti i-a spaimantat;
Bucura-te, ca multi cu lacrimi in ochi catre tine se rugau;
Bucura-te, ca altii cu mare glas pe Dumnezeu laudau;
Bucura-te, ca toti de aceasta minune s-au mirat;
Bucura-te, ca si calugarii de la Manastirea Hozeva s-au spaimantat;
Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta marilor cuviosi ai urmat! Condacul 11 Adus-a parintele staret Amfilohie impreuna cu calugarii de la Manastirea Hozeva sfintele tale moaste de la Pestera Sfintei Ana la manastirea lor. Pentru aceasta preaslavita minune au dat slava Bunului Dumnezeu, cantand: Aliluia! Icosul 11 Asezat-au sicriul cu sfintele tale moaste langa sicriul Sfantului Gheorghe Hozevitul, ctitorul acestei manastiri. Deschizand apoi sicriul si vazandu-te neatins de stricaciune, au simtit o buna mireasma si cu totii au slavit pe Dumnezeu, zicand: Bucura-te, Cuvioase Parinte Ioane, slava monahilor din Manastirea Hozeva;
Bucura-te, ca sfintele tale moaste arata desavarsirea;
Bucura-te, ca Dumnezeu, cu darul Sau, sfintele tale moaste le-a impodobit;
Bucura-te, ca prin tine, Dumnezeu o minune a secolului nostru a aratat;
Bucura-te, ca Dumnezeu pe tine cu nestricaciune te-a incununat;
Bucura-te, mladita sfanta din neamul romanesc;
Bucura-te, podoaba cinului calugaresc;
Bucura-te, ca prin tine cinstirea sfintilor iarasi se dovedeste;
Bucura-te, ca prin tine minunea lui Dumnezeu intru sfinti se adevereste;
Bucura-te, ca intru sfinti, Dumnezeu prin tine minune s-a aratat;
Bucura-te, sluga lui Dumnezeu, cu slava si cu cinste incununat;
Bucura-te, cu darul si cu puterea lui Dumnezeu intru tine s-au aratat;
Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta marilor cuviosi ai urmat! Condacul 12 Patriarhul Benedict al Ierusalimului, auzind de minunea cu sfintele tale moaste, a trimis o comisie formata din trei mitropoliti la Sfanta Manstire Hozeva, pentru a le vedea si a randui unde sa le aseze. Facandu-se toate cu buna cuviinta, au dat slava lui Dumnezeu, cantand: Aliluia! Icosul 12 Invatat-ai, Preacuvioase Parinte Ioane, cat ai fost in viata, pe toti monahii si crestinii care veneau la tine sa pastreze cu mare scumpatate dreapta credinta intru Hristos, chiar cu pretul vietii, si multe manuscrise ai lasat de mare folos sufletesc. Pentru care toti cei dreptcredinciosi cu mare evlavie te cinstim, zicand: Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care cu viata si cu invatatura pe multi i-ai luminat;
Bucura-te, a monahilor pilda de urmat;
Bucura-te, ca multe suferinte si boli ai rabdat;
Bucura-te, ca dupa douazeci de ani de la adormirea ta, sfintenia vietii tale Dumnezeu a aratat;
Bucura-te, faclie duhovniceasca in pamant ascunsa;
Bucura-te, faclie in sfesnicul Bisericii de Dumnezeu pusa;
Bucura-te, ca pe multi cu cuvantul si cu pilda vietii ai luminat;
Bucura-te, ca adevarata credinta pe toti i-ai invatat;
Bucura-te, ca acum in ceata sfintilor petrecere ai aflat;
Bucura-te, al Bisericii Ortodoxe fiu adevarat;
Bucura-te, ostas duhovnicesc al Marelui Imparat;
Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta marilor cuviosi ai urmat! Condacul 13 O, preacuvioase Parinte Ioane, care din neamul romanesc ai rasarit, si in tara sfanta Dumnezeu te-a proslavit, numele marilor Prooroci Ilie si Ioan Botezatorul (http://www.crestinortodox.ro/sarbatori/sfantul-ioan-botezatorul/sfantul-ioan-botezatorul-proroc-mucenic-122867.html) in viata le-a purtat si lor dupa putinta le-ai urmat. Roaga-te pururea pentru noi, nevrednicii, ca sa aflam mila in ziua judecatii de apoi si impreuna cu tine sa cantam lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.) Apoi se zice iarasi Icosul 1 si Condacul 1. Rugaciune catre Sfantul Ioan Iacob de la Neamt - Hozevitul O, Preacuvioase Parinte Ioane, care cu darul lui Dumnezeu din frageda copilarie ai mers pe calea cea sfanta a desavarsirii si pentru care Preabunul si Preainduratul Dumnezeu a binevoit sa te proslavesti pe pamant si in cer, te rugam, auzi-ne si pe noi, nevrednicii si pacatosii, care indraznim sa venim cu toata evlavia si umilinta catre tine, ca sa te rogi Preabunului Dumnezeu, ca si noua sa ne ajute cu mila si cu indurarile Sale si, prin rugaciunile tale, sa mergem pe calea cea sfanta a poruncilor Lui si din toata inima sa ne silim a lucra cele bune spre folosul sufletelor noastre. Fie ca, prin mila si indurarea lui Dumnezeu si prin sfintele tale rugaciuni, sa avem si noi mila si indurare in ceasul mortii noastre si in ziua Judecatii de apoi. Amin.

[Adrian Pop]

Manastirea Sfantul Gheorghe Hozevitul - Sfantul Ioan Iacob http://str2.crestin-ortodox.ro/foto/1207/120603_manastire-gheorghe-hozevitu_w180.jpg Mareste imaginea. (http://str1.crestin-ortodox.ro/foto/1207/120603_manastire-gheorghe-hozevitu.jpg)
Manastirea Sfantul Gheorghe Hozevitul din Pustiul Iudeii, numit si Wadi Kelt, este o manastire ortodoxa foarte veche, in care se pastreaza Moastele Sfantului Ioan Iacob de la Neamt (http://www.crestinortodox.ro/acatiste/acatistul-sfantului-ioan-iacob-la-neamt-67105.html), numit si "Hozevitul". Manastirea se afla la o distanta de numai 20 de kilometri de Ierusalim, pe drumul ce se indreapta spre Ierihon. Din parcarea pentru autocare, microbuze mai mici pornesc pe un drum abrupt si pietruit, cale de mai bine de o ora, iar mai apoi, o ingusta poteca porneste spre poarta manastirii. Valea numita "Wadi Kelt" strabate o insemnata parte din pustiul Iudeii. Valea pustiului Hozeva merge paralel cu drumul antic roman ce leaga Ierusalimul de Ierihon, drum pe care cobora si samariteanul milostiv (Luca 10, 29-37). Manastirea este asezata pe panta abrupta a malului vestic al vaii, intr-o regiune mai mult palestinana decat israeliteana.
http://www.crestinortodox.ro/files/image/biserica%20in%20lume%20-%202/gheorghe%20hozevitul%20-%20israel/manastire-gheorghe-hozevit.jpg Calugarii crestini au inceput a se aseza in pustiul Iudeii inca din secolul al IV-lea. Intre secolele V si VI, desertul Iudeii a devenit un deosebit de puternic focar monahal, aici fiind intemeiate mai bine de 70 de manastiri si sihastrii calugaresti, care de care mai ascunse si mai greu accesibile. Primii calugari de aici, cunoscuti cu numele, sunt Prono, Ilie, Gannaios, Ainan si Zenon, ei asezandu-se in vale prin anul 420. O micuta capela, zidita de catre cinci calugari sihastri, a fost transformata in manastire in jurul anului 480, de catre Sfantul Ioan Tebeul, calugar venit din Theba Egiptului.
http://www.crestinortodox.ro/files/image/biserica%20in%20lume%20-%202/gheorghe%20hozevitul%20-%20israel/manastire-gheorghe-hozevit1.jpg Complexul monahal dateaza inca din secolul al VI-lea, el pastrandu-si capelele si gradinile, pe care la ingrijesc si in care vietuiesc un grup de calugari greci. La manastire se ajunge pe o poteca pietruita ce strabate valea pustiului, trecand peste firul de apa ce se strecoara prin capatul de jos al acesteia. Poteca pietruita ce porneste spre manastire incepe din dreptul unui portal de piatra in trei arce, pe care este trecut numele sihastriei. Manastirea Sfantul Gheorghe Hozevitul din Pustiul Hozeva - scurt istoric Manastirea Sfantul Gheorghe Hozevitul este sapata intr-un perete de stanca, pe locul unei stravechi asezari monahale, de la inceputul veacului al V-lea, situata la apus de Ierihon, pe valea paraului Horat - Cherit - din Vechiul Testament (http://www.crestinortodox.ro/dogmatica/dogma/vechiul-testament-lumina-noului-testament-69011.html), numit azi Hozeva, in preajma caruia a trait Proorocul Ilie, in timpul prigonirii lui catre regele Ahab.
http://www.crestinortodox.ro/files/image/biserica%20in%20lume%20-%202/gheorghe%20hozevitul%20-%20israel/manastire-gheorghe-hozevit2.jpg Manastirea greco-ortodoxa a fost intemeiata prin secolul al V-lea (sau al VI-lea), de catre Ioan din Theba. Dupa tunderea in monahism, acesta a plecat din Theba Egiptului si a venit in pustiul Iudeii, in anul 480. Aici, el si-a gasit o pestera in care s-a instalat ca sihastru. Manastirea a fost numita "Sfantul Gheorghe Hozevitul (http://www.crestinortodox.ro/calendar-ortodox/sfantul-cuvios-gheorghe-hozevitul-cuvioasa-domnica-98658.html)" dupa numele celui mai renumit calugar ce a vietuit in aceasta, anume Gheorghe din Coziba (Hozeva). In cadrul secolului al VI-lea, manastirea a ajuns foarte renumita, ea avand drept conducator duhovnicesc pe Sfantul Gheorghe din Coziba, nascut in Cipru, in jurul anului 550.
http://www.crestinortodox.ro/files/image/biserica%20in%20lume%20-%202/gheorghe%20hozevitul%20-%20israel/manastire-gheorghe-hozevit3.jpg Distrusa in anul 614, de catre persii necredinciosi, manastirea a fost reconstruita in perioada cruciatilor. In urma atacului nesabuit, 40 de calugari cu viata sfanta au fost martirizati. Dupa alungarea cruciatilor din Tara Sfanta, manastirea a ramas mai mult parasita, datorita noilor randuiri. O inscriptie in limbile greaca si araba, asezata deasupra vechii intrari in manastire, aminteste reconstruirea acesteia in anul 1179, de catre imparatul Manuel I Comneanul (1143-1180). In anul 1483, pelerinul Felix Fabri a gasit aici numai o serie de ruine.

[Adrian Pop]

http://www.crestinortodox.ro/files/image/biserica%20in%20lume%20-%202/gheorghe%20hozevitul%20-%20israel/manastire-gheorghe-hozevit4.jpg
In anul 1878, un calugar grec, numit Calinic, s-a asezat intre vechile ziduri monahale din pustiul Iudeii, restaurand complet manastirea. Lucrarile de reparatii s-au incheiat in anul 1901. Cea mai veche parte din manastire este mozaicul de pe podeaua Bisericii Sfantul Ioan si Sfantul Gheorghe, care dateaza inca din secolul al VI-lea. Iitial, biserica manastirii era inchinata Maicii Domnului. Astazi insa, dupa reconstruiri si renasteri, biserica poarta drept hram pe Sfantul Gheorghe Hozevitul si pe Sfantul Ioan Iacob de la Neamt.
http://www.crestinortodox.ro/files/image/biserica%20in%20lume%20-%202/gheorghe%20hozevitul%20-%20israel/manastire-gheorghe-hozevit5.jpg Sfintele Moaste (craniile) ale calugarilor omorati de catre persi sunt pastrate intr-un paraclis de langa biserica centrala, unde se afla si Moastele intregi ale Sfantului Ioan Iacob de la Neamt. Tot aici se pastreaza si mormantul Sfantului Gheorghe Hozevitul. Potrivit traditiei locului, aici se afla pestera in care Sfantul Ilie Tesviteanul a petrecut vreme de trei ani si sase luni, mai inainte de a urca pe Muntele Sinai. In pestera Sfantului Ilie se pastreaza icoana acestuia, in care sfantul este infatisat ca fiind hranit in chip minunat de catre corbi.
http://www.crestinortodox.ro/files/image/biserica%20in%20lume%20-%202/gheorghe%20hozevitul%20-%20israel/manastire-gheorghe-hozevit6.jpg "Si a zis Domnul catre Ilie: "Du-te de aici, indreapta-te spre rasarit si te ascunde la paraul Cherit, care este in fata Iordanului. Apa vei bea din acel parau, iar mancare am poruncit corbilor sa-ti aduca acolo!" Si a plecat Ilie si a facut dupa cuvantul Domnului; s-a dus si a sezut la paraul Cherit, care este in fata Iordanului. Corbii ii aduceau paine si carne dimineata, paine si carne seara; iar apa bea din parau. Dupa o vreme paraul a secat, nemaifiind ploaie pe pamant. Atunci a fost cuvantul Domnului catre Ilie, zicand: "Scoala si du-te la Sarepta Sidonului si sezi acolo, caci iata am poruncit unei femei vaduve sa te hraneasca!" (III Regi 17, 2-9)
http://www.crestinortodox.ro/files/image/biserica%20in%20lume%20-%202/gheorghe%20hozevitul%20-%20israel/manastire-gheorghe-hozevit7.jpg In vechime, mai circula pe alocuri si traditia conform careia Dreptul Ioachim, tatal Maicii Domnului, s-a ascuns in aceste locuri, postind si rugandu-se, vreme de 40 de zile, pana ce un inger al Domnului i-a spus ca Dreapta Ana, sotia lui, va ramane insarcinata si va naste o fata, care va fi Maica a Domnului. Sfantul Gheorghe Hozevitul Sfantul Gheorghe Hozevitul este praznuit in data de 8 ianuarie. Parasindu-si patria si neamul, cat si toata desfatarea lumeasca, sfantul a venit la Ierusalim, spre a se inchina la Sfantul Mormant, cat si la toate locurile cele sfinte. Cu aceasta ocazie, el intra in manastirea ce se va numi "Hozeva".
http://www.crestinortodox.ro/files/image/biserica%20in%20lume%20-%202/gheorghe%20hozevitul%20-%20israel/manastire-gheorghe-hozevit8.jpg Sfantul s-a nevoit ani indelungati in Pestera Sfantului Ilie, intru rugaciuni, osteneli si post indelungat. Sfintele sale moaste se pot cinsti in biserica manastirii, prin puterea lui Dumnezeu ele facand mari si multe minuni. Sfantul Ioan Iacob de la Neamt - Hozevitul Sfantul Ioan Iacob de la Manastirea Neamt s-a nascut in anul 1913 si a trecut la cele vesnice in data de 5 august 1960, la varsta de 47 de ani. Sfantul a ajuns si Tara Sfanta si a mers la Asezamantul Romanesc de la Iordan, unde a devenit indrumator duhovnicesc. Cu toate acestea ravnitorul egumen nu era multumit de nevointele sale si dorea o vietuire mai aspra, intr-un loc mai pustiu asemenea marilor anahoreti din epoca de aur a crestinismului.
http://www.crestinortodox.ro/files/image/biserica%20in%20lume%20-%202/gheorghe%20hozevitul%20-%20israel/sfant-ioan-iacob-hovevitul.jpg Cuviosul Parinte Ioan s-a retras in Manastirea Sfantul Gheorghe Hozevitul, loc in care se afla si pestera unde a trait pentru o vreme si Sfantul Proroc Ilie Tesviteanul. Aici, au trait in vechime mii de calugari multi dintre ei martirizati in vremea persilor. Poate tocmai de aceea si cuviosul roman a ales pentru nevointa aceasta manastire, in care insa a locuit o vreme scurta, pentru ca in anul 1953 se retrage intr-o alta pestera din apropiere, unde a ramas pana la sfarsitul vietii, in cea mai severa schimnicie. In aceasta pestera sapata in stanca abrupta a muntelui cuviosul isi petrecea zilele in cea mai inalta rugaciune si post, odihnindu-se pe o rogojina asternuta pe o scandura si hranindu-se cu putine merinde uscate. In aceasta asezare saraca s-a smerit si s-a rugat cuviosul Ioan vreme de opt ani, rabdand frigul, foamea, setea, arsita, boala si lipsurile si ispitele de tot felul.
http://www.crestinortodox.ro/files/image/biserica%20in%20lume%20-%202/gheorghe%20hozevitul%20-%20israel/manastire-gheorghe-hozevit9.jpg Trupul sfantului a fost asezat in pestera mormintelor, in locul pe care si-l pregatise el insusi, de mai inainte. La moartea lui multimi de pasari s-au adunat la manastire, in chip minunat. Timp de douazeci de ani, cinstitul trup al cuviosului s-a odihnit in mormantul din Pestera Sfanta Ana. In luna august 1980, prin pronia dumnezeiasca, deschizandu-se mormantul sau, trupul cuviosului a fost gasit intreg, neputrezit si raspandind miros de buna mireasma. Moastele sale au fost stramutate, cu mare procesiune, in Manastirea Sfantul Gheorghe Hozevitul si asezate in paraclisul acesteia.
http://www.crestinortodox.ro/files/image/biserica%20in%20lume%20-%202/gheorghe%20hozevitul%20-%20israel/manastire-gheorghe-hozevit11.jpg Pentru viata sa sfanta, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, in sedinta sa din 20 iunie 1992, a proclamat canonizarea Cuviosului Ioan Iacob si pomenirea lui in randul sfintilor, cu numele de "Cuviosul Ioan cel Nou Romanul", "Ioan Iacob de la Neamt" sau "Hozevitul", avand drept data de praznuire ziua de 5 august.
http://www.crestinortodox.ro/files/image/biserica%20in%20lume%20-%202/gheorghe%20hozevitul%20-%20israel/manastire-gheorghe-hozevit13.jpg
http://www.crestinortodox.ro/files/image/biserica%20in%20lume%20-%202/gheorghe%20hozevitul%20-%20israel/manastire-gheorghe-hozevit14.jpg Manastirea Sfantul Gheorghe Hozevitul din Pustiul Hozeva - program Manastirea este deschiza zilnic, potrivit urmatorului program: de duminica pana vineri, intre orele 08:00 - 11:00 si intre orele 15:00 - 17:00; sambata, intre orele 09:00 si 12:00 (GMT + 2 ore). Teodor Danalache
http://www.crestinortodox.ro/files/image/biserica%20in%20lume%20-%202/gheorghe%20hozevitul%20-%20israel/manastire-gheorghe-hozevit16.jpg

