PDA

Arată versiune întreagă : Plantatie de nuci



Dragos
14.08.2012, 00:28
Plan de afaceri pentru plantatie de nuci:

Dragos
14.08.2012, 00:31
n ultima perioadă preţul produselor agroalimentare a crescut semnificativ si cu totii simţim efectele acestui fenomen.

După ce am studiat mai multe materiale şi după mai multe vizite prin ţară , deşi, locuiesc şi, activitatea mea este legată de municipiul Bucuresti, pană la sfârşitul acestui an voi achiziţiona câteva hectare de teren pentru a înfiinţa o plantaţie de nuci.

De ce nuc?

Conform statisticilor : "În anul 1938 în România existau 4,3 milioane de nuci cu o producţie medie evaluată la 199000 tone nuci. În anul 1975 în România existau circa 3 milioane nuci, cu o producţie medie de 29000 tone. În anul 2002 România producea circa 33-34 tone nuci."

O scădere drastică a producţiei de nuci datorită tăierii nechibzuite a acestui pom.

Si numai atât!

Nucul se cultivă, în primul rând, pentru fructele sale, care se consumă atât în stare proaspătă, cât şi prelucrate.
Miezul de nucă constituie un aliment complet şi concentrat conţinând substanţe grase (52-70%), substanţe proteice (12-25%), zaharuri (5-25%) substanţe minerale (1,3-2,4%), etc.
Valoarea energetică a unui kg de miez de nucă este echivalentă cu: 1 kg pâine + 0,5 kg carne +0,5 kg cartofi + 0,5 kg peşte + 0,5 kg prune uscate + 1 kg pere, asigurand 6364 calorii (V. Cociu, 1983).
Miezul de nucă este folosit în fabricarea de ulei comestibil şi tehnic folosit în pictură, fabricarea cernelii tipografice, fabricarea săpunului de lux etc.
Nucile verzi, se folosesc pentru dulceţuri, conţinând o cantitate mare de vitamina C şi anume de patruzeci de ori mai mult decât sucul de portocale: dintr-un kg de coji verzi de nucă se poate extrage o cantitate de vitamina C egală cu cea extrasă din 10 kg de lămâi.
Frunzele, lăstarii, mugurii, scoarţa şi rădăcinile constituie un izvor de materie primă încă foarte puţin folosit la noi în ţară.
Odinioară, populaţia la sate folosea intens vopselele extrase din frunze, lăstari şi scoarţă de nuc pentru vopsitul lânii, bumbacului şi chiar a mătăsii, fiind considerate vopsele netoxice şi deosebit de rezistente la deodorare.
Frunzele de nuc verzi puse la macerat în petrol lampant, constituie un bun unguent în tratarea reumatismului. Miezul de nucă este indicat pentru diabetici şi pentru completarea regimului alimentar vegetarian.
Lemnul de nuc este foarte apreciat datorită calităţii sale superioare la fabricarea mobilierului de lux, în industria automobilelor de lux şi în industria aeronautică.
Nucul este considerat Regele pomilor, plecând în primul rând de la denumirea sa în latină Iuglans Regia, preferând să fie plantat într-o livadă în zona cea mai înaltă. Datorită cantităţii mari de iod pe care o degajă prin frunze nu este indicată odihna şi relaxarea la umbra nucului, iar plantele anuale şi perene din zona umbrită de nuc, mor.
Ca specie pomicola nucul prezintă şi alte avantaje. Deşi creşte lent şi intră târziu pe rod, comparativ cu alte specii, nucul este foarte longeviv trăind, în medie, circa 80-100 de ani şi dupa 15-16 ani dă producţii mari.
Coroana masivă, trunchiul puternic, coaja netedă cenuşie şi frumoasă în tinereţe, frunzele mari de culoare verde închis şi aromate, fac din nuc una din speciile decorative de mare efect.
Aria de raspandire a nucului, mare, de la şes şi pâna la 700-800 m, poate aduce mari foloase cultivatorilor.
Din toate aceste cauze, nucului i s-a atribuit o lege speciala in Romania, fiind protejat de stat.

Toate acestea sunt argumente că înfiintarea unei plantaţii de nuci este un proiect pe termen lung foarte rentabil.

Daca aveţi experienţă în domeniu, aştept sfaturi şi sugestii !

Va urez toate cele bune!

http://forum.drumulinvingatorilor.ro/index.php?topic=3.0

Adrian Pop
14.08.2012, 00:33
http://forum.drumulinvingatorilor.ro/index.php?topic=3.0

Foarte bine. Ma gandeam de ieri sa colaborati cu ei....Scopul este acelasi - ROMANIA !!!

Dragos
14.08.2012, 00:37
Nucul se cultiva, in primul rand, pentru fructele sale, care se consuma atat in stare proaspata, cat si prelucrate.
Miezul de nuca constituie un aliment complet si concentrat continand substante grase (52-70%), substante proteice (12-25%), zaharuri (5-25%) substante minerale (1,3-2,4%), etc.
Valoarea energetica a unui kg de miez de nuca este echivalenta cu: 1 kg paine + 0,5 kg carne +0,5 kg cartofi + 0,5 kg peste + 0,5 kg prune uscate + 1 kg pere, asigurand 6364 calorii (V. Cociu, 1983).
Miezul de nuca este folosit in fabricarea de ulei comestibil si tehnic folosit in pictura, fabricarea cernelii tipografice, fabricarea sapunului de lux etc.
Nucile verzi, se folosesc pentru dulceturi, continand o cantitate mare de vitamina C si anume de patruzeci de ori mai mult decat sucul de portocale: dintr-un kg de coji verzi de nuca se poate extrage o cantitate de vitamina C egala cu cea extrasa din 10 kg de lamai.
Frunzele, lastarii, mugurii, scoarta si radacinile constituie un izvor de materie prima inca foarte putin folosit la noi in tara.
Odinioara, populatia la sate folosea intens vopselele extrase din frunze, lastari si scoarta de nuc pentru vopsitul lanii, bumbacului si chiar a matasii, fiind considerate vopsele netoxice si deosebit de rezistente la deodorare.
Frunzele de nuc verzi puse la macerat in petrol lampant, constituie un bun unguient in tratarea reumatismului. Miezul de nuca este indicat pentru diabetici si pentru completarea regimului alimentar vegetarian.
Lemnul de nuc este foarte apreciat datorita calitatii sale superioare la fabricarea mobilierului de lux, in industria automobilelor de lux si in industria aeronautica.
Nucul este considerat Regele pomilor, plecand in primul rand de la denumirea sa in latina Iuglans Regia, preferand sa fie plantat intr-o livada in zona cea mai inalta. Datorita cantitatii mari de iod pe care o degaja prin frunze nu este indicata odihna si relaxarea la umbra nucului, iar plantele anuale si perene din zona umbrita de nuc, mor.
Ca specie pomicola nucul prezinta si alte avantaje. Desi creste lent si intra tarziu pe rod, comparativ cu alte specii, nucul este foarte longeviv traind, in medie, circa 80-100 de ani si dupa 15-16 ani da productii mari.
Coroana masiva, trunchiul puternic, coaja neteda cenusie si frumoasa in tinerete, frunzele mari de culoare verde inchis si aromate, fac din nuc una din speciile decorative de mare efect.
Aria de raspandire a nucului, mare, de la ses si pana la 700-800 m, poate aduce mari foloase cultivatorilor.
Din toate aceste cauze, nucului i s-a atribuit o lege speciala in Romania, fiind protejat de stat.

8.1 Consideratii generale

Se considera ca nucul a rezistat perioadei glaciatiunilor numai in cateva puncte situate in centrul si vestul Asiei si in cateva depresiuni din Peninsula Balcanica si Peninsula Iberica.
Se mai intalneste inca in stare salbatica in masivele silvice din estul Turciei, in Caucaz, Irac, Iran, Afganistan, Pakistan, India, Nepal, Tibet si China precum si in cateva zone din Peru si Brazilia.
Primele tari care au cultivat nucul au fost China, Japonia si India (inaintea erei crestine) apoi fiind preluat de europeni.
Prin luarea in cultura, nucul s-a extins mult in afara arealului sau natural, gasindu-se in prezent aproape in toate tarile cu climat temperat. Limita nordica de extindere a culturii lui pe glob este impusa de izoterma anuala de +5°C.

8.1.1. Cultura nucului pe plan mondial

In lume, exceptand S.U.A. si intr-o oarecare masura Franta, in toate celelalte tari, cultura nucului are un caracter extensiv, majoritatea pomilor crescand izolat in vatra satelor, pe marginea proprietatilor, de-a lungul cursurilor de apa, a drumurilor, etc.
Intr-o serie de tari din arealul de raspandire naturala a nucului, exista suprafete relativ mari de paduri crescute spontan sau plantate in fondul forestier, dar nici aici nu exista o inventariere precisa. Plantatii comerciale exista in putine tari si pe suprafete relativ restranse, comparativ cu celelalte specii. Printre acestea, S.U.A. ocupa primul loc pe glob sub aspectul suprafetei de livezi organizate si a productiei de nuci.
Pana in anii 1980 California avea peste 100000 ha cu livezi de nuc altoit din soiuri valoroase. Bulgaria avea in anii 1975-1980 circa 14000 ha cu nuci.
Pana in deceniul al saselea si al saptelea al secolului XX, Romania era printre primele trei tari mari producatoare de nuci.
In Europa, Romania este tara cu cea mai mare productie.
Dinamica suprafetelor si productiilor a fost foarte oscilanta in timp.
In majoritatea tarilor, productia de nuci este stabilita prin evaluare si nu prin inregistrare exacta.
Din datele statistice F.A.O., se constata ca productia mondiala de nuci a inregistrat o continua crestere.
Printre tarile mari producatoare de nuci se numara: China, S.U.A., Iran, Turcia, Romania, Franta (tabelul 9.1.).
8.1.2. Cultura nucului in tara noastra

In tara noastra nucul este stravechi. Pana la inceputul secolului XX forma paduri si plantatii intinse in judetele Gorj, Valcea, Dambovita, Prahova, Bacau, Neamt, Iasi, Suceava.
Atat in perioada celui de-al doilea razboi mondial cat si dupa aceea s-a remarcat o scadere masiva a numarului de pomi, cat si a productiei de nuci. Goana dupa lemnul de nuc, dar si desele sistematizari si organizari de teritoriu, datorita colectivizarii tarii, au dus la taierea nechibzuita a acestui pom. Astfel, ca exemplu, putem spune ca: in anul 1938 in Romania existau 4,3 milioane de nuci cu o productie medie evaluata la 199000 tone nuci. In anul 1975 in Romania existau circa 3 milioane de nuci, cu o productie medie de 29000 tone. In anul 2002 Romania producea circa 33-34 tone de nuci (vezi tab. 9.2.).
Deoarece altoirea nucului este o problema greoaie si inca nerezolvata pana la capat, in lume si in Romania se obtin puieti de nuc din soiuri selectionate. Diferenta majora intre pomii de nuc altoiti si cei nealtoiti consta in urmatoarele: nucii obtinuti prin altoire la masa sau in camp direct pastreaza prin altoire toate caracteristicile soiului de unde s-au recoltat ramurile si intra pe rod foarte repede . Primele nuci apar chiar din anul I dupa plantarea nucului. Nucii obtinuti din samanta (nuci semanate in camp) din soiuri selectionate, nu pot pastra caracteristicile soiului de unde am recoltat nucile si intra foarte greu pe rod, abia dupa 10-12 ani.

Privitor la productia de nuci obtinute, rezultate foarte bune se obtin atat de la pomii altoiti de nuc cat si de la cei nealtoiti.
In Romania nucul a fost si este protejat de lege. Nucii pot fi taiati in urmatoarele conditii:
- exemplarele care au cel putin 1/3 din coroana uscata;
- exemplarele care sunt pe suprafete unde s-a autorizat construirea de obiective;
- exemplarele dezradacinate din cauze naturale.
Pentru fiecare nuc taiat, chiar in aceste conditii, proprietarul este obligat prin lege sa planteze la loc trei nuci tineri.

8.2. Soiuri de nuc inmultite de pepiniera Sarca

In ultimii zece ani, Statiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultura Iasi, cu un colectiv de cercetatori, a reusit omologarea a patru soiuri de nuc specifice pentru zona Moldovei, si anume: Velnita, Miroslava, Anica si Ovidiu. Pe langa aceste soiuri, pepiniera Sarca a mai inmultit soiurile Jupanesti, Germisara, Sibisel si altele.

Miroslava
- Soi originar din Romania;
- Vigoare mijlocie-mare, cu coroana globuloasa, rodeste pe muguri teminali, este precoce si productiv;
- Soi rezistent la ger si la bolile specifice nucului;
- Fructele sunt mari (14–16g), forma rotund-elipsoidala, rotunjite la capete, endocorpul subtire, cu suprafata neteda cu putine incretituri si adancituri. Miezul umple bine cavitatea valvelor si se scoate intreg si usor, procentul de miez fiind de 52,6%;
- Se recolteza in prima decada a lunii septembrie.
Anica
- Soi originar din Romania;
- Vigoare mijlocie, cu coroana globu-loasa, rodeste pe muguri teminali, este precoce si foarte productiv;
- Soi rezistent la ger si tolerant bolile specifice nucului;
- Fructele sunt mari (13–14g), forma rotund-ovoida, rotunjite la capete, endocorpul subtire, cu suprafata neteda cu putine incretituri si adancituri. Miezul umple bine cavitatea valvelor si se scoate intreg si usor, procentul de miez fiind de 53%;
- Se recolteza in decada a II-a a lunii septembrie.
Ovidiu
- Soi originar din Romania;
- Vigoare mijlocie, cu coroana globu-loasa, rodeste pe muguri teminali, dar si pe muguri laterali este precoce si productiv;
- Soi rezistent la ger si la bolile specifice nucului;
- Fructele sunt mari (13 – 14g), forma ovoid-alungita, rotunjite la capete, endocorpul subtire, cu suprafata neteda cu putine incretituri si adancituri. Miezul umple bine cavitatea valvelor si se scoate intreg si usor, procentul de miez fiind de 52,5%;
- Se recolteza in prima decada a lunii septembrie.
Velnita
- Soi originar din Romania;
- Vigoare mijlocie-mare, cu coroana globuloasa, rodeste pe muguri teminali si pe muguri laterali, este precoce si productiv;
- Soi rezistent la ger si tolerant bolile specifice nucului;
- Fructele sunt mari (1,5g), forma rotund-ovoida, rotunjite la capete, endocorpul subtire, casant, cu suprafata regulata, cu putine incretituri si adancituri. Miezul umple bine cavitatea valvelor si se scoate intreg si usor, procentul de miez fiind de 50,6%;
- Se recolteza in decada a II-a a lunii septembrie.
8.3. Tehnica formarii coroanei la specia nuc

Atat la pomii plantati primavara, cat si la cei plantati toamna, taierile de formare incep primavara devreme, in martie - aprilie si se aplica in toata perioada de crestere. Prin aplicarea lor se urmareste formarea cat mai rapida a unei coroane luminate si aerisite, garnisita cu numeroase ramuri de semischelet si de rod .
Fiind o specie foarte pretentioasa fata de lumina, formele de coroana cele mai recomandate sunt vasul ameliorat si piramida neetajata. Pentru ambele forme de coroana, inaltimea trunchiului trebuie sa fie de 0,9-1,1 m, deoarece s-a constatat ca la trunchiuri mai inalte de 1,20m, intrarea pe rod a pomilor intarzie cu un an pentru fiecare 20 cm in plus.
Taieri de formare a coroanei tip „piramida neetajata”
In anul intai de la plantare, primavara, vergile se scurteaza la 1,3m - 1,4 m deasupra unui mugure. Pana la inaltimea de 1 m se orbesc toti mugurii. Intre 1m si 1,3 sau 1,4 se orbesc toti mugurii principali, portiune rezervata pentru proiectarea sarpantelor.

Fig. 8.1. Formarea coroanei piramida neetajata la nuc in anul intai (a), in anul al doilea (b), in anul al treilea (c), in anul al patrulea (d), dupa plantarea pomilor

In perioada de vegetatie cand lastarii inregistreaza lungimea de circa 20 cm, se aleg trei lastari, dintre care doi pentru formarea primelor doua sarpante si unul care va prelungi axul. Lastarii alesi ca sarpante, trebuie sa fie orientati in directii opuse de-a lungul randului de pomi.
Daca vergile nu au inaltimea necesara pentru proiectarea coroanei, ele nu se scurteaza. Daca vergile au lungimea sub 1 m, ele se recepeaza la 3 - 4 muguri deasupra punctului de altoire, pentru a obtine o varga de peste 1,3 m. Daca lastarii aparuti pe cep au lungimea de 20 cm, se alege unul, cel mai viguros, pentru a reface tulpina.
Restul de lastari se elimina in doua faze si anume: cand lungime lor are 20 cm, acestia intai se ciupesc iar in luna august, lastarii ciupiti se suprima.
In anul al doilea, primavara, ramurile alese pentru formarea sarpantelor se scurteaza la acelasi nivel, deasupra unui mugure exterior.
Dupa alegerea sarpantelor se face corectarea unghiurilor de insertie prin palisari si ancorari. Dupa fixarea in pozitie corespunzatoare, toate ramurile se scurteaza cu 1/4 - 1/3 din lungimea lor, pentru a pastra numai lemnul matur si cu muguri bine formati. Ramura de prelungire a axului se scurteaza la 50 cm deasupra sarpantei superioare.
In perioada de vegetatie se aleg lastarii de prelungire ai sarpantelor si axului. Pe fiecare sarpanta la circa 50 cm de punctul ei de prindere, se alege cate un lastar pentru formarea primelor subsarpante. Pe ax se aleg doi lastari pentru formarea urmatoarelor sarpante. Acestia trebuie sa fie orientati in directii opuse, perpendicular pe randul de pomi. Restul de lastari se ciupesc.
In anul al treilea, primavara, se suprima ramurile anuale amplasate pe latura superioara sau cea inferioara ale sarpantelor, cat si ramurile lacome. Ramura de prelungire a axului se va scurta la 30-35 cm deasupra sarpantei superioare. Daca nu depasesc lungimea de 1 m, ramurile de prelungire a le sarpantelor si subsarpantelor nu se vor scurta.
In perioada de vegetatie cand lastarii inregistreaza lungimea de circa 20 cm se formeaza noi elemente de schelet. Se alege un lastar pentru formarea urmatoarei sarpante si unul care va prelungi axul. Se aleg lastarii de prelungire ai sarpantelor si subsarpantelor. Pe primele doua sarpante se alege cate un lastar amplasat in partea opusa a primei subsarpante la distanta de 30-40 cm de la punctul ei de prindere, pentru formarea celei de a doua subsarpanta. Pe urmatoarele doua sarpante se alege cate un lastar, la circa 50 cm de punctul lor de insertie, pentru formarea primelor subsarpante. Lastarii amplasati pe latura superioara si cea inferioara ale sarpantelor se plivesc.
In anul al patrulea, primavara, se aleg definitiv ramurile provenite din lastarii alesi in perioada de vegetatie a anului anterior si se scurteaza la 80-110 cm pentru echilibrarea si stimularea ramificarii. Prelungirea axului se scurteaza la 40 cm deasupra punctului de insertie a ultimei sarpante, pentru a forta aparitia lastarului din care se va alege urmatoarea sarpanta si ultima. Tot cu acest prilej se taie la inel eventualele ramuri concurente si cele ce cresc pe partea superioara a sarpantelor. Daca pomii cresc incet si ramurile de prelungire sunt mici, se scurteaza o parte din ramurile de rod pentru a stimula cresterea.
Prin taierile din perioada de vegetatie se urmareste alegerea lastarilor de prelungire, a ramurilor de schelet si a unui lastar pe fiecare sarpanta, pentru formarea celei de-a doua sarpante. Acest lastar trebuie plasat in partea opusa subsarpantei anterioare si sa aiba punctul de insertie cu 70-80 cm mai sus de subsarpanta precedenta.

8.4. Combaterea bolilor si daunatorilor la nuc

Cand pomii sunt tineri, lucrarile de combatere a bolilor si daunatorilor urmaresc mentinerea in perfecta stare de sanatate a aparatului foliar, pentru a sintetiza cantitati maxime de substante care sa asigure pomilor cresteri viguroase.
Dintre boli, cea mai pagubitoare este bacterioza produsa de Xantomonas Juglandis si antracnoza produsa de Gnomonia leptospyla. Pomii tineri sunt destul de sensibili la aceste boli. Bacterioza este favorizata de precipitatii abundente si temperaturi moderate. Atacul este maxim in perioada cresterii intense a lastarilor si in lunile iulie-august. Pe frunzele si lastarii atacati apar necrozari specifice, datorita distrugerii tesuturilor.
Pentru combaterea acestor boli, pana in prezent, cele mai eficace produse chimice s-au dovedit a fi produsele cuprice in doza mica. La concentratia de 1% Zeama bordeleza apar numeroase necrozari, mai ales daca tratamentele se aplica cand frunzele sunt tinere.
Primul tratament se aplica la dezmugurire, cand se poate folosi o concentratie mai mare si anume 1,5 % Zeama bordeleza . Al doilea tratament trebuie aplicat la aparitie primelor frunzulite, cand se va reduce concentratia la 0,5 %, iar al treilea tratament se va aplica la inceputul cresterii lastarilor tot cu 0,5 % Zeama bordeleza. Ultimul tratament se va face tot dupa caderea frunzelor cu 1,5-2 % si are rolul de a micsora infectiile pentru anul viitor.
Tratamentele recomandate pentru combaterea bacteriozei sunt eficiente si impotriva antracnozei. In afara de produsele cuprice, pentru combaterea antracnozei s-a dovedit destul de eficient si Dithane M45, care in asociere cu substantele cuprice combate si bacterioza.
Dintre daunatori, in tinerete, nucul poate fi atacat de paduchii testosi, paduchii de frunze, de omizile defoliatoare, de omizile xilofage si de acarieni.
Pentru combaterea lor se aplica tratamente cu insecticide sau acaricide specifice.

http://sfaturipomicole.tripod.com/id11.html

Dragos
14.08.2012, 00:46
Preturi puieti:

de un an, produsi de catre Pepinieres Coulie, inaltime 40-60 cm
Pret: 11.78 € fara TVA

varsta de un an, produsi de catre Pepinieres Coulie, inaltime 60-100 cm

Pret: 14.69 € fara TVA

Dragos
14.08.2012, 00:55
Livezile familiale sunt acele livezi realizate pe suprafete mici, astfel incat terenurile detinute de o familie sa fie valorificate cat mai bine.
Din punctul de vedere al dimensiunii, o livada familiala are o marime cuprinsa intre 0,1 si 10 hectare.

Productia obtinuta este destinata in principal auto-consumului si comercializarii prin piete, targuri si oboare.
Din punct de vedere legal, infiintarea unei livezi familiale poate avea loc numai cu puieti achizitionati dintr-o pepiniera autorizata.

Daca se urmareste obtinerea unei productii constante si consistente in timp, este recomandata infiintarea livezilor familiale numai cu puieti altoiti proveniti din pepiniere autorizate pentru producerea materialului saditor.

Daca se urmareste reducerea costurilor intiale de infiintare a unei livezi de nuc familiale, se poate opta pentru infiintarea acestei livezi sa se utilizeze puiet de nuc selectionat ( nealtoit). In aceasta situatie va puteti astepta ca primele fructe sa fie produse dupa un interval de timp cuprins intre 8 si 10 ani de la plantarea in livada. Din acest punct de vedere este mult mai eficient sa se infiinteze o livada familiala cu puiet altoit obtinut intr-o pepiniera autorizata, care incep sa rodeasca inca din anul 3-4, urmand ca din anul 7-8 sa se apropie de potentialul productiv al soiului pentru care se opteaza la infiintare.

Persoanele interesate sa pastreze productia de nuci in conditii optime pe termen lung se pot informa despre activitatile de conditionare si depozitare.


Livezile comerciale sunt acele livezi realizate pe suprafete mai mari de 10 hectare si care, de obicei, sunt administrate de catre o persoana juridica.
Productia obtinuta este supusa in mod obligatoriu proceselor de conditionare, procesare, depozitare, industrializare si comercializare intr-un cadru organizat.
Daca in cazul livezilor familiale proprietarii acestora nu sunt dispusi intotdeauna sa investeasca in utilaje si capacitati performante de conditionare, depozitare si procesare, in cazul livezilor comerciale acest lucru devine imperativ datorita faptului ca o pierdere de 20% din productia unei livezi mature reprezinta contravaloarea tuturor acestor utilaje de conditionare.

Un alt argument pentru realizarea propriei capacitati de conditionare-depozitare-procesare este acela al valorii adaugate net superioare pe intreg ciclul descris. Iata o asemenea exploatatie comerciala din Franta

Nu este totuna sa vinzi o nuca neprocesata ( cu sub un euro pe kilogram) cu vanzarea miezului de nuca alb-galbui uniform, lipsit de mucegaiuri. Poate fi o diferenta de cel putin 200% in privinta pretului de valorificare.