[Adrian Pop]

http://www.crestinortodox.ro/files/image/biserica%20in%20lume%20-%202/crainiceni%20-%20ioan%20iacob/crainiceni-ioan-iacob-neamt.jpg

[Adrian Pop]

https://fbcdn-profile-a.akamaihd.net/hprofile-ak-frc3/373015_103474366398525_242949301_q.jpg (https://www.facebook.com/pages/Manastirea-Prislop/103474366398525?hc_location=timeline)Manastirea Prislop (https://www.facebook.com/pages/Manastirea-Prislop/103474366398525?hc_location=timeline)5 august


Sfantul Ioan Iacob Hozevitul


Sfantul Ioan Iacob Hozevitul este praznuit in fiecare an, pe data de 5 august. S-a nascut pe 23 iulie 1913, in comuna Crainiceni din judetul Botosani si a primit la botez numele Ilie. A ramas orfan de mic de amandoi parintii si a fost crescut de bunica. A urmat primii ani de scoala in satul natal, apoi gimnaziul la Lipcani (Hotin) si liceul la Cozmeni-Cernauti.

A fost primit cu multa dragoste in viata monahala de staretul Nicodim Munteanu, viitorul mitropolit al Moldovei si apoi al doilea patriarh al Romaniei. Dupa satisfacerea stagiului militar, a devenit bibliotecarul Manastirii Neamt, iar apoi a predat literatura romana la seminarul de aici. La 8 aprilie 1936, noul staret, arhimandritul Valerie Moglan (viitor arhiereu vicar la Iasi), l-a tuns in monahism, primind potrivit pravilei calugaresti, un nou nume, cel de Ioan. Nas si parinte duhovnicesc i-a fost ieromonahul Ioachim Spatarul, egumenul schitului Pocrov, unul din cunoscutii calugari moldoveni cu viata imbunatatita.

Cu aprobarea mitropolitului Nicodim, in noiembrie 1936 tanarul monah s-a indreptat, impreuna cu alti doi calugari, spre Tara Sfanta. Dupa doi ani petrecuti in pustiu, ajunge la Manastirea "Sfantul Sava”, unde se nevoieste timp de opt ani. In anul 1947 este hirotonit preot in Biserica Sfantului Mormant si este numit egumen la Schitul romanesc cu hramul "Sfantul Ioan Botezatorul“, din Valea Iordanului, pe care il va conduce pana in anul 1952.

In noiembrie 1952, Cuviosul Ioan Iacob Hozevitul, impreuna cu ucenicul sau Ioanichie, a intrat in obstea Manastirii Sfantul Gheorghe Hozevitul din Pustiul Hozevei. In vara urmatoare se retarage intr-o pestera, numita Chilia Sfanta Ana, care tinea de Manastirea "Sf. Gheorghe Hozevitul“. Aici si-a petrecut ultimii ani, ducand o viata foarte aspra. Sfantul Ioan Iacob Hozevitul a trecut la cele vesnice pe 5 august 1960, la varsta de 47 de ani. A fost inmormantat de Amfilohie, egumenul Manastirii Sfantul Gheorghe, in pestera care-l gazduise in ultimii ani de viata.

Timp de 20 de ani trupul Cuviosului Ioan Iacob Hozevitul a ramas in pestera Sfanta Ana. La inceputul lunii august 1980, potrivit unei traditii locale, conducerea manastirii Sfantul Gheorghe Hozevitul a deschis pestera mormintelor, urmand ca osemintele Cuviosului sa fie duse in gropnita de obste.

Dezgropat doua decenii mai tarziu, s-a constatat cu uimire ca trupul sau nu putrezise, pastrandu-se intact. Arhimandritul Amfilohie, staretul manastirii Sfantul Gheorghe Hozevitul, istorisea mai tarziu: "Ne asteptam sa gasim numai sfinte oseminte si nu buna mireasma. Cand am luat scandura am vazut ca parintele Ioan dormea, cu trupul neatins de stricaciune, asa cum l-am pus. Parca l-am fi pus in mormint de cateva ceasuri, ba nici ceasuri, ci chiar acum, vara nici o schimbare a infatisarii lui; mainile, barba, parul, rasa, incaltamintea erau neatinse."

Tinand seama de toate acestea, Sfantul Sinod al Bisericii noastre, l-a canonizat in sedinta din 20 iunie 1992, cu data de praznuire in calendar pe 5 august.

Mentionam ca Sfantul Ioan Iacob Hozevitul a scris o seama de poeme adunate intr-o culegere intitulata "Hrana duhovniceasca", tiparite,in conditii grafice modeste, aproape precare, de catre ucenicul sau, parintele Ioanichie Paraiala.

Tot astazi, serbeam Inaintepraznuirea Schimbarii la Fata a Domnului si face pomenirea:
- Sfantului Mucenic Evsignie;
- Sfintilor Mucenici Catidie si Catidian;
- Sfintei Nona, mama Sfantului Grigorie Teologul;
- Sfantului Favie, episcopul Romei.

Maine, serbam Schimbarea la Fata a Domnului. (dezlegare la peste)



https://fbcdn-sphotos-c-a.akamaihd.net/hphotos-ak-ash3/p480x480/375648_507428736003084_1570418954_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=507428736003084&set=a.103483256397636.7552.103474366398525&type=1&relevant_count=1)


76 (https://www.facebook.com/shares/view?id=507428736003084)Îmi place (https://www.facebook.com/pages/Manastirea-Prislop/103474366398525#) · · Distribuie (https://www.facebook.com/ajax/sharer/?s=2&appid=2305272732&p%5B0%5D=103474366398525&p%5B1%5D=1073742404&profile_id=103474366398525&share_source_type=unknown)

[Adrian Pop]

Sfântul Munte Athos (https://www.facebook.com/athosul?hc_location=timeline)5 august

Viaţa Sfântului Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ (Hozevitul), ale cărui sfinte moaşte s-au aflat întregi în peştera Sfânta Ana din pustiul Hozeva (şi se păstrează în biserica Mănăstirii Sfântul Gheorghe Hozevitul din apropiere de Ierihon).

Sfântul preacuviosul Părintele nostru Ioan Iacob de la Neamţ s-a născut la 23 iulie 1913, în satul Crăiniceni, comuna Horodiştea, din fostul judeţ Dorohoi, într-o familie de ţărani foarte credincioşi, anume Maxim şi Ecaterina, fiind singurul copil la părinţi. Din botez a primit numele de Ilie şi din pruncie se dovedea un copil ales şi binecuvântat de Dumnezeu. După şase luni de zile de la naştere, mama sa, fiind o fire bolnăvicioasă, şi-a dat sufletul în mâinile Domnului, lăsând copilul în grija bunicii sale, Maria. După doi ani, moare şi tatăl său, în război, în toamna anului 1916, copilul rămânând în grija rudelor apropiate. Primii ani de şcoală îi face în satul natal, apoi urmează gimnaziul la Lipcani-Hotin şi liceul la Cozmeni-Cernăuţi, fiind cel mai bun elev din şcoală. În vara anului 1932, rudele voiau să-l dea la facultatea de Teologie din Cernăuţi, ca să-l facă preot. Dar el, simţindu-se chemat de Dumnezeu la o viaţă mai înaltă, le-a spus: „Nu, eu vreau să mă fac călugăr!” După un an, tânărul Ilie, pe când lucra la câmp, se ruga lui Dumnezeu să-i descopere calea pe care să o urmeze. Deodată a auzit un glas de sus, zicând: „Mănăstirea!” Din clipa aceea nu a mai avut odihnă în suflet. Cerând binecuvântarea duhovnicului său, fericitul Ioan şi-a luat cărţile sfinte, crucea şi icoana Maicii Domnului din casa natală, fiind în zi de duminică, şi, călăuzit de Duhul Sfânt, a intrat în obştea Mănăstirii Neamţ. Stareţul mănăstirii, Episcopul Nicodim l-a primit cu multă dragoste şi, după ce l-a trimis să se închine în faţa icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului din biserica voievodală, i-a rânduit ascultare la infirmerie şi la biblioteca mănăstirii. Era foarte tăcut, ascultător şi smerit. Între anii 1934-1935, face serviciul militar la Dorohoi ca infirmier, având multă milă de cei bolnavi şi fiind iubit de toţi. În toamna anului 1935 se reîntoarce în obştea Mănăstirii Neamţ, şi continuă aceeaşi ascultare de bibliotecar şi îngrijitor la bolniţă. Toţi se foloseau de smerenia, de blândeţea şi de dragostea lui şi cugetau că este un ales al lui Dumnezeu.

La 8 aprilie 1936, în miercurea din Săptămâna Sfintelor Patimi, fericitul rasofor Ilie Iacob este tuns în îngerescul cin călugăresc de arhiereul Valerie Moglan, noul stareţ al marii lavre, împreună cu alţi doi fraţi rasofori, primind în călugărie numele de Ioan. Dorind viaţă pustnicească şi arzând cu inima pentru Hristos şi pentru Sfintele Locuri, unde S-a născut, a pătimit şi a înviat Domnul, fericitul monah Ioan Iacob pleacă în Ţara Sfântă împreună cu alţi doi monahi din lavră, Claudie şi Damaschin. După ce se închină la toate Sfintele Locuri şi sărută Crucea Golgotei şi Mormântul Domnului, cei trei călugări se retrag să ierneze în obştea Mănăstirii Sfântul Sava din pustiul Iordanului. Apoi, însoţitorii săi întorcându-se la Mănăstirea Neamţ, fericitul monah Ioan Iacob se nevoieşte, în continuare, în Mănăstirea Sfântul Sava de lângă Betleem, timp de zece ani, răbdând grele ispite, boli şi încercări de la oameni şi de la diavoli. Prima ascultare în obştea Sfântul Sava a fost cea de paraclisier. Cuviosul Ioan avea mare evlavie pentru biserică şi sfintele slujbe. Făcea prescuri, menţinea curăţenia şi suna clopotul de slujbă. De asemenea păstra o atmosferă de iubire, de smerenie şi milă faţă de toţi. Avea şi ascultarea de infirmier al mănăstirii şi îngrijea cu dragoste atât pe călugări, cât şi pe numeroşii arabi şi beduini, bolnavi sau răniţi în război, care erau aduşi la infirmeria mănăstirii. Pentru aceasta îl iubeau şi-l căutau atât unii, cât şi alţii. Duhovnicul lui, ieroschimonahul Sava, macedonean de neam, care cunoştea limba română, era un mare povăţuitor de suflete, şi mărturisea pe toţi călugării români nevoitori în Ţara Sfântă. Astfel, ziua era în slujba obştii şi a bolnavilor, iar noaptea se nevoia singur în chilie cu multe rugăciuni de taină, cu metanii, lacrimi şi citiri din Sfânta Evanghelie şi din scrierile Sfinţilor Părinţi.

Cunoscând bine limba greacă, traducea unele pagini alese patristice, din care se hrănea atât pe sine, cât şi pe cei ce veneau la el. Avea şi darul scrierii de învăţături şi versuri duhovniceşti, pe care le trimitea fraţilor săi din Ţara Sfântă sau le dădea pelerinilor români care veneau spre închinare la Mormântul Domnului. Între anii 1939-1940 fericitul sihastru Ioan Iacob s-a nevoit împreună cu un ucenic român într-o peşteră din pustiul Qumran, aproape de Marea Moartă. Aici a cunoscut pe monahul Ioanichie Pârâială, care i-a rămas ucenic credincios până la obştescul sfârşit. Obişnuia să se roage noaptea, singur, hrănindu-se doar cu pesmeţi şi puţine fructe, răbdând multe ispite.