Din punct de vedere legal, infiintarea unei livezi comerciale poate avea loc numai cu puieti achizitionati dintr-o pepiniera autorizata.

In linii mari, infiintarea unei livezi comerciale presupune derularea urmatorilor pasi absolut obligatorii:
1. Realizarea unui studiu pedologic pentru relevarea caracteristicilor fizico-chimice ale solului;
2. Analiza datelor de agro-meteorologie specifice locului de plantare pentru ultimii 10 ani. In functie de nivelul anual al precipitatiilor, de data aparitiei primului si ultimului inghet, de amplitudinea termica caracteristica perioadei cuprinsa intre sfarsitul iernii si primavara ( definita ca fiind variatia termica de la zi la noapte in 24 de ore consecutive), se alege soiul cel mai potrivit pentru zona in care doriti sa realizati livada;
3. Alegerea propriu-zisa a soiului de nuci si a polenizatoului corespunzator;
4. Intocmirea proiectului tehnic de autorizare. Acesta include descrierea schemei de plantare, nominalizarea soiului ce va fi utilizat , precum si normativul de lucrari si recomandari esentiale in privinta acestora. Acesta trebuie intocmit numai de catre specialisti autorizati in acest sens. In baza acestui proiect tehnic de infiintare a viitoarei livezi , Directia Agricola Judeteana va elibera autorizatia de plantare a livezii.
5. Infiintarea propriu-zisa a livezii, conform specificatiilor si recomandarilor incluse in proiectul tehnic de autorizare.

PENTRU VALORIFICAREA PRODUCTIEI DE NUCI RECOMAND CALDUROS ASOCIEREA MAI MULTOR PRODUCATORI PENTRU INFIINTAREA UNUI GRUP DE PRODUCATORI, DATORITA FAPTULUI CA STATUL ROMAN SI UNIUNEA EUROPEANA SUSTIN MATERIAL ACEST DEMERS PRIN SUBVENTIONAREA A PESTE 70% DIN COSTURILE PRESUPUSE DE ACHIZITIONAREA UTILAJELOR DE PROCESARE.


Pentru asigurarea calitatii miezului pe o durata cat mai mare de timp , dupa recoltarea nucilor se vor executa obligatoriu urmatoarele operatiuni:

1. Spalarea nucilor : Dupa recoltare , se aleg nucile care sunt inca cu coaja verde de cele care sunt fara coaja si curate. Nucile pe care mai sunt coji deverzi se baga in saci de urzica sau canepa si se umezesc bine, dupa care se depoziteaza pentru 1-2 zile la umbra. Dupa acest interval , coajaverde se desprinde cu usurinta de nuca. Frunctele pe care sunt vizibile pete de suc verde de coaja se spala imediat, cate 2-3 minute in apa rece.
2. Uscarea nucilor: se face sub jet de aer cald sau in locuri foarte bine ventilate. Nucile seaseaza in straturi de maxim 25 cm grosime in locuri foarte bine ventilate si seravasesc de 3-4 ori pe zi. Pot fi uscate si la soare.
3. Dezinfectarea & albirea nucilor: Datorita faptului ca pe piata internationala se cere ca miezul sa aiba o culoare galben-aurie se impune albirea nucilor. De asemenea, acest lucru determina practic si dezinfectarea nucilor de sporii de mucegai ce pot rezulta in urma proceselor de putrefactie a urmelor de mezocarp. Pentru cantitatile mici de nuci se procedeaza in modul urmator: se iau 6 kg de hipoclorit de calciu si 3,5 kg de carbonat de sodiu, la 10 litri de apa, ce se dizolva separat; se toarna apoi solutia de carbonat de calciu peste solutia de hipoclorit , dupa care se completeaza pana la cantitatea de 100 de litri. Solutia astfel obtinuta se amesteca bine de tot, dupa care se lasa 48 de ore sa se limpezeasca, dupa care se decanteaza solutia limpede. Nucile uscate se pun intr-un vas de lemn , dupa care se toarna solutie pana cand acestea incep sa pluteasca. Se agita bine timp de 3-5 minute. Daca in urma acestei operatiuni nucile nu sunt inalbite corespunzator se adauga2,5 litri de otet pentru 100 de kg de solutie. Cu 100 litri de solutie se pot inalbi aproximativ 400 de kg de nuci in coaja. Nucile nu se spala dupa ce sunt scoase din solutie si se usuca in mod obisnuit. (I.F. Radu-1939)
4. Ambalarea nucilor: In vederea depozitarii, nucile se ambaleaza in saci de minim 25 de kg si maxim 200 de kg, in spatii curate, bine ventilate si ferite de rozatoare
5. Depozitarea propriu-zisa : poate avea loc pana la 2 ani , daca s-au respectat corespunzator cerintele de spalare si dezinfectare. este recomandabila depozitarea nucilor numai in coaja. Miezul de nuca curat este recomandat sa fie valorificat intr-o perioada de timp cuprinsa intre 30 si 60 de zile, numai in conditiile in care acesta este ambalat in cutii de carton cu hartie pe interior sau in saci de polietilena vidati.

Respectarea intocmai a acestor operatiuni conduce la pastrarea corespunzatoare a calitatii miezului de nuca. Astfel acesta ramane cu o culoare alb-galbuie pentru o perioada de timp de pana la 2 ani de zile. In cazul in care aceste operatiuni nu sunt realizate la timp, calitatea miezului de nuca se va deprecia prin schimbarea culorii miezului de nuca din alb-galbui intr-o culoare brun-roscata spre negru. Acest lucru este determinat de aparitia sporilor de mucegai. De asemenea , daca nu sunt respectate aceste operatiuni exista posibilitatea foarte ridicata de aparitie a viermilor care compromit total calitatea miezului de nuca. Si nu in ultimul rand, este demn de retinut ca o nuca tratata corespunzator garanteaza obtinerea unui pret de valorificare superior, ceea ce justifica pe deplin efectuarea corecta, completa si la timp a acestor operatiuni de curatare, dezinfectare si depozitare.
http://www.nucifere.com/livezi

Dragos
14.08.2012, 01:00
Majoritatea tarilor cultivatoare de nuci au ajuns la concluzia ca inmultirea nucului prin samanta nu poate sa constituie calea rentabila pentru infiintarea de plantatii intensive la aceasta specie.

Aproape intreaga productie provine din biotipurile locale ce nu satisfac cerintele si exigentele mereu crescande ale consumatorilor, deziderate ce nu pot fi realizate decat prin cultivarea unor soiuri de nuc. Inmultirea prin seminte, cum s-a procedat secole de-a randul si cum se mai procedeaza inca, nu transmite la urmasi caracterele si insusirile plantei mama. Dintr-o nuca buna poate rezulta un pom cu nuci de calitate inferioara si invers. Pe langa aceasta, nucul este avizat de polenizarea straina, mai ales datorita faptului ca la majoritatea soiurilor organele reproductive barbatesti (amentii cu polen) si cele femeiesti (ovarele) nu se matureaza deodata pe acelasi pom.

In aceasta situatie, calea cea mai sigura de a avea plantatii de nuc cu soiuri si tipuri superioare, ramane cea a inmultirii vegetative si in special altoirea, prin care insusirile plantei inmultite raman neschimbate.

Pentru eliminarea acestui inconvenient s-a trecut la selectionarea unor biotipuri valoroase, creearea si apoi omologarea de soiuri si portaltoi care corspund comenzilor sociale actuale.

In acest fel exista posibilitatea de a avea plantatii uniforme, cu productie posibil de standardizat, in cantitati cat mai mari, cu perspective de a face comert.

La nuc, ca si la alte specii fructifere lemnoase, precocitarea de rodire (adica momentul aparitiei primelor fructe), este un caracter genotipic. Aceasta este influentat in egala masura atat de factorii ecologici cat si de cei culturali.

Pomii crescuti pe radacini proprii produc fructe dupa 10-15 ani,in timp ce la aceia altoiti pe Juglans regia primele fructe apar dupa 6-8 ani de la plantare, pentru ca in cazul altoirii pe Juglans nigra, primele fructe sa apara dupa 5-6 ani, sau chiar mai devreme.

Datorita acestor particularitati, pentru practica este mai importanta varsta la care apar primele recolte eficiente din punct de vedere economic.

Important este si faptul ca nucii altoiti dau fructe de calitate mai buna, cu valoare comerciala si alimentara mai mare, in timp ce de la nucii proveniti dprin seminte se pot alege maximum 20% fructe de calitate.

Din aceste motive organizarea noilor plantatii de nuc, indiferent de marimea lor, trebuie sa se faca si la noi cu pomi altoiti.(sursa gazetadeagricultura.info)

Fenor: http://www.nucifere.com/wp-content/uploads/2011/03/Fernor.pdf
Franquette: http://www.nucifere.com/wp-content/uploads/2011/03/Franquette.pdf
Lara Pierral: http://www.nucifere.com/wp-content/uploads/2011/03/Lara.pdf
Chandler: http://www.nucifere.com/wp-content/uploads/2011/03/Chandler.pdf

Dragos
14.08.2012, 01:02
Producerea de puieti in pepiniera este una din formele de cultura cu importanta valoare si intensiv pronuntata, care pretinde munca asidua si mari investitii. De aceea pentru a evita neplacerile, o deosebita importanta i se acorda alegerii locului pentru pepiniere. De altfel, de modul in care se aleg locul si terenul pentru pepiniere depinde in cea mai mare parte reusita culturilor, caci se poate produce un material de calitate slaba cu cheltuieli exagerate.

Terenul destinat pepinierei trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:

Sa fie asezat in centrul sau cat mai aproape de locul de plantat, daca vorbim de pepinierele volante, respectiv in apropierea drumurilor de legatura, cand vorbim de pepinierele permanente, pentru ca transportul materialelor la sau de la pepiniere sa se faca rapid si cu cheltuieli reduse.

Sa fie asigurat cu apa necesara pentru pepinierele permanente si cele volante, pentru a uda semintele, la selectionarea si pregatirea semintelor pentru semanat.

Sa fie situat in apropierea centrelor populate pentru pepinierele permanente, pentru a avea lucratori permanenti.

Apa este necesara si pentru udatul puietilor in santuri de depozitare si a celor impachetati pentru expediere. Daca terenul pentru pepiniera se afla in apropiere de apa, se va urmari asezarea pepinierei cu laturile mari de-a lungul apei, in scopul de a introduce apa prin santuri sau uluce. Se va avea grija ca pepiniera sa fie ferita de inundatii, chiar si in anii cu ploi exceptional de multe si mari. Nivelul apelor freatice trebuie sa fie ridicat, el trebuie mentinut pina la 1m, chiar si in perioadele umede.

Solul sa fie usor reavan, permeabil si bogat in substante nutritive. Se vor evita terenurile prea nisipoase, sarace si tari. De asemenea, se vor evita terenurile argiloase, saraturile, terenurile prea umede sau acelea in care in anii ploiosi apa se ridica la suprafata formand smarcuri.

Cele mai bune terenuri sunt cele nisipo-lutoase sau luto-nisipoase, permeabile, bine structurate, bogate in humus si care se lucreaza usor. Este bine ca solul in pepiniere sa aiba proprietati cit mai asemanatoare cu cele a terenului de impadurit. Procedand astfel, puietii au de suferit mai putin dupa plantare, cand trebuie sa-si modifice radacinile.

Sa fie teren ridicat, nu mai jos ca terenurile inconjuratoare, dar nici situat pe varfuri de crestet, pentru a fi ferit de vanturi puternice si uscate sau curenti puternici de aer.

Sa fie drept sau foarte putin abrupt. Daca nu se gaseste un astfel de teren, se accepta unul inclinat cu panta de pana la 5ş, dar cu expozitie E sau SE pentru a nu fi prea mult expus la arsita soarelui. Daca terenul pe care trebuie sa se infiinteze pepiniera este in panta, se va urmari ca acesta sa aiba forma dreptunghiulara, cat mai alungita si asezata astfel ca loturile lungi sa fie perpendiculare pe linia de cea mai mare panta.

Solul destul de profund, cel putin 40cm, trebuie sa se aduca la conditii normale de lucru. Daca sunt cultivati puieti de talie inalta, acesta trebuie sa aiba cel putin 60cm in adancime. Se va urmari sa aiba o forma cat mai regulata, ca cea dreptunghiulara sau patrata, pentru ca perimetrul acestora este mai mic, la aceeasi suprafata, decit cel al formelor neregulate.

Sa nu fie situat in vai inchise sau poiene mici inconjurate din toate partile de padure deasa si inalta in care aerul rece stagneaza si culturile pot fi expuse gerurilor tarzii. In arboreturile vecine cu pepiniera trebuie intervenit cu anumite lucrari, pentru a stimula o influenta favorabila si a se inlatura influentele nefavorabile ale acestora asupra culturii. Printre influentele favorabile ale arboreturilor vecine se enumera umbrirea, franarea, viteza vantului, oprirea spulberarii zapezii.

Terenul care s-a destelinit de curand va fi folosit pentru cultura abia dupa 6 luni de destelenire. De asemenea, nu trebuie sa fie infectat cu daunatori in procent mai mare decit cel admis prin instructiunile oficiale.
http://www.nucifere.com/pepiniere-si-material-saditor

Dragos
14.08.2012, 01:35
http://drumulinvingatorilor.ro/files/proiect_final.pdf

Proiect TIP pomi si arbusti fructiferi, foarte bun, este din anii trecuti dar poate fii folosit ca si reper !!!

Adrian Pop
14.08.2012, 09:46
http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/4814-Faceti-va-o-livada-de-nuci!

Dragos
14.08.2012, 15:31
http://www.ecomagazin.ro/ramnicu-valcea-colectie-de-nuc-printre-putinele-din-europa/

Statiunea de Cercetare Pomicultura din Ramnicu Valcea care are cea mai mare colectie de soiuri nucifere din Europa de Est . Adresa este Str. Calea lui Traian nr 464, Ramnicu Valcea ,cod 240273, jud Valcea , tel :0250740885

Adrian Pop
14.08.2012, 16:58
email si site are ?

adi

Adrian Pop
14.08.2012, 17:25
Cine se pricepe sa facem rasaduri din nuci, ca este mai ieftin....asta in cazul cand nu avem bani sa cumparam puieti de un an, de la aceasta statiune sau de la alta.

Peste doua zile, cei din grup vor lucra la o strategie de lucru comuna.

Dragos
14.08.2012, 20:40
Nici nu stiam ca nucul iese din nuci ... credeam ca doar din puietii de la baza nucului.

Automatizare (viitorul)
Cum se scutura, sorteaza, decojesc, sparg nucile.

http://www.youtube.com/watch?v=aFC7WKOBIcQ&feature=grec
http://www.youtube.com/watch?v=bfpc-OjUktQ&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=nhySch6LNWU&NR=1
http://www.youtube.com/watch?v=vnY8iDLMb8I&NR=1

Adrian Pop
14.08.2012, 21:03
Nici nu stiam ca nucul iese din nuci ... credeam ca doar din puietii de la baza nucului.

Automatizare (viitorul)
Cum se scutura, sorteaza, decojesc, sparg nucile.

http://www.youtube.com/watch?v=aFC7WKOBIcQ&feature=grec
http://www.youtube.com/watch?v=bfpc-OjUktQ&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=nhySch6LNWU&NR=1
http://www.youtube.com/watch?v=vnY8iDLMb8I&NR=1

acum 3 ani m-a invatat un tanar cum sa pun nuci in pamant si-asa am facut cu sebi, acum 2 ani. Si acum am 4-5 pomi de un metru inaltime....Am citit ca se pun nuci in nisip....dar nu stiu cum...

Dragos
14.08.2012, 21:18
Topicuri valoroase :

http://forum.drumulinvingatorilor.ro/index.php?topic=920.45
http://forum.drumulinvingatorilor.ro/index.php?topic=3.30

Moldovenii cica ar fi facut un soi de nuca care este posibil sa intre in cartea recordurilor pentru ca nucile sunt foarte mari.


Pavel Corut
Utilizator
Utilizator
Mesaje postate: 1204
Data şi locul naşterii: 17 iunie 1949, Comuna Andrieşeni, Jud. Iaşi
Localitatea de domiciliu: Bucureşti
Profesia: Ofiţer de marină, jurist şi psiholog
Ocupaţia: Scriitor şi edito
Spune asta:

Am aflat că moldovenii de peste Prut au ameliorat soiul de nuc President,cu fructe de trei ori mai mari decât la soiurile obișnuite.Fac un apel la cei care ar putea să ne ajute să procurăm măcar câțiva puieți,în această primăvară.Imi voi întinde și eu ”antenele” și sper să ajungem la soiul respectiv.


Persoana de contact Nicolae Kiktenko
Mobil 00373.672.530.17
kiktenko-nats@mail.ru
Pret 10 USD/buc
Adresa satul Rediul de Sus
Raionul Falesti
Republica Moldova
+373 (672) 53017
+373 (672) 53015
+373 (259) 70 192
www.gospodarulrediu.com



In urma contactarii d-lui Kiktenco, mi s-a raspuns ca de distributie in Romania se ocupa dl Costel, tel 0766470982, Iasi (www.hortyprodh.zxq.net). Am cateva intrebari, si as aprecia un raspuns rapid pentru ca dorim sa infiintam o mica livada de nuci pentru consum propriu in aceasta primavara:
- pentru cine este din zona Moldovei, au auzit de / au incercat pomi de la producatorul de mai sus?
- pe site-ul www.gospodarulrediu.com am vazut ca au mai multe soiuri "Schinoasa, Chisinau, Cazacu, Tihomirovskii, Calarasi, Briceni, Corjeuti, Cogalniceanu, Recea, Pesciansk..." fara o referire la soiul "President". Catre cei care sunt cunoscatori, ce soi(uri) imi recomandati si de unde ar fi mai bine sa cumpar puietii?

Dragos
14.08.2012, 21:23
Un botoşănean pariază pe prima plantaţie de nuci din zona Moldovei

Realităţi economice
.150 hectare de teren, moştenite din familie, într-o zonă rurală aparent fără prea multe perspective. Păşune, culturi cu produse agricole, arendă – erau câteva din posibilele variante de valorificare pentru botoşăneanul Cornel Lupaşcu (38 de ani), astfel încât să scoată un ban din ceea ce avea mai de preţ – pământul din Durneşti (judeţul Botoşani). Planurile, însă, i-au zburat ceva mai departe – la fondurile europene şi la câteva idei "exotice".

Astfel, în februarie 2005, Cornel Lupaşcu înfiinţează societatea "Exotic Parc" SRL Botoşani, cu un capital social de 50.000 lei (RON), luându-şi în serios atribuţiile de unic asociat şi administrator. Primul "produs" nu a întârziat să apară – un proiect propus pentru finanţare prin programul SAPARD. Investiţia, care presupunea înfiinţarea unei ferme piscicole, s-a ridicat la valoarea de 176.183 euro, din care 95.583 euro a reprezentat contribuţie proprie, iar diferenţa finanţare europeană.

Aşa a început utilizarea primelor 50 hectare din suprafaţa pe care o avea în proprietate botoşăneanul, prin amenajarea unui iaz şi creşterea diferitor specii de peşte – crap, biban etc. În prezent iazul din Durneşti produce circa 10 tone de peşte pe an, cantitate distribuită în cea mai mare parte în reţeaua de magazine de specialitate din Botoşani.

Investiţiile au continuat pe "moşia" din Durneşti, următoarea "ţintă" fiind amenajarea unei crescătorii de animale sălbatice, mai precis iepuri şi căprioare sălbatice. "Cu cele aproape 500 de perechi reproducătoare, reuşim să obţinem o producţie de 3.000 – 4.000 de iepuri sălbatici pe an, ceea ce apreciez că este un rezultat bun. Mi-a fost destul de greu să obţin autorizaţiile pentru derularea unei asemenea activităţi, cu atât mai mult cu cât eram un caz singular în zona Moldovei, fiind primul investitor privat care a vrut să-şi amenajeze o crescătorie de animale sălbatice", a povestit administratorul "Exotic Parc".

Peşti, iepuri şi caprioare sălbatice, la umbra… nucilor europeni

Pentru alte 30 de hectare din terenul moştenit, planurile botoşăneanului s-au conturat în jurul unei idei de investiţie la fel de neobişnuită, probată până acum doar de câţiva întreprinzători, în toată ţara. "M-am gândit să fac o plantaţie de nuci, pentru că este una dintre cele mai convenabile culturi pomicole, atât sub aspectul valorii investiţiei iniţiale, al necesarului de lucrări agrotehnice, cât şi sub aspectul valorii comerciale a producţiei obţinute anual. În plus, la noi în zonă, există o tradiţie în acest domeniu. Pe vremea colectivizării au existat plantaţii de nuci, însă cu timpul au fost abandonate. Mi-am făcut un calcul şi am ajuns la concluzia că în felul acesta pot să dau o utilitate maximă la un teren care aproape că nu valora nimic", susţine Cornel Lupaşcu.

Zis şi făcut… proiect! Astfel a ajuns societatea "Exotic Parc" Botoşani pe lista beneficiarilor selectaţi pentru finanţare prin FEADR, în cadrul Măsurii 121 – "Modernizarea exploataţiilor agricole". Proiectul, depus în aprilie 2008, are o valoare totală de 1.362.920 lei, din care 50% reprezintă contribuţia proprie a întreprinzătorului botoşănean. "Proiectul l-am făcut de unul singur, fără să apelez la o firmă de consultanţă, însă sunt conştient că fără ajutorul celor de la SAPARD nu aş fi avut aceleaşi şanse de reuşită. Acum, contractul de finanţare este deja semnat şi în maxim o lună încep lucrările de arătură, discuit, şi tot ce trebuie pentru pregătirea terenului".

20 de euro, un puiet de nuc francez

Cât despre plantaţia propriu-zisă, aceasta va rămâne pe hârtie până la primăvară, atunci când botoşăneanul va fi "înarmat" cu aproape 6.000 de puieţi de nuci gata pentru a fi plantaţi din 7 în 7 metri pe suprafaţa de teren alocată proiectului. Asta nu înseamnă că se anunţă o toamnă sau o iarnă liniştită pentru business-ul abia început, ţinând cont de faptul că urmează licitaţiile obligatorii pentru selectarea furnizorilor.

"Din căutările făcute până acum, am găsit un soi bun de nuc produs în Franţa (denumit Lara), care are o productivitate foarte mare la hectar, adică între 6 şi 8 tone pe un hectar. Un puiet din acest soi m-ar costa cam 20 de euro bucata şi ar ajunge să dea rod în 3-4 ani. Trebuie să fac şi o analiză a solului, pentru a fi sigur că acest soi se adaptează cu uşurinţă şi creşte în mediul de care are nevoie. Pe de altă parte, ştiu că şi în România există soiuri foarte bune de nuc, aşa că voi continua să căut cea mai avantajoasă variantă", ne-a împărtăşit Cornel Lupaşcu câteva din frământările pe care le cunoaşte, la urma urmei, orice investitor.

"E adevărat că o activitate de producţie agricolă îţi dă multe bătăi de cap, însă, pentru mine, dificultăţile cele mai mari rămân cele legate de bănci, obţinerea creditelor, creşterea euro. Din punct de vedere al culturii, nucul nu este foarte pretenţios, nu cere nici condiţii climatice, nici terenuri deosebite pentru a se dezvolta. În schimb, durează destul de mult până culegi «roadele» investiţiei", a menţionat Cornel Lupaşcu. Dacă adăugăm şi observaţia făcută de directorul executiv adjunct din cadrul DADR Iaşi, Magneriu Jalbă, potrivit căreia "la acest moment, nici 20% din cererea de miez de nucă nu este acoperită de oferta pieţei", ajungem la concluzia că "Exotic Parc" Botoşani a mizat pe o carte bună.


Lemnul de nuc poate fi vândut cu până la 1.500 de euro metrul cub

Conform site-ului nucifere.com, valoarea foarte mare a lemnului de nuc (ajungând până la 1.500 de euro metrul cub) reprezintă un argument convingător pentru cultivarea soiului de nuc forestier. Pe termen lung, se pot obţine venituri consistente (aproximativ 300.000 euro/hectar), pornind de la o investiţie iniţială de maxim 1.200 de euro/hectar (plus TVA). Dar atenţie: copacii pot fi tăiaţi numai dupa 30-40 de ani de la sădire şi numai după obţinerea unor autorizaţii speciale!


Nucile în coajă: 3,5-3,9 euro/kg, pe piaţa internaţională
Preţul unui kilogram de nuci în coajă, pe piaţa internaţională variază între 3,5 şi 3,9 euro, în funcţie de calitate şi de soi, potrivit sursei mentionate. Aceasta echivalează la o producţie de doar 3.000 de kilograme la hectar, cu un venit anual minim de 10.500 de euro. În condiţiile în care soiul cultivat este unul foarte productiv veniturile sunt cu atât mai mari. De exemplu, la soiul Lara, după 8 ani de zile de la plantare se ajunge la o productivitate de 6 tone la hectar, ceea ce echivalează cu un venit anual de 21.000 euro/hectar .



Uleiul de nucă: 48-60 euro/litru, preţ în magazine

Dacă producătorii de nuci vor să îşi maximizeze profitul din această cultură, pot opta pentru industrilizarea miezului de nucă, pentru producerea de ulei de nucă sau pentru producerea diverselor specialităţi pe bază de miez de nuci. În medie un litru de ulei de nuci, în vrac, se comercializează direct de către producători la preţul de 16-20 euro, ajungând ca în magazin să aibă un preţ de cel puţin 3 ori mai mare, după cum arată nucifere.com. Un kilogram de ulei de nuci se obţine din 2 kilograme de miez de nuci.
http://www.financiarul.ro/2008/10/19/un-botosanean-pariaza-pe-prima-plantatie-de-nuci-din-zona-moldovei/

Dragos
14.08.2012, 21:38
Un alt link bun cu un tip care a plantat 1ha de nuci si detaileaza foarte bine prin ce a trecut. Este deacord si sa se discute "la o bere" sau la livada.

http://premonitii.ro/showthread.php?tid=22400

Adrian Pop
14.08.2012, 21:45
Cât despre plantaţia propriu-zisă, aceasta va rămâne pe hârtie până la primăvară, atunci când botoşăneanul va fi "înarmat" cu aproape 6.000 de puieţi de nuci gata pentru a fi plantaţi din 7 în 7 metri pe suprafaţa de teren alocată proiectului.

Adrian Pop
14.08.2012, 21:48
Aflai azi ca un domn cumpara nuci de la Valcea si le vinde la magazine din Dolj, la cofetarii, restaurante..etc...Numai asta face de ani buni...

Spusai asta ca sa avem in cap si o astfel de posibilitate, in planul de lucru pe care o sa-l insailam, atunci cand echipa este definitivata, adica peste 2 zile.

Adrian Pop
14.08.2012, 21:50
"Din căutările făcute până acum, am găsit un soi bun de nuc produs în Franţa (denumit Lara), care are o productivitate foarte mare la hectar, adică între 6 şi 8 tone pe un hectar. Un puiet din acest soi m-ar costa cam 20 de euro bucata şi ar ajunge să dea rod în 3-4 ani. Trebuie să fac şi o analiză a solului, pentru a fi sigur că acest soi se adaptează cu uşurinţă şi creşte în mediul de care are nevoie.

Dragos
14.08.2012, 23:30
http://forum.softpedia.com/lofiversion/index.php/t484980.html

Peste 1000 de raspunsuri date de oameni in acest topic, despre nuci.

Adrian Pop
15.08.2012, 00:48
http://forum.softpedia.com/lofiversion/index.php/t484980.html

Peste 1000 de raspunsuri date de oameni in acest topic, despre nuci.

perfect. o sa facem un plan de lucru....si mergem si pe filiera asta toti trei, o mare perioada de timp...

Adrian Pop
15.08.2012, 01:05
Pop Adrian: Tanasescu Dragos: http://hortyprodh.zxq.net/albumpepinieranuci.html
Tanasescu Dragos: Cum arata o pepiniera de nuci.
Pop Adrian: f interesant

Adrian Pop
15.08.2012, 01:06
GALERIE FOTO

Pepinieră nuci altoiţi 2011
Înapoi la meniul principal (http://www.sfatulbatranilor.ro/index.html)



http://www.sfatulbatranilor.ro/pepiniera%20nuci/Picture%20169_resize.png
http://www.sfatulbatranilor.ro/pepiniera%20nuci/Picture%20175_resize.png
http://www.sfatulbatranilor.ro/pepiniera%20nuci/Picture%20182_resize.png


http://www.sfatulbatranilor.ro/pepiniera%20nuci/Picture%20183_resize.png
http://www.sfatulbatranilor.ro/pepiniera%20nuci/Picture%20184_resize.png
http://www.sfatulbatranilor.ro/pepiniera%20nuci/Picture%20185_resize.png


http://www.sfatulbatranilor.ro/pepiniera%20nuci/Picture%20186_resize.png
http://www.sfatulbatranilor.ro/pepiniera%20nuci/Picture%20187_resize.png
http://www.sfatulbatranilor.ro/pepiniera%20nuci/Picture%20188_resize.png

Adrian Pop
15.08.2012, 01:13
Pop Adrian: Enciu Stefan: http://www.facebook.com/iosif.kiss.9
Enciu Stefan: http://www.nucifere.com/pepinieres-coulie

Adrian Pop
16.08.2012, 11:07
Suntem 4 -

Alina
Dragos
Stefan
adi

http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/4814-Faceti-va-o-livada-de-nuci!

Adrian Pop
16.08.2012, 11:50
Cateva calcule simple

La 1.000 mp de teren, plantam aprox. 16 nuci din 8 in 8 metri, lasand la capete si la margine cate 4 m.
Pentru siguranta inmultim cu 3 -

Deci o sa avem nevoie cam de 50 nuci, pusi in rasaduri, la 1.000 mp.

Eu am nevoie, in principiu, pana avem terenul nostru comun ( pt. cei 4 din echipa ), la cei 9.000 mp + 5.000 mp + 3.000 mp = 17.000 mp de 17 X 16 = 272 de nuci puse in rasad.

Pentru siguranta o sa pun de 3 ori mai mult, deci in jur de 800 de nuci pusi in rasaduri.

Cand imi spuneti ce suprafete de teren aveti fiecare, o sa facem socoteala pe global.

1. Sa vedem ce inseamna sa avem rasaduri pentru 100 de nuci ( pentru a usura calculele ), ca suprafata globala si individuala, ca si compozitie de pamant necesar, cum trebuie udat, luminozitate, etc...
2. Sa vedem de unde luam nucile respective.
3. Facem socoteli pentru a cumpara puieti de nuc de la ferme specializate.
4. Vedem cum ajutam afacerea comuna, cu diverse activitati, pentru a avea livezile proprii echipei noastre, formata din 4 insi.

Adrian Pop
17.08.2012, 16:50
Ca sinteza pana in acest moment :

0. Care sunt site-uri unde gasesti informatii legate de nuci pe net ?
1. Sa invatam sa facem rasaduri de nuci.
2. Am inteles ca la Valcea este o pepiniera serioasa de nuci. Sa-i contactam ( sa facem rost de datele de contact) si sa le cerem preturi si informatii pentru a planta ( ce soi, cand trebuie plantati, cum sunt udati, etc ) nucii cumparati de la ei.
3. Pentru un ha de teren - am socotit ca trebuie circa 160 de pomi la distanta de 8 m unul de altul.
4. De unde a putea cumnpara nuci pentru a-i vinde in zona noastra ?
5. Ce utilaje ne trebuie pentru a prelucra nucile ca materie prima ?
6. Unde gasim piata pentru nuci si pentru produse facute din nuci, in exteriorul tarii ?

La aceste puncte trebuie sa ne concentram toti 5 sa le completam.

1. Dragos
2. Alina
3. Mioara.
4. Stefan
5. adi

Dragos
17.08.2012, 21:33
0. Care sunt site-uri unde gasesti informatii legate de nuci pe net ?
Un topic cu peste 1000 de raspunsuri
http://forum.softpedia.com/lofiversi...p/t484980.html

Alt topic:
http://forum.drumulinvingatorilor.ro/index.php?topic=3.0

Alt topic:
http://forum.drumulinvingatorilor.ro/index.php?topic=920.45

Gratiela
17.08.2012, 22:21
0.Site-uri cu informatii legate de nuci:

http://premonitii.ro/showthread.php?tid=22400 (http://premonitii.ro/showthread.php?tid=22400)
http://www.nucifere.com/
http://forum.drumulinvingatorilor.ro/index.php?topic=3.0
http://pomiifructiferi.blogspot.ro/2010/09/cultura-nucului-in-tara-noastra.html
http://forum.softpedia.com/lofiversion/index.php/t484980-50.html
http://www.kernel.md/production_ro.html
http://sfaturipomicole.tripod.com/id11.html
http://www.recolta.eu/producerea-materialului-saditor-la-nuc-juglans-regia/

Dragos
18.08.2012, 00:07
http://www.ljcfyi.com/blog/2008/dec2008/2walnuts.jpg

Dragos
18.08.2012, 00:22
http://drumulinvingatorilor.ro/files/proiect_final.pdf

Adrian Pop
18.08.2012, 14:43
Ca sinteza pana in acest moment :

0. Care sunt site-uri unde gasesti informatii legate de nuci pe net ?
1. Sa invatam sa facem rasaduri de nuci.
2. Am inteles ca la Valcea este o pepiniera serioasa de nuci. Sa-i contactam ( sa facem rost de datele de contact) si sa le cerem preturi si informatii pentru a planta ( ce soi, cand trebuie plantati, cum sunt udati, etc ) nucii cumparati de la ei.
3. Pentru un ha de teren - am socotit ca trebuie circa 160 de pomi la distanta de 8 m unul de altul.
4. De unde a putea cumnpara nuci pentru a-i vinde in zona noastra ?
5. Ce utilaje ne trebuie pentru a prelucra nucile ca materie prima ?
6. Unde gasim piata pentru nuci si pentru produse facute din nuci, in exteriorul tarii ?

La aceste puncte trebuie sa ne concentram toti 5 sa le completam.

1. Dragos
2. Alina
3. Mioara.
4. Stefan
5. adi


Show Recent Messages (F3)
filip mioara: Multumesc.
Pop Adrian: buna
Pop Adrian: ai zis ca vrei sa faci parte din echipa care lucreaza la nuci, sere si curci albe
Pop Adrian: sa scrii, sa vad ce crezi tu ca inseamna asta
Pop Adrian: ok ?
Pop Adrian: defapt, sa scrie fiecare din cei 5, sa vedem ce gandeste fiecare....
filip mioara: ok
filip mioara: Am fost la tara astazi.
filip mioara is typing...
filip mioara: Prietenii imi spuneau ca pe acolo au cumparat italienii mii de hectare.
Pop Adrian: peste tot au cumparat...
Pop Adrian: de-aia trebuie sa gandim logic si sa punctam zilnic
Pop Adrian: nu avem bani...dar nu suntem prosti...

ana_maria
18.08.2012, 15:41
Nucile se mai folosesc in industria cosmetica-saponifera si cea farmaceutica.

Dragos
20.08.2012, 20:06
Cum se planteaza nucile (http://www.recolta.eu/producerea-materialului-saditor-la-nuc-juglans-regia/)


Producerea materialului saditor la nuc (Juglans regia)categorii: 07 Decembrie 2011 - 00:39


La fel ca la alte specii pomicole producerea materialului saditor la nuc se poate face prin inmultire vegetativa sau generativa. Prin inmultirea vegetativa nu se transmit in mod fidel la urmasi caracterele plantei mama. Nu intotdeauna dintr-o nuca buna va rezulta un pom care sa produca nuci la fel de bune.

De aceea, este indicat sa se infiinteze plantatii cu material saditor obtinut prin inmultire pe cale vegetativa, in special prin altoire, metoda prin care insusirile soiului raman neschimbate. Plantatiile de nuc obtinute cu astfel de material vor fi uniforme ca habitus al pomilor si se obtin productii mari ce pot fi standardizate si valorificate pe piata.

Deoarece, solicitarile pentru material saditor la nuc in ultimii ani au inceput sa creasca, si pe piata romaneasca inca nu este suficient material saditor obtinut prin altoire, iar cel existent se valorifica la preturi ridicate, exista tendinta de folosire a materialului obtinut prin samanta.

Inmultire generativa

Inmultirea nucului pe cale generativa nu este indicata la soiuri deoarece are urmatoarele dezavantaje:


intra tarziu pe rod (dupa 10-15 ani de la plantare);

fructele obtinute sunt neuniforme ca forma si marime;

aspectul pomilor in plantatie este neuniform.



Inmultirea nucilor prin samanta se poate face pentru infiintarea de plantatii destinate productiei de lemn si in secundar productiei de fructe si pentru obtinerea portaltoilor.

Recoltarea nucilor pentru samanta se face la maturitatea deplina a acestora (cand invelisul verde crapa). Acestea trebuie sa fie uniforme ca aspect si marime.

Pentru obtinerea de portaltoi se aleg nuci mici, cu greutate de 6-10 g. Acestea isi pastreaza facultatea germinativa 2-3 ani daca sunt pastrate in conditii frigorifice, la 0-5 grade C.

Pentru infiintarea scolii de puieti, nucile se seamana toamna sau primavara. Semanatul de toamna se poate face in a doua jumatate a lunii octombrie. Distanta de semanat este de 90/10-12 cm. Dupa semanat se face bilonarea randului cu un strat de pamant de 15-20 cm.

Daca nu au fost insamantate toamna, nucile trebuie stratificate pentru perioada de iarna, pentru parcurgerea procesului de postmaturatie, care la aceasta specie este de 90 zile.

Daca trebuie sa semanam primavara nuci care nu au fost stratificate, acestea se introduc in apa la temperatura de 55-60 grade C unde se lasa 3 zile, apoi se scot si se repeta operatiunea, dupa care se scurg de apa, se stratifica in nisip umed, in incaperi la 24-26 grade C, timp de 10-14 zile, dupa care se seamana. (Cociu V., 1983).

Semanatul de primavara se face in a doua jumatate a lunii martie, cu nuci la care s-a parcurs postmaturatia. Distanta de plantare este de 90/15-20 cm, iar randul nu se biloneaza.

In timpul verii se efectueaza lucrarile de intretinere necesare pentru a asigura o dezvoltare normala a puietilor. Toamna se recolteaza si se sorteaza conform standardelor de calitate.

Daca puietii nu au ajuns la dimensiunile prevazute de STAS, se pastreaza inca un an in scoala de puieti
In primavara urmatoare (inainte de dezmugurit) se planteaza pentru infiintarea campului I, la distanta de 90 cm, intre randuri si 35-40 cm pe rand.

La plantare, sistemul radicular se scurteaza usor pana la tesut sanatos. Ranile provocate pe radacina la nuc, cu ocazia transplantarilor, se vindeca greu si acest proces dureaza cel putin un an. La puieti nu se scurteaza tulpina, deoarece mugurele terminal porneste mai repede in vegetatie si asigura o crestere dreapta a tulpinii.

Puietii de nuc pot fi obtinuti si in ghivece, avantajul acestei tehnologii fiind posibilitatea ca puietii sa fie plantati in camp si primavara tarziu (10-15 mai), dupa ce a trecut pericolul de ingheturi.

In timpul perioadei de vegetatie se fac lucrari de intretinere specifice. Combatera bolilor si daunatorilor se efectueaza prin aplicarea a 6 – 8 tratamente cu zeama bordeleza 0,5 - 1% sau cu alte produse cuprice in amestec cu insecticidele adecvate (I. Botu s.a. 2001).

Inmultirea vegetativa

Nucul poate fi inmultit pe cale vegetativa prin altoire, marcotaj sau “in vitro˝ .

Inmultirea vegetativa a nucului prezinta urmatorele avantaje:


se transmit fidel caracterele de la planta mama la descendenti;

imprima uniformitate in plantatii;

intra pe rod la 4 – 5 ani;

pomii au talie mica, densitatea plantatiilor putand fi mai mare;

se pot obtine productii de 5.000 – 6.000 kg fructe/ha la varsta de 15 – 20 de ani, cand pomii obtiniti din samanta abia intra pe rod;

se obtin fructe de calitate buna, cu valoare comerciala si alimentara mai mare;

se pot inmulti repede soiurile noi.



Dezavantajele acestui sistem de inmultire sunt:


au o durata de viata mai scurta;

obtinerea materialului saditor este mai costisitoare;

se pot transmite usor bolile virotice.



Inmultirea prin altoire

Spre deosebire de alte specii pomicole, altoirea nucului este o secventa tehnologica ce necesita conditii deosebite pentru a se putea realiza cu rezultate bune.

Dintre factorii care determina reusita altoirii nucului sunt:
- infiintarea plantatiilor mama pentru obtinerea ramurilor altoi, sa se faca pe terenuri fertile, drenate, structurate, usoare, profunde, mecanizabile, irigate, cu distanta de plantare de 6/4 m. Pomii se conduc cu ax central si trunchi inalt de 60 cm.

In aceste plantatii se vor face toate lucrarile agrotehnice necesare: intretinerea solului ca ogor negru in jurul pomului; fertilizarea solului cu ingrasaminte chimice si organice pe toata proiectia coroanei ; asigurarea unui regim hidric corespunzator si in perioadele de seceta; efectuarea unor taieri de scurtare a ramurilor in coroana in luna august pentru a favoriza acumularea rezervelor de substante nutritive in partile ramase si dezvoltarea mai buna a mugurilor. Ranile facute se ung cu vopsea.

Toamna, dupa caderea frunzelor si primavara inainte de pornirea in vegetatie se face un tratament cu zeama bordeleza;
Se face ciupitul lastarilor erbacei la 5 – 6 frunze in prima decada a lunii mai, in conditiile in care lastarii se dezvolta prea viguros. Daca lastarii sunt prea desi, se face rarirea acestora;

Asigurarea unor ramuri altoi de calitate este un factor hotarator in reusita altoirii la nuc. Acestea trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:


sa aiba lemnul bine maturat;

mugurii sa fie bine dezvoltati;

lungimea minima de 50 cm si diametrul de 10 – 16 mm.;

maduva sa fie 1/3 din diametrul ramurii
;
internodiile sa fie de 5 – 6 cm lungime;

sa fie fara rani, boli sau daunatori;

nu se folosesc ramuri provenite din lastari lacomi.



Recoltarea ramurilor altoi pentru altoitul in ochi dormind se face de preferinta in ziua cand are loc altoitul. Ele se transporta si se pastreaza ambalate in muschi umed pana in momentul altoirii. Pentru altoirea in camp cu ochi crescand si in spatii protejate ramurile altoi se recolteaza la inceputul lunii martie si se pastreaza in camere frigorifice la temperatura de 2 – 4 şC, in saci de polietilena.

Metode de altoire folosite pentru cultura nucului

Se practica 2 modalitati de altoire la nuci: altoirea direct in camp si altoirea in spatii protejate.

Altoirea nucului in camp.

Cele mai folosite metode de altoire pentru acest sistem sunt:

altoirea cu mugure in ferestruica efectuata in perioada 15 august – 1 septembrie;

altoirea cu mugure cu scutisor lung, efectuata in cursul lunii august, cand scoarta se detaseaza usor de pe lemn;

altoirea cu mugure in fluier sau in inel este un sistem ce necesita altoi de aceeasi grosime cu a portaltoiului si se poate realiza cu cele mai bune rezultate in perioada 15 iulie – 30 august;

altoirea cu mugure cu scutisor (chip budding) se aplica la nuc cu rezultate bune in perioada 15 mai – 15 iunie.



Altoirea in spatii protejate

Aceasta metoda se aplica in perioada repausului vegetativ in spatii protejate, din decembrie pana in aprilie si poate sa fie efectuata manual sau mecanizat.

Ca metoda de altoire se practica altoirea in copulatie perfectionata. Pentru acest sistem altoiul si portaltoiul trebuie sa aiba aceeasi grosime. Dupa imbinarea altoiului cu portaltoiul, se leaga, se parafineaza si se face stimularea calusarii in camere de fortare sau in instalatii automatizate pentru realizarea acestei secvente, cu ajutorul caldurii numai la punctul de altoire, cu mentinerea in stare de repaus a altoiului si portaltoiului. Sursa de caldura este electrica. O astfel de instalatie a fost conceputa la SCPP Valcea (I. Botu, 2001).

Altoirea mecanizata in spatii protejate se poate face prin mai multe metode, in functie de forma sectiunii realizate de masina: altoirea in “scarita”, altoirea “nut si feder“, altoirea in “omega“. Şi la folosirea acestei metode se aplica stimularea calusarii dupa altoire.

Inmultirea prin marcotaj se practica mai putin la nuc. Se poate folosi metoda de marcotaj prin musuroire sau marcotajul orizontal.

Inmultirea prin micropropagare este o metoda moderna si de viitor pentru inmultirea nucului. Metoda de inmultire “in vitro” s-a extins mult in Franta, Italia, S.U.A.

Calitatea materialului saditor folosit pentru infiintarea plantatiilor de nuc este esentiala pentru eficianta acestora. Se va folosi pentru plantare material saditor altoit sau nealtoit, in varsta de 1-2 ani, obtinut in pepiniere.

Plantele cu altoiul de 1 an trebuie sa aiba inaltimea de minim 50-60 cm, bine lignificate, cu mugurii sanatosi. Sistemul radicular sa fie bine dezvoltat, cu multe radacini cat mai lungi.

Plantele de 2 ani au inaltimea de 2 m, lemnul bine maturat, sanatos si mugurii bine formati. Sistemul radicular sa fie bine format, cu minim 3 radacini mai lungi de 35 cm.(I. Botu, 2001).

Soiuri si portaltoi de nuc mentionate in lista oficiala de soiuri din Romania:

portaltoi generativi: Juglans regia, Portval, Targu Jiu ;
soiuri: Anica, Argesean, Bratia, Ciprian, Claudia, Geoagiu 65, Geoagiu 86, Germisara, Jupanesti, Mihaela, Miroslava, Muscelean, Novaci, Orastie, Ovidiu, Roxana, Sibisel 44, Sibisel 252, Şusita, Valcor, Valmit, Valrex, Velnita.

Dragos
20.08.2012, 23:55
Soiuri de nuci

Majoritatea tarilor cultivatoare de nuci au ajuns la concluzia ca inmultirea nucului prin samanta nu poate sa constituie calea rentabila pentru infiintarea de plantatii intensive la aceasta specie.
Aproape intreaga productie provine din biotipurile locale ce nu satisfac cerintele si exigentele mereu crescande ale consumatorilor, deziderate ce nu pot fi realizate decat prin cultivarea unor soiuri de nuc. Inmultirea prin seminte, cum s-a procedat secole de-a randul si cum se mai procedeaza inca, nu transmite la urmasi caracterele si insusirile plantei mama. Dintr-o nuca buna poate rezulta un pom cu nuci de calitate inferioara si invers. Pe langa aceasta, nucul este avizat de polenizarea straina, mai ales datorita faptului ca la majoritatea soiurilor organele reproductive barbatesti (amentii cu polen) si cele femeiesti (ovarele) nu se matureaza deodata pe acelasi pom.
In aceasta situatie, calea cea mai sigura de a avea plantatii de nuc cu soiuri si tipuri superioare, ramane cea a inmultirii vegetative si in special altoirea, prin care insusirile plantei inmultite raman neschimbate.
Pentru eliminarea acestui inconvenient s-a trecut la selectionarea unor biotipuri valoroase, creearea si apoi omologarea de soiuri si portaltoi care corspund comenzilor sociale actuale.
In acest fel exista posibilitatea de a avea plantatii uniforme, cu productie posibil de standardizat, in cantitati cat mai mari, cu perspective de a face comert.
La nuc, ca si la alte specii fructifere lemnoase, precocitarea de rodire (adica momentul aparitiei primelor fructe), este un caracter genotipic. Aceasta este influentat in egala masura atat de factorii ecologici cat si de cei culturali.
Pomii crescuti pe radacini proprii produc fructe dupa 10-15 ani,in timp ce la aceia altoiti pe Juglans regia primele fructe apar dupa 6-8 ani de la plantare, pentru ca in cazul altoirii pe Juglans nigra, primele fructe sa apara dupa 5-6 ani, sau chiar mai devreme.
Datorita acestor particularitati, pentru practica este mai importanta varsta la care apar primele recolte eficiente din punct de vedere economic.
Important este si faptul ca nucii altoiti dau fructe de calitate mai buna, cu valoare comerciala si alimentara mai mare, in timp ce de la nucii proveniti dprin seminte se pot alege maximum 20% fructe de calitate.
Din aceste motive organizarea noilor plantatii de nuc, indiferent de marimea lor, trebuie sa se faca si la noi cu pomi altoiti.(sursa gazetadeagricultura.info) Chandler Lara Franquette Fernor

http://nuci.ucoz.com/news/soiuri_de_nuci/2011-03-21-30

Dragos
21.08.2012, 00:14
CAT CASTIGI DIN CULTURA NUCULUI
9.000 de euro, profitul anual adus de un hectar plantat cu nuci


Putini dintre detinatorii de terenuri agricole stiu, probabil, ca, pe piata comunitara, cererea de miez de nuca este, la ora actuala, mult mai mare decat oferta. In plus, infiintarea unei plantatii moderne de nuci, cu material saditor certificat, aduce serioase beneficii. Intrucat numerosi cititori ne-au solicitat diverse informatii pe aceasta tema, iata cateva sfaturi ale specialistilor.
In cazul infiintarii unei plantatii de nuci pe o suprafata de un hectar, densitatea optima este intre 120 - 170 de pomi/hectar, in functie de soiul ales. Plantarea se face toamna, la o distanta de circa noua metri intre pomi si 10 metri intre randuri. Soiurile de nuc recomandate sunt cele romanesti, adaptate la conditiile de clima si sol de la noi, cum ar fi Valcor, Valmit, Jupanesti, Valrex etc., costul unui pom fiind de 420.000 de lei. Gropile vor avea adancimea de 50-60 de centimetri, iar in fiecare groapa se vor introduce, inainte de plantare, circa 20 kg de balegar fermentat (mranita). Infiintarea unei asemenea plantatii de nuci, pana la intrarea pe rod, costa intre 300 - 400 milioane de lei, incluzand aici achizitionarea pomilor, efectuarea lucrarilor agricole specifice, combaterea bolilor si a daunatorilor. Dupa intrarea plantatiei pe rod se pot obtine, anual, 2,5 - 3 tone de nuci/hectar care, vandute pe piata UE, ii aduc producatorului circa 10.000 de euro, in timp ce cheltuielile aferente nu depasesc 1.000 de euro. Potrivit specialistilor, investitia se amortizeaza dupa doi ani de la intrarea pe rod a plantatiei, care isi poate dovedi rentabilitatea pana la 35-40 de ani de la infiintare. In plus, dupa desfiintarea plantatiei, lemnul de nuc rezultat poate fi valorificat cu cel putin 2.000 euro/m.c., tot pe piata externa, drept materie prima pentru producerea mobilei.