Între anii 1940-1941, din cauza războiului, Cuviosul Ioan a stat cu mai mulţi călugări din Ţara Sfântă într-un lagăr pe Muntele Măslinilor. Fiind eliberat, se reîntoarce la Mănăstirea Sfântul Sava şi continuă aceleaşi ascultări şi nevoinţe. În anul 1947 este hirotonit diacon, la 13 mai, în Biserica Sfântului Mormânt, cu aprobarea Patriarhului României, la recomandarea Arhimandritului Victorin Ursache, superiorul Căminului Românesc din Ierusalim. În acelaşi an, Cuviosul Ioan Iacob este hirotonit preot în biserica Sfântului Mormânt de arhiereul Irinarh, fiind numit de Patriarhia Română egumen la Schitul românesc Sfântul Ioan Botezătorul de pe valea Iordanului, aproape de locul unde S-a botezat Domnul nostru Iisus Hristos. Timp de 5 ani, cât a dus această ascultare, Cuviosul Ioan Iacob a săvârşit zilnic toate sfintele slujbe, în limba română, a tradus numeroase pagini din Sfinţii Părinţi cu învăţături pentru călugări şi pelerini; a compus un bogat volum de versuri duhovniceşti, a înnoit chiliile şi biserica schitului şi, mai ales, viaţa duhovnicească din schit, ostenin- du-se mult pentru primirea pelerinilor din ţară, pe care îi spovedea, îi împărtăşea şi le dădea sfaturi mântuitoare de suflet. Noaptea, însă, se nevoia singur, neştiut de nimeni, fie în chilie, fie ieşind să se roage pe valea Iordanului, încercând să urmeze, după putere, Cuvioasei Maria Egipteanca.

Singurul său ucenic statornic era monahul Ioanichie, precum şi câteva maici românce bătrâne, Melania, Natalia, Galinia, Casiana şi Magdalena care îi erau fiice duhovniceşti şi se aflau sub ascultarea sa. În luna noiembrie 1952, Cuviosul Ioan Sihastrul se retrage din ascultarea de egumen şi, împreună cu ucenicul său Ioanichie, intră în obştea mănăstirii Sfântul Gheorghe Hozevitul din pustiul Hozeva, pe valea pârâului Cherit (Horat). Din vara anului 1953, fericitul Ioan se retrage cu ucenicul la o peşteră din apropiere, numită Chilia Sfintei Ana, unde, după tradiţie, ea se ruga lui Dumnezeu să-i dăruiască un prunc. Alături de el, într-o altă peşteră, se nevoia un monah cipriot, anume Pavel. Aici s-a nevoit Sfântul Ioan Sihastrul cu ucenicul său, timp de 7 ani, în rugăciuni neîncetate, în privegheri de toată noaptea, în postiri îndelungate, în lacrimi neştiute, în cugetări şi în doriri duhovniceşti, răbdând tot felul de ispite, suferinţe, lipsuri, lupte cu diavolii şi cu înstrăinare totală, aprinzându-se de multă râvnă pentru Hristos şi slăvind pe Dumnezeu Cel în Treime lăudat. La peşteră, unde cu greu se ajungea, pe o scară înaltă, nu primea pe nimeni, comunicând cu cei ce veneau mai ales prin rugăciune, prin unele scrieri sfinte şi prin ucenicul său. În sărbători mari şi în posturi Sfântul Ioan săvârşea Dumnezeiasca Liturghie în paraclisul peşterii Sfânta Ana şi se împărtăşeau amândoi cu Trupul şi Sângele lui Hristos, mulţumind lui Dumnezeu pentru toate. În timpul zilei şi în clipe de răgaz, ieşea în gura peşterii, la lumină, unde scria versuri religioase şi traducea pagini patristice din limba greacă. Mânca o dată în zi, pesmeţi, măsline, smochine şi bea puţină apă, iar noaptea dormea câteva ore, pe o scândură, având o piatră drept perină.

În vara anului 1960, era bolnav şi suferea toate cu multă răbdare. Simţindu-şi sfârşitul aproape, miercuri 4 august, s-a împărtăşit cu Sfintele Taine, iar joi dimineaţa la orele 5 şi-a dat sufletul în mâinile lui Hristos, la vârsta de numai 47 de ani. După trei zile, a fost înmormântat în aceeaşi peşteră de egumenul mănăstirii Sfântul Gheorghe, arhimandritul Amfilohie, iar la 8 august 1980, trupul său a fost aflat întreg, nestricat de vreme, răspândind bună mireasmă, semn că l-a preamărit Dumnezeu şi l-a numărat în ceata sfinţilor, pentru nevoinţa şi sfinţenia vieţii sale de pe pământ. O mare bucurie duhovnicească i-a cuprins pe toţi. La 15 august 1980, acelaşi egumen i-a pregătit raclă sculptată în lemn de chiparos, l-a aşezat în ea, cu mare cinste, şi l-a dus în procesiune, împreună cu câţiva arhierei de la Patriarhia Ortodoxă din Ierusalim şi cu mii de pelerini care au venit la praznicul Adormirii Maicii Domnului, hramul acestei mănăstiri, depunând sfintele moaşte în biserica cu hramul Sfântul ªtefan din incintă, unde se află şi moaştele Sfântului Gheorghe Hozevitul. De atunci, vin zilnic pelerini ortodocşi, şi chiar catolici, ca să se închine la moaştele Cuviosului, cerându-i ajutorul, pe care, toţi cei ce se roagă cu credinţă, îl primesc.

Această strămutare a moaştelor Sfântului Ioan s-a făcut cu binecuvântarea patriarhului Benedict al Ierusalimului. El este cinstit de toţi ortodocşii, dar, mai ales, de cei din România, Grecia, Cipru şi Ţara Sfântă. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, luând în considerare sfinţenia vieţii Cuviosului Ioan Iacob, şi văzând cinstitele sale moaşte, l-a trecut în rândul sfinţilor, la data de 20-21 iunie, 1992, sub numele de „Sfântul Ioan Iacob de la Neamţ”, fixându-i-se zi de prăznuire, 5 august, data mutării lui la cele veşnice. Cu ale lui sfinte rugăciuni, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Sursă: Sfinţii ocrotitori ai Moldovei

Citiţi şi Calinic Episcopul vorbind despre Hozeva, pestera Sf. Ilie, bocancii Sf. Ioan Iacob si scrisoarea patriarhala in care se cerea aprobarea de a aduce in tara moastele Sfantului
http://laurentiudumitru.ro/blog/2008/11/02/calinic-episcopul-vorbind-despre-hozeva-si-sf-ioan-iacob/ (http://www.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Flaurentiudumitru.ro%2Fblog%2F 2008%2F11%2F02%2Fcalinic-episcopul-vorbind-despre-hozeva-si-sf-ioan-iacob%2F&h=_AQHWH8Zt&s=1)



https://fbcdn-sphotos-g-a.akamaihd.net/hphotos-ak-prn1/p480x480/544782_377004079089607_1491072202_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=377004079089607&set=a.119635921493092.18113.108802909243060&type=1&relevant_count=1)

47 (https://www.facebook.com/shares/view?id=377004079089607)Îmi place (https://www.facebook.com/athosul#) · · Distribuie (https://www.facebook.com/ajax/sharer/?s=2&appid=2305272732&p%5B0%5D=108802909243060&p%5B1%5D=1073742181&profile_id=108802909243060&share_source_type=unknown)

[Adrian Pop]

https://fbcdn-sphotos-e-a.akamaihd.net/hphotos-ak-frc3/972088_523486684387072_366071867_n.jpg

[Adrian Pop]

MINUNE: Moaştele Sfântului Ioan Iacob Românul de la Hozeva - Poze + Fericirile glasul 5
http://www.youtube.com/watch?v=Ks9xsajbf2Y

[Adrian Pop]

Pe urmele Sfântului Cuvios Ioan Iacob Hozevitul („Dor de pustie, dor de cer")
http://www.youtube.com/watch?v=VxOD3taq5Ls

[Adrian Pop]

Romania adevarata - Parintele duhovnic Ioan Iacobhttp://www.youtube.com/watch?v=cX4vvav75ag

[Adrian Pop]

Pilde in versuri-Himera omului modern Sf.Ioan Iacob Hosevitul

http://www.youtube.com/watch?v=gkRc5ZMR6hU


HIMERA OMULUI MODERN

[Adrian Pop]

Sfantul Ioan Iacob Hozevitul Israel 2010http://www.youtube.com/watch?v=7fbHk-fyW1k

[Adrian Pop]

Preotul betiv-Poezie ortodoxa-Sf.Ioan Iacob Hosevitulhttp://www.youtube.com/watch?v=Pd3eLN4khDg

[Adrian Pop]

Acatistul Sfantului Ioan Iacob Hozevitul audio foto 5 august
http://www.youtube.com/watch?v=pquXiH3Y_bs

[Adrian Pop]