150 hectare de teren, moştenite din familie, într-o zonă rurală aparent fără prea multe perspective. Păşune, culturi cu produse agricole, arendă – erau câteva din posibilele variante de valorificare pentru botoşăneanul Cornel Lupaşcu (38 de ani), astfel încât să scoată un ban din ceea ce avea mai de preţ – pământul din Durneşti (judeţul Botoşani). Planurile, însă, i-au zburat ceva mai departe – la fondurile europene şi la câteva idei "exotice".
Astfel, în februarie 2005, Cornel Lupaşcu înfiinţează societatea "Exotic Parc" SRL Botoşani, cu un capital social de 50.000 lei (RON), luându-şi în serios atribuţiile de unic asociat şi administrator. Primul "produs" nu a întârziat să apară – un proiect propus pentru finanţare prin programul SAPARD. Investiţia, care presupunea înfiinţarea unei ferme piscicole, s-a ridicat la valoarea de 176.183 euro, din care 95.583 euro a reprezentat contribuţie proprie, iar diferenţa finanţare europeană.

Aşa a început utilizarea primelor 50 hectare din suprafaţa pe care o avea în proprietate botoşăneanul, prin amenajarea unui iaz şi creşterea diferitor specii de peşte – crap, biban etc. În prezent iazul din Durneşti produce circa 10 tone de peşte pe an, cantitate distribuită în cea mai mare parte în reţeaua de magazine de specialitate din Botoşani.

Investiţiile au continuat pe "moşia" din Durneşti, următoarea "ţintă" fiind amenajarea unei crescătorii de animale sălbatice, mai precis iepuri şi căprioare sălbatice. "Cu cele aproape 500 de perechi reproducătoare, reuşim să obţinem o producţie de 3.000 – 4.000 de iepuri sălbatici pe an, ceea ce apreciez că este un rezultat bun. Mi-a fost destul de greu să obţin autorizaţiile pentru derularea unei asemenea activităţi, cu atât mai mult cu cât eram un caz singular în zona Moldovei, fiind primul investitor privat care a vrut să-şi amenajeze o crescătorie de animale sălbatice", a povestit administratorul "Exotic Parc".

Peşti, iepuri şi caprioare sălbatice, la umbra… nucilor europeni

Pentru alte 30 de hectare din terenul moştenit, planurile botoşăneanului s-au conturat în jurul unei idei de investiţie la fel de neobişnuită, probată până acum doar de câţiva întreprinzători, în toată ţara. "M-am gândit să fac o plantaţie de nuci, pentru că este una dintre cele mai convenabile culturi pomicole, atât sub aspectul valorii investiţiei iniţiale, al necesarului de lucrări agrotehnice, cât şi sub aspectul valorii comerciale a producţiei obţinute anual. În plus, la noi în zonă, există o tradiţie în acest domeniu. Pe vremea colectivizării au existat plantaţii de nuci, însă cu timpul au fost abandonate. Mi-am făcut un calcul şi am ajuns la concluzia că în felul acesta pot să dau o utilitate maximă la un teren care aproape că nu valora nimic", susţine Cornel Lupaşcu.

Zis şi făcut… proiect! Astfel a ajuns societatea "Exotic Parc" Botoşani pe lista beneficiarilor selectaţi pentru finanţare prin FEADR, în cadrul Măsurii 121 – "Modernizarea exploataţiilor agricole". Proiectul, depus în aprilie 2008, are o valoare totală de 1.362.920 lei, din care 50% reprezintă contribuţia proprie a întreprinzătorului botoşănean. "Proiectul l-am făcut de unul singur, fără să apelez la o firmă de consultanţă, însă sunt conştient că fără ajutorul celor de la SAPARD nu aş fi avut aceleaşi şanse de reuşită. Acum, contractul de finanţare este deja semnat şi în maxim o lună încep lucrările de arătură, discuit, şi tot ce trebuie pentru pregătirea terenului".

20 de euro, un puiet de nuc francez

Cât despre plantaţia propriu-zisă, aceasta va rămâne pe hârtie până la primăvară, atunci când botoşăneanul va fi "înarmat" cu aproape 6.000 de puieţi de nuci gata pentru a fi plantaţi din 7 în 7 metri pe suprafaţa de teren alocată proiectului. Asta nu înseamnă că se anunţă o toamnă sau o iarnă liniştită pentru business-ul abia început, ţinând cont de faptul că urmează licitaţiile obligatorii pentru selectarea furnizorilor.

"Din căutările făcute până acum, am găsit un soi bun de nuc produs în Franţa (denumit Lara), care are o productivitate foarte mare la hectar, adică între 6 şi 8 tone pe un hectar. Un puiet din acest soi m-ar costa cam 20 de euro bucata şi ar ajunge să dea rod în 3-4 ani. Trebuie să fac şi o analiză a solului, pentru a fi sigur că acest soi se adaptează cu uşurinţă şi creşte în mediul de care are nevoie. Pe de altă parte, ştiu că şi în România există soiuri foarte bune de nuc, aşa că voi continua să căut cea mai avantajoasă variantă", ne-a împărtăşit Cornel Lupaşcu câteva din frământările pe care le cunoaşte, la urma urmei, orice investitor.

"E adevărat că o activitate de producţie agricolă îţi dă multe bătăi de cap, însă, pentru mine, dificultăţile cele mai mari rămân cele legate de bănci, obţinerea creditelor, creşterea euro. Din punct de vedere al culturii, nucul nu este foarte pretenţios, nu cere nici condiţii climatice, nici terenuri deosebite pentru a se dezvolta. În schimb, durează destul de mult până culegi «roadele» investiţiei", a menţionat Cornel Lupaşcu. Dacă adăugăm şi observaţia făcută de directorul executiv adjunct din cadrul DADR Iaşi, Magneriu Jalbă, potrivit căreia "la acest moment, nici 20% din cererea de miez de nucă nu este acoperită de oferta pieţei", ajungem la concluzia că "Exotic Parc" Botoşani a mizat pe o carte bună.


Lemnul de nuc poate fi vândut cu până la 1.500 de euro metrul cub

Conform site-ului nucifere.com, valoarea foarte mare a lemnului de nuc (ajungând până la 1.500 de euro metrul cub) reprezintă un argument convingător pentru cultivarea soiului de nuc forestier. Pe termen lung, se pot obţine venituri consistente (aproximativ 300.000 euro/hectar), pornind de la o investiţie iniţială de maxim 1.200 de euro/hectar (plus TVA). Dar atenţie: copacii pot fi tăiaţi numai dupa 30-40 de ani de la sădire şi numai după obţinerea unor autorizaţii speciale!


Nucile în coajă: 3,5-3,9 euro/kg, pe piaţa internaţională
Preţul unui kilogram de nuci în coajă, pe piaţa internaţională variază între 3,5 şi 3,9 euro, în funcţie de calitate şi de soi, potrivit sursei mentionate. Aceasta echivalează la o producţie de doar 3.000 de kilograme la hectar, cu un venit anual minim de 10.500 de euro. În condiţiile în care soiul cultivat este unul foarte productiv veniturile sunt cu atât mai mari. De exemplu, la soiul Lara, după 8 ani de zile de la plantare se ajunge la o productivitate de 6 tone la hectar, ceea ce echivalează cu un venit anual de 21.000 euro/hectar .



Uleiul de nucă: 48-60 euro/litru, preţ în magazine

Dacă producătorii de nuci vor să îşi maximizeze profitul din această cultură, pot opta pentru industrilizarea miezului de nucă, pentru producerea de ulei de nucă sau pentru producerea diverselor specialităţi pe bază de miez de nuci. În medie un litru de ulei de nuci, în vrac, se comercializează direct de către producători la preţul de 16-20 euro, ajungând ca în magazin să aibă un preţ de cel puţin 3 ori mai mare, după cum arată nucifere.com. Un kilogram de ulei de nuci se obţine din 2 kilograme de miez de nuci.

http://nuci.ucoz.com/news/2010-11-29-28-0-1

Dragos
21.08.2012, 00:34
3:51 AM Specificul culturii nucului


Nucul se cultiva, in primul rand, pentru fructele sale, care se consuma atat in stare proaspata, cat si prelucrate.
Miezul de nuca constituie un aliment complet si concentrat continand substante grase (52-70%), substante proteice (12-25%), zaharuri (5-25%) substante minerale (1,3-2,4%), etc.
Valoarea energetica a unui kg de miez de nuca este echivalenta cu: 1 kg paine + 0,5 kg carne +0,5 kg cartofi + 0,5 kg peste + 0,5 kg prune uscate + 1 kg pere, asigurand 6364 calorii (V. Cociu, 1983).
Miezul de nuca este folosit in fabricarea de ulei comestibil si tehnic folosit in pictura, fabricarea cernelii tipografice, fabricarea sapunului de lux etc.
Nucile verzi, se folosesc pentru dulceturi, continand o cantitate mare de vitamina C si anume de patruzeci de ori mai mult decat sucul de portocale: dintr-un kg de coji verzi de nuca se poate extrage o cantitate de vitamina C egala cu cea extrasa din 10 kg de lamai.
Frunzele, lastarii, mugurii, scoarta si radacinile constituie un izvor de materie prima inca foarte putin folosit la noi in tara.
Odinioara, populatia la sate folosea intens vopselele extrase din frunze, lastari si scoarta de nuc pentru vopsitul lanii, bumbacului si chiar a matasii, fiind considerate vopsele netoxice si deosebit de rezistente la deodorare.
Frunzele de nuc verzi puse la macerat in petrol lampant, constituie un bun unguient in tratarea reumatismului. Miezul de nuca este indicat pentru diabetici si pentru completarea regimului alimentar vegetarian.
Lemnul de nuc este foarte apreciat datorita calitatii sale superioare la fabricarea mobilierului de lux, in industria automobilelor de lux si in industria aeronautica.
Nucul este considerat Regele pomilor, plecand in primul rand de la denumirea sa in latina Iuglans Regia, preferand sa fie plantat intr-o livada in zona cea mai inalta. Datorita cantitatii mari de iod pe care o degaja prin frunze nu este indicata odihna si relaxarea la umbra nucului, iar plantele anuale si perene din zona umbrita de nuc, mor.
Ca specie pomicola nucul prezinta si alte avantaje. Desi creste lent si intra tarziu pe rod, comparativ cu alte specii, nucul este foarte longeviv traind, in medie, circa 80-100 de ani si dupa 15-16 ani da productii mari.
Coroana masiva, trunchiul puternic, coaja neteda cenusie si frumoasa in tinerete, frunzele mari de culoare verde inchis si aromate, fac din nuc una din speciile decorative de mare efect.
Aria de raspandire a nucului, mare, de la ses si pana la 700-800 m, poate aduce mari foloase cultivatorilor.
Din toate aceste cauze, nucului i s-a atribuit o lege speciala in Romania, fiind protejat de stat.

8.1 Consideratii generale

Se considera ca nucul a rezistat perioadei glaciatiunilor numai in cateva puncte situate in centrul si vestul Asiei si in cateva depresiuni din Peninsula Balcanica si Peninsula Iberica.
Se mai intalneste inca in stare salbatica in masivele silvice din estul Turciei, in Caucaz, Irac, Iran, Afganistan, Pakistan, India, Nepal, Tibet si China precum si in cateva zone din Peru si Brazilia.
Primele tari care au cultivat nucul au fost China, Japonia si India (inaintea erei crestine) apoi fiind preluat de europeni.
Prin luarea in cultura, nucul s-a extins mult in afara arealului sau natural, gasindu-se in prezent aproape in toate tarile cu climat temperat. Limita nordica de extindere a culturii lui pe glob este impusa de izoterma anuala de +5°C.

8.1.1. Cultura nucului pe plan mondial

In lume, exceptand S.U.A. si intr-o oarecare masura Franta, in toate celelalte tari, cultura nucului are un caracter extensiv, majoritatea pomilor crescand izolat in vatra satelor, pe marginea proprietatilor, de-a lungul cursurilor de apa, a drumurilor, etc.
Intr-o serie de tari din arealul de raspandire naturala a nucului, exista suprafete relativ mari de paduri crescute spontan sau plantate in fondul forestier, dar nici aici nu exista o inventariere precisa. Plantatii comerciale exista in putine tari si pe suprafete relativ restranse, comparativ cu celelalte specii. Printre acestea, S.U.A. ocupa primul loc pe glob sub aspectul suprafetei de livezi organizate si a productiei de nuci.
Pana in anii 1980 California avea peste 100000 ha cu livezi de nuc altoit din soiuri valoroase. Bulgaria avea in anii 1975-1980 circa 14000 ha cu nuci.
Pana in deceniul al saselea si al saptelea al secolului XX, Romania era printre primele trei tari mari producatoare de nuci.
In Europa, Romania este tara cu cea mai mare productie.
Dinamica suprafetelor si productiilor a fost foarte oscilanta in timp.
In majoritatea tarilor, productia de nuci este stabilita prin evaluare si nu prin inregistrare exacta.
Din datele statistice F.A.O., se constata ca productia mondiala de nuci a inregistrat o continua crestere.
Printre tarile mari producatoare de nuci se numara: China, S.U.A., Iran, Turcia, Romania, Franta (tabelul 9.1.).


8.1.2. Cultura nucului in tara noastra

In tara noastra nucul este stravechi. Pana la inceputul secolului XX forma paduri si plantatii intinse in judetele Gorj, Valcea, Dambovita, Prahova, Bacau, Neamt, Iasi, Suceava.
Atat in perioada celui de-al doilea razboi mondial cat si dupa aceea s-a remarcat o scadere masiva a numarului de pomi, cat si a productiei de nuci. Goana dupa lemnul de nuc, dar si desele sistematizari si organizari de teritoriu, datorita colectivizarii tarii, au dus la taierea nechibzuita a acestui pom. Astfel, ca exemplu, putem spune ca: in anul 1938 in Romania existau 4,3 milioane de nuci cu o productie medie evaluata la 199000 tone nuci. In anul 1975 in Romania existau circa 3 milioane de nuci, cu o productie medie de 29000 tone. In anul 2002 Romania producea circa 33-34 tone de nuci (vezi tab. 9.2.).
Deoarece altoirea nucului este o problema greoaie si inca nerezolvata pana la capat, in lume si in Romania se obtin puieti de nuc din soiuri selectionate. Diferenta majora intre pomii de nuc altoiti si cei nealtoiti consta in urmatoarele: nucii obtinuti prin altoire la masa sau in camp direct pastreaza prin altoire toate caracteristicile soiului de unde s-au recoltat ramurile si intra pe rod foarte repede . Primele nuci apar chiar din anul I dupa plantarea nucului. Nucii obtinuti din samanta (nuci semanate in camp) din soiuri selectionate, nu pot pastra caracteristicile soiului de unde am recoltat nucile si intra foarte greu pe rod, abia dupa 10-12 ani. Privitor la productia de nuci obtinute, rezultate foarte bune se obtin atat de la pomii altoiti de nuc cat si de la cei nealtoiti.
In Romania nucul a fost si este protejat de lege. Nucii pot fi taiati in urmatoarele conditii:
- exemplarele care au cel putin 1/3 din coroana uscata;
- exemplarele care sunt pe suprafete unde s-a autorizat construirea de obiective;
- exemplarele dezradacinate din cauze naturale.
Pentru fiecare nuc taiat, chiar in aceste conditii, proprietarul este obligat prin lege sa planteze la loc trei nuci tineri.

8.2. Soiuri de nuc inmultite de pepiniera Sarca

In ultimii zece ani, Statiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultura Iasi, cu un colectiv de cercetatori, a reusit omologarea a patru soiuri de nuc specifice pentru zona Moldovei, si anume: Velnita, Miroslava, Anica si Ovidiu. Pe langa aceste soiuri, pepiniera Sarca a mai inmultit soiurile Jupanesti, Germisara, Sibisel si altele.
Miroslava
- Soi originar din Romania;
- Vigoare mijlocie-mare, cu coroana globuloasa, rodeste pe muguri teminali, este precoce si productiv;
- Soi rezistent la ger si la bolile specifice nucului;
- Fructele sunt mari (14–16g), forma rotund-elipsoidala, rotunjite la capete, endocorpul subtire, cu suprafata neteda cu putine incretituri si adancituri. Miezul umple bine cavitatea valvelor si se scoate intreg si usor, procentul de miez fiind de 52,6%;
- Se recolteza in prima decada a lunii septembrie.

Anica
- Soi originar din Romania;
- Vigoare mijlocie, cu coroana globu-loasa, rodeste pe muguri teminali, este precoce si foarte productiv;
- Soi rezistent la ger si tolerant bolile specifice nucului;
- Fructele sunt mari (13–14g), forma rotund-ovoida, rotunjite la capete, endocorpul subtire, cu suprafata neteda cu putine incretituri si adancituri. Miezul umple bine cavitatea valvelor si se scoate intreg si usor, procentul de miez fiind de 53%;
- Se recolteza in decada a II-a a lunii septembrie.

Ovidiu
- Soi originar din Romania;
- Vigoare mijlocie, cu coroana globu-loasa, rodeste pe muguri teminali, dar si pe muguri laterali este precoce si productiv;
- Soi rezistent la ger si la bolile specifice nucului;
- Fructele sunt mari (13 – 14g), forma ovoid-alungita, rotunjite la capete, endocorpul subtire, cu suprafata neteda cu putine incretituri si adancituri. Miezul umple bine cavitatea valvelor si se scoate intreg si usor, procentul de miez fiind de 52,5%;
- Se recolteza in prima decada a lunii septembrie.

Velnita
- Soi originar din Romania;
- Vigoare mijlocie-mare, cu coroana globuloasa, rodeste pe muguri teminali si pe muguri laterali, este precoce si productiv;
- Soi rezistent la ger si tolerant bolile specifice nucului;
- Fructele sunt mari (1,5g), forma rotund-ovoida, rotunjite la capete, endocorpul subtire, casant, cu suprafata regulata, cu putine incretituri si adancituri. Miezul umple bine cavitatea valvelor si se scoate intreg si usor, procentul de miez fiind de 50,6%;
- Se recolteza in decada a II-a a lunii septembrie.

8.3. Tehnica formarii coroanei la specia nuc

Atat la pomii plantati primavara, cat si la cei plantati toamna, taierile de formare incep primavara devreme, in martie - aprilie si se aplica in toata perioada de crestere. Prin aplicarea lor se urmareste formarea cat mai rapida a unei coroane luminate si aerisite, garnisita cu numeroase ramuri de semischelet si de rod .
Fiind o specie foarte pretentioasa fata de lumina, formele de coroana cele mai recomandate sunt vasul ameliorat si piramida neetajata. Pentru ambele forme de coroana, inaltimea trunchiului trebuie sa fie de 0,9-1,1 m, deoarece s-a constatat ca la trunchiuri mai inalte de 1,20m, intrarea pe rod a pomilor intarzie cu un an pentru fiecare 20 cm in plus.
Taieri de formare a coroanei tip „piramida neetajata”
In anul intai de la plantare, primavara, vergile se scurteaza la 1,3m - 1,4 m deasupra unui mugure. Pana la inaltimea de 1 m se orbesc toti mugurii. Intre 1m si 1,3 sau 1,4 se orbesc toti mugurii principali, portiune rezervata pentru proiectarea sarpantelor. Fig. 8.1. Formarea coroanei piramida neetajata la nuc in anul intai (a), in anul al doilea (b), in anul al treilea (c), in anul al patrulea (d), dupa plantarea pomilor In perioada de vegetatie cand lastarii inregistreaza lungimea de circa 20 cm, se aleg trei lastari, dintre care doi pentru formarea primelor doua sarpante si unul care va prelungi axul. Lastarii alesi ca sarpante, trebuie sa fie orientati in directii opuse de-a lungul randului de pomi.
Daca vergile nu au inaltimea necesara pentru proiectarea coroanei, ele nu se scurteaza. Daca vergile au lungimea sub 1 m, ele se recepeaza la 3 - 4 muguri deasupra punctului de altoire, pentru a obtine o varga de peste 1,3 m. Daca lastarii aparuti pe cep au lungimea de 20 cm, se alege unul, cel mai viguros, pentru a reface tulpina.
Restul de lastari se elimina in doua faze si anume: cand lungime lor are 20 cm, acestia intai se ciupesc iar in luna august, lastarii ciupiti se suprima.
In anul al doilea, primavara, ramurile alese pentru formarea sarpantelor se scurteaza la acelasi nivel, deasupra unui mugure exterior.
Dupa alegerea sarpantelor se face corectarea unghiurilor de insertie prin palisari si ancorari. Dupa fixarea in pozitie corespunzatoare, toate ramurile se scurteaza cu 1/4 - 1/3 din lungimea lor, pentru a pastra numai lemnul matur si cu muguri bine formati. Ramura de prelungire a axului se scurteaza la 50 cm deasupra sarpantei superioare.
In perioada de vegetatie se aleg lastarii de prelungire ai sarpantelor si axului. Pe fiecare sarpanta la circa 50 cm de punctul ei de prindere, se alege cate un lastar pentru formarea primelor subsarpante. Pe ax se aleg doi lastari pentru formarea urmatoarelor sarpante. Acestia trebuie sa fie orientati in directii opuse, perpendicular pe randul de pomi. Restul de lastari se ciupesc.
In anul al treilea, primavara, se suprima ramurile anuale amplasate pe latura superioara sau cea inferioara ale sarpantelor, cat si ramurile lacome. Ramura de prelungire a axului se va scurta la 30-35 cm deasupra sarpantei superioare. Daca nu depasesc lungimea de 1 m, ramurile de prelungire a le sarpantelor si subsarpantelor nu se vor scurta.
In perioada de vegetatie cand lastarii inregistreaza lungimea de circa 20 cm se formeaza noi elemente de schelet. Se alege un lastar pentru formarea urmatoarei sarpante si unul care va prelungi axul. Se aleg lastarii de prelungire ai sarpantelor si subsarpantelor. Pe primele doua sarpante se alege cate un lastar amplasat in partea opusa a primei subsarpante la distanta de 30-40 cm de la punctul ei de prindere, pentru formarea celei de a doua subsarpanta. Pe urmatoarele doua sarpante se alege cate un lastar, la circa 50 cm de punctul lor de insertie, pentru formarea primelor subsarpante. Lastarii amplasati pe latura superioara si cea inferioara ale sarpantelor se plivesc.
In anul al patrulea, primavara, se aleg definitiv ramurile provenite din lastarii alesi in perioada de vegetatie a anului anterior si se scurteaza la 80-110 cm pentru echilibrarea si stimularea ramificarii. Prelungirea axului se scurteaza la 40 cm deasupra punctului de insertie a ultimei sarpante, pentru a forta aparitia lastarului din care se va alege urmatoarea sarpanta si ultima. Tot cu acest prilej se taie la inel eventualele ramuri concurente si cele ce cresc pe partea superioara a sarpantelor. Daca pomii cresc incet si ramurile de prelungire sunt mici, se scurteaza o parte din ramurile de rod pentru a stimula cresterea.
Prin taierile din perioada de vegetatie se urmareste alegerea lastarilor de prelungire, a ramurilor de schelet si a unui lastar pe fiecare sarpanta, pentru formarea celei de-a doua sarpante. Acest lastar trebuie plasat in partea opusa subsarpantei anterioare si sa aiba punctul de insertie cu 70-80 cm mai sus de subsarpanta precedenta.

8.4. Combaterea bolilor si daunatorilor la nuc

Cand pomii sunt tineri, lucrarile de combatere a bolilor si daunatorilor urmaresc mentinerea in perfecta stare de sanatate a aparatului foliar, pentru a sintetiza cantitati maxime de substante care sa asigure pomilor cresteri viguroase.
Dintre boli, cea mai pagubitoare este bacterioza produsa de Xantomonas Juglandis si antracnoza produsa de Gnomonia leptospyla. Pomii tineri sunt destul de sensibili la aceste boli. Bacterioza este favorizata de precipitatii abundente si temperaturi moderate. Atacul este maxim in perioada cresterii intense a lastarilor si in lunile iulie-august. Pe frunzele si lastarii atacati apar necrozari specifice, datorita distrugerii tesuturilor.
Pentru combaterea acestor boli, pana in prezent, cele mai eficace produse chimice s-au dovedit a fi produsele cuprice in doza mica. La concentratia de 1% Zeama bordeleza apar numeroase necrozari, mai ales daca tratamentele se aplica cand frunzele sunt tinere.
Primul tratament se aplica la dezmugurire, cand se poate folosi o concentratie mai mare si anume 1,5 % Zeama bordeleza . Al doilea tratament trebuie aplicat la aparitie primelor frunzulite, cand se va reduce concentratia la 0,5 %, iar al treilea tratament se va aplica la inceputul cresterii lastarilor tot cu 0,5 % Zeama bordeleza. Ultimul tratament se va face tot dupa caderea frunzelor cu 1,5-2 % si are rolul de a micsora infectiile pentru anul viitor.
Tratamentele recomandate pentru combaterea bacteriozei sunt eficiente si impotriva antracnozei. In afara de produsele cuprice, pentru combaterea antracnozei s-a dovedit destul de eficient si Dithane M45, care in asociere cu substantele cuprice combate si bacterioza.
Dintre daunatori, in tinerete, nucul poate fi atacat de paduchii testosi, paduchii de frunze, de omizile defoliatoare, de omizile xilofage si de acarieni.
Pentru combaterea lor se aplica tratamente cu insecticide sau acaricide specifice.

http://nuci.ucoz.com/news/specificul_culturii_nucului/2010-09-22-26

Dragos
21.08.2012, 00:39
Cleste pentru altoire:

http://www.youtube.com/watch?v=Ev-1bu3cTHk&feature=youtu.be

Adrian Pop
21.08.2012, 07:33
Hai sa vedem in parlel, pana avem nucii nostri pe terenurile nostre, cine vinde nuci...si sa incercam sa cautam piata pentru nuci si pentru produse obtinute din nuci.

Deocamdata, punem nuci in sacsii, pe terenuri proprii....asa cum putem. Invatam astfel....
Vreau sa va spun ca in orice domeniu pe care-l obordezi cu seriozitate si continuitate, aduce beneficii....

Deci care sunt forumurile pe care putem sa ne inscriem pentru a discuta cu cei ce lucreaza de mult in domeniu.

Sa nu uitam ca lucram in 3 domenii de activitate. Deocamdata. Asta pe langa afacerile fircaruia.
1. Nuci
2. Sere
3. Curci albe

Aceste afaceri simple vor fi dezvoltate continuu de toti nou venitii in Scoala de afaceri.

La SC Zalmoxa ne ocupam de TURISM si de ARTIZANAT.

Forta noastra, in Timp, consta in echipele pe care le vom forma pas cu pas....in mai toate domeniile de activitate. Dupa ce o sa avem capitalul scolii noastre, pentru nou veniti o sa fie mai usor, pentru ca vor avea unde sa lucreze si de unde o sa aiba cat de cat un venit constant. Plus ca ei pot sa fie, pe perioade finite, pana invata sa aiba propriile lor afaceri, angajatii firmelor tinerilor din Scoala.

Dragos
21.08.2012, 12:42
ALTOIRE GRAFTING
Traducere din englea cu google




Altoire şi înmugureşte plante de pepinieră culturilor
AG- 396

--------------------------------------------------------------------------------

Altoire
Când a altoi
Spre deosebire de devenire, care pot fi efectuate înainte sau în timpul perioadei de vegetaţie , cele mai multe altoire se face în timpul iernii şi începutul primăverii în acelaşi timp atât altoi şi portaltoi sunt încă latente . Containerizat plante pot fi mutate în interior în timpul procesului de real altoire; după altoire, aceste plante sunt plasate în zone protejate sau în neîncălzite overwintering case. stoc de câmp cultivat , desigur, trebuie să fie altoite în loc . Unele sunt de obicei foioase altoite ca portaltoi goale în timpul iernii şi se păstrează până de plantare de primăvară . iarna interioară altoire este adesea menţionată ca bancul de altoire , pentru că se realizează la o bancă.
Selectarea şi manipularea Lemn Scion
Cel mai bun lemn de altoi de calitate , de obicei, vine de la lăstarii crescut sezonul precedent. Scions ar trebui să fie rupt cu Sharp , foarfece curate sau cuţite şi pus imediat în umezită pânză groasă de sac sau pungi de plastic . Este o practică bună în timpul recoltării de scions şi efectuarea de grefe pentru a curăţa unelte de tăiere în mod regulat. Acest lucru poate fi realizat prin flambare sau cufundarea lor într-o soluţie de sterilizare . Izopropilic ( frecare) de alcool , de asemenea, de lucrări precum şi un sterilant , deşi se evapora destul de uşor . O alternativă de sterilizare soluţie poate fi preparată prin amestecarea o parte înălbitor de uz casnic cu nouă părţi de apă ( în volum ). Totuşi, această soluţie de înălbitor poate fi extrem de coroziv pentru anumite metale .
Pentru cele mai bune rezultate, numai ca recolta din lemn altoi de mult ca poate fi folosit pentru altoire în aceeaşi zi . Selecta numai lemn altoi sanatoasa care este liber de insecte , boli , sau iarna daune . Asiguraţi-vă că plantele de capital sunt de bună calitate , sănătoase , şi adevărat de tip. lemn Scion că este îngheţat la recoltare, de multe ori tricoturi mai încet şi în procente mai mici. În cazul în care cantităţi mari de lemn altoi trebuie să fie recoltate la un moment dat , urmaţi aceşti paşi :

Cut toate scions la o lungime uniformă , ţine bazală lor se termină , împreună , şi cravată -o în snopi de cantitate cunoscută (de exemplu , 50 scions pe pachet ).
Label -le , înregistrarea soiul , data de recoltare , precum şi locaţia instalaţiei stoc.
Wrap baza de fascicule în umezită pânză groasă de sac sau sphagnum , puneţi-le în saci de polietilenă sau impermeabil hârtie, saci şi sigiliu .
Păstra pachetele pentru perioade scurte de timp , dacă este necesar, fie gheaţă la coolere izolate sau într-o unitate de stocare comerciale la 32O la 34OF.
scions Niciodată magazin în unităţi de refrigerare care fructe sau legume sunt păstrate în prezent sau au fost depozitate recent. fructe depozitate şi eliberarea de gaze cu legume de etilenă , care poate provoca muguri de plante lemnoase pentru a abandona , ceea ce face scions inutil.
Păstraţi scions de la îngheţarea în timpul depozitării .

NOTĂ: În altoire , precum şi în devenire, cambium vasculare de altoi sau mugur trebuie să fie aliniată cu cambium vasculare de portaltoi . În plantelor lemnoase cambium este un foarte subţire panglică de divizare activ celule situate chiar sub scoarta . cambium produce tesut conductiv pentru plante activ în creştere (Figura 1). Aceasta iniţiază vasculare cambium ţesutului calus la sindicate grefă şi muguri în plus faţă de stimularea creşterii ţesutului pe capetele bazale butaşi multe vegetativ înainte de a fi înrădăcinate.


--------------------------------------------------------------------------------

http://nuci.ucoz.com/_nw/0/74834062.gif

Figura 1 . secţiune transversală de o tulpina de plante lemnoase.

--------------------------------------------------------------------------------
Tipuri de Grefe
Pepinieriştii pot alege dintr- un număr de diferite tipuri de grefe . Această secţiune descrie numai acele tipuri de bază de grefe utilizate pe plante de cultură pepinieră.
Despicătură Graft
Una din forme mai simple şi cele mai populare de altoire, despicătura altoire ( figura 2) , este o metodă de lucru atât de top de înflorire şi copaci fructe (mere , cireşe, pere, piersici şi ) pentru a schimba soiurile . Despicat altoire este , de asemenea, folosit pentru a propaga soiuri de camelii care sunt dificil de rădăcină. Acest tip de altoire se face de obicei în timpul iernii şi începutul primăverii în acelaşi timp atât altoi şi portaltoi sunt încă latente . Despicat altoire pot fi efectuate pe tulpini principale sau pe ramurile laterale sau schele .
portaltoi utilizate pentru cheiloschizis altoire ar trebui să intervalul 1 - 4 cm în diametru şi ar trebui să fie drepte cu bob . vlăstar ar trebui să fie de aproximativ 1/4 inch in diametru , dreaptă , şi suficient de lungi pentru a avea cel puţin trei muguri . Scions care sunt între 6 şi 8 cm lungime sunt de obicei mai usor de utilizat.

--------------------------------------------------------------------------------

Figura 2 . Despicat pentru altoi.

--------------------------------------------------------------------------------
Pregătirea portaltoi . stoc ar trebui să fie retezate off cu un loc curat, neted tăiat perpendicular pe axa principală a tulpinii de a fi altoite. Folosind un instrument clefting pană şi un ciocan , a face o ruptură sau " despicat " prin centrul de valori şi în jos 2 - 3 cm . Scoateţi pană instrument clefting şi conduce la sfârşitul murături de instrument în centrul despicătura recent efectuate astfel încât stocul poate fi tras la deschis în timp ce introducerea altoi .
Pregătirea Scion . altoire în despicătură , un altoi este de obicei introduce la fiecare capăt al despicătura , deci pregatiti doi scions pentru fiecare altoi . Selectaţi scions care au trei sau patru boboci de bun. Folosind un cutit ascutit , curat altoire, începe în apropierea bazei de cel mai mic mugur şi efectuează două părţi opuse buna - conice 1 - 2 centimetri lungime spre sfârşitul bazală a altoi . Taiati partea cu cel mai mic amice uşor mai groase decât partea opusă . Asiguraţi-vă că la sfârşitul bazală a altoi treptat de-a lungul lumânări subţiri de pe ambele părţi .
Introducerea Scion . Introduceţi un altoi de la fiecare capăt de despicat , cu partea mai largă a presiunii cu care se confruntă pasivă . cambium fiecare altoi trebuie să contacteze cambium de portaltoi .
Garantarea Graft . Scoateţi instrumentul clefting din despicătura , astfel încât portaltoi poate închide . Presiuni din portaltoi va organiza scions în loc. sigiliu foarte bine toate suprafetele taiate cu grefarea de ceară sau altoirea vopsea pentru a nu se lăsa de apă şi pentru a preveni uscarea . Dacă ambele scions în despicătura " ia ", o va creşte , de obicei, mai rapid decât celelalte . După sezonul de creştere în primul rând, alegeţi altoi mai puternică şi de prune în mai slabă.
NOTĂ: Temperatura de altoire ceara este critică . Acesta trebuie să fie suficient de fierbinte sa curga , dar nu atât de fierbinte ca sa-l omoare ţesutul plantei . Recent, masticuri vopsea - au înlocuit ceară ca în multe zone , deoarece acestea sunt mai uşor de utilizat şi nu necesită încălzire.
Bark Graft
Scoarţă altoire (figura 3) este utilizată în principal pentru a lucra de top flori şi copaci fructe . În contrast cu despicătura altoire, aceasta tehnica poate fi aplicată portaltoi de diametru mai mare ( 4 - 12 inchi) şi se face în perioada de primăvară timpurie, când coaja aluneca cu uşurinţă din lemn , dar înainte de seva majore de flux. portaltoi este tăiată cu un ferăstrău ascuţit , lăsând -o tăietură curată şi cu despicat altoire .

--------------------------------------------------------------------------------

Figura 3. Bark altoi.

--------------------------------------------------------------------------------
Pregătirea Bursa de Valori . Începe de la suprafaţa tăiată de portaltoi şi să facă o fantă verticală prin scoarţă unde fiecare altoi poate fi introdus (2 cm lungime şi distanţate de la 1 inch în afară ).
Pregătirea Scion . Deoarece scions multiple sunt , de obicei, în jurul introduce suprafaţa tăiată de portaltoi , pregătirea scions mai multe pentru fiecare altoi . Taiati baza fiecărui lăstar la un 1 1 - pană la conice de 2 inch pe o singură parte .
Introducerea Scion . Slăbiţi coaja uşor şi introduceţi altoi , astfel încât suprafaţa de pană în formă conică a altoi este împotriva lemnului expus sub lambou de scoarţă . Împingeţi altoi ferm în jos loc în spatele clapeta de coaja , înlocuiţi clapeta scoarţă, şi unghiilor altoi în loc de conducere unul sau două fire brads prin scoarţă şi altoi în portaltoi . Introduceţi un altoi la fiecare 3 - 4 cm în jurul perimetrului tăiate de portaltoi .
Garantarea Graft . Sigiliul toate suprafetele expuse cu grefarea de ceară sau altoirea vopsea . Odată scions au început să crească , lasă doar cel mai viguros pe fiecare ciot. ; de prune toate celelalte. grefe Scoarţă au tendinţa de a forma sindicate slabe şi , prin urmare, necesită de obicei staking sau suport, în timpul primilor ani .
Side - furnir Graft
La un moment dat grefă lateral furnir ( Figura 4) a fost o tehnica populara pentru altoirea soiurilor de camelii şi rhododendron , care sunt dificil de rădăcină. În prezent , este cel mai popular mod de a altoi conifere , în special cele care au o formă compactă sau pitic . Side - furnir altoire se face de obicei pe portaltoi pateu .

--------------------------------------------------------------------------------


Figura 4. Side furnir altoi

--------------------------------------------------------------------------------
Pregătirea Bursa de Valori . Portaltoi este cultivat în ghivece sezon înainte de altoire , a permis să meargă latente , şi apoi stocate cu alte recipient stoc pepinieră. După expunerea la frig timp de cel puţin şase săptămâni , portaltoi este adus într-o cu efect de seră se răcească timp de câteva zile înainte de altoire are loc pentru a încuraja creşterea reînnoită rădăcină. de plante nu ar trebui să fie adăpate în acest moment.
A face o tăietură superficială în scădere de aproximativ 3 / 4 inch la 1 inch lungime de la baza tulpinii de pe portaltoi pateu de a expune un lambou de scoarţă de lemn cu unele încă ataşată . A face o reducere de perfecţionare activă de la baza , astfel încât clapeta de scoarţă şi de lemn poate fi eliminat din portaltoi .
Pregătirea Scion . Alegeţi un descendent , cu un diametru identice sau uşor mai mici decât portaltoi . Face o pantă taie 3 / 4 la 1 inch lung la baza altoi . (Utilizaţi tehnica de altoire scoarţă se arată în figura 3.)
Introducerea Scion . Introduceţi suprafaţa tăiată de altoi împotriva suprafaţa tăiată de portaltoi . Fii sigur ca de contact cambia reciproc .
Garantarea Graft . Ţineţi altoi în loc cu ajutorul unui cauciuc altoire benzi , banda , sau altoirea a firului. Sigiliul întreaga zonă grefă cu ceara calda grefare sau prin altoire vopsea . Scoateţi din cauciuc sau sfori la scurt timp după ce Uniunea şi-a vindecat. Niciodată nu se lasă liant la brâu stem .
Lipitură Graft
Lipitură altoire ( figura 5) este folosit pentru a participa la un altoi pe tulpina unui portaltoi sau pe o rootpiece intacte . Această metodă simplă este, de obicei aplicate materialelor erbacee că calus sau " unit " cu uşurinţă , sau este folosit pe plante cu un diametru stem de 1 / 2 inch sau mai puţin. În lipitură altoire, atât la materialul şi altoi trebuie să fie de acelaşi diametru .

--------------------------------------------------------------------------------

Figura 5. Lipitură altoi.

--------------------------------------------------------------------------------
Pregătirea Bursa de Valori şi Scion .Taiati portaltoi folosind o tăietură diagonală 3 / 4 la 1 inch lung. A face acelaşi tip de Tăietura de la baza de altoi .
Introducerea Scion . Fit altoi la stocul . Wrap această intersecţie în siguranţă cu o bandă de cauciuc grefarea sau a firului.
Garantarea Graft . Sigiliul confluenţa cu altoire ceara sau altoirea vopsea . Apă portaltoi rar până la tricoturi grefă . Peste udare poate provoca SAP pentru a "înecat" altoi . Asiguraţi-vă că pentru a elimina sfoară sau bandă cât mai curând grefă sa vindecat .
Bici şi limba Graft
bici si tehnica limbii (figura 6) este cel mai frecvent utilizat la culturile mamă pentru altoi sau plante ornamentale lemnoase . Atât portaltoi şi altoi ar trebui să fie de aceeaşi dimensiune şi , de preferinţă, nu mai mult de 1 / 2 inch in diametru. Tehnica este similara cu lipitură grefarea cu excepţia faptului că biciul pe portaltoi deţine limba altoi în loc ( şi viceversa ). Acest lucru lasă ambele mâini libere pentru a încheia în comun .
Pentru biciul şi grefă limba , să facă reduceri similare atât pe stoc şi altoi . Aceste reduceri trebuie să se facă cu o singură tragere de cuţit şi ar trebui să aibă o suprafaţă netedă , astfel încât cele două pot dezvolta o uniune bun altoi. Până la acest punct , portaltoi şi altoi se taie la fel ca pentru o grefă de lipitură .

--------------------------------------------------------------------------------


Figura 6 . Bici şi grefă limbii.

--------------------------------------------------------------------------------
Pregătirea Bursa de Valori şi Scion . Taiati stocuri utilizându -o tăietură diagonală. tăietura trebuie să fie patru-cinci ori mai mare decât diametrul de stoc pentru a fi altoite. A face acelaşi tip de Tăietura de la baza de altoi .
Apoi, locul lama de cuţit în întreaga sfârşitul reducere a stocului , la jumătatea distanţei dintre scoarţă şi măduvă (pe partea superioară a suprafeţei tăiate ). Folositi un singur accident vascular cerebral cuţit să atragă lama în jos, la un unghi prin intermediul lemnului şi măduvă . Oprire la baza tăiat pe diagonală iniţială. Această bucată de carne a doua nu trebuie să urmeze cereale din lemn , dar ar trebui să ruleze în paralel cu prima tăietură .
Introducerea Scion . Pregătiţi- altoi în acelaşi mod . Fit altoi în portaltoi , astfel încât acestea Interlock bici şi a limbii . Fii sigur ca cambia sunt aliniate .
Garantarea Graft . Wrap jonctiunea cu o bandă grefare sau sfori , şi sigiliu cu ceara sau altoirea altoirea vopsea . Niciodată nu se lasă liant la brâu stem .
Saddle Graft
Aua altoire (figura 7) este o tehnica relativ uşor de învăţat şi, odată stăpânit poate fi efectuat destul de rapid. Stocul poate fi pe teren cultivate sau pateu . Ambele portaltoi şi altoi ar trebui să fie acelaşi diametru . Pentru cele mai bune rezultate, şa utilizarea altoire pe stoc latente la mijlocul anului pentru a sfârşitul iernii. Stoc nu ar trebui să fie mai mult de 1 inch in diametru.

--------------------------------------------------------------------------------

Figura 7. Saddle altoi.

--------------------------------------------------------------------------------
Pregătirea Bursa de Valori . Folosind două opuse lovituri de cuţit în sus altoire , Sever de top din portaltoi . tăiate rezultate ar trebui să semene cu un V inversat , cu suprafaţa de bucăţi variind de la 1 / 2 la 1 inch lung.
Pregătirea Scion . Acum inversă tehnica pentru a pregăti baza altoi . Aceste reduceri pe portaltoi şi altoi trebuie să fie aceeaşi lungime şi au aceeaşi pantă , astfel încât o sumă maximă de tesut cambial va contacta atunci când cele două jumătăţi sunt unite .
Introducerea Scion . Locul V- altoi crestate pe şaua de portaltoi . Dacă portaltoi şi altoi sunt acelaşi diametru , alinierea cambial este mai uşor , în caz contrar ajusta după cum este necesar .
Garantarea Graft . Wrap grefă cu o sfoara altoire , banda , sau benzi, apoi sigiliu cu ceara sau altoirea altoirea vopsea .
Toate tehnicile anterioare sunt utilizate pentru a lucra de top horticole pentru un anumit scop . Ocazional , cu toate acestea, grefa este folosit pentru a repara plante rănite sau bolnave . Două tehnici comune disponibile în acest scop sunt pod inarch altoire şi altoire .
Podul Graft
Podul altoire ( figura 8) este folosit pentru a " pod ", o zona bolnave sau deteriorate de o instalaţie , de obicei la sau aproape de baza trunchiului . Astfel de afecţiuni frecvent rezultate din contactul cu echipamente de sortare sau gazon de întreţinere , sau poate fi cauzate de rozătoare , temperaturi scazute, sau organisme bolii. Grefa de pod oferă sprijin , precum şi o conductă , care permite de apă şi substanţe nutritive pentru a trece peste zona afectată .
grefe Bridge sunt de obicei la începutul primăverii , chiar înainte de creştere a plantelor activă începe . Ele pot fi efectuate în orice moment scoarţă pe plantă vătămată " aluneca ".

--------------------------------------------------------------------------------

Figura 8 . Podul altoi.

--------------------------------------------------------------------------------
Pregătirea Scion . Selectaţi scions că sunt drepte şi aproape de două ori , atâta timp cât zona afectată care urmează să fie acoperite . A face o tăietură la 1 1/2- 2- inch-lung conice pe acelaşi plan la fiecare capăt al altoi .
Pregătirea Bursa de Valori . Scoateţi orice ţesut deteriorat atât de grefă este sănătos tulpini . Taie un lambou din scoarţă pe portaltoi aceeasi latime ca altoi de mai jos şi prejudiciul de a fi reparate . ori uşor goni din stoc, având grijă să nu rupă lambou scoarţă .
Introducerea Scion . În primul rând, introduce şi sigure altoi de mai jos prejudiciu; împinge altoi sub clapa cu partea tăiată a altoi pe lemn a tulpinii rănit sau trunchi . Apoi, mergeţi înapoi şi să inseraţi şi sigure altoi de mai sus prejudiciu în urma acestor aceiaşi paşi. Împingeţi altoi ferm în loc. Trageţi clapeta de peste altoi şi tac -l în locul aşa cum este descris pentru altoire coaja (figura 3) .
Când altoire cu mici tulpini care ar putea fluctua în vânt , introduceţi scions astfel încât acestea să plece spre exterior uşor. grefe Podul ar trebui să fie distanţate de aproximativ 3-4 cm în afară în zona afectată .
Garantarea Graft . Secure toate domeniile altoi cu ceara calda grefare sau prin altoire vopsea . În timpul şi după perioada de vindecare , elimina orice boboci sau muguri care se dezvolta pe scions .
Inarch Graft
Inarching , ca podul altoire , este folosit la bypass sau de a sprijini o deteriorat sau slăbit zonă a unei instalaţii de tulpină (Figura 9). Spre deosebire de altoire pod , altoi poate fi o trage existente , fraiere , sau watersprout care este deja în creştere de mai jos şi extinderea de mai sus prejudiciului. altoi poate fi , de asemenea, o trage din aceeaşi specie ca planta răniţi în creştere pentru sistemul său de rădăcină propriul lângă trunchiul principal al copac deteriorate . Cu tehnica inarching , vârful altoi este altoit în sus prejudiciul folosind aceeaşi metodă ca şi pentru scoarţă sau pod altoire.

--------------------------------------------------------------------------------





Figure 1. Cross section of a woody plant stem.

--------------------------------------------------------------------------------
Types of Grafts
Nurserymen can choose from a number of different types of grafts. This section describes only those basic types of grafts used on nursery crop plants.
Cleft Graft
One of the simplest and most popular forms of grafting, cleft grafting (Figure 2), is a method for top working both flowering and fruiting trees (apples, cherries, pears, and peaches) in order to change varieties. Cleft grafting is also used to propagate varieties of camellias that are difficult to root. This type of grafting is usually done during the winter and early spring while both scion and rootstock are still dormant. Cleft grafting may be performed on main stems or on lateral or scaffold branches.
The rootstock used for cleft grafting should range from 1 to 4 inches in diameter and should be straight grained. The scion should be about 1/4 inch in diameter, straight, and long enough to have at least three buds. Scions that are between 6 and 8 inches long are usually the easiest to use.

--------------------------------------------------------------------------------

Figure 2. Cleft graft.