Mărturia unei pustnice ce trăieşte nevăzut în munţii Neamţului despre cei ce plâng şi se roagă pentru lume http://sihastria.mmb.ro/foto/sihla.jpg8.01.2001
În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh![1] (http://www.familiaortodoxa.ro/2012/10/15/marturia-unei-pustnice-ce-traieste-nevazut-in-muntii-neamtului-despre-cei-ce-plang-si-se-roaga-pentru-lume/#_ftn1)
Îmi cer iertare, Preacuvioase Părinte Ioanichie[2] (http://www.familiaortodoxa.ro/2012/10/15/marturia-unei-pustnice-ce-traieste-nevazut-in-muntii-neamtului-despre-cei-ce-plang-si-se-roaga-pentru-lume/#_ftn2), că aşa târziu v-am trimis aceste rânduri. Mărturisesc că eu am scris pe hârtie întâmplarea întâlnirii mele cu monahia Teodora, aşa cum m-aţi sfătuit când eram sub mantie, chiar în acele zile cât am stat la Sihăstria, după călugărie, căci m-am gândit să nu mai uit din acea întâlnire anumite vorbe sau cuvinte.
Deoarece am scris repede şi grăbit, şi fiind presat de timp, inevitabil am scris şi mai urât şi greu de înţeles, aşa că m-am gândit să scriu mai clar şi mai citeţ şi să vă trimit scrisoarea. Dar, pe de o parte, din lâncezeală şi, pe de altă parte, din lipsa de timp a unui program încărcat, am tot amânat. Iată însă că în această seară, după ce am venit de la înmormântarea Părintelui Ieroschimonah Onufrie, pe care l-am cunoscut personal, mişcat profund de această viaţă înşelătoare şi pătruns de această tainică filosofie a morţii, pentru cei împăcaţi cu Dumnezeu şi cu aproapele – bucurie, iar pentru cei roşi de viermele conştiinţei şi neîmpăcaţi cu cei din jur – groază şi cutremur; cuprins deci de aceste sentimente, ignorând oboseala şi celelalte neputinţe ale mele, m-am hotărât să vă scriu cele ce urmează:
În seara zilei de 14 august 1999, fiind paracliser la biserică, am văzut în jurul orelor 17 o maică ce prin îmbrăcăminte părea o oarecare monahie de chinovie şi nu dădea de bănuit că este o pustnică. Ceea ce mi-a atras atenţia a fost faptul că era cu totul absorbită de o altă lume şi plângea domol şi liniştit, rugându-se cu un şirag de metanii, retrasă lângă un colţ al bisericii. Deoarece toţi părinţii erau la masă, înainte de privegherea Adormirii Maicii Domnului, eu am fost singurul care am văzut-o, fiind încă la biserică. Invitând-o la masă, m-a refuzat delicat, în sensul că nu mi-a mai permis să-i fac o a doua invitaţie, spunându-mi: Părinte, nu mănânc deoarece eu ticăloasa, nimic lucrând, nici nu trebuie să mănânc; la care cuvinte am renunţat şi am plecat la ale mele treburi, în biserică.
Trebuie să menţionez starea de permanentă umilinţă şi plângere în care se afla chiar şi când vorbea cu mine, neputând a se stăpâni. În timp ce aprindeam candelele în biserică, s-a apropiat cu sfială de locul unde eram şi m-a rugat, zicându-mi: Părinte, v-aş ruga ceva, că eu sunt străină şi aici nu cunosc pe nimeni, aşa că am îndrăznit la Sfinţia Voastră. Iar eu am răspuns: Dacă îmi stă în putinţă, v-aş ajuta. Şi întrebând-o de la ce mănăstire este, mi-a zis că de la mănăstirea Pasărea (Bucureşti). Părinte, eu am fost trimisă de ascultare de duhovnicul meu să trimit un plic la poştă, însă n-am prin cine să-l trimit. Şi la sugestia mea de a-l pune singură la poştă atunci când se întoarce, de-abia atunci, silită de împrejurări, mi-a zis că nu poate, căci stă undeva în pădure. Când am auzit aceasta, m-am uitat la ea cu neîncredere, gândind în sinea mea că o fi o „pustnică de ogradă”, cum se zice celor ce stau de capul lor în pustie, fără binecuvântare, şi au rânduiala de sine neîntemeiată pe învăţăturile Sfinţilor Părinţi şi care sunt într-o amăgire de sine. Dar Dumnezeu avea să-mi arate că eu aveam de fapt în faţa ochilor o cuvioasă „de care toată lumea nu este vrednică”, după cuvântul Sfântului Apostol Pavel, pe care eu, prostul şi trufaşul, o dispreţuisem la prima vedere.
Am întrebat-o dacă nu se teme de fiare, la care ea mi-a răspuns:
Părinte, eu de mică am fost obişnuită cu pădurea, cu muntele şi singurătatea, căci satul unde am copilărit era situat în astfel de locuri şi nu mă tem de animale, ci mai mult de oameni. La care am început să-i spun de pericolul înşelării zugrăvit în Filocalie şi mai ales la Sfântul Ignatie Briancianinov, la care mi-a răspuns, suspinând:
Părinte, vai de noi, că nu ştim ce ne aşteaptă în ceasul morţii, ce chinuri suferă cei ce nu s-au pocăit!
După aceea am întrebat-o de scrisoare şi mi-a spus că vrea să o trimită la Pasărea, la maica la care a fost uceniţă, pe nume Timoteia, urmând ca aceasta să-i trimită un colet pe adresa mea. Iar această maică ce se numea Teodora (ca rasoforă o chema Elisabeta) urma să revină pe data de 14 octombrie sau 8 noiembrie să ia coletul de la mine. Dar nici până în ziua de astăzi n-a mai venit şi nici colet sau răspuns n-am primit de la maica Timoteia din Pasărea.
După aceasta i-am răspuns (intenţionat făcând aceasta, căci începusem să-mi dau seama că este o persoană care ascunde taine mari) să-mi dea plicul după priveghere, nădăjduind să-mi spună mai multe lucruri despre pustie.
A început privegherea, iar ea a stat într-un colţ întunecat în pridvor. După Slujbă, am aşteptat să plece toţi părinţii la chilii, după care am început s-o întreb mai multe lucruri, la care mi-a spus că a stat mai întâi în munţii Rarăului, dar era o zonă foarte rece şi aspră, iar pustnici foarte puţini, iar de câtva timp stă în munţii Neamţului, unde clima este mai blândă iar pustnicii mai mulţi, iar din locul unde stă ea cea mai aproape mănăstire e Sihla şi i-a luat cinci ore de mers până aici.
M-a întrebat de numele meu ca să mă pomenească, la care i-am răspuns să pomenească pe Părintele Pahomie[3] (http://www.familiaortodoxa.ro/2012/10/15/marturia-unei-pustnice-ce-traieste-nevazut-in-muntii-neamtului-despre-cei-ce-plang-si-se-roaga-pentru-lume/#_ftn3) cu obştea, căci intru şi eu acolo. Iar ea mi-a zis:
Părinte, acolo, în acea zonă unde stau, sunt mai mulţi Părinţi şi doar două maici de care m-am folosit numai privindu-le, fără să mai vorbesc cu ele, deşi ei petrec în eremitism total, neieşind nici măcar la mănăstiri pentru Spovedanie (căci au duhovnici acolo) sau pentru a agonisi cele de nevoie; ei pomenesc la rugăciuni pe Părintele Pahomie cu obştea, precum şi pe Părintele Victorin[4] (http://www.familiaortodoxa.ro/2012/10/15/marturia-unei-pustnice-ce-traieste-nevazut-in-muntii-neamtului-despre-cei-ce-plang-si-se-roaga-pentru-lume/#_ftn4) cu soborul, de aceea v-am întrebat de numele personal. Aceşti Părinţi se întâlnesc noaptea de câteva ori pe an la Peştera Sfintei Teodora şi se roagă împreună. După care am întrebat-o: Dacă ar vrea cineva să vină să trăiască acolo, ar fi primit lângă acei Părinţi? La care mi-a răspuns: Eu, când m-am dus prima oară, am trăit singură câţiva ani şi chinuindu-mă, fără să ştiu că mai există cineva împrejur; de abia într-un târziu am aflat de ei, fără să vreau, deci nu se pune problema dacă primesc pe cineva, ci poţi umbla toată pădurea fără să dai de ei, dacă Dumnezeu nu-i descoperă. După aceea mi-a spus cum a dat de un schimnic adormit întru Domnul, într-un bordei de mult timp, neputrezit, răspândind bună-mireasmă. Apoi mi-a povestit despre un Părinte care a avut o vedenie despre Părintele Paisie Olaru şi despre slava de care s-a învrednicit de la Domnul. Dar nu-mi aduc aminte exact ce mi-a spus.
În sfârşit, am luat plicul, iar ea a plecat spre peştera Sfintei Teodora, spunându-mi că va sta la peşteră, iar dimineaţa va pleca. M-am dus la chilie şi, pe când îmi făceam rugăciunile de seară, mi-a venit un gând insistent, zicându-mi: Nu cumva a fost un demon venit în chip de maică să te înşele, scoţându-te din obşte înainte de vreme la pustie? (căci atunci aveam dorinţa puternică de a merge la pustie, iar această întâmplare era un argument puternic, motivând plecarea). Du-te la peşteră şi te încredinţează. M-am luptat cu acest gând, dar până la urmă m-am dus. Era ora 1 noaptea. Vă mărturisesc cu lacrimi în ochi că am stat un sfert de oră în gura peşterii fără să pot rosti un cuvânt, deşi voiam, dar de-abia deschideam gura, parcă eram paralizat. Ea nu m-a simţit, căci am mers uşor, iar afară bătea vântul puternic, vrând parcă a spune de viforul ispitelor sălbatice pe care le îndură pustnicii, de te înfiorezi numai gândindu-te. Ea era într-un colţ al peşterii şi plângea, iar printre lacrimi spunea numai atât: Sfântă Teodora, ajută-mă, nu mă lăsa! Voiam să o chem pe nume, dar nu puteam. O putere nevăzută mă ţinea pe loc. Am trăit clipe de o mare intensitate şi atunci mi-am dat seama de ce nu pierde Dumnezeu lumea, fiindcă încă mai are plăcuţi „care nu şi-au plecat genunchii lui Baal”.
După un timp, am putut să o chem pe nume şi i-am spus să stea în faţa icoanei Sfintei Teodora, cerându-i să zică: Doamne Iisuse Hristoase, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale, cu puterea cinstitei şi de viaţă făcătoarei Crucii Tale, cu rugăciunile Sfintei Teodora şi cu ale tuturor Sfinţilor Tăi, miluieşte-mă şi mă mântuieşte pe mine, păcătoasa. Amin. Să-şi facă cruce şi să sărute icoana Sfintei Teodora. Toate acestea le-a făcut cu multă evlavie şi umilinţă, încredinţându-mă din mărturiile Sfinţilor Părinţi că nu este demon (de fapt, mai târziu mi-am dat seama că de la Dumnezeu a fost acest gând, ca să-şi descopere din tainele Sale prin plăcuţii Săi).
Deci, după ce a făcut ce i-am cerut, mi-a făcut o dezvăluire înfricoşată, spunându-mi: Părinte, eu ticăloasa am trăit în Mănăstirea Pasărea vreo 10 ani şi am fost trimisă de ascultare la Locurile Sfinte ca paraclisieră la o biserică românească. De când am intrat în mănăstire, am citit şi am râvnit Vieţile Sfinţilor, dar nu le-am urmat şi în fapte, ci mi-am petrecut viaţa în lenevire şi nepăsare. Acolo m-am îmbolnăvit de moarte şi mult am pătimit în acea suferinţă cumplită prin spitale. Dar într-o zi a venit o maică la mine la spital şi mi-a spus: „Roagă-te, soră Elisabeta, la Sfântul Ioan Iacob de la Neamţ, Hozevitul, că şi el a fost chinuit tot de aceeaşi boală şi tot în acest spital a pătimit”. După ce a plecat, eu am început să mă rog la Sfântul Ioan să mă tămăduiască, fiindcă nu mai puteam răbda. Şi mi s-a întâmplat un lucru înfricoşător (zicând aceste cuvinte, a izbucnit în plâns): am murit; pur şi simplu mi-am văzut sufletul uşor ca un fulg plutind în aer, iar trupul zăcând pe patul spitalului, hâd şi scârnav. S-a oprit apoi puţin, fiind inundată de lacrimile ce-i curgeau şiroaie şi a spus: Părinte, fac această mărturisire fraţilor mei în Hristos care doresc mântuirea, ca să ştie ce ne aşteaptă pe fiecare din noi la moarte. Şi a continuat, zicând: După ce am murit, au venit demonii şi m-au luat cu ei în iad – şi ce am văzut acolo şi ce am simţit este greu de exprimat în cuvinte şi necuprins de mintea omenească. De deznădejdea ce m-a cuprins, am început să urlu de durere şi mă rugam Maicii Domnului şi Sfântului Ioan Iacob să mă scoată din acea muncire înfricoşată. Vai, părinte, pentru o dulceaţă trecătoare a păcatului şi dezmierdare înşelătoare, ne facem singuri pricinuitori de pierzare, neştiind ce ne aşteaptă! Acolo, Părinte, am văzut arhierei, preoţi, arhimandriţi, stareţi şi călugări din neamul nostru, care se munceau mai mult decât toţi, ca unii ce au ştiut voia şi poruncile lui Hristos, dar nu le-au împlinit. După un timp, a apărut Maica Domnului cu Sfântul Ioan Iacob, cu multă slavă şi lumină, şi m-au scos din acele chinuri, spunând către demoni: „De ce aţi răpit acest suflet fără să fie judecat?” Imediat Maica Domnului a dispărut şi am rămas singură cu Sfântul Ioan, într-o câmpie întinsă şi înverzită. Sfântul Ioan m-a dus să vizitez locaşurile drepţilor şi, mergând, am văzut multe frumuseţi de nedescris şi de neînchipuit ale Raiului. Şi, zicând aceste cuvinte, începuse a iradia faţa ei de o bucurie străină de această lume, dar ea imediat şi-a strunit mintea, având o trezvie ascuţită, prihănindu-se pe sine şi zicând: Ticăloasa asta, în loc să cugete la chinurile ce o aşteaptă pentru răutăţile săvârşite, ca una ce a mâniat pe Dumnezeu mai mult decât toţi, visează la Rai! Şi a izbucnit iarăşi în plâns. Şi atunci mi-am adus aminte de cuvântul Părintelui Cleopa despre paza minţii şi de cuvântul Avvei Visarion: „Dacă eşti în pace şi linişte, atunci mai mult smereşte-te, ca nu cumva bucurie străină să intre în sufletul tău şi, lăudându-ne, să fim daţi la război”. Iar ea a continuat: Ajungând la porţile Împărăţiei Cerurilor, s-a auzit un glas ca de tunet: „Alung-o pe aceasta de aici, căci nimic necurat nu va intra în Împărăţia Cerurilor”. Atunci Sfântul Ioan m-a întors înapoi lângă trupul meu şi mi-a zis: „Suflete, să ştii că Dumnezeu ţi-a mai dăruit ani de viaţă ca tu să te pocăieşti, căci în viaţa ta ai râvnit sfinţilor, dar nu le-ai urmat şi în fapte, ci ai petrecut în lenevire; ia deci aminte la restul zilelor tale cum petreci”. Şi, zicându-mi aceste cuvinte, s-a făcut nevăzut, iar eu am început să intru înapoi în trupul meu. Dar atâta scârbă mi s-a făcut, încât preferam să intru în toate necurăţiile lumii decât în trupul meu. Deci, când am intrat, doctorii s-au mirat că mă văzuseră moartă şi înviasem, iar boala de care sufeream dispăruse complet. Însă, din pricina chinurilor pe care le-am trăit în iad, mă comportam ciudat şi după un timp toţi m-au luat de nebună, aşa încât nici duhovnicul meu nu mă înţelegea, crezând că am luat-o razna din pricina bolii suferite. Bineînţeles că nici nu m-au mai ţinut la Ierusalim, căci nu mai eram bună de treabă, şi m-au trimis în ţară. Ajunsă aici, nu m-am mai întors la Pasărea, deoarece nu mai puteam trăi într-o comunitate, fiind marcată profund de experienţa trăită. Iar atunci când îmi amintesc acele chinuri, le retrăiesc pierzându-mi orice simţire exterioară[5] (http://www.familiaortodoxa.ro/2012/10/15/marturia-unei-pustnice-ce-traieste-nevazut-in-muntii-neamtului-despre-cei-ce-plang-si-se-roaga-pentru-lume/#_ftn5), de multe ori durând o zi sau chiar o săptămână această stare, iar cine m-ar vedea s-ar înfricoşa că nu mai mişc deloc, ci doar ţip şi mă vaiet ca o persoană care doarme şi visează ceva urât şi înfricoşat.
Aici, Preacuvioase Părinte Ioanichie, aş vrea să vă fac o paranteză, aducându-mi aminte de cuvintele acelui pustnic aghiorit cu care a discutat ÎPS Hierotheos de Nafpaktos, discuţie relatată pe larg în cartea „O noapte în pustia Sfântului Munte”, iar acel pustnic spunea: trebuie ca un monah să se gândească la iad nu ca la ceva abstract, ci ca la un lucru concret, să participe cu toată inima la chinurile iadului, să se simtă pe el însuşi că este osândit; preluând cuvintele Sfântului Siluan: Ţine-ţi mintea în iad şi nu deznădăjdui. Şi încă un aspect al experienţei acestei maici îl voi relata la sfârşitul scrisorii în anexă, pentru a nu face greoaie istorisirea. Iar ea a continuat: Părinte, nu vă puteţi da seama ce răutate au diavolii asupra neamului omenesc şi de câte ori nu m-au bătut şi chinuit, dar m-a salvat harul dumnezeiesc, mai ales că eu port la brâu cingătoarea Sfântului Ioan Iacob. Locul unde stau este foarte sălbatic şi înfricoşător, unde n-a călcat picior de om vreodată şi am pătimit multe. Am fost atacată de urs, de lup, dar m-a scăpat Bunul Dumnezeu. De multe ori se adunau demonii să mă bată, dar îi ardea Harul dumnezeiesc primit de Sfântul Ioan Iacob şi revărsat peste lucrurile şi locurile pe unde a umblat. Şi atunci strigau turbaţi: „Nu ne putem apropia de blestemata aceasta, căci este încinsă cu farmece” – aşa numeau ei cingătoarea Sfântului Ioan pe care o am de la o maică bătrână de la Ierusalim, care, la rândul ei, o avea de la Părintele Ioanichie Pârâială, ucenicul Sfântului Ioan. Zicând aceasta, am rămas uimit de această mărturisire şi am început să o întreb câte ceva despre rugăciune, dar ea, ca o smerită cugetătoare, nu s-a grăbit să-mi dea sfaturi şi să facă pe povăţuitoarea (caracteristic celor căzuţi în părere de sine şi în înşelare), ci m-a trimis la „Sbornicul” ca să citesc. Apoi, întrebând-o iarăşi o problemă care mă frământa, mi-a zis cu smerenie: Părinte, dar duhovnicul ce v-a spus? I-aţi cerut sfat? La care i-am răspuns că da, dar să-mi spună şi părerea ei, la care mi-a răspuns: Apoi, dacă duhovnicul v-a sfătuit, Dumnezeu Însuşi l-a insuflat; cine sunt eu, păcătoasa, să-mi pun cuvântul meu deasupra unui duhovnic?
După aceasta, eu am plecat, lăsând-o la peşteră, căci se lumina de ziuă, în nădejdea că o voi revedea peste câteva luni, când urma să-şi ia coletul de la mine. Dar, după cum v-am spus mai sus, nici colet n-am mai primit şi nici pe acea pustnică nu am mai întâlnit-o până în ziua de astăzi. Nişte taine ce numai Dumnezeu le ştie.
În încheiere, aş vrea să mai scriu câteva lucruri. Am citit odată, în cartea Mitropolitului Hierotheos de Nafpaktos „Viaţa după moarte”, nişte lucruri foarte importante, oprindu-mă numai asupra unui aspect care tratează morţile clinice, citând cartea unui doctor protestant american ce dă multe mărturii de morţi clinice cu revenire la viaţă a unor pacienţi trataţi de el. Acest mitropolit combate acea carte folosind scrierile Sfinţilor Părinţi şi ale unor părinţi contemporani precum Ieromonahul Serafim Rose, care demonstrează că majoritatea cazurilor de morţi clinice sunt rodul înşelărilor demonice şi al halucinaţiilor unor minţi bolnave. Dar spune ÎPS Hierotheos că sunt şi unele cazuri adevărate, de la Dumnezeu, cum a fost cu Ostaşul Taxiot, cu Egumenul Cosma, cu Cuviosul Areta de la Pecerska şi altele care sunt scrise în Vieţile Sfinţilor. Dar o condiţie şi un indiciu că acestea sunt de la Dumnezeu o reprezintă felul în care persoanele respective îşi trăiesc restul zilelor. Dacă ele îşi petrec restul zilelor în adâncă pocăinţă şi profund schimbate, atunci de la Dumnezeu a fost, spre mântuire; şi dă un exemplu cu Mitropolitul Calinic al Edessei, duhovnicul său, care a trăit o astfel de experienţă de dincolo de moarte, dar când şi-a revenit plângea mereu şi spunea: Aş vrea să mă întorc la Scaunul Mitropolitan şi să spun numai atât: „Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosului!” Pe când în cazurile de înşelare enumerate de doctorul american, toţi care au avut aceste halucinaţii şi-au continuat firul vieţii în nepăsare şi în nepocăinţă, reluându-şi viaţa păcătoasă de mai înainte, fără vreo schimbare bruscă spre mântuire. Am adăugat aceste rânduri încercând a trasa o paralelă cu experienţa autentică a acestei pustnice, care a avut o astfel de moarte clinică, chemând-o Dumnezeu la pocăinţă şi sfinţenie.
ANEXĂ
După un an de la această întâlnire, am avut o discuţie cu monahul Firmilian, de metanie din Sihăstria, care actualmente este plecat la pustie, şi am aflat încă un amănunt despre maica Teodora. El mi-a relatat că, pe când era paznic de noapte, a fost cazat la Sihăstria cu încă o femeie, care ajuta în acea noapte la bucătărie. Iar ea a venit speriată la Părintele Firmilian şi i-a spus că maica Teodora, în timp ce dormea, a început a vorbi în somn, înfricoşată parcă de un vis urât; i-a zis Părintelui că pare a fi epileptică. Stând un timp lângă patul ei, au observat că ea este în cu totul altă lume şi trăieşte o adevărată tragedie, dar în acelaşi timp se ruga la Maica Domnului şi la Sfântul Ioan Iacob. Chiar acea femeie a spus: Părinte, dar parcă nu-i epileptică, fiindcă aceştia nu se roagă aşa cum face ea. Şi îmi zicea Părintele Firmilian că a stat în această stare nemişcată o zi şi o noapte, fără să-şi revină deloc în acest timp; şi l-a chemat şi pe Părintele Dometian, care a văzut şi el acelaşi lucru.
_____________________________________ [1] (http://www.familiaortodoxa.ro/2012/10/15/marturia-unei-pustnice-ce-traieste-nevazut-in-muntii-neamtului-despre-cei-ce-plang-si-se-roaga-pentru-lume/#_ftnref1)  Această scrisoare a fost găsită în chilia unui monah de la Schitul Sihla – Neamţ, după plecarea acestuia în Sfântul Munte.