--------------------------------------------------------------------------------
Preparing the Rootstock. The stock should be sawed off with a clean, smooth cut perpendicular to the main axis of the stem to be grafted. Using a clefting tool wedge and a mallet, make a split or "cleft" through the center of the stock and down 2 to 3 inches. Remove the clefting tool wedge and drive the pick end of the tool into the center of the newly made cleft so that the stock can be held open while inserting the scion.
Preparing the Scion. In cleft grafting, one scion is usually inserted at each end of the cleft, so prepare two scions for each graft. Select scions that have three or four good buds. Using a sharp, clean grafting knife, start near the base of the lowest bud and make two opposing smooth-tapered cuts 1 to 2 inches long toward the basal end of the scion. Cut the side with the lowest bud slightly thicker than the opposite side. Be sure the basal end of the scion gradually tapers off along both sides.
Inserting the Scion. Insert a scion on each end of the cleft, with the wider side of the wedge facing outward. The cambium of each scion should contact the cambium of the rootstock.
Securing the Graft. Remove the clefting tool from the cleft so that the rootstock can close. Pressure from the rootstock will hold the scions in place. Thoroughly seal all cut surfaces with grafting wax or grafting paint to keep out water and prevent drying. If both scions in the cleft "take," one will usually grow more rapidly than the other. After the first growing season, choose the stronger scion and prune out the weaker.
NOTE: The temperature of grafting wax is critical. It must be hot enough to flow but not so hot as to kill plant tissue. Recently, paint-like sealants have replaced wax in many areas because they are easier to use and require no heating.
Bark Graft
Bark grafting (Figure 3) is used primarily to top work flowering and fruiting trees. In contrast to cleft grafting, this technique can be applied to rootstock of larger diameter (4 to 12 inches) and is done during early spring when the bark slips easily from the wood but before major sap flow. The rootstock is severed with a sharp saw, leaving a clean cut as with cleft grafting.

--------------------------------------------------------------------------------

Figure 3. Bark graft.

--------------------------------------------------------------------------------
Preparing the Stock. Start at the cut surface of the rootstock and make a vertical slit through the bark where each scion can be inserted (2 inches long and spaced 1 inch apart).
Preparing the Scion. Since multiple scions are usually inserted around the cut surface of the rootstock, prepare several scions for each graft. Cut the base of each scion to a 1 1- to 2-inch tapered wedge on one side only.
Inserting the Scion. Loosen the bark slightly and insert the scion so that the wedge-shaped tapered surface of the scion is against the exposed wood under the flap of bark. Push the scion firmly down into place behind the flap of bark, replace the bark flap, and nail the scion in place by driving one or two wire brads through the bark and scion into the rootstock. Insert a scion every 3 to 4 inches around the cut perimeter of the rootstock.
Securing the Graft. Seal all exposed surfaces with grafting wax or grafting paint. Once the scions have begun to grow, leave only the most vigorous one on each stub; prune out all the others. Bark grafts tend to form weak unions and therefore usually require staking or support during the first few years.
Side-Veneer Graft
At one time the side-veneer graft (Figure 4) was a popular technique for grafting varieties of camellias and rhododendrons that are difficult to root. Currently, it is the most popular way to graft conifers, especially those having a compact or dwarf form. Side-veneer grafting is usually done on potted rootstock.

--------------------------------------------------------------------------------


Figure 4. Side veneer graft

--------------------------------------------------------------------------------
Preparing the Stock. Rootstock is grown in pots the season before grafting, allowed to go dormant, and then stored as with other container nursery stock. After exposure to cold weather for at least six weeks, the rootstock is brought into a cool greenhouse for a few days before grafting takes place to encourage renewed root growth. The plant should not be watered at this time.
Make a shallow downward cut about 3/4 inch to 1 inch long at the base of the stem on the potted rootstock to expose a flap of bark with some wood still attached. Make an inward cut at the base so that the flap of bark and wood can be removed from the rootstock.
Preparing the Scion. Choose a scion with a diameter the same as or slightly smaller than the rootstock. Make a sloping cut 3/4 to 1 inch long at the base of the scion. (Use the bark grafting technique shown in Figure 3.)
Inserting the Scion. Insert the cut surface of the scion against the cut surface of the rootstock. Be certain that the cambia contact each other.
Securing the Graft. Hold the scion in place using a rubber grafting strip, tape, or grafting twine. Seal the entire graft area with warm grafting wax or grafting paint. Remove the rubber or twine shortly after the union has healed. Never allow the binding material to girdle the stem.
Splice Graft
Splice grafting (Figure 5) is used to join a scion onto the stem of a rootstock or onto an intact rootpiece. This simple method is usually applied to herbaceous materials that callus or "knit" easily, or it is used on plants with a stem diameter of 1/2 inch or less. In splice grafting, both the stock and scion must be of the same diameter.

--------------------------------------------------------------------------------

Figure 5. Splice graft.

--------------------------------------------------------------------------------
Preparing the Stock and Scion.Cut off the rootstock using a diagonal cut 3/4 to 1 inch long. Make the same type of cut at the base of the scion.
Inserting the Scion. Fit the scion to the stock. Wrap this junction securely with a rubber grafting strip or twine.
Securing the Graft. Seal the junction with grafting wax or grafting paint. Water rootstock sparingly until the graft knits. Over watering may cause sap to "drown" the scion. Be sure to remove the twine or strip as soon as the graft has healed.
Whip and Tongue Graft
The whip and tongue technique (Figure 6) is most commonly used to graft nursery crops or woody ornamentals. Both the rootstock and scion should be of equal size and preferably no more than 1/2 inch in diameter. The technique is similar to splice grafting except that the whip on the rootstock holds the tongue of the scion in place (and vice versa). This leaves both hands free to wrap the joint.
For the whip and tongue graft, make similar cuts on both the stock and scion. These cuts should be made with a single draw of the knife and should have a smooth surface so that the two can develop a good graft union. Up to this point, rootstock and scion are cut the same as for a splice graft.

--------------------------------------------------------------------------------


Figure 6. Whip and tongue graft.

--------------------------------------------------------------------------------
Preparing the Stock and Scion. Cut off the stock using a diagonal cut. The cut should be four to five times longer than the diameter of the stock to be grafted. Make the same kind of cut at the base of the scion.
Next, place the blade of the knife across the cut end of the stock, halfway between the bark and pith (on the upper part of the cut surface). Use a single knife stroke to draw the blade down at an angle through the wood and pith. Stop at the base of the initial diagonal cut. This second cut must not follow the grain of the wood but should run parallel to the first cut.
Inserting the Scion. Prepare the scion in the same way. Fit the scion into the rootstock so that they interlock whip and tongue. Be certain that the cambia are aligned.
Securing the Graft. Wrap the junction with a grafting strip or twine, and seal it with grafting wax or grafting paint. Never allow the binding material to girdle the stem.
Saddle Graft
Saddle grafting (Figure 7) is a relatively easy technique to learn and once mastered can be performed quite rapidly. The stock may be either field-grown or potted. Both rootstock and scion should be the same diameter. For best results, use saddle grafting on dormant stock in mid- to late winter. Stock should not be more than 1 inch in diameter.

--------------------------------------------------------------------------------

Figure 7. Saddle graft.

--------------------------------------------------------------------------------
Preparing the Stock. Using two opposing upward strokes of the grafting knife, sever the top from the rootstock. The resulting cut should resemble an inverted V, with the surface of the cuts ranging from 1/2 to 1 inch long.
Preparing the Scion. Now reverse the technique to prepare the base of the scion. These cuts on the rootstock and scion must be the same length and have the same slope so that a maximum amount of cambial tissue will make contact when the two halves are joined.
Inserting the Scion. Place the V-notched scion onto the saddle of the rootstock. If rootstock and scion are the same diameter, cambial alignment is easier; otherwise adjust as needed.
Securing the Graft. Wrap the graft with a grafting twine, tape, or strip, then seal it with grafting wax or grafting paint.
All of the preceding techniques are used to top work horticultural crops for a particular purpose. Occasionally, however, grafting is used to repair injured or diseased plants. Two common techniques available for this purpose are bridge grafting and inarch grafting.
Bridge Graft
Bridge grafting (Figure 8) is used to "bridge" a diseased or damaged area of a plant, usually at or near the base of the trunk. Such damage commonly results from contact with grading or lawn maintenance equipment, or it may be caused by rodents, cold temperatures, or disease organisms. The bridge graft provides support as well as a pipeline that allows water and nutrients to move across the damaged area.
Bridge grafts are usually done in early spring just before active plant growth begins. They may be performed any time the bark on the injured plant "slips."

--------------------------------------------------------------------------------

Figure 8. Bridge graft.

--------------------------------------------------------------------------------
Preparing the Scion. Select scions that are straight and about twice as long as the damaged area to be bridged. Make a 1 1/2- to 2-inch-long tapered cut on the same plane at each end of the scion.
Preparing the Stock. Remove any damaged tissue so the graft is on healthy stems. Cut a flap in the bark on the rootstock the same width as the scion and below the injury to be repaired. Gently fold the flap away from the stock, being careful not to tear the bark flap.
Inserting the Scion. First, insert and secure the scion below the injury; push the scion under the flap with the cut portion of the scion against the wood of the injured stem or trunk. Then go back and insert and secure the scion above the injury following these same steps. Push the scion firmly into place. Pull the flap over the scion and tack it into place as described for bark grafting (Figure 3).
When grafting with young stems that may waver in the wind, insert the scions so that they bow outward slightly. Bridge grafts should be spaced about 3 to 4 inches apart across the damaged area.
Securing the Graft. Secure all graft areas with warm grafting wax or grafting paint. During and after the healing period, remove any buds or shoots that develop on the scions.
Inarch Graft
Inarching, like bridge grafting, is used to bypass or support a damaged or weakened area of a plant stem (Figure 9). Unlike bridge grafting, the scion can be an existing shoot, sucker, or watersprout that is already growing below and extending above the injury. The scion may also be a shoot of the same species as the injured plant growing on its own root system next to the main trunk of the damaged tree. With the inarching technique, the tip of the scion is grafted in above the injury using the same method as for bark or bridge grafting.

Dragos
21.08.2012, 12:48
ALTOIRE GRAFTING
Traducere din englea cu google




Altoire şi înmugureşte plante de pepinieră culturilor
AG- 396

--------------------------------------------------------------------------------

Altoire
Când a altoi
Spre deosebire de devenire, care pot fi efectuate înainte sau în timpul perioadei de vegetaţie , cele mai multe altoire se face în timpul iernii şi începutul primăverii în acelaşi timp atât altoi şi portaltoi sunt încă latente . Containerizat plante pot fi mutate în interior în timpul procesului de real altoire; după altoire, aceste plante sunt plasate în zone protejate sau în neîncălzite overwintering case. stoc de câmp cultivat , desigur, trebuie să fie altoite în loc . Unele sunt de obicei foioase altoite ca portaltoi goale în timpul iernii şi se păstrează până de plantare de primăvară . iarna interioară altoire este adesea menţionată ca bancul de altoire , pentru că se realizează la o bancă.
Selectarea şi manipularea Lemn Scion
Cel mai bun lemn de altoi de calitate , de obicei, vine de la lăstarii crescut sezonul precedent. Scions ar trebui să fie rupt cu Sharp , foarfece curate sau cuţite şi pus imediat în umezită pânză groasă de sac sau pungi de plastic . Este o practică bună în timpul recoltării de scions şi efectuarea de grefe pentru a curăţa unelte de tăiere în mod regulat. Acest lucru poate fi realizat prin flambare sau cufundarea lor într-o soluţie de sterilizare . Izopropilic ( frecare) de alcool , de asemenea, de lucrări precum şi un sterilant , deşi se evapora destul de uşor . O alternativă de sterilizare soluţie poate fi preparată prin amestecarea o parte înălbitor de uz casnic cu nouă părţi de apă ( în volum ). Totuşi, această soluţie de înălbitor poate fi extrem de coroziv pentru anumite metale .
Pentru cele mai bune rezultate, numai ca recolta din lemn altoi de mult ca poate fi folosit pentru altoire în aceeaşi zi . Selecta numai lemn altoi sanatoasa care este liber de insecte , boli , sau iarna daune . Asiguraţi-vă că plantele de capital sunt de bună calitate , sănătoase , şi adevărat de tip. lemn Scion că este îngheţat la recoltare, de multe ori tricoturi mai încet şi în procente mai mici. În cazul în care cantităţi mari de lemn altoi trebuie să fie recoltate la un moment dat , urmaţi aceşti paşi :

Cut toate scions la o lungime uniformă , ţine bazală lor se termină , împreună , şi cravată -o în snopi de cantitate cunoscută (de exemplu , 50 scions pe pachet ).
Label -le , înregistrarea soiul , data de recoltare , precum şi locaţia instalaţiei stoc.
Wrap baza de fascicule în umezită pânză groasă de sac sau sphagnum , puneţi-le în saci de polietilenă sau impermeabil hârtie, saci şi sigiliu .
Păstra pachetele pentru perioade scurte de timp , dacă este necesar, fie gheaţă la coolere izolate sau într-o unitate de stocare comerciale la 32O la 34OF.
scions Niciodată magazin în unităţi de refrigerare care fructe sau legume sunt păstrate în prezent sau au fost depozitate recent. fructe depozitate şi eliberarea de gaze cu legume de etilenă , care poate provoca muguri de plante lemnoase pentru a abandona , ceea ce face scions inutil.
Păstraţi scions de la îngheţarea în timpul depozitării .

NOTĂ: În altoire , precum şi în devenire, cambium vasculare de altoi sau mugur trebuie să fie aliniată cu cambium vasculare de portaltoi . În plantelor lemnoase cambium este un foarte subţire panglică de divizare activ celule situate chiar sub scoarta . cambium produce tesut conductiv pentru plante activ în creştere (Figura 1). Aceasta iniţiază vasculare cambium ţesutului calus la sindicate grefă şi muguri în plus faţă de stimularea creşterii ţesutului pe capetele bazale butaşi multe vegetativ înainte de a fi înrădăcinate.


--------------------------------------------------------------------------------
http://nuci.ucoz.com/_nw/0/74834062.gif

Figura 1 . secţiune transversală de o tulpina de plante lemnoase.

--------------------------------------------------------------------------------
Tipuri de Grefe
Pepinieriştii pot alege dintr- un număr de diferite tipuri de grefe . Această secţiune descrie numai acele tipuri de bază de grefe utilizate pe plante de cultură pepinieră.
Despicătură Graft
Una din forme mai simple şi cele mai populare de altoire, despicătura altoire ( figura 2) , este o metodă de lucru atât de top de înflorire şi copaci fructe (mere , cireşe, pere, piersici şi ) pentru a schimba soiurile . Despicat altoire este , de asemenea, folosit pentru a propaga soiuri de camelii care sunt dificil de rădăcină. Acest tip de altoire se face de obicei în timpul iernii şi începutul primăverii în acelaşi timp atât altoi şi portaltoi sunt încă latente . Despicat altoire pot fi efectuate pe tulpini principale sau pe ramurile laterale sau schele .
portaltoi utilizate pentru cheiloschizis altoire ar trebui să intervalul 1 - 4 cm în diametru şi ar trebui să fie drepte cu bob . vlăstar ar trebui să fie de aproximativ 1/4 inch in diametru , dreaptă , şi suficient de lungi pentru a avea cel puţin trei muguri . Scions care sunt între 6 şi 8 cm lungime sunt de obicei mai usor de utilizat.

--------------------------------------------------------------------------------

http://nuci.ucoz.com/_nw/0/23324360.gif

Figura 2 . Despicat pentru altoi.

--------------------------------------------------------------------------------
Pregătirea portaltoi . stoc ar trebui să fie retezate off cu un loc curat, neted tăiat perpendicular pe axa principală a tulpinii de a fi altoite. Folosind un instrument clefting pană şi un ciocan , a face o ruptură sau " despicat " prin centrul de valori şi în jos 2 - 3 cm . Scoateţi pană instrument clefting şi conduce la sfârşitul murături de instrument în centrul despicătura recent efectuate astfel încât stocul poate fi tras la deschis în timp ce introducerea altoi .
Pregătirea Scion . altoire în despicătură , un altoi este de obicei introduce la fiecare capăt al despicătura , deci pregatiti doi scions pentru fiecare altoi . Selectaţi scions care au trei sau patru boboci de bun. Folosind un cutit ascutit , curat altoire, începe în apropierea bazei de cel mai mic mugur şi efectuează două părţi opuse buna - conice 1 - 2 centimetri lungime spre sfârşitul bazală a altoi . Taiati partea cu cel mai mic amice uşor mai groase decât partea opusă . Asiguraţi-vă că la sfârşitul bazală a altoi treptat de-a lungul lumânări subţiri de pe ambele părţi .
Introducerea Scion . Introduceţi un altoi de la fiecare capăt de despicat , cu partea mai largă a presiunii cu care se confruntă pasivă . cambium fiecare altoi trebuie să contacteze cambium de portaltoi .
Garantarea Graft . Scoateţi instrumentul clefting din despicătura , astfel încât portaltoi poate închide . Presiuni din portaltoi va organiza scions în loc. sigiliu foarte bine toate suprafetele taiate cu grefarea de ceară sau altoirea vopsea pentru a nu se lăsa de apă şi pentru a preveni uscarea . Dacă ambele scions în despicătura " ia ", o va creşte , de obicei, mai rapid decât celelalte . După sezonul de creştere în primul rând, alegeţi altoi mai puternică şi de prune în mai slabă.
NOTĂ: Temperatura de altoire ceara este critică . Acesta trebuie să fie suficient de fierbinte sa curga , dar nu atât de fierbinte ca sa-l omoare ţesutul plantei . Recent, masticuri vopsea - au înlocuit ceară ca în multe zone , deoarece acestea sunt mai uşor de utilizat şi nu necesită încălzire.
Bark Graft
Scoarţă altoire (figura 3) este utilizată în principal pentru a lucra de top flori şi copaci fructe . În contrast cu despicătura altoire, aceasta tehnica poate fi aplicată portaltoi de diametru mai mare ( 4 - 12 inchi) şi se face în perioada de primăvară timpurie, când coaja aluneca cu uşurinţă din lemn , dar înainte de seva majore de flux. portaltoi este tăiată cu un ferăstrău ascuţit , lăsând -o tăietură curată şi cu despicat altoire .

--------------------------------------------------------------------------------


http://nuci.ucoz.com/_nw/0/31694631.gif
Figura 3. Bark altoi.

--------------------------------------------------------------------------------
Pregătirea Bursa de Valori . Începe de la suprafaţa tăiată de portaltoi şi să facă o fantă verticală prin scoarţă unde fiecare altoi poate fi introdus (2 cm lungime şi distanţate de la 1 inch în afară ).
Pregătirea Scion . Deoarece scions multiple sunt , de obicei, în jurul introduce suprafaţa tăiată de portaltoi , pregătirea scions mai multe pentru fiecare altoi . Taiati baza fiecărui lăstar la un 1 1 - pană la conice de 2 inch pe o singură parte .
Introducerea Scion . Slăbiţi coaja uşor şi introduceţi altoi , astfel încât suprafaţa de pană în formă conică a altoi este împotriva lemnului expus sub lambou de scoarţă . Împingeţi altoi ferm în jos loc în spatele clapeta de coaja , înlocuiţi clapeta scoarţă, şi unghiilor altoi în loc de conducere unul sau două fire brads prin scoarţă şi altoi în portaltoi . Introduceţi un altoi la fiecare 3 - 4 cm în jurul perimetrului tăiate de portaltoi .
Garantarea Graft . Sigiliul toate suprafetele expuse cu grefarea de ceară sau altoirea vopsea . Odată scions au început să crească , lasă doar cel mai viguros pe fiecare ciot. ; de prune toate celelalte. grefe Scoarţă au tendinţa de a forma sindicate slabe şi , prin urmare, necesită de obicei staking sau suport, în timpul primilor ani .
Side - furnir Graft
La un moment dat grefă lateral furnir ( Figura 4) a fost o tehnica populara pentru altoirea soiurilor de camelii şi rhododendron , care sunt dificil de rădăcină. În prezent , este cel mai popular mod de a altoi conifere , în special cele care au o formă compactă sau pitic . Side - furnir altoire se face de obicei pe portaltoi pateu .

--------------------------------------------------------------------------------

http://nuci.ucoz.com/_nw/0/34489092.gif

Figura 4. Side furnir altoi

--------------------------------------------------------------------------------
Pregătirea Bursa de Valori . Portaltoi este cultivat în ghivece sezon înainte de altoire , a permis să meargă latente , şi apoi stocate cu alte recipient stoc pepinieră. După expunerea la frig timp de cel puţin şase săptămâni , portaltoi este adus într-o cu efect de seră se răcească timp de câteva zile înainte de altoire are loc pentru a încuraja creşterea reînnoită rădăcină. de plante nu ar trebui să fie adăpate în acest moment.
A face o tăietură superficială în scădere de aproximativ 3 / 4 inch la 1 inch lungime de la baza tulpinii de pe portaltoi pateu de a expune un lambou de scoarţă de lemn cu unele încă ataşată . A face o reducere de perfecţionare activă de la baza , astfel încât clapeta de scoarţă şi de lemn poate fi eliminat din portaltoi .
Pregătirea Scion . Alegeţi un descendent , cu un diametru identice sau uşor mai mici decât portaltoi . Face o pantă taie 3 / 4 la 1 inch lung la baza altoi . (Utilizaţi tehnica de altoire scoarţă se arată în figura 3.)
Introducerea Scion . Introduceţi suprafaţa tăiată de altoi împotriva suprafaţa tăiată de portaltoi . Fii sigur ca de contact cambia reciproc .
Garantarea Graft . Ţineţi altoi în loc cu ajutorul unui cauciuc altoire benzi , banda , sau altoirea a firului. Sigiliul întreaga zonă grefă cu ceara calda grefare sau prin altoire vopsea . Scoateţi din cauciuc sau sfori la scurt timp după ce Uniunea şi-a vindecat. Niciodată nu se lasă liant la brâu stem .
Lipitură Graft
Lipitură altoire ( figura 5) este folosit pentru a participa la un altoi pe tulpina unui portaltoi sau pe o rootpiece intacte . Această metodă simplă este, de obicei aplicate materialelor erbacee că calus sau " unit " cu uşurinţă , sau este folosit pe plante cu un diametru stem de 1 / 2 inch sau mai puţin. În lipitură altoire, atât la materialul şi altoi trebuie să fie de acelaşi diametru .

--------------------------------------------------------------------------------

http://nuci.ucoz.com/_nw/0/19700101.gif
Figura 5. Lipitură altoi.

--------------------------------------------------------------------------------
Pregătirea Bursa de Valori şi Scion .Taiati portaltoi folosind o tăietură diagonală 3 / 4 la 1 inch lung. A face acelaşi tip de Tăietura de la baza de altoi .
Introducerea Scion . Fit altoi la stocul . Wrap această intersecţie în siguranţă cu o bandă de cauciuc grefarea sau a firului.
Garantarea Graft . Sigiliul confluenţa cu altoire ceara sau altoirea vopsea . Apă portaltoi rar până la tricoturi grefă . Peste udare poate provoca SAP pentru a "înecat" altoi . Asiguraţi-vă că pentru a elimina sfoară sau bandă cât mai curând grefă sa vindecat .
Bici şi limba Graft
bici si tehnica limbii (figura 6) este cel mai frecvent utilizat la culturile mamă pentru altoi sau plante ornamentale lemnoase . Atât portaltoi şi altoi ar trebui să fie de aceeaşi dimensiune şi , de preferinţă, nu mai mult de 1 / 2 inch in diametru. Tehnica este similara cu lipitură grefarea cu excepţia faptului că biciul pe portaltoi deţine limba altoi în loc ( şi viceversa ). Acest lucru lasă ambele mâini libere pentru a încheia în comun .
Pentru biciul şi grefă limba , să facă reduceri similare atât pe stoc şi altoi . Aceste reduceri trebuie să se facă cu o singură tragere de cuţit şi ar trebui să aibă o suprafaţă netedă , astfel încât cele două pot dezvolta o uniune bun altoi. Până la acest punct , portaltoi şi altoi se taie la fel ca pentru o grefă de lipitură .

--------------------------------------------------------------------------------

http://nuci.ucoz.com/_nw/0/82317402.gif

Figura 6 . Bici şi grefă limbii.

--------------------------------------------------------------------------------
Pregătirea Bursa de Valori şi Scion . Taiati stocuri utilizându -o tăietură diagonală. tăietura trebuie să fie patru-cinci ori mai mare decât diametrul de stoc pentru a fi altoite. A face acelaşi tip de Tăietura de la baza de altoi .
Apoi, locul lama de cuţit în întreaga sfârşitul reducere a stocului , la jumătatea distanţei dintre scoarţă şi măduvă (pe partea superioară a suprafeţei tăiate ). Folositi un singur accident vascular cerebral cuţit să atragă lama în jos, la un unghi prin intermediul lemnului şi măduvă . Oprire la baza tăiat pe diagonală iniţială. Această bucată de carne a doua nu trebuie să urmeze cereale din lemn , dar ar trebui să ruleze în paralel cu prima tăietură .
Introducerea Scion . Pregătiţi- altoi în acelaşi mod . Fit altoi în portaltoi , astfel încât acestea Interlock bici şi a limbii . Fii sigur ca cambia sunt aliniate .
Garantarea Graft . Wrap jonctiunea cu o bandă grefare sau sfori , şi sigiliu cu ceara sau altoirea altoirea vopsea . Niciodată nu se lasă liant la brâu stem .
Saddle Graft
Aua altoire (figura 7) este o tehnica relativ uşor de învăţat şi, odată stăpânit poate fi efectuat destul de rapid. Stocul poate fi pe teren cultivate sau pateu . Ambele portaltoi şi altoi ar trebui să fie acelaşi diametru . Pentru cele mai bune rezultate, şa utilizarea altoire pe stoc latente la mijlocul anului pentru a sfârşitul iernii. Stoc nu ar trebui să fie mai mult de 1 inch in diametru.

--------------------------------------------------------------------------------

http://nuci.ucoz.com/_nw/0/45896440.gif

Figura 7. Saddle altoi.

--------------------------------------------------------------------------------
Pregătirea Bursa de Valori . Folosind două opuse lovituri de cuţit în sus altoire , Sever de top din portaltoi . tăiate rezultate ar trebui să semene cu un V inversat , cu suprafaţa de bucăţi variind de la 1 / 2 la 1 inch lung.
Pregătirea Scion . Acum inversă tehnica pentru a pregăti baza altoi . Aceste reduceri pe portaltoi şi altoi trebuie să fie aceeaşi lungime şi au aceeaşi pantă , astfel încât o sumă maximă de tesut cambial va contacta atunci când cele două jumătăţi sunt unite .
Introducerea Scion . Locul V- altoi crestate pe şaua de portaltoi . Dacă portaltoi şi altoi sunt acelaşi diametru , alinierea cambial este mai uşor , în caz contrar ajusta după cum este necesar .
Garantarea Graft . Wrap grefă cu o sfoara altoire , banda , sau benzi, apoi sigiliu cu ceara sau altoirea altoirea vopsea .
Toate tehnicile anterioare sunt utilizate pentru a lucra de top horticole pentru un anumit scop . Ocazional , cu toate acestea, grefa este folosit pentru a repara plante rănite sau bolnave . Două tehnici comune disponibile în acest scop sunt pod inarch altoire şi altoire .
Podul Graft
Podul altoire ( figura 8) este folosit pentru a " pod ", o zona bolnave sau deteriorate de o instalaţie , de obicei la sau aproape de baza trunchiului . Astfel de afecţiuni frecvent rezultate din contactul cu echipamente de sortare sau gazon de întreţinere , sau poate fi cauzate de rozătoare , temperaturi scazute, sau organisme bolii. Grefa de pod oferă sprijin , precum şi o conductă , care permite de apă şi substanţe nutritive pentru a trece peste zona afectată .
grefe Bridge sunt de obicei la începutul primăverii , chiar înainte de creştere a plantelor activă începe . Ele pot fi efectuate în orice moment scoarţă pe plantă vătămată " aluneca ".

--------------------------------------------------------------------------------

http://nuci.ucoz.com/_nw/0/97276391.gif
Figura 8 . Podul altoi.

--------------------------------------------------------------------------------
Pregătirea Scion . Selectaţi scions că sunt drepte şi aproape de două ori , atâta timp cât zona afectată care urmează să fie acoperite . A face o tăietură la 1 1/2- 2- inch-lung conice pe acelaşi plan la fiecare capăt al altoi .
Pregătirea Bursa de Valori . Scoateţi orice ţesut deteriorat atât de grefă este sănătos tulpini . Taie un lambou din scoarţă pe portaltoi aceeasi latime ca altoi de mai jos şi prejudiciul de a fi reparate . ori uşor goni din stoc, având grijă să nu rupă lambou scoarţă .
Introducerea Scion . În primul rând, introduce şi sigure altoi de mai jos prejudiciu; împinge altoi sub clapa cu partea tăiată a altoi pe lemn a tulpinii rănit sau trunchi . Apoi, mergeţi înapoi şi să inseraţi şi sigure altoi de mai sus prejudiciu în urma acestor aceiaşi paşi. Împingeţi altoi ferm în loc. Trageţi clapeta de peste altoi şi tac -l în locul aşa cum este descris pentru altoire coaja (figura 3) .
Când altoire cu mici tulpini care ar putea fluctua în vânt , introduceţi scions astfel încât acestea să plece spre exterior uşor. grefe Podul ar trebui să fie distanţate de aproximativ 3-4 cm în afară în zona afectată .
Garantarea Graft . Secure toate domeniile altoi cu ceara calda grefare sau prin altoire vopsea . În timpul şi după perioada de vindecare , elimina orice boboci sau muguri care se dezvolta pe scions .
Inarch Graft
Inarching , ca podul altoire , este folosit la bypass sau de a sprijini o deteriorat sau slăbit zonă a unei instalaţii de tulpină (Figura 9). Spre deosebire de altoire pod , altoi poate fi o trage existente , fraiere , sau watersprout care este deja în creştere de mai jos şi extinderea de mai sus prejudiciului. altoi poate fi , de asemenea, o trage din aceeaşi specie ca planta răniţi în creştere pentru sistemul său de rădăcină propriul lângă trunchiul principal al copac deteriorate . Cu tehnica inarching , vârful altoi este altoit în sus prejudiciul folosind aceeaşi metodă ca şi pentru scoarţă sau pod altoire.

http://nuci.ucoz.com/_nw/0/45420308.gif
--------------------------------------------------------------------------------



Figure 1. Cross section of a woody plant stem.

--------------------------------------------------------------------------------
Types of Grafts
Nurserymen can choose from a number of different types of grafts. This section describes only those basic types of grafts used on nursery crop plants.
Cleft Graft
One of the simplest and most popular forms of grafting, cleft grafting (Figure 2), is a method for top working both flowering and fruiting trees (apples, cherries, pears, and peaches) in order to change varieties. Cleft grafting is also used to propagate varieties of camellias that are difficult to root. This type of grafting is usually done during the winter and early spring while both scion and rootstock are still dormant. Cleft grafting may be performed on main stems or on lateral or scaffold branches.
The rootstock used for cleft grafting should range from 1 to 4 inches in diameter and should be straight grained. The scion should be about 1/4 inch in diameter, straight, and long enough to have at least three buds. Scions that are between 6 and 8 inches long are usually the easiest to use.

--------------------------------------------------------------------------------

Figure 2. Cleft graft.

--------------------------------------------------------------------------------
Preparing the Rootstock. The stock should be sawed off with a clean, smooth cut perpendicular to the main axis of the stem to be grafted. Using a clefting tool wedge and a mallet, make a split or "cleft" through the center of the stock and down 2 to 3 inches. Remove the clefting tool wedge and drive the pick end of the tool into the center of the newly made cleft so that the stock can be held open while inserting the scion.
Preparing the Scion. In cleft grafting, one scion is usually inserted at each end of the cleft, so prepare two scions for each graft. Select scions that have three or four good buds. Using a sharp, clean grafting knife, start near the base of the lowest bud and make two opposing smooth-tapered cuts 1 to 2 inches long toward the basal end of the scion. Cut the side with the lowest bud slightly thicker than the opposite side. Be sure the basal end of the scion gradually tapers off along both sides.
Inserting the Scion. Insert a scion on each end of the cleft, with the wider side of the wedge facing outward. The cambium of each scion should contact the cambium of the rootstock.
Securing the Graft. Remove the clefting tool from the cleft so that the rootstock can close. Pressure from the rootstock will hold the scions in place. Thoroughly seal all cut surfaces with grafting wax or grafting paint to keep out water and prevent drying. If both scions in the cleft "take," one will usually grow more rapidly than the other. After the first growing season, choose the stronger scion and prune out the weaker.
NOTE: The temperature of grafting wax is critical. It must be hot enough to flow but not so hot as to kill plant tissue. Recently, paint-like sealants have replaced wax in many areas because they are easier to use and require no heating.
Bark Graft
Bark grafting (Figure 3) is used primarily to top work flowering and fruiting trees. In contrast to cleft grafting, this technique can be applied to rootstock of larger diameter (4 to 12 inches) and is done during early spring when the bark slips easily from the wood but before major sap flow. The rootstock is severed with a sharp saw, leaving a clean cut as with cleft grafting.

--------------------------------------------------------------------------------

Figure 3. Bark graft.

--------------------------------------------------------------------------------
Preparing the Stock. Start at the cut surface of the rootstock and make a vertical slit through the bark where each scion can be inserted (2 inches long and spaced 1 inch apart).
Preparing the Scion. Since multiple scions are usually inserted around the cut surface of the rootstock, prepare several scions for each graft. Cut the base of each scion to a 1 1- to 2-inch tapered wedge on one side only.
Inserting the Scion. Loosen the bark slightly and insert the scion so that the wedge-shaped tapered surface of the scion is against the exposed wood under the flap of bark. Push the scion firmly down into place behind the flap of bark, replace the bark flap, and nail the scion in place by driving one or two wire brads through the bark and scion into the rootstock. Insert a scion every 3 to 4 inches around the cut perimeter of the rootstock.
Securing the Graft. Seal all exposed surfaces with grafting wax or grafting paint. Once the scions have begun to grow, leave only the most vigorous one on each stub; prune out all the others. Bark grafts tend to form weak unions and therefore usually require staking or support during the first few years.
Side-Veneer Graft
At one time the side-veneer graft (Figure 4) was a popular technique for grafting varieties of camellias and rhododendrons that are difficult to root. Currently, it is the most popular way to graft conifers, especially those having a compact or dwarf form. Side-veneer grafting is usually done on potted rootstock.

--------------------------------------------------------------------------------


Figure 4. Side veneer graft

--------------------------------------------------------------------------------
Preparing the Stock. Rootstock is grown in pots the season before grafting, allowed to go dormant, and then stored as with other container nursery stock. After exposure to cold weather for at least six weeks, the rootstock is brought into a cool greenhouse for a few days before grafting takes place to encourage renewed root growth. The plant should not be watered at this time.
Make a shallow downward cut about 3/4 inch to 1 inch long at the base of the stem on the potted rootstock to expose a flap of bark with some wood still attached. Make an inward cut at the base so that the flap of bark and wood can be removed from the rootstock.
Preparing the Scion. Choose a scion with a diameter the same as or slightly smaller than the rootstock. Make a sloping cut 3/4 to 1 inch long at the base of the scion. (Use the bark grafting technique shown in Figure 3.)
Inserting the Scion. Insert the cut surface of the scion against the cut surface of the rootstock. Be certain that the cambia contact each other.
Securing the Graft. Hold the scion in place using a rubber grafting strip, tape, or grafting twine. Seal the entire graft area with warm grafting wax or grafting paint. Remove the rubber or twine shortly after the union has healed. Never allow the binding material to girdle the stem.
Splice Graft
Splice grafting (Figure 5) is used to join a scion onto the stem of a rootstock or onto an intact rootpiece. This simple method is usually applied to herbaceous materials that callus or "knit" easily, or it is used on plants with a stem diameter of 1/2 inch or less. In splice grafting, both the stock and scion must be of the same diameter.

--------------------------------------------------------------------------------

Figure 5. Splice graft.

--------------------------------------------------------------------------------
Preparing the Stock and Scion.Cut off the rootstock using a diagonal cut 3/4 to 1 inch long. Make the same type of cut at the base of the scion.
Inserting the Scion. Fit the scion to the stock. Wrap this junction securely with a rubber grafting strip or twine.
Securing the Graft. Seal the junction with grafting wax or grafting paint. Water rootstock sparingly until the graft knits. Over watering may cause sap to "drown" the scion. Be sure to remove the twine or strip as soon as the graft has healed.
Whip and Tongue Graft
The whip and tongue technique (Figure 6) is most commonly used to graft nursery crops or woody ornamentals. Both the rootstock and scion should be of equal size and preferably no more than 1/2 inch in diameter. The technique is similar to splice grafting except that the whip on the rootstock holds the tongue of the scion in place (and vice versa). This leaves both hands free to wrap the joint.
For the whip and tongue graft, make similar cuts on both the stock and scion. These cuts should be made with a single draw of the knife and should have a smooth surface so that the two can develop a good graft union. Up to this point, rootstock and scion are cut the same as for a splice graft.

--------------------------------------------------------------------------------


Figure 6. Whip and tongue graft.

--------------------------------------------------------------------------------
Preparing the Stock and Scion. Cut off the stock using a diagonal cut. The cut should be four to five times longer than the diameter of the stock to be grafted. Make the same kind of cut at the base of the scion.
Next, place the blade of the knife across the cut end of the stock, halfway between the bark and pith (on the upper part of the cut surface). Use a single knife stroke to draw the blade down at an angle through the wood and pith. Stop at the base of the initial diagonal cut. This second cut must not follow the grain of the wood but should run parallel to the first cut.
Inserting the Scion. Prepare the scion in the same way. Fit the scion into the rootstock so that they interlock whip and tongue. Be certain that the cambia are aligned.
Securing the Graft. Wrap the junction with a grafting strip or twine, and seal it with grafting wax or grafting paint. Never allow the binding material to girdle the stem.
Saddle Graft
Saddle grafting (Figure 7) is a relatively easy technique to learn and once mastered can be performed quite rapidly. The stock may be either field-grown or potted. Both rootstock and scion should be the same diameter. For best results, use saddle grafting on dormant stock in mid- to late winter. Stock should not be more than 1 inch in diameter.

--------------------------------------------------------------------------------

Figure 7. Saddle graft.

--------------------------------------------------------------------------------
Preparing the Stock. Using two opposing upward strokes of the grafting knife, sever the top from the rootstock. The resulting cut should resemble an inverted V, with the surface of the cuts ranging from 1/2 to 1 inch long.
Preparing the Scion. Now reverse the technique to prepare the base of the scion. These cuts on the rootstock and scion must be the same length and have the same slope so that a maximum amount of cambial tissue will make contact when the two halves are joined.
Inserting the Scion. Place the V-notched scion onto the saddle of the rootstock. If rootstock and scion are the same diameter, cambial alignment is easier; otherwise adjust as needed.
Securing the Graft. Wrap the graft with a grafting twine, tape, or strip, then seal it with grafting wax or grafting paint.
All of the preceding techniques are used to top work horticultural crops for a particular purpose. Occasionally, however, grafting is used to repair injured or diseased plants. Two common techniques available for this purpose are bridge grafting and inarch grafting.
Bridge Graft
Bridge grafting (Figure 8) is used to "bridge" a diseased or damaged area of a plant, usually at or near the base of the trunk. Such damage commonly results from contact with grading or lawn maintenance equipment, or it may be caused by rodents, cold temperatures, or disease organisms. The bridge graft provides support as well as a pipeline that allows water and nutrients to move across the damaged area.
Bridge grafts are usually done in early spring just before active plant growth begins. They may be performed any time the bark on the injured plant "slips."

--------------------------------------------------------------------------------

Figure 8. Bridge graft.

--------------------------------------------------------------------------------
Preparing the Scion. Select scions that are straight and about twice as long as the damaged area to be bridged. Make a 1 1/2- to 2-inch-long tapered cut on the same plane at each end of the scion.
Preparing the Stock. Remove any damaged tissue so the graft is on healthy stems. Cut a flap in the bark on the rootstock the same width as the scion and below the injury to be repaired. Gently fold the flap away from the stock, being careful not to tear the bark flap.
Inserting the Scion. First, insert and secure the scion below the injury; push the scion under the flap with the cut portion of the scion against the wood of the injured stem or trunk. Then go back and insert and secure the scion above the injury following these same steps. Push the scion firmly into place. Pull the flap over the scion and tack it into place as described for bark grafting (Figure 3).
When grafting with young stems that may waver in the wind, insert the scions so that they bow outward slightly. Bridge grafts should be spaced about 3 to 4 inches apart across the damaged area.
Securing the Graft. Secure all graft areas with warm grafting wax or grafting paint. During and after the healing period, remove any buds or shoots that develop on the scions.
Inarch Graft
Inarching, like bridge grafting, is used to bypass or support a damaged or weakened area of a plant stem (Figure 9). Unlike bridge grafting, the scion can be an existing shoot, sucker, or watersprout that is already growing below and extending above the injury. The scion may also be a shoot of the same species as the injured plant growing on its own root system next to the main trunk of the damaged tree. With the inarching technique, the tip of the scion is grafted in above the injury using the same method as for bark or bridge grafting.


Sursa: http://nuci.ucoz.com/news/altoire_grafting/2010-09-21-25

Dragos
21.08.2012, 12:50
Filmare cum se altoieste un nuc.

http://www.youtube.com/watch?v=C3iPySCkDH4&feature=player_embedded

Dragos
21.08.2012, 12:52
nucul remedii si utilizari in tratamentul bolilor
Renunta la fumat

Nucul, remedii şi utilizări în
tratamentul bolilor
În măreţia sa, nucul este un arbore singuratic, atât în mijlocul câmpului, pe marginea şoselelor sau într-un colt de grădină, preferând zona cea mai înaltă, de unde domină împrejurimile. Asemenea zeilor de odinioară, nu acceptă alţi copaci să răsară în jurul lui; cine îi calcă teritoriul moare rapid. Datorită cantităţii mari de iod degajat de frunze, sub umbra nucului „nici iarba nu creşte", insectele şi dăunătorii sunt ţinuţi la distanţă, iar oamenii evită odihna şi relaxarea la umbra prea răcoroasă a nucului. Numit popular nucar sau nuc-costeliv, este unul dintre cei mai impunători arbori, cu o talie măreaţă, precum şi unul dintre pomii cei mai longevivi (în medie 80-100 de ani), uneori ajungând la peste 450 de ani. De menţionat că în Georgia există un nuc vechi de peste 1.000 de ani, iar în oraşul Odessa se află un trunchi de nuc petrificat cu vârsta de peste 1.500 de ani. Nucile sunt bogate în calorii
Organele vegetale folosite de la nuc sunt: frunzele tinere fără peţiol, florile mascule
(mâţişori), fructele verzi, coaja fructelor la recoltare şi fructele uscate.
Conţinutul biochimic din organele nucului sunt foarte mult diversificate, asigurând multiple
utilizări în terapia medicală şi în alimentaţie.
- Frunzele tinere conţin: taninuri complexe, acizi organici (galic, elagic, cafeic, cumaric), un principiu amar (juglandină), o oxinaftochinonă (juglonă, hidrojuglonă), inozitol, tirozină, clorofilă, pectine, ulei esenţial, vitamina C, iod legat organic, săruri minerale. - Coaja fructelor verzi conţine: taninuri catehinice, flavone, leucoantociani, naftochinone, acizi organici. Conţinutul ridicat de substanţe tanante (de tipul acizilor galic şi egalic) permite folosirea la tăbăcitul pieilor. Alte calcule arată că 1 kg coajă verde conţine 5-8 g vitamina C, adică atât cât se poate extrage din 10 kg de lămâi. - Fructele mature recoltate toamna conţin; substanţe grase (52-70%), proteine, glucide solubile (sub 5%), vitamine (A, B1, B2, C, E, PP), acizi graşi nesaturaţi, fibre alimentare şi săruri minerale de Cu, Zn, Mg, K, P, Fe, Ca. Prin valoarea energetică foarte ridicată (636 calorii / 100 g miez), nuca este un aliment complet, foarte caloric şi concentrat, deosebit de valoros pentru copii anemici, bătrâni, convalescenţi, diabetici şi persoane nevrotice. S-a calculat că 1 kg de nuci echivalează cu 1 kg de pâine, cu 0,5 kg de carne, 0,5 kg de peşte, 0,5 kg de cartofi, 0,5 kg de prune uscate sau 1 kg de pere. Frunzele, cojile verzi şi nucile pot fi folosite în tratamente
Datorită conţinutului biochimic foarte diversificat, există multiple proprietăţi terapeutice.
Frunzele şi cojile verzi ale fructelor au următoarele însuşiri valorificabile în tratamentele medicale:
- hipoglicemiante, depurative;
- stomahice, antidiareice, antiseptice intestinal, bactericide, antifungice, dezinfectante gastro-
intestinale, astringente, vermifuge, antiscorbutice, tonic-amare;

- uşor hipotensive, antialergice, hemostatice;
- antileucoreice, antiinflamatoare, antisudorifice, dezinfectante renal, antisifilitice;
- cicatrizante, antimicotice, emoliente, calmante, antieczematoase.
Miezul fructelor mature are proprietăţi:
- nutritive (hipocalorice), energizante, antianemice, tonifiante fizic şi psihic;
- laxative, vermifuge, emoliente, calmante.
Preparatele fitoterapeutice au reale calităţi vindicative într-un număr impresionant de
afecţiuni maladive.
- Frunzele tinere pot fi folosite în următoarele boli:
a. Utilizări interne
- diabet zaharat cu reducerea glicemiei, hepatită, icter, enterite acute, stimularea digestiei şi a funcţiilor hepatice, hemoragii digestive, candidoze, curăţirea sângelui, infecţii renale şi genitale, edeme renale, hemoragii uterine, eliminarea transpiraţiei nocturne la bolnavii de T.B.C., lipsa poftei de mâncare. Se prepară infuzie simplă dintr-o linguriţă frunze uscate şi mărunţite la 200 ml apă clocotită; se infuzează 5-10 minute şi se beau 2-3 ceaiuri pe zi. - diaree, dizenterie, transpiraţii excesive, constipaţie, leucoree – (scurgere albă), rahitism (carenţa vitaminei D), scrofuloză (inflamarea ganglionilor limfatici, cervicali, inghinali sau axilari), intoxicaţii cu compuşi de mercur, helmintiază, hemoroizi interni, incontinenţă urinară, metroanexită, inflamaţia vaselor sanguine, curăţirea sângelui. Se prepară infuzie concentrată din 4 linguri frunze uscate şi mărunţite la 250 ml apă clocotită; se iau câte 3-4 linguri pe zi. b. Utilizări externe :
- comprese cu decoct concentrat (3 linguri la 250 ml apă cu fierbere 10 minute) pentru tratamente în eczeme zemuinde, dermatoze, furunculoze, ulcer varicos, antrax, prurit, acnee juvenilă, negi, mătreaţă, afecţiuni oculare. - băi generale şi spălături (decoct din 200 g frunze la 3-5 litri apă, eventual cu 2 kg sare marină, care fierbe 15 minute, se strecoară şi se adaugă în apa de baie) pentru erupţii purulente, ulceraţii cutanate, răni greu vindecabile, eczeme şi coji pe cap la copii, scabie, păduchi, leucoree, degerături, transpiraţia mâinilor şi picioarelor (eventual în amestec cu pulbere de pedicuţă), osteoporoză, sciatică, umflături de articulaţii, unghii purulente, seboree şi căderea masivă a părului. - băi de şezut cu decoct concentrat contra hemoroizilor externi.
- gargară şi clătirea gurii cu infuzie concentrată din frunze (15 g la 200 ml apă clocotită) pentru
stomatite, amigdalite, gingivită, afte bucale, afecţiuni ale gâtului şi laringelui.
- alifie din frunze de nuc pentru vindecarea rănilor, arsuri solare şi tenuri grase (15 g frunze mărunţite şi macerate 7 zile în 100 ml ulei de floarea soarelui la temperatura camerei; se fierbe pe baia de apă timp de 3 ore, se strecoară prin tifon, se adaugă încă 15 g ceară de albine cu care se uniformizează printr-o nouă fierbere pe baia de apă timp de 30 minute). - frunze proaspete de nuc cu care se freacă faţa şi mâinile pentru a evita înţepăturile albinelor şi
ale altor insecte sau se aplică pe zonele dureroase provocate de gută.
Cojile de nuci verzi - mai bogate în vitamina C ca lămâile
Cojile de nuci verzi sunt foarte bogate în vitamina C (de 40 ori mai mult decât sucul de
portocale sau de 10 ori mai mult decât sucul de lămâi).
Preparatele din coji sunt eficiente în:
- fortificarea stomacului slăbit şi a intestinelor leneşe;


- îmbunătăţirea funcţionării ficatului şi a tractului gastro-intestinal;
- purificarea sângelui şi normalizarea consistenţei sângelui îngroşat;
- incontinenţă urinară;
- infecţii streptococice şi stafilococice.
În uz extern este eficace la micoze cutanate şi pitiriazis pe faţă.
Cojile tocate se pot aplica sub formă de cataplasmă contra sciaticii, a nevralgiilor dentare
sau sunt folosite la vopsirea părului.
O reţetă casnică utilizează cojile verzi (500 g) în obţinerea unui lichior stomahic pentru convalescenţi, nevralgii dentare şi paraziţi intestinali, după macerare timp de 3 luni într-un litru de rachiu; după filtrare se amestecă cu 3 litri vin şi se îndulceşte cu zahăr sau cu miere de albine, într-o cură de o lună, având efecte în creşterea rezistenţei sistemului imunitar, accelerarea metabolismului, stimularea poftei de mâncare, anemie, astenie şi oboseli. Nucile verzi, recoltate înainte de Sânziene, când pot fi înţepate uşor, servesc la prepararea unei tincturi sau a unui lichior foarte gustos, cu efecte în înlăturarea leneviei stomacului, în colita de putrefacţie, lipsa poftei de mâncare, anemie, astenie şi în curăţirea ficatului şi a sângelui prea îngroşat: - se aleg 20 nuci mari, se curăţă de coajă, se taie în sferturi şi se pun într-o sticlă cu gât larg cu 1 litru alcool 400; după 2-4 săptămâni de expunere la soare sau la un loc călduţ, se strecoară şi se adaugă 2-3 cuişoare, o bucată de scorţişoară, 1 baton de vanilie, coaja de la ˝ portocală şi 500 g zahăr dizolvat într-un litru de apă. Lichiorul se trece în sticluţe de culoare închisă şi se consumă câte o linguriţă plină, înainte de mesele principale, într-o cură de o lună. Efectul benefic al nucilor verzi în vindecarea unor maladii grave a fost constatat cu ocazia epidemiei de ciumă din oraşul Rostock (1603), când au supravieţuit numai persoanele care au băut zilnic suc din nuci verzi. Miezul de nucă poate substitui carnea
Miezul de nucă este un aliment complet, foarte bogat în calorii, grăsimi şi săruri minerale. De aceea, poate avea o mare importanţă în alimentaţia vegetarienilor şi a diabeticilor, deoarece înlocuieşte, cu succes, carnea şi conţine o cantitate foarte redusă de glucide solubile. Valoarea energetică a nucilor mature a fost cunoscută încă din vechime. În anumite zone ale globului, miezul de nucă se folosea ca valută de schimb. În prezent, se utilizează ca hrană concentrată pentru astronauţi. S-a constatat că femeile care consumă săptămânal minimum 5 nuci, atât separat cât şi în
diferite preparate de patiserie, prezintă cu 35% mai puţine riscuri pentru accidente coronariene.
Pentru oamenii săraci, nuca reprezintă un aliment de bază, astfel că un pumn de nuci şi o bucată de pâine poate asigura hrana lor pe zile întregi. Bogăţia în fosfor şi în alte minerale asigură o sursă principală de aprovizionare a organismului cu elemente necesare păstrării echilibrului nervos şi a bunei funcţionări la nivelul muşchilor, oaselor şi a diferitelor organe. O reţetă energizantă simplă foloseşte 4-5 miezuri măcinaţi care se amestecă cu o
linguriţă de miere sau cu suc natural.
Încă din Evul Mediu, nuca era recunoscută prin virtuţile ei de vindecare a bolilor mintale avându-se în vedere asemănarea între forma fructului şi forma creierului omenesc. Treptat, s-a dovedit că, într-adevăr, nuca este un bun remediu pentru îmbunătăţirea memoriei, un energizant de excepţie şi un leac minunat contra oricăror boli mintale sau a durerilor de cap. O pastă obţinută din 6-8 nuci măcinate, amestecate cu o lingură de miere polifloră într-un pahar cu suc natural, dă un energizant de excepţie, consumat prin înghiţituri mici, cu efecte în ateroscleroză şi reducerea colesterolului.