[2] (http://www.familiaortodoxa.ro/2012/10/15/marturia-unei-pustnice-ce-traieste-nevazut-in-muntii-neamtului-despre-cei-ce-plang-si-se-roaga-pentru-lume/#_ftnref2)  Din scrisoare reiese că ar fi vorba de Părintele Ioanichie Bălan.


[3] (http://www.familiaortodoxa.ro/2012/10/15/marturia-unei-pustnice-ce-traieste-nevazut-in-muntii-neamtului-despre-cei-ce-plang-si-se-roaga-pentru-lume/#_ftnref3)  Egumenul de atunci al Schitului Sihla.

[4] (http://www.familiaortodoxa.ro/2012/10/15/marturia-unei-pustnice-ce-traieste-nevazut-in-muntii-neamtului-despre-cei-ce-plang-si-se-roaga-pentru-lume/#_ftnref4)  Stareţul Mănăstirii Sihăstria.

[5] (http://www.familiaortodoxa.ro/2012/10/15/marturia-unei-pustnice-ce-traieste-nevazut-in-muntii-neamtului-despre-cei-ce-plang-si-se-roaga-pentru-lume/#_ftnref5)   „Un alt oarecare, locuind aici, în aşa zisa Thola, din pricina acestui gând al morţii, îşi ieşea de multe ori din sine. Şi aflat de fraţi de parcă era leşinat sau cuprins de epilepsie, era dus de ei aproape fără suflare” (Sfântul Ioan Scărarul, Scara, Cuvântul VI, Despre pomenirea morţii).

[Adrian Pop]

Atudori Mihai (https://www.facebook.com/profile.php?id=100002499590281)
http://www.familiaortodoxa.ro/2012/10/15/marturia-unei-pustnice-ce-traieste-nevazut-in-muntii-neamtului-despre-cei-ce-plang-si-se-roaga-pentru-lume/
https://fbexternal-a.akamaihd.net/safe_image.php?d=AQD3MrezN_gk3D5R&w=154&h=154&url=http%3A%2F%2Fsihastria.mmb.ro%2Ffoto%2Fsihla.j pg&cfs=1


(http://www.familiaortodoxa.ro/2012/10/15/marturia-unei-pustnice-ce-traieste-nevazut-in-muntii-neamtului-despre-cei-ce-plang-si-se-roaga-pentru-lume/)Mărturia unei pustnice ce trăieşte nevăzut în munţii Neamţului despre cei ce plâng şi se roagă...
familiaortodoxa.ro
Mărturia unei pustnice ce trăieşte nevăzut în munţii Neamţului despre cei ce plâng şi se roagă pentru lume8.01.2001În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh![1]Îmi cer iertare, Preacuvioase Părinte Ioanichie[2], că aşa târziu v-am trimis aceste rânduri. Mărturisesc că eu am scris pe hârtie…

(http://www.familiaortodoxa.ro/2012/10/15/marturia-unei-pustnice-ce-traieste-nevazut-in-muntii-neamtului-despre-cei-ce-plang-si-se-roaga-pentru-lume/)


Îmi place (https://www.facebook.com/#) · · Distribuie (https://www.facebook.com/ajax/sharer/?s=99&appid=2309869772&p%5B0%5D=100002499590281&p%5B1%5D=533286223431359&share_source_type=unknown) · acum 3 ore ·

[Adrian Pop]

Marius-Iulian Grec (https://www.facebook.com/mariusiulian.grec) a distribuit o fotografie (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=603899586312575&set=a.155249294510942.25858.155049277864277&type=1) postată de Lumina Faptelor Bune (https://www.facebook.com/pages/Lumina-Faptelor-Bune/155049277864277).

https://fbcdn-sphotos-d-a.akamaihd.net/hphotos-ak-prn2/p280x280/1470405_603899586312575_1883521538_n.jpg

(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=603899586312575&set=a.155249294510942.25858.155049277864277&type=1)
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=603899586312575&set=a.155249294510942.25858.155049277864277&type=1)

"Un dram de viață cât mai este în lumea asta să trăiești, Jertfește-l numai pentru suflet Și lasă grijile lumești". Sfantul Ioan Iacob Hozevitul 1913 - 1960

[Adrian Pop]

https://fbcdn-sphotos-f-a.akamaihd.net/hphotos-ak-prn2/t1/1625676_459365014189383_697883026_n.jpg

[Adrian Pop]

Melania Apostol (https://www.facebook.com/melania.apostol1) a distribuit o fotografie (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1396807947263751&set=a.1396807890597090.1073742353.100008036763810&type=1) postată de Celina Strungaru (https://www.facebook.com/celina.strungaru).




Sfantul Ioan Iacob

https://fbcdn-sphotos-f-a.akamaihd.net/hphotos-ak-ash3/t1.0-9/p417x417/1504001_1396807947263751_1977235446607483417_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1396807947263751&set=a.1396807890597090.1073742353.100008036763810&type=1)

[Adrian Pop]

Melania Apostol (https://www.facebook.com/melania.apostol1) a distribuit o fotografie (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1396769650600914&set=a.1396769630600916.1073742340.100008036763810&type=1) postată de Celina Strungaru (https://www.facebook.com/celina.strungaru).
Ieri la 21:16 ·

Pestera Sfantului Ioan Iacob

https://fbcdn-sphotos-b-a.akamaihd.net/hphotos-ak-prn2/v/t1.0-9/q74/s480x480/1976976_1396769650600914_4803057289387480035_n.jpg ?oh=8e7b8257579a4f8fbd77d4d4e71e0226&oe=53C5798B&__gda__=1405345397_6baf150bac603b7c10d161de65f0dad d
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1396769650600914&set=a.1396769630600916.1073742340.100008036763810&type=1)






Îmi place (https://www.facebook.com/#) · · Distribuie (https://www.facebook.com/ajax/sharer/?s=2&appid=2305272732&p%5B0%5D=100008036763810&p%5B1%5D=1073742353&share_source_type=unknown)

[Adrian Pop]

Violeta Vio (https://www.facebook.com/violetalica) a adăugat fotografii noi (8).

15 ore ·

O, om, ce mari răspunderi ai ...
( Sf .Ioan Iacob Hozevitu )
O, om, ce mari răspunderi ai
De tot ce faci pe lume,
De tot ce spui, în scris sau grai
De pilda ce la alţii dai,
Căci ea, mereu, spre iad sau rai
Pe mulţi o să îndrume.
Ce grijă trebuie să pui
În viaţa ta în toată,
Căci gândul care-l scrii sau spui
S-a dus… în veci nu-l mai aduni
Şi vei culege roada lui
Ori viu, ori mort, odată.
Ai spus o vorbă, vorba ta,
Mergând din gură-n gură,
Va-nveseli sau va-ntrista,
Va curăţi sau va-ntina,
Rodind sămânţa pusă-n ea
De dragoste sau ură.
Scrii un cuvânt… cuvântul scris
E-un leac sau o otravă,
Tu vei muri, dar tot ce-ai scris
Rămâne-n urmă drum deschis
Spre moarte sau spre paradis,
Spre-ocară sau spre slavă.
Ai spus un cântec, versul său
Rămâne după tine
Îndemn spre bine sau spre rău,
Spre curăţie sau desfrâu,
Lăsând în inimi rodul său
De har sau de ruşine.
Arăţi o cale, calea ta
În urma ta nu piere,
E calea bună sau e rea,
Va prăbuşi sau va-nălţa,
Vor merge suflete pe ea
Spre cer sau spre durere.
Trăieşti o viaţă… viaţa ta
E una, numai una,
Oricum ar fi, tu nu uita
Cum ţi-o trăieşti vei câştiga
Ori fericire pe vecie,
Ori chin pe totdeauna.
O, om! Ce mari răspunderi ai,
Tu vei pleca din lume,
Dar ce ai spus, prin scris sau grai
Sau laşi prin pilda care-o dai
Pe mulţi, pe mulţi, spre iad sau rai
Mereu o să-i îndrume.

Deci nu uita!…Fii credincios
Cu grijă şi cu teamă
Să laşi în urmă luminos,
Un semn, un gând, un drum frumos,
Căci pentru toate, neîndoios,
Odată vei da seama.



https://scontent-a.xx.fbcdn.net/hphotos-prn2/t1.0-9/q74/s480x480/10308567_598311420264518_5662218703107193081_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=598311420264518&set=pcb.598315550264105&type=1)
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=598311420264518&set=pcb.598315550264105&type=1)https://scontent-b.xx.fbcdn.net/hphotos-prn2/t1.0-9/p350x350/10259909_598313583597635_988954273499563000_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=598313583597635&set=pcb.598315550264105&type=1)
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=598313583597635&set=pcb.598315550264105&type=1)https://fbcdn-sphotos-c-a.akamaihd.net/hphotos-ak-prn2/t1.0-9/p240x240/10342837_598312480264412_3291842221593717173_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=598312480264412&set=pcb.598315550264105&type=1)
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=598312480264412&set=pcb.598315550264105&type=1)https://scontent-b.xx.fbcdn.net/hphotos-prn2/t1.0-9/p235x350/1375094_598312473597746_4849958629483363213_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=598312473597746&set=pcb.598315550264105&type=1)
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=598312473597746&set=pcb.598315550264105&type=1)https://fbcdn-sphotos-a-a.akamaihd.net/hphotos-ak-frc1/t1.0-9/s370x247/10247383_598312486931078_4901125114128949685_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=598312486931078&set=pcb.598315550264105&type=1)
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=598312486931078&set=pcb.598315550264105&type=1)



Îmi place (https://www.facebook.com/#) ·

[Adrian Pop]

Ciugudean Mircea (https://www.facebook.com/ciugudean.mircea?fref=nf)




O, OM!
Sfantul Ioan Iacob de la Neamt -


O, om, ce mari raspunderi ai
De tot ce faci pe lume,
De tot ce spui, in scris sau grai
De pilda ce la altii dai,
Caci ea, mereu, spre iad sau rai
Pe multi o sa indrume.
Ce grija trebuie sa pui
In viata ta in toata,
Caci gandul care-l scrii sau spui
S-a dus… in veci nu-l mai aduni
Si vei culege roada lui
Ori viu, ori mort, odata.
Ai spus o vorba, vorba ta,
Mergand din gura-n gura,
Va-nveseli sau va-ntrista,
Va curati sau va-ntina,
Rodind samanta pusa-n ea
De dragoste sau ura.
Scrii un cuvant… cuvantul scris
E-un leac sau o otrava,
Tu vei muri, dar tot ce-ai scris
Ramane-n urma drum deschis
Spre moarte sau spre paradis,
Spre-ocara sau spre slava.
Ai spus un cantec, versul sau
Ramane dupa tine
Indemn spre bine sau spre rau,
Spre curatie sau desfrau,
Lasand in inimi rodul sau
De har sau de rusine.
Arati o cale, calea ta
In urma ta nu piere,
E calea buna sau e rea,
Va prabusi sau va-nalta,
Vor merge suflete pe ea
Spre cer sau spre durere.
Traiesti o viata… viata ta
E una, numai una,
Oricum ar fi, tu nu uita
Cum ti-o traiesti vei castiga
Ori fericire pe vecie,
Ori chin pe totdeauna.
O, om! Ce mari raspunderi ai,
Tu vei pleca din lume,
Dar ce ai spus, prin scris sau grai
Sau lasi prin pilda care-o dai
Pe multi, pe multi, spre iad sau rai
Mereu o sa-i indrume.
Deci nu uita!…Fii credincios
Cu grija si cu teama
Sa lasi in urma luminos,
Un semn, un gand, un drum frumos,
Caci pentru toate, neindoios,
Odata vei da seama.

[Adrian Pop]

https://fbcdn-sphotos-h-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xfp1/t1.0-9/10270798_535152396610644_8364985834559592161_n.jpg

[Adrian Pop]

Violeta Vio (https://www.facebook.com/violetalica) a adăugat fotografii noi (6).
2 ore ·

Sf.Ioan Iacob Hozevitul ! ( 5 august )
†††
Slove pe mormant
Iubite fratioare
Opresti-te din cale
Cand esti pe aici trecand
Si cauta cu jale
La bietul meu mormant.
Eu nu mai am acuma
Nici voce nici cuvant
Dar tu citeste numa
Ce-am scris eu oarecand.
Citeste, lacrameaza
Si roaga-te in gand,
Ca mult se usureaza
Tarana pe mormant.
Aceasta rugaminte
Sa n-o dispretuiesti,
Ci adu-si des aminte
De mine cat traiesti!
Adanca-i taina mortii!
Ah cate am de spus!
Te vad in fata portii
Dar sunt oprit de sus
Grabesti-te parinte
Grabesti-te la drum;
De suflet ia aminte
Ca vii la rand acum!
Iara tu, Iordane Sfinte,
Cand iesi din drumul tau,
Sa dai pe la morminte
Scaldandu-rni trupul meu!
Si cand te-ntorci la vale
Asterne pe mormant
Nisipul tau cel moale
Sa-mi fie ca vesmant.
In locul tamaierii
Deasupra va sluji
Mirosul primaverii
Cand iarba va-nflori!
De vii candva navalnic,
Sa nu-mi darami mormantul
Ci treci cu murmur jalnic
Udand incet pamantul!
( Sf.Ioan Iacob Hozevitu )
( viata )
http://acvila30.ro/5-august-sf-ioan-iacob-de-la-neamt-viata-slujba-acatistul-scrieri/#more-30011 (http://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Facvila30.ro%2F5-august-sf-ioan-iacob-de-la-neamt-viata-slujba-acatistul-scrieri%2F%23more-30011&h=kAQFoL2t8&enc=AZNzw8QZXQWgMzA7S9FTZq-rqsl_4BBd3w1fEvGQH8IKgnCd8qda1jpdZvQzXvcnrH_3onX-denqDFn88mUP6wc4y3i96ViFeU6kFWDASHUha6OnGpfisd2Izr WfORScqbUB0PlGkMon6sQEYVLf4rG13AroQ8919kcyeV9nef7M ow&s=1)



https://scontent-b-fra.xx.fbcdn.net/hphotos-xpa1/t1.0-9/p370x247/10405425_648272981935028_5034555708345022812_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=648272981935028&set=pcb.648283871933939&type=1)https://fbcdn-sphotos-b-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xap1/v/t1.0-9/10574162_648269358602057_7893202524385748645_n.jpg ?oh=66482a76171185b4fc8deb3906c0cc5c&oe=5459C02B&__gda__=1413184759_bee37685e98e98fd57c84effe1a2feb a
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=648269358602057&set=pcb.648283871933939&type=1)https://scontent-b-fra.xx.fbcdn.net/hphotos-xap1/t1.0-9/p235x165/10517450_648262228602770_7372037771881309416_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=648262228602770&set=pcb.648283871933939&type=1)https://fbcdn-sphotos-a-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xpa1/v/t1.0-9/p235x165/10511366_648281511934175_7178548220686697409_n.jpg ?oh=3231b3724b73bc3049dc08769cdf3444&oe=543F6DE3&__gda__=1412653573_d76c645dc602c4df6da40eb9259b20c f
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=648281511934175&set=pcb.648283871933939&type=1)https://fbcdn-sphotos-f-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xpf1/t1.0-9/s240x240/1896874_648281525267507_6063076022061711075_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=648281525267507&set=pcb.648283871933939&type=1)


Îmi place (https://www.facebook.com/#)Îmi place (https://www.facebook.com/#) · · Distribuie (https://www.facebook.com/ajax/sharer/?s=22&appid=25554907596&p[0]=100002569965001&p[1]=648283871933939&share_source_type=unknown&__av=100002378853251)

[Adrian Pop]

Violeta Vio (https://www.facebook.com/violetalica?fref=nf)




Sfântul care a împreunat peştera cu cerul ... Sf.Ioan Iacob Hozevitul
Era un arhimandrit grec din America, părintele Pantelimon, care a fost preot slujitor la Sfântul Mormânt, care în tinerețe a fost ucenicul Sfântului Ioan și la acesta se mărturisea și venea de multe ori pentru sfat și cuvinte de învățătură. Părintele Pantelimon era plecat de vreo 23 de ani în America unde era egumen și duhovnic la o mănăstire înființată de dânsul. Despre cuviosul Ioan, părintele Pantelimon ...

Citeşte mai departe (https://www.facebook.com/violetalica/posts/648284381933888:0)

https://scontent-b-fra.xx.fbcdn.net/hphotos-xpa1/t31.0-8/p180x540/10365550_648282241934102_1168275966997490226_o.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=648282241934102&set=a.289074714521525.63420.100002569965001&type=1)
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=648282241934102&set=a.289074714521525.63420.100002569965001&type=1)

[Adrian Pop]

MINUNE: Moaştele Sfântului Ioan Iacob Românul de la Hozeva - Poze + Fericirile glasul 5

http://www.youtube.com/watch?v=Ks9xsajbf2Y

[Adrian Pop]

Manastirea Prislop (https://www.facebook.com/pages/Manastirea-Prislop/103474366398525?hc_location=timeline) acum aproximativ o oră

Sfantul Ioan Iacob Hozevitul

Sfantul Ioan Iacob Hozevitul este praznuit in fiecare an, pe data de 5 august. S-a nascut pe 23 iulie 1913, in comuna Crainiceni din judetul Botosani si a primit la botez numele Ilie. A ramas orfan de mic de amandoi parintii si a fost crescut de bunica. A urmat primii ani de scoala in satul natal, apoi gimnaziul la Lipcani (Hotin) si liceul la Cozmeni-Cernauti.

A fost primit cu multa dragoste in viata monahala de staretul Nicodim Munteanu, viitorul mitropolit al Moldovei si apoi al doilea patriarh al Romaniei. Dupa satisfacerea stagiului militar, a devenit bibliotecarul Manastirii Neamt, iar apoi a predat literatura romana la seminarul de aici. La 8 aprilie 1936, noul staret, arhimandritul Valerie Moglan (viitor arhiereu vicar la Iasi), l-a tuns in monahism, primind potrivit pravilei calugaresti, un nou nume, cel de Ioan. Nas si parinte duhovnicesc i-a fost ieromonahul Ioachim Spatarul, egumenul schitului Pocrov, unul din cunoscutii calugari moldoveni cu viata imbunatatita.

Cu aprobarea mitropolitului Nicodim, in noiembrie 1936 tanarul monah s-a indreptat, impreuna cu alti doi calugari, spre Tara Sfanta. Dupa doi ani petrecuti in pustiu, ajunge la Manastirea "Sfantul Sava”, unde se nevoieste timp de opt ani. In anul 1947 este hirotonit preot in Biserica Sfantului Mormant si este numit egumen la Schitul romanesc cu hramul "Sfantul Ioan Botezatorul“, din Valea Iordanului, pe care il va conduce pana in anul 1952.

In noiembrie 1952, Cuviosul Ioan Iacob Hozevitul, impreuna cu ucenicul sau Ioanichie, a intrat in obstea Manastirii Sfantul Gheorghe Hozevitul din Pustiul Hozevei. In vara urmatoare se retarage intr-o pestera, numita Chilia Sfanta Ana, care tinea de Manastirea "Sf. Gheorghe Hozevitul“. Aici si-a petrecut ultimii ani, ducand o viata foarte aspra. Sfantul Ioan Iacob Hozevitul a trecut la cele vesnice pe 5 august 1960, la varsta de 47 de ani. A fost inmormantat de Amfilohie, egumenul Manastirii Sfantul Gheorghe, in pestera care-l gazduise in ultimii ani de viata.

Timp de 20 de ani trupul Cuviosului Ioan Iacob Hozevitul a ramas in pestera Sfanta Ana. La inceputul lunii august 1980, potrivit unei traditii locale, conducerea manastirii Sfantul Gheorghe Hozevitul a deschis pestera mormintelor, urmand ca osemintele Cuviosului sa fie duse in gropnita de obste.

Dezgropat doua decenii mai tarziu, s-a constatat cu uimire ca trupul sau nu putrezise, pastrandu-se intact. Arhimandritul Amfilohie, staretul manastirii Sfantul Gheorghe Hozevitul, istorisea mai tarziu: "Ne asteptam sa gasim numai sfinte oseminte si nu buna mireasma. Cand am luat scandura am vazut ca parintele Ioan dormea, cu trupul neatins de stricaciune, asa cum l-am pus. Parca l-am fi pus in mormint de cateva ceasuri, ba nici ceasuri, ci chiar acum, vara nici o schimbare a infatisarii lui; mainile, barba, parul, rasa, incaltamintea erau neatinse."

Tinand seama de toate acestea, Sfantul Sinod al Bisericii noastre, l-a canonizat in sedinta din 20 iunie 1992, cu data de praznuire in calendar pe 5 august.

Mentionam ca Sfantul Ioan Iacob Hozevitul a scris o seama de poeme adunate intr-o culegere intitulata "Hrana duhovniceasca", tiparite,in conditii grafice modeste, aproape precare, de catre ucenicul sau, parintele Ioanichie Paraiala.

Tot astazi, serbeam Inaintepraznuirea Schimbarii la Fata a Domnului si face pomenirea:
- Sfantului Mucenic Evsignie;
- Sfintilor Mucenici Catidie si Catidian;
- Sfintei Nona, mama Sfantului Grigorie Teologul;
- Sfantului Favie, episcopul Romei.

Maine, serbam Schimbarea la Fata a Domnului. (dezlegare la peste)





https://scontent-b-fra.xx.fbcdn.net/hphotos-xpf1/t1.0-9/10534553_694949110584378_6652732085256309364_n.jpg

(https://www.facebook.com/103474366398525/photos/a.103483256397636.7552.103474366398525/694949110584378/?type=1&relevant_count=1)

(https://www.facebook.com/103474366398525/photos/a.103483256397636.7552.103474366398525/694949110584378/?type=1&relevant_count=1)

[Adrian Pop]

Melania Apostol (https://www.facebook.com/melania.apostol1) a distribuit o fotografie (https://www.facebook.com/athosul/photos/a.119635921493092.18113.108802909243060/549489075174439/?type=1) postată de Sfântul Munte Athos (https://www.facebook.com/athosul).

8 ore ·

https://fbcdn-sphotos-d-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xpf1/t1.0-9/s600x600/10419060_549489075174439_3601629008235450115_n.jpg
(https://www.facebook.com/athosul/photos/a.119635921493092.18113.108802909243060/549489075174439/?type=1)
(https://www.facebook.com/athosul/photos/a.119635921493092.18113.108802909243060/549489075174439/?type=1)

Sfântul Munte Athos (https://www.facebook.com/athosul) cu Minodora Matea (https://www.facebook.com/minodora.matea)
ÎPS Calinic Arhiepiscopul vorbind despre Hozeva, peștera Sf. Ilie, bocancii Sf. Ioan Iacob și scrisoarea patriarhală în care se cerea aprobarea de a aduce în țară moaștele Sfântului Ioan Iacob de la Neamț Hozevitul (+5 august 1960)
Nu prea departe de Ierusalim, se află în preajma unui râu bogat în ape hrănitoare ca laptele cel curat, Mănăstirea Hozeva, pe care din mila Domnului, am văzut-o de o vreme de ani.
Aici aveam să păşim cu sfială pe urmele Sfântului Ilie Tesviteanul. Peştera lui de peste 3.000 de ani, unde a stat fugit de frica lui Ahab şi a Izabelei, regele şi regina păcătoasă mâncată de câini. Peştera am văzut-o proaspătă şi cu mireasmă de rugăciuni.
M-am aşezat în genunchi la rugăciune pe piatra lustruită ca diamantul de mii de ani, de mătănii şi paşi nevăzuţi. Apoi m-am aşezat întru odihna picioarelor obosite de drum. Gândurile mele umblau peste tot, dar mai ales la Sfântul Ilie, cel straşnic mustrător al răutăţilor din vremea vieţuirii sale. M-am dus cu mintea şi la corbul care-i aducea pâinea şi carnea pentru întărire. Mă bucuram de purtarea de grijă a lui Dumnezeu! Chiar până într-acolo, să-i servească lui Ilie un prânz aşa copios? Dar calmul din peşteră şi temperatura constantă în toate anotimpurile anului?
Mi-am zis, tot în mintea mea amărâtă şi săracă: O, Doamne, ce mi-ar plăcea şi mie o peşteră cu aşa aer condiţionat, cu masă asigurată de Dumnezeu şi cu apă grasă ca laptele de bivoliţă maramureşeană! Da, dar fără ameninţările lui Ahab regele şi a zgripţuroaicei de Izabela.
Negreşit, n-am să uit niciodată peştera de la Hozeva şi dacă nu voi încăpea în Rai, aş fi bucuros să mi se îngăduie din partea lui Dumnezeu, să mă pot ogoi în acel loc de taină şi bucurie duhovnicească.
Mi-au venit în minte aceste gânduri după ce am citit în Vieţile Sfinţilor, din 8 ianuarie, despre Sfântul Gheorghe Hozevitul, care prin secolul şapte al erei creștine, s-a nevoit ani îndelungaţi chiar în peştera Sfântului Ilie, întru rugăciuni, osteneli şi post bine plăcut şi de folos pentru mântuirea întru Dumnezeu. Sfintele sale moaşte se pot cinsti în mănăstirea Hozeva, Sfântul Gheorghe, prin puterea lui Dumnezeu făcând mari şi multe minuni.
Tot în spaţiul acesta, de aleasă vieţuire monahală, şi-a purtat paşii, vieţuind ani binecuvântaţi şi sfântul nostru român de la Mănăstirea Neamţ, Ioan Iacob, născut în anul 1913 şi plecând la Domnul Iisus, de numai 47 de ani, în 1960. Aici, în mănăstirea cea vestită a Hozevei se află sfintele moaşte întregi, nedumicate şi împărţite peste tot (cum fac mai ales grecii cu moaştele sfinţilor – lucru pe care nu-l accept niciodată!).
Când am trecut prin chinovia cea vestită a Hozevei, David Pristavu, argeşeanul nostru din Oeşti, mi-a povestit de minunile pe care le face Dumnezeu şi prin alesul Ioan Iacob. Călugărul Visarion, putnean din Moldova, ne povestea că într-o zi au observat că bocancii Sfântului Ioan Iacob nu mai sunt în picioare, bocancii de peste 40 de ani cu care a mers în viaţă. Am avut bucuria să-i văd picioarele neîncălţate. Nu mai văzusem aşa talpă de picior, galbenă ca ceara, văzându-se venele de parcă ar fi fost picior de om viu care se odihneşte de câteva ore.
Reluând povestea adevărată a bocancilor furaţi, părintele Visarion ne-a spus, cu vorbele lui de moldovean, că a visat noaptea pe Sfântul Ioan Iacob şi i-a spus că bocancii lui sunt luaţi şi ascunşi undeva într-o ladă, după o uşă, în clădirea Patriarhiei de Ierusalim şi l-a îndemnat să meargă să-i aducă şi să-l încalţe aşa cum a fost la început.
Cu o falcă în cer şi una în pământ, năbădăiosul Visarion ia cu asalt ascunzişurile casei şi mergând direct, cum îi spusese Sfântul Ioan Iacob, găseşte bocancii sfântului puşi bine la adăpost, probabil pentru a fi împărţiţi, bucată cu bucată, din evlavie adâncă pentru Sfântul Ioan Iacob. Opoziţia s-a împrăştiat ca fumul la auzul răcnetelor şi ameninţărilor lui Visarion.
Azi bocancii sunt la locul lor, dar nimeni nu mai poate vedea talpa piciorului cea galbenă ca ceara a Sfântului Ioan Iacob.
Ca tot românul cuminte, Patriarhul Teoctist, mai anii trecuţi, a trimis prin Mitropolitul Daniel al Moldovei şi Bucovinei (textul este scris în 2008 n.n.), o scrisoare patriarhală lui Diodoros, Patriarhul Ierusalimului. Eram de faţă, când Daniel mitropolitul, însoţit de delegaţia românească, după ce s-a dat bineţe Patriarhului Diodoros, care era în scaun cu rotile, i s-a citit scrisoarea rar şi îndesat. În timp ce i se citea scrisoarea, de la bucuria întâlnirii, vedeam pe faţa Patriarhului aşternându-se progresiv tristeţi cu broboane de sudori. Iar când s-a sfârşit cititul scrisorii care cerea, nici mai mult, nici mai puţin, aprobarea de a se aduce în România moaştele Sfântului Ioan Iacob, mâinile Patriarhului Diodoros au început să tremure cu putere, fără să le mai poată stăpâni. Situaţia era mai mult decât penibilă. Noi credeam că tremură de bucurie că, iată, în sfârşit, românii îşi vor pe Sfântul Iacob în România, patria de obârşie.
După o vreme, auzim glasul lui Diodoros, îngăimând mai mult pentru dânsul: O să vă dăm ceva din moaşte, poate o mână, dar mai târziu. Vom mai vedea! Şi am văzut şi vedem şi acum, doar racla goală, aşteptând pe Sfântul Ioan Iacob la Neamţ, raclă făcută cu binecuvântarea Mitropolitului Daniel, întru aşteptarea minunii.
Dacă nu va veni la Neamţ în Moldova, sigur că la Mănăstirea din Ierihon, acum mare chinovie, unde a vieţuit cândva şi Sfântul Ioan Iacob, şi-ar găsi locul ostenit de români cu atâta dragoste. Calea este scurtă, doar de câteva mii de metri. Credem că va face el însuşi minunea de care avem a ne bucura!
† ÎPS Calinic, Arhiepiscop al Argesului si Muscelului
Textul este publicat inițial în noiembrie, 2008

Sursa: http://laurentiudumitru.ro/blog/2008/11/02/calinic-episcopul-vorbind-despre-hozeva-si-sf-ioan-iacob/ (http://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Flaurentiudumitru.ro%2Fblog%2F 2008%2F11%2F02%2Fcalinic-episcopul-vorbind-despre-hozeva-si-sf-ioan-iacob%2F&h=8AQHAEmKH&enc=AZNmQyQhN65U48dAWKUJ2nfoF-UkS_u0uDr4j43WVdRs_E2ulAfUThyZSeIC8piwDgwuwj04whz2 dEp5MBOwCIXCLHNx_rFKYbk3wROfFEFPysoKU3jH3O-JiOhQp4fEvaSffyfTwHmqwb4Updo1uA-uR2p7FGAGZ58PFkXpLfjpQg&s=1)

[Adrian Pop]

R Maria Alina (https://www.facebook.com/r.alina.7) a adăugat fotografii noi (2).
12 ore · editat (https://www.facebook.com/r.alina.7/posts/10152584374238770#) ·

Sfantul Ioan Iacob Hozevitul

Sfantul Ioan Iacob Hozevitul este praznuit in fiecare an, pe data de 5 august. S-a nascut pe 23 iulie 1913, in comuna Crainiceni din judetul Botosani si a primit la botez numele Ilie. A ramas orfan de mic de amandoi parintii si a fost crescut de bunica. A urmat primii ani de scoala in satul natal, apoi gimnaziul la Lipcani (Hotin) si liceul la Cozmeni-Cernauti.
A fost primit cu multa dragoste in viata monahala de staretul Nicodim Munteanu, viitorul mitropolit al Moldovei si apoi al doilea patriarh al Romaniei. Dupa satisfacerea stagiului militar, a devenit bibliotecarul Manastirii Neamt, iar apoi a predat literatura romana la seminarul de aici. La 8 aprilie 1936, noul staret, arhimandritul Valerie Moglan (viitor arhiereu vicar la Iasi), l-a tuns in monahism, primind potrivit pravilei calugaresti, un nou nume, cel de Ioan. Nas si parinte duhovnicesc i-a fost ieromonahul Ioachim Spatarul, egumenul schitului Pocrov, unul din cunoscutii calugari moldoveni cu viata imbunatatita.
Cu aprobarea mitropolitului Nicodim, in noiembrie 1936 tanarul monah s-a indreptat, impreuna cu alti doi calugari, spre Tara Sfanta. Dupa doi ani petrecuti in pustiu, ajunge la Manastirea "Sfantul Sava”, unde se nevoieste timp de opt ani. In anul 1947 este hirotonit preot in Biserica Sfantului Mormant si este numit egumen la Schitul romanesc cu hramul "Sfantul Ioan Botezatorul“, din Valea Iordanului, pe care il va conduce pana in anul 1952.
In noiembrie 1952, Cuviosul Ioan Iacob Hozevitul, impreuna cu ucenicul sau Ioanichie, a intrat in obstea Manastirii Sfantul Gheorghe Hozevitul din Pustiul Hozevei. In vara urmatoare se retarage intr-o pestera, numita Chilia Sfanta Ana, care tinea de Manastirea "Sf. Gheorghe Hozevitul“. Aici si-a petrecut ultimii ani, ducand o viata foarte aspra. Sfantul Ioan Iacob Hozevitul a trecut la cele vesnice pe 5 august 1960, la varsta de 47 de ani. A fost inmormantat de Amfilohie, egumenul Manastirii Sfantul Gheorghe, in pestera care-l gazduise in ultimii ani de viata.
Timp de 20 de ani trupul Cuviosului Ioan Iacob Hozevitul a ramas in pestera Sfanta Ana. La inceputul lunii august 1980, potrivit unei traditii locale, conducerea manastirii Sfantul Gheorghe Hozevitul a deschis pestera mormintelor, urmand ca osemintele Cuviosului sa fie duse in gropnita de obste.
Dezgropat doua decenii mai tarziu, s-a constatat cu uimire ca trupul sau nu putrezise, pastrandu-se intact. Arhimandritul Amfilohie, staretul manastirii Sfantul Gheorghe Hozevitul, istorisea mai tarziu: "Ne asteptam sa gasim numai sfinte oseminte si nu buna mireasma. Cand am luat scandura am vazut ca parintele Ioan dormea, cu trupul neatins de stricaciune, asa cum l-am pus. Parca l-am fi pus in mormint de cateva ceasuri, ba nici ceasuri, ci chiar acum, vara nici o schimbare a infatisarii lui; mainile, barba, parul, rasa, incaltamintea erau neatinse."
Tinand seama de toate acestea, Sfantul Sinod al Bisericii noastre, l-a canonizat in sedinta din 20 iunie 1992, cu data de praznuire in calendar pe 5 august.
Mentionam ca Sfantul Ioan Iacob Hozevitul a scris o seama de poeme adunate intr-o culegere intitulata "Hrana duhovniceasca", tiparite,in conditii grafice modeste, aproape precare, de catre ucenicul sau, parintele Ioanichie Paraiala.
Tot astazi, serbeam Inaintepraznuirea Schimbarii la Fata a Domnului si face pomenirea:
- Sfantului Mucenic Evsignie;
- Sfintilor Mucenici Catidie si Catidian;
- Sfintei Nona, mama Sfantului Grigorie Teologul;
- Sfantului Favie, episcopul Romei.
Maine, serbam Schimbarea la Fata a Domnului. (dezlegare la peste)
Sursa: CrestinOrtodox.ro

https://fbcdn-sphotos-c-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xpa1/v/t1.0-9/q71/s720x720/10583845_10152584373568770_552111988632186714_n.jp g?oh=cfae7a62539066978654ba29da0f7220&oe=543F3969&__gda__=1413446558_c1e966190359129e7797cd92874ba1e 7
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10152584373568770&set=pcb.10152584374238770&type=1)https://fbcdn-sphotos-a-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xap1/v/t1.0-9/p417x417/10479136_10152584373693770_8600501026064356738_n.j pg?oh=f6577c6f9831a0df15558c160aa31882&oe=5456E788&__gda__=1413411635_f1931153355edea3ac5cbd9ff70649b 3
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10152584373693770&set=pcb.10152584374238770&type=1)


Îmi place (https://www.facebook.com/r.alina.7/posts/10152584374238770#)Îmi place (https://www.facebook.com/r.alina.7/posts/10152584374238770#) · · Distribuie (https://www.facebook.com/ajax/sharer/?s=22&appid=25554907596&p[0]=624453769&p[1]=10152584374238770&share_source_type=unknown&__av=100002378853251)

[Adrian Pop]

Saveta Zegrean (https://www.facebook.com/save.zegrean) a adăugat fotografii noi (5) — împreună cu Elena Ela (https://www.facebook.com/eleni.eleni.1694059) şi cu alţi 17 (https://www.facebook.com/save.zegrean/posts/669756103117247#).

16 ore · editat (https://www.facebook.com/save.zegrean/posts/669756103117247#) ·

Înainte-prăznuirea Schimbării la Faţă a Domnului; Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ; Sfântul Mucenic Evsignie; Sfânta Nona, mama Sfântului Ierarh Grigorie Teologul; Sfântul Ierarh Fabian, Episcopul Romei
Sfântul Ioan Iacob cel Nou (Hozevitul) este unul dintre cei mai recenți sfinți din Biserica Ortodoxă Română, cu metania din Mănăstirea Neamț, care s-a nevoit 24 de ani în Ţara Sfântă, atât pe valea Iordanului, cât și în pustiul Hozeva, constituindu-se într-un model veritabil de viețuire în Hristos în era contemporană. Biserica l-a rânduit ca pildă vie de credință și de viețuire creștinească, înscriindu-l în calendarul ortodox la data de 5 august.
Viața
S-a născut la 23 iulie 1913 într-un sat de pe malul Prutului, Crăiniceni, comuna Păltiniș, județul Botoșani, într-o familie de țărani foarte credincioși, anume Ecaterina și Maxim Iacob, fiind singurul copil la părinți. Din botez s-a chemat Ilie, iar în familie i se spunea "Iliuță". La 6 luni de zile de la naștere, mama pruncului Ilie își dă sufletul. După doi ani, moare și tatăl său în război, în toamna anului 1916, rămânând orfan de amândoi părinții. El este îngrijit timp de zece ani de bunica sa, Maria Iacob, care de timpuriu i-a semănat în suflet tainele credinței, învățându-l de mic cu rugăciunea, postul, cercetarea bisericii și respectarea rânduielilor creștinești. În 1923 a decedat și bunica, lăsând pe micul Ilie cu totul orfan și lipsit de mângâierea părinților și a bunicilor. De acum, copilul este luat în grija unchiului său, Alecu Iacob, care avea acasă șase copii.
Primii ani de școală îi face în satul natal, iar între anii 1926-1932 urmează gimnaziul "Mihail Kogălniceanu" la Lipcani-Hotin și liceul "Dimitrie Cantemir" la Cozmeni-Cernăuți, fiind cel mai bun elev din școală.
Dorul spre Împărăția lui Dumnezeu și al vieții pustnicești, după exemplul și pilda Părinților care au trăit în pustie, a atras din tânără vârstă pe cel ce a primit numele de botez Ilie, la viața monahicească. În vara anului 1932, rudele voiau să-l dea la facultatea de Teologie din Cernăuți, ca să-l facă preot. Dar el, simțindu-se chemat de Dumnezeu la o viață mai înaltă, le-a spus: "Nu, eu vreau să mă fac călugăr!" După un an, tânărul Ilie, pe când lucra la câmp, se ruga lui Dumnezeu să-i descopere calea pe care să o urmeze. Deodată a auzit un glas de sus, zicând: "Mănăstirea!" Din clipa aceea nu a mai avut odihnă în suflet. În vara anului 1933, cerând binecuvântarea duhovnicului său, tânărul Ilie și-a luat cărțile sfinte, crucea și icoana Maicii Domnului din casa natală, fiind în zi de duminică, și, călăuzit de Duhul Sfânt, a intrat în obștea Mănăstirii Neamț, unde face ascultare, la infirmerie și la biblioteca mănăstirii.
Ioan Iacob Hozevitul
Între anii 1934-1935 își satisface stagiul militar la Dorohoi, în Regimentul 29 Infanterie. După terminarea stagiului militar, se reîntoarce la mănăstire, continuând aceeași ascultare. La 8 aprilie 1936, în Miercurea Mare, rasoforul Ilie Iacob este tuns în monahism de arhimandritul Valerie Moglan (viitor arhiereu vicar la Iași), în biserica mare a mănăstirii cu hramul Înălțarea Domnului – ctitorie a voievodului Ştefan cel Mare – primind, potrivit pravilei călugărești, un nou nume, cel de Ioan. Naș și părinte duhovnicesc i-a fost ieromonahul Ioachim Spătarul, egumenul schitului Pocrov, unul din cunoscuții călugări moldoveni cu viață îmbunătățită.
Dorind viață pustnicească și arzând cu inima pentru Hristos și pentru Sfintele Locuri, unde S-a născut, a pătimit și a înviat Domnul nostru Iisus Hristos, fericitul monah Ioan Iacob pleacă în Ţara Sfântă împreună cu alți doi monahi din lavră, Claudie și Damaschin, în noiembrie același an. După ce se închină la toate Sfintele Locuri și sărută Crucea Golgotei și Mormântul Domnului, cei trei călugări se retrag să ierneze în obștea Mănăstirii Sfântul Sava din pustiul Iordanului. Apoi, însoțitorii săi întorcându-se la Mănăstirea Neamț, fericitul monah Ioan Iacob se nevoiește, în continuare, în Mănăstirea Sfântul Sava de lângă Betleem, timp de zece ani, răbdând grele ispite, boli și încercări de la oameni și de la diavoli. Prima ascultare în obștea Sfântul Sava a fost cea de paraclisier. Cuviosul Ioan avea mare evlavie pentru biserică și sfintele slujbe. Făcea prescuri, menținea curățenia și suna clopotul de slujbă. De asemenea păstra o atmosferă de iubire, de smerenie și milă față de toți. Avea și ascultarea de infirmier al mănăstirii și îngrijea cu dragoste atât pe călugări, cât și pe numeroșii arabi și beduini, bolnavi sau răniți în război, care erau aduși la infirmeria mănăstirii. Pentru aceasta îl iubeau și-l căutau atât unii, cât și alții.
Duhovnicul lui, ieroschimonahul Sava, macedonean de neam, care cunoștea limba română, era un mare povățuitor de suflete, și mărturisea pe toți călugării români nevoitori în Ţara Sfântă. Astfel, ziua era în slujba obștii și a bolnavilor, iar noaptea se nevoia singur în chilie cu multe rugăciuni de taină, cu metanii, lacrimi și citiri din Sfânta Evanghelie și din scrierile Sfinților Părinți. Cunoscând bine limba greacă, traducea unele pagini alese patristice, din care se hrănea atât pe sine, cât și pe cei ce veneau la el. Avea și darul scrierii de învățături și versuri duhovnicești, pe care le trimitea fraților săi din Ţara Sfântă sau le dădea pelerinilor români care veneau spre închinare la Mormântul Domnului.
Între anii 1939-1940 fericitul sihastru Ioan Iacob s-a nevoit împreună cu un ucenic român într-o peșteră din pustiul Qumran, aproape de Marea Moartă. Aici a cunoscut pe monahul Ioanichie Pârâială, care i-a rămas ucenic credincios până la obștescul sfârșit. Obișnuia să se roage noaptea, singur, hrănindu-se doar cu pesmeți și puține fructe, răbdând multe ispite. Între anii 1940-1941, din cauza războiului, Cuviosul Ioan a stat cu mai mulți călugări din Ţara Sfântă într-un lagăr pe Muntele Măslinilor. Fiind eliberat, se reîntoarce la Mănăstirea Sfântul Sava și continuă aceleași ascultări și nevoințe.
În anul 1947 este hirotonit diacon, la 13 mai, în Biserica Sfântului Mormânt, cu aprobarea Patriarhului României, la recomandarea Arhimandritului Victorin Ursache, superiorul Așezământului Românesc din Ierusalim. În același an, Cuviosul Ioan Iacob este hirotonit preot în biserica Sfântului Mormânt de arhiereul Irinarh, fiind numit de Patriarhia Română egumen la Schitul românesc Sfântul Ioan Botezătorul de pe valea Iordanului (înființat atunci de Patriarhia română), aproape de locul unde S-a botezat Domnul nostru Iisus Hristos.
Timp de 5 ani, cât a dus această ascultare, Cuviosul Ioan Iacob a săvârșit zilnic toate sfintele slujbe, în limba română, a tradus numeroase pagini din Sfinții Părinți cu învățături pentru călugări și pelerini; a compus un bogat volum de versuri duhovnicești, a înnoit chiliile și biserica schitului și, mai ales, viața duhovnicească din schit, ostenindu-se mult pentru primirea pelerinilor din țară, pe care îi spovedea, îi împărtășea și le dădea sfaturi mântuitoare de suflet. Noaptea, însă, se nevoia singur, neștiut de nimeni, fie în chilie, fie ieșind să se roage pe valea Iordanului, încercând să urmeze, după putere, Cuvioasei Maria Egipteanca. Nevoința lui era aceasta: ziua nu mânca nimic până la apusul soarelui și rostea neîncetat rugăciunea din inimă, iar cu mâinile lucra la grădină, la întreținerea schitului și odihnea cu dragoste pelerinii care poposeau acolo. Noaptea săvârșea slujbele rânduite, spovedea închinătorii și se retrăgea câteva ore la liniște într-o peșteră de pe malul Iordanului, iar dimineața se întorcea la schit cu chipul luminat.
Singurul său ucenic statornic era monahul Ioanichie, precum și câteva maici românce bătrâne, Melania, Natalia, Galinia, Casiana și Magdalena, care îi erau fiice duhovnicești și se aflau sub ascultarea sa. Arzând cu inima mai mult pentru Hristos și iubind desăvârșit liniștea și rugăciunea, fericitul stareț Ioan s-a retras, în luna noiembrie 1952, din ascultarea de egumen și, împreună cu ucenicul său Ioanichie, intră în obștea mănăstirii Sfântul Gheorghe Hozevitul din pustiul Hozeva, pe valea pârâului Cherit (Horat).
Din vara anului 1953, fericitul Ioan se retrage cu ucenicul la o peșteră din apropiere, numită Chilia Sfintei Ana, unde, după tradiție, ea se ruga lui Dumnezeu să-i dăruiască un prunc. Alături de el, într-o altă peșteră, se nevoia un monah cipriot, anume Pavel. Aici s-a nevoit Sfântul Ioan Sihastrul cu ucenicul său, timp de 7 ani, în rugăciuni neîncetate, în privegheri de toată noaptea, în postiri îndelungate, în lacrimi neștiute, în cugetări și în doriri duhovnicești, răbdând tot felul de ispite, suferințe, lipsuri, lupte cu diavolii și cu înstrăinare totală, aprinzându-se de multă râvnă pentru Hristos și slăvind pe Dumnezeu Cel în Treime lăudat. La peșteră, unde cu greu se ajungea, pe o scară înaltă, nu primea pe nimeni, comunicând cu cei ce veneau mai ales prin rugăciune, prin unele scrieri sfinte și prin ucenicul său.
În sărbători mari și în posturi Sfântul Ioan săvârșea Sfânta Liturghie în paraclisul peșterii Sfânta Ana și se împărtășeau amândoi cu Trupul și Sângele lui Hristos, mulțumind lui Dumnezeu pentru toate. În timpul zilei și în clipe de răgaz, ieșea în gura peșterii, la lumină, unde scria versuri religioase și traducea pagini patristice din limba greacă. Mânca o dată în zi, pesmeți, măsline, smochine și bea puțină apă, iar noaptea dormea câteva ore, pe o scândură, având o piatră drept perină.
Sfântul Părinte Ioan
În vara anului 1960, era bolnav și suferea toate cu multă răbdare. Simțindu-și sfârșitul aproape, miercuri 4 august, s-a împărtășit cu Sfintele Taine, iar joi dimineața la orele 5 și-a dat sufletul în mâinile lui Hristos, la vârsta de numai 47 de ani. După trei zile, a fost înmormântat în aceeași peșteră de egumenul mănăstirii Sfântul Gheorghe, arhimandritul Amfilohie. Ştiuse mai dinainte data sfârșitului său, pe care și-a însemnat-o pe peretele peșterii. A fost înmormântat în peștera în care s-a nevoit și care s-a umplut, în timpul slujbei, de nenumărate păsărele, hrănite până atunci zilnic de cuviosul Ioan.
După 20 de ani, la 8 august 1980, trupul său a fost aflat întreg, nestricat de vreme, răspândind bună mireasmă, semn că l-a preamărit Dumnezeu și l-a numărat în ceata sfinților, pentru nevoința și sfințenia vieții sale de pe pământ. O mare bucurie duhovnicească i-a cuprins pe toți. La 15 august 1980, același egumen i-a pregătit raclă sculptată în lemn de chiparos, l-a așezat în ea, cu mare cinste, și l-a dus în procesiune, împreună cu câțiva arhierei de la Patriarhia Ortodoxă din Ierusalim și cu mii de pelerini care au venit la praznicul Adormirii Maicii Domnului, hramul acestei mănăstiri, depunând Sfintele Moaște în biserica cu hramul Sfântul Ştefan din incintă, unde se află și moaștele Sfântului Gheorghe Hozevitul.
De atunci, vin zilnic pelerini ortodocși, și chiar catolici, ca să se închine la moaștele Cuviosului, cerându-i ajutorul, pe care, toți cei ce se roagă cu credință, îl primesc. Această strămutare a moaștelor Sfântului Ioan s-a făcut cu binecuvântarea patriarhului Benedict al Ierusalimului. El este cinstit de toți ortodocșii, dar, mai ales, de cei din România, Grecia, Cipru și Ţara Sfântă.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, luând în considerare sfințenia vieții Cuviosului Ioan Iacob, și văzând cinstitele sale moaște, l-a trecut în rândul sfinților, la data de 20-21 iunie, 1992, sub numele de "Sfântul Cuvios Ioan de la Neamț - Hozevitul", fixându-i-se prăznuire pe ziua de 5 august, data mutării lui la cele veșnice.
Cu ale lui sfinte rugăciuni, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin.
Recunoaștere

Chiar înainte de a fi procedat la "canonizare", adică la trecerea lui în rândul sfinților, chipul său a fost zugrăvit în icoane, precum și în catedrala Sfântului Gheorghe din Hama, în Siria; un călugăr-imnograf din cadrul Patriarhiei ecumenice i-a alcătuit o slujbă, iar credincioșii care ajungeau în fața moaștelor sale, îl cinsteau ca pe un adevărat sfânt.
În numele Sfântului s-au zidit multe biserici. Astfel în curtea Seminarului Veniamin Costachi de la Mănăstirea Neamț s-a construit o biserică în cinstea sa (sfințită de către Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic în anul 1996).
Sfântul Ioan Iacob este, de asemenea, și patronul spiritual al Seminarului Teologic Liceal din Dorohoi.
Trăgându-se de origine din părțile Dorohoiului, Sfântul Sinod al B.O.R. a hotărât ca Sfântul Ioan Iacob să fie protectorul și mijlocitorul elevilor, profesorilor și ostenitorilor acestei scoli teologice înaintea Bunului Dumnezeu.

https://fbcdn-sphotos-f-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xap1/t1.0-9/p370x247/10525941_669754139784110_5011751484452787599_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=669754139784110&set=pcb.669756103117247&type=1)
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=669754139784110&set=pcb.669756103117247&type=1)https://scontent-b-fra.xx.fbcdn.net/hphotos-xpf1/v/t1.0-9/10371390_669755913117266_2695947853463839046_n.jpg ?oh=71cdb1b4ca13157b50998727b06f43c9&oe=543D261D
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=669755913117266&set=pcb.669756103117247&type=1)
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=669755913117266&set=pcb.669756103117247&type=1)https://scontent-b-fra.xx.fbcdn.net/hphotos-xpf1/v/t1.0-9/p235x165/10550993_669755976450593_1200753162054943630_n.jpg ?oh=7baf9d8865d9faa188374638a9611af1&oe=543C8ABD
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=669755976450593&set=pcb.669756103117247&type=1)
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=669755976450593&set=pcb.669756103117247&type=1)https://fbcdn-sphotos-h-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xap1/t1.0-9/p240x240/10411372_669756016450589_6722558341151547589_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=669756016450589&set=pcb.669756103117247&type=1)
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=669756016450589&set=pcb.669756103117247&type=1)https://scontent-a-fra.xx.fbcdn.net/hphotos-xpf1/v/t1.0-9/p235x165/10384456_669756046450586_3557589631879179785_n.jpg ?oh=e9ddb18c6b32af36216a1852bcf4b3eb&oe=545628C6
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=669756046450586&set=pcb.669756103117247&type=1)
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=669756046450586&set=pcb.669756103117247&type=1)


Îmi place (https://www.facebook.com/save.zegrean/posts/669756103117247#)Îmi place (https://www.facebook.com/save.zegrean/posts/669756103117247#) ·

[Adrian Pop]

Marta Simeon (https://www.facebook.com/marta.simeon) a distribuit actualizarea de stare (https://www.facebook.com/jecamo19/posts/10203258153552182) postată de Jesús Cano Moreno (https://www.facebook.com/jecamo19).
17 ore ·

https://scontent-b-fra.xx.fbcdn.net/hphotos-xap1/v/t1.0-9/p235x350/10570343_10203258124071445_1743808889865923947_n.j pg?oh=8bd902520ce279301879fa91d837226f&oe=54563AD1
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10203258124071445&set=pcb.10203258153552182&type=1)https://fbcdn-sphotos-b-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xfp1/t1.0-9/q80/s480x480/10384927_10203258141111871_8901734242048512534_n.j pg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10203258141111871&set=pcb.10203258153552182&type=1)https://fbcdn-sphotos-h-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xfp1/v/t1.0-9/p75x225/10544797_10203258142191898_3115632001520406085_n.j pg?oh=3c09143eea184fc6bcffb367b7faac81&oe=543750E4&__gda__=1412868661_e2a4651151289089f3e0a81c8c4da2f f
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10203258142191898&set=pcb.10203258153552182&type=1)https://fbcdn-sphotos-f-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xfa1/t1.0-9/q72/s480x480/7368_10203258150912116_9217032469025971245_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10203258150912116&set=pcb.10203258153552182&type=1)https://fbcdn-sphotos-d-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xpf1/v/t1.0-9/p261x260/10574486_10203258152312151_7107032054024602833_n.j pg?oh=db1b96b4da99109d318b9f30018b7371&oe=5439319D&__gda__=1413231755_fa50a5287c9b48ed380519624536a6d e
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10203258152312151&set=pcb.10203258153552182&type=1)

Jesús Cano Moreno (https://www.facebook.com/jecamo19) a adăugat fotografii noi (5) — cu Ludmila Paciulia (https://www.facebook.com/ludmila.paciulia).
Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamț.






Îmi place (https://www.facebook.com/#)Îmi place (https://www.facebook.com/#) · · Distribuie (https://www.facebook.com/ajax/sharer/?s=22&appid=25554907596&p[0]=1159605573&p[1]=10203258153552182&share_source_type=unknown&__av=100002378853251)

[Adrian Pop]

Marta Simeon (https://www.facebook.com/marta.simeon) a distribuit un link (http://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.doxologia.ro%2Fcuvinte-duhovnicesti%2Fun-sfat-bun-al-parintelui-ioan-sfantul-ioan-hozevitul&h=nAQFPDKqd&s=1).
14 ore ·

https://fbexternal-a.akamaihd.net/safe_image.php?d=AQBPCy0JOcc5VEYg&w=470&h=246&url=http%3A%2F%2Fwww.doxologia.ro%2Fsites%2Fdefaul t%2Ffiles%2Farticol%2F2014%2F08%2Fhozeva1.jpg&cfs=1&upscale
(http://www.doxologia.ro/cuvinte-duhovnicesti/un-sfat-bun-al-parintelui-ioan-sfantul-ioan-hozevitul)
Un sfat bun al părintelui Ioan (Sfântul Ioan Hozevitul) (http://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.doxologia.ro%2Fcuvinte-duhovnicesti%2Fun-sfat-bun-al-parintelui-ioan-sfantul-ioan-hozevitul&h=XAQFKzAyc&s=1)
doxologia.ro







Îmi place (https://www.facebook.com/#)Îmi place (https://www.facebook.com/#) · · Distribuie (https://www.facebook.com/ajax/sharer/?s=99&appid=2309869772&p[0]=100003102997138&p[1]=608766262570135&share_source_type=unknown&__av=100002378853251)

[Adrian Pop]

Viata Sfantului Ioan Iacob Hozevitul audio foto 5 august

http://www.youtube.com/watch?v=XrvNCjPW-eI

[Alina Bratu]

https://scontent-ams.xx.fbcdn.net/hphotos-xaf1/v/t1.0-9/421546_393072404063847_713800114_n.jpg?oh=c8816b94 d0d01132e35454ada80cf3a2&oe=55D84270

[Adrian Pop]

Valentin Valentin (https://www.facebook.com/valentin.valentin.9085790) a distribuit fotografia (https://www.facebook.com/vindecareprincredinta/photos/a.826025464122545.1073741828.826015934123498/1025672950824461/?type=3) postată de Vindecarea prin credință (https://www.facebook.com/vindecareprincredinta/?ref=stream).3 ore (https://www.facebook.com/groups/643757895737897/permalink/895211983925819/)







https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xal1/v/t1.0-0/s480x480/12107182_1025672950824461_522329921421305760_n.jpg ?oh=15d90a8839a6b65fe8a635fc1b01b1b6&oe=57438AD6
(https://www.facebook.com/vindecareprincredinta/photos/a.826025464122545.1073741828.826015934123498/1025672950824461/?type=3)


Vindecarea prin credință (https://www.facebook.com/vindecareprincredinta/) cu Dorina Vataselu (https://www.facebook.com/dorina.vataselu).Îmi place paginaIeri la 16:53 (https://www.facebook.com/vindecareprincredinta/photos/a.826025464122545.1073741828.826015934123498/1025672950824461/?type=3)
Bucurie duhovnicească pentru toţi românii: Patriarhia Ierusalimului va proclama duminică, 31 ianuarie 2016, canonizarea Sfântului Ioan Iacob de la Neamţ.