O altă pastă din miezuri măcinaţi, amestecaţi cu făină şi smântână sau iaurt gras, se aplică de 2-3 ori pe zi timp de 3 zile consecutiv pe zonele cu răni infectate (furuncule, eczeme, abcese, flegmoane), având rol în colectarea puroiului sau ca protector cutanat în caz de arsuri, insolaţie şi bronzare excesivă. La copiii rahitici şi anemici sau cu boli de oase, se recomandă frecţii zilnice pe corp cu ulei din miez de nucă. Preparatele pe bază de miez de nucă sunt mult folosite în cosmetică la revigorarea părului şi la întreţinerea tenurilor grase. Se iau 2-3 nuci mari, se pisează uniform şi se amestecă cu câteva linguriţe de apă caldă până se formează o pastă albă; aplicată pe faţă şi pe decolteu, se constată că după masarea pielii prin mişcări circulatorii apar efecte benefice de împrospătare a tenului, irigarea cu sânge şi curăţirea în profunzime, cu îndepărtarea stratului de celule epidermice moarte. Uleiul extras prin presare din miezul de nucă este bogat în acizi graşi (din care peste 50% acid linoleic) şi de aceea este recomandat în alimentaţia dietetică pentru prevenirea aterosclerozei coronariene, reducerea colesterolului, a bronşitei cronice, tuberculozei, constipaţiei, paraziţilor intestinali (inclusiv teniază), a litiază renale, leucoreei, enurezis şi sifilis. Frunzele de nuc absorb metalele grele din atmosferă
-Frunzele verzi au rol insecticid alungând ploşniţele, puricii, moliile, muştele, furnicile şi alte insecte nedorite din locuinţă. În acest scop se introduc în saltele, cuştile câinilor sau se atârnă în încăperi. -Frunzele de nuc absorb metalele grele din atmosferă şi purifică aerul.
-Decoctul concentrat din frunze şi coji de nuci servea odinioară la sate pentru vopsirea lânii, a bumbacului şi mătăsii, fiind considerat netoxic şi foarte rezistent la decolorare. De asemenea, este utilizat la spălarea blănii animalelor pentru a le apăra de muşte şi tăuni. -Uleiul de nucă este folosit în medicina veterinară la tratarea bovinelor în caz de indigestii şi
balonări.
-Uleiul este un component utilizat frecvent la prepararea săpunurilor de lux, a şampoanelor de
păr precum şi în pictură şi la fabricarea cernelii tipografice.
- Lemnul de nuc este foarte mult căutat pentru confecţionarea mobilei de lux, a sicrielor sculptate, a instrumentelor muzicale precum şi ca material lemnos de rezistenţă în construcţia caselor, a vaselor maritime, a automobilelor de lux şi în industria aeronautică. Nucii izolaţi şi cei din plantaţii masive au rol esenţial în protejarea solului contra eroziunilor şi a alunecărilor de teren datorită rădăcinilor puternice care pot să reţină straturile de pământ până la adâncimea de 10-15 metri. În final adresăm un gând bun tuturor locuitorilor satelor: Nu lăsaţi curtea şi grădina voastră fără prezenţa unui bătrân nuc care să vă etaleze personalitatea de buni gospodari! Merită să gândim că o grădină fără un falnic nuc ar fi ca o armată în toiul luptelor fără viteazul comandant. De obicei eu foloseam frunzele de nuc pentru Tiroidă. Folosesc miere cu coji verzi zvântate pentru tiroidă sau o frunză pusă într-un pahar cu apă împotriva vasodilataţiei, extern oţet cu frunze de nuc bun şi pentru Pecingine, poţi pune şi în băi, ceaiul este prea tare pentru femei, mai benefic s-a dovedit pentru bărbaţi. Pentru negi la animale, apa cu multe frunze de nuc este excelentă, dezinfectează şi cad negii, pentru faţă este iarăşi foarte bună. Depinde cum ai posturile şi cât de puternică este constituţia organismului fiecăruia. Dacă te vei chinui să ţii posturile ca la carte îţi garantez, din proprie experienţă, că vei uita de patimi ani de-a rândul, altfel te poţi folosi de planta aceasta cu succes şi fără efecte negative.




http://nuci.ucoz.com/news/nucul_remedii_si_utilizari_in_tratamentul_bolilor/2010-09-20-23

Adrian Pop
21.08.2012, 13:48
- Cea mai ieftina solutie este sa puneti un kilogram de nuci la germinat, in nisip ud. Cand nucile inmuguresc, se planteaza, si un kilogram de nuci ar trebui sa fie suficiente pentru un hectar. E o solutie ieftina, dar are cateva dezavantaje: nucii vor intra mai tarziu pe rod si nu e sigur ca se vor prinde toti. Un pic mai costisitor, dar mai eficient, este sa cumparati puiet de la o pepiniera. Ideal este sa plantati nuci de un an, pentru ca acestia se adapteaza cel mai bine la mediu. Urmatorul pas este sa faceti un sistem de irigare minim, care costa cateva milioane numai, si livada este gata. Primele nuci pot aparea inca din anul intai de la plantare. Pana vor ajunge pomii la maturitate, puteti sa folositi pamantul plantand orice printre ei, mai putin tutun si lucerna, doua plante lacome si egoiste. Tutunul absoarbe din pamant toate substantele nutritive, lucerna se infasoara pe radacina oricarei alte plante.



"Vrem sa ajutam profesorii si invatatorii de la tara sa-si faca livezi"

Adrian Pop
06.09.2012, 20:20
-------- Original Message --------

Subject:
Re: Re : In Gradina Cand Ma Pui, Peste 3 Ani Eu Fac Pui!


Date:
Thu, 06 Sep 2012 20:18:58 +0300


From:
adi pop <adipop@popservice.ro>


To:
reply@aweberx.com, ana_mariavegaart@yahoo.com, enciustefan@yahoo.com, tanasescu.dragos@yahoo.com, banuionutgabriel1@gmail.com, popa.alina_gratiela@yahoo.com, filip_mioara@yahoo.com, oana_popa_84@yahoo.com, zalmoxa_gabrieltoma@yahoo.com, adipop@popservice.ro, zalmoxa_adipop@yahoo.com, loredanapavel27@yahoo.com




Buna ziua,

Sunt interesat de mai multe date despre soiurile de nuci pe care le aveti, cat si oferta de pret.

Multumesc.

Cele bune,
Adrian Pop


On 9/6/2012 7:21 PM, Lucian Becheanu wrote:


Buna ziua,

Venim in atentia Dvs. cu oferta de Toamna a
Pepinierei Cornesti unde gasiti o gama diversificata
de produse pomicole precum :

- Mar 10 soiuri
- Par 7 soiuri
- Prun 6 soiuri
- Cires 7 soiuri
- Cais 3 soiuri
- Piersic 3 soiuri
- Visin 3 soiuri
- Nuc 2 soiuri
- Alun un soi
- Castan un soi
- Trandafiri altoiti si vita de vie.

Pentru mai multe detalii click aici (http://aweberx.com/media/link.php?M=753393&N=17&L=7&F=H) sau sunati la :
0765 195 333 sau 0740 089 479

Va stam la dispozitie cu orice fel de informatii sau
detalii.

O zi buna,
Lucian
Dezabonare lista (http://aweberx.com/media/unsubscribe.php?M=753393&C=d03482dba61c8b8077c6e4a6cc04b5d9&L=15&N=17)

http://aweberx.com/media/open.php?M=753393&L=15&N=17&F=H&image=.jpg

Enciu Stefan
07.09.2012, 19:25
deci pana la urma cum facem ?
cand plantam nucii ?

Dragos
10.09.2012, 01:00
Eu voi pune 4 metrii patrati de nuci, cu distanta de 15-20 de cm intre ei ... Dar trebuie sa se coaca nucile prima oara.

Adrian Pop
10.09.2012, 05:52
Eu voi pune 4 metrii patrati de nuci, cu distanta de 15-20 de cm intre ei ... Dar trebuie sa se coaca nucile prima oara.

Ideea este buna.
O sa pun si eu nuci la Carcea in pamant si fac si rasadurile de la firma, sa vedem comparativ care se dezvolta mai bine.

Dragos
12.09.2012, 01:59
Ideea este buna.
O sa pun si eu nuci la Carcea in pamant si fac si rasadurile de la firma, sa vedem comparativ care se dezvolta mai bine.

Alina zicea de pus si la ea in sera (asa cred ca se fac si mai repede), puse in alveole si tinute la caldura peste iarna, nu stiu cum stau cu "sistemul imunitar" dupa ce sunt plantate in pamant ... Citisem ca sunt putin sensibil la mutari si mai ales la "rani" daca sunt rupte din radagini se vindeca in cam 1 an de zile.

cluj16leu
30.11.2012, 16:55
Am infintat in aceasta toamna o livada de puieti de nuc si a-si dori sa stiu daca la vara pot uda cu apa dintr-un lac unde cresc si pesti.Si daca da, de unde e mai buna apa de pe fundul lacului[ unde am si mil ,nitriti ,nitrati] sau de la suprafata

Adrian Pop
30.11.2012, 17:38
Ma bucur. Nu stiu cum este mai bine.

Adrian Pop
15.12.2012, 22:51
Nuci frantuzesti !

Adrian Pop
15.12.2012, 23:00
Nucul, o afacere la îndemână (http://www.agro-business.ro/nucul-o-afacere-la-indemana/2012/07/30/)Iul 30 Afaceri (http://www.agro-business.ro/category/afaceri/)
În urmă cu vreo două decenii, România se afla printre primele ţări producătoare de nuci la nivel european. Un raport FAO realizat în perioada 2005-2007 plasa ţara noastră în topul producătorilor europeni, chiar în faţa Franţei – ţară de unde acum este adus puietul pentru plantaţii –, cu o producţie de peste 40.000 tone de nuci. Însă, în ultimii ani francezii ne-au devansat şi se bat cu americanii şi chinezii pentru supremaţie la nivel mondial, în timp ce la noi mare parte din plantaţii fie au dispărut, fie sunt îmbătrânite. În lipsa unor date oficiale, jucătorii din piaţă vorbesc de o suprafaţă de doar 1.400 ha de plantaţii de nuci.
Investiţie de peste 2.000 de euro la hectar
Ovidiu Lazăr a înființat o plantație de nuci de 3 ha în urmă cu câțiva ani la Tătăranu, în județul Vrancea. Fost cadru militar, Lazăr a înfiinţat o plantație de nuci, în primul rând pentru că este cerere mare pe piață, mai ales în Orient, dar și pentru a avea ce să lase copiilor săi. Vorbim de o investiție pe termen lung – 50-60 de ani –, „o vacă bună de muls pentru două generații“, cum îi place să spună. Chiar dacă în general există interes mare pentru plantațiile de nuci, mulți se dau înapoi când află că trebuie să aștepte câțiva ani până ce pomii intră pe rod, povestește Lazăr, care este și președintele asociației din sector. Aceasta are 21 de membri din întreaga țară, deținând în total circa 100 ha de plantații de nuci.
Înființarea unui hectar de plantație costă între 2.000 și 2.500 de euro și se amortizează după al cincilea an, pentru că de producție în adevăratul sens al cuvântului se poate vorbi abia din al patrulea an. Este însă doar cazul soiurilor franțuzești, care sunt mai precoce, adică încep să intre pe rod în anii 3-4 (producția ajunge la 600 kilograme de nuci pe an), iar în al șaptelea an ajung la rod maxim, adică la o producție de 6-8 tone, spre deosebire de soiurile românești, la care e mai mult de așteptat până intră pe rod. În plus, la soiurile aduse din Franța și producția este mai mare.
Lazăr, care este și reprezentantul în România al firmei franceze Linard Franța, comercializează puiet de nuc din soiuri precum Lara, Fernor sau Franquette, dar și nuc forestier. Spune că soiurile franțuzești se adaptează bine la condițiile climatice din România.
Cerere mare din partea ţărilor orientale
Cerere de nuci există atât la intern, cât și pe piața externă, mai ales din partea țărilor orientale, susține Lazăr. Dacă nucile sunt de calitate – soiurile franțuzești dau nuci de o calitate superioară celor autohtone, spune investitorul din Vrancea – se pot obține chiar și 2 euro pe kilogramul de nuci în coajă, în timp ce la miez marja este de 5-6 euro pe kilogram.
Nu trebuie uitate solicitările și din partea industriei mobilei, metrul cub de nuc forestier ajungând la circa 1.500 de euro. Nucile sunt folosite și în industria cosmetică, dar și în diverse scopuri profilaxice și de tratament datorită conținutului ridicat în acizi grași omega 3. Consumul constant de miez de nucă sau de ulei de nucă reduce riscul de atac cerebral, cel de stop cardiac, dar și cel de ateroscleroză. Și nu sunt singurele beneficii.
Lazăr afirmă că membrii asociației al cărei președinte este sunt pregătiți să-şi exporte produsele – filiera există deja –, mai ales că plantațiile au început să intre pe rod. Mizează nu neapărat pe piața internă, ci mai ales pe solicitările din partea țărilor orientale.
Iosif Kiss, un pomicultor pasionat de nuci din Dâmboviţa, exportă deja nuci (în coajă) şi miez de nucă pe pieţe din Germania, Austria, Turcia sau Franţa. Sunt din producţie proprie – Kiss deţine circa 5 ha de nuci în Dâmboviţa, precum şi o pepinieră –, dar şi achiziţionate de la alţi producători. Chiar dacă se fereşte să dea detalii despre preţurile din piaţă, Kiss spune că la extern sunt mai mari decât în România. În ceea ce-l priveşte, este mulţumit de veniturile realizate, motiv pentru care se şi gândeşte să investească într-o livadă nouă în judeţul Bihor.
O piaţă mondială de peste 1,5 milioane de tone
Producția mondială de nuci se ridică la peste 1,6 milioane de tone pe an, principalii producători fiind China, SUA, Iran, Turcia și Ucraina. Cererea mondială de nuci a explodat în ultimii ani, potrivit franceagricole.fr, pe fondul creșterii populației, în special în Asia. Astfel, de exemplu, China, cel mai mare producător (700.000 tone), a devenit importator net. În perioada 2005-2006, stocurile mondiale au atins 5% din volum, în timp ce în 2010 și 2011 nu reprezentau mai mult de 3% din volum.
Trebuie remarcat faptul că producția nu a încetat să crească începând cu 2007. Schimburile comerciale sunt dominate de SUA – al doilea producător mondial (400.000 tone), care exportă o mare parte din producție în Europa și Asia. Franța produce circa 40.000 tone de nuci. Un producător important este şi Republica Moldova (peste 20.000 de tone de nuci), care deţine şi cea mai mare plantaţie din Europa, a cărei suprafaţă este estimată să ajungă la circa 3.000 ha după finalizarea planului de investiţii.
O specie pomicolă mai puţin pretenţioasă
Ovidiu Lazăr susține că terenurile din România se pretează foarte bine la astfel de plantații. Echilibrul pedoclimatic, clima temperată și umiditatea sunt doar câțiva din factorii care fac ca terenurile de la noi să fie ideale pentru nuci. Trebuie știut că nucul suportă mult mai ușor temperaturile ridicate decât pe cele scăzute, cu observația că diferențele medii anuale ale temperaturilor nu trebuie să depășească 21-23°C.
Pentru nuc, temperaturile mai mari de 35°C, pe fondul secetei și uscăciunii aerului, pot produce arsuri pe lăstari, frunze, dar mai ales pe fructe, fiind afectată producția. În același timp, trebuie reținut că nucul este o specie pomicolă iubitoare de lumină. În cazul plantațiilor comerciale, este recomandată plantarea puietului pe versanți cu expoziție sudică sau sud-estică, în timp ce la câmpie pot fi folosite și expoziții nord-estice, nord-vestice. În ceea ce privește apa, este bine de știut că nucul crește și rodește bine în zonele în care precipitațiile anuale însumează 600-700 litri pe metrul pătrat. Referitor la sol, Lazăr spune că pentru plantațiile intensive sunt necesare terenuri suficient de bogate, cu textură ușoară și mijlocie, permeabile pentru apă și aer. Sunt recomandate solurile argiloase, grele, reci, compacte, impermeabile și slab fertile.
Ioana GUŢE

http://www.agro-business.ro/nucul-o-afacere-la-indemana/2012/07/30/

cluj16leu
18.12.2012, 22:48
APIA da ceva in plus pentru 1 hectar de livada de nuci fata de un teren agricol sau pasune?

Adrian Pop
18.12.2012, 23:20
APIA da ceva in plus pentru 1 hectar de livada de nuci fata de un teren agricol sau pasune?

O sa va rog sa postati un CV pe forum, pentru a ne cunoste mai rapid.
Multumesc.
http://www.sfatulbatranilor.ro/forums/6-CV-uri

cluj16leu
21.12.2012, 22:35
Ma numesc Constantinescu Bogdan sunt din Cluj-Napoca, si in aceasta toamna am infintat o plantatie de nuci, la 50 km de cluj linga comuna Mociu .am cumparat 100 puieti de nuc: din soiul Miroslava 10 buc polenizatori si 90 buc soiul President .Pomii i-am plantat din 10 in 10m cu gropi facute manual 75/75/75 fara alte lucrari agricole facute la pamint.Nu au mai fost facute lucrari agricole de 7 ani doar pasune de oi. In gropi am pus 2-3 lopeti de mranita apoi 1 palma de pamint de la fata locului amestecat cu pamint de flori dupa care am pus pomii am pus din nou pamint cel scos din gropi am turnat cite 1 galeta de 20 l apa am tasat bine pamintul dupa care am pus din nou pamint pina am acoperit si port altoiul si am pus la fiecare cite 1/2 lopata de mranita .Pomii in prealabil i-am fasonat si am facut mocirla cu balega proaspata de bovina + pamint de flori + 2 plicuri de transvital totul in 20 l apa.Dupa 1 saptamina a venit si ninsoarea si numai bine le prinde acum o patura de zapada de 30 cm.Apropo pomii [vergi ] i-am uns de jos pina sus[ ca sa nu rup muguriii] cu Prote Magna [protejeaza impotriva inghetului si a rozatoarelor]

Adrian Pop
22.12.2012, 00:53
Ma numesc Constantinescu Bogdan sunt din Cluj-Napoca, si in aceasta toamna am infintat o plantatie de nuci, la 50 km de cluj linga comuna Mociu .am cumparat 100 puieti de nuc: din soiul Miroslava 10 buc polenizatori si 90 buc soiul President .Pomii i-am plantat din 10 in 10m cu gropi facute manual 75/75/75 fara alte lucrari agricole facute la pamint.Nu au mai fost facute lucrari agricole de 7 ani doar pasune de oi. In gropi am pus 2-3 lopeti de mranita apoi 1 palma de pamint de la fata locului amestecat cu pamint de flori dupa care am pus pomii am pus din nou pamint cel scos din gropi am turnat cite 1 galeta de 20 l apa am tasat bine pamintul dupa care am pus din nou pamint pina am acoperit si port altoiul si am pus la fiecare cite 1/2 lopata de mranita .Pomii in prealabil i-am fasonat si am facut mocirla cu balega proaspata de bovina + pamint de flori + 2 plicuri de transvital totul in 20 l apa.Dupa 1 saptamina a venit si ninsoarea si numai bine le prinde acum o patura de zapada de 30 cm.Apropo pomii [vergi ] i-am uns de jos pina sus[ ca sa nu rup muguriii] cu Prote Magna [protejeaza impotriva inghetului si a rozatoarelor]

Felicitari sincere !

O sa va rog sa ne dati datele de contact....sa putem sa comunicam.
Mai ales adresele de messenger si de skype, ca vom reusi sa comunicam mai rapid.

Puteti sa veniti alaturi de noi :

1. Alexandru Jolondcovschi - alex7749@mail.ru (alex7749@mail.ru)
2. Paul Purea - paulpurea22@yahoo.com (paulpurea22@yahoo.com)
3. Tanasescu Dragos - tanasescu.dragos@yahoo.com (tanasescu.dragos@yahoo.com)
4. Catalin Zamfir - administrator@cab.ro (administrator@cab.ro)
5. Cristi Anghelina - cutiapostala27@yahoo.ro (cutiapostala27@yahoo.ro)
6. Adrian Pop - adipop@popservice.ro (adipop@popservice.ro)
7. Lucian Cornescu -lucicornescu@yahoo.com (lucicornescu@yahoo.com)
8. Madalina Pavel - loredanapavel27@yahoo.com (loredanapavel27@yahoo.com)
9. Enciu Stfan - enciustefan@yahoo.com (enciustefan@yahoo.com)
10. Nacioiu Nicolae - nicolaenacioiu@yahoo.com (nicolaenacioiu@yahoo.com)

Adrian Pop
22.12.2012, 15:36
Ma numesc Constantinescu Bogdan sunt din Cluj-Napoca, si in aceasta toamna am infintat o plantatie de nuci, la 50 km de cluj linga comuna Mociu .am cumparat 100 puieti de nuc: din soiul Miroslava 10 buc polenizatori si 90 buc soiul President .Pomii i-am plantat din 10 in 10m cu gropi facute manual 75/75/75 fara alte lucrari agricole facute la pamint.Nu au mai fost facute lucrari agricole de 7 ani doar pasune de oi. In gropi am pus 2-3 lopeti de mranita apoi 1 palma de pamint de la fata locului amestecat cu pamint de flori dupa care am pus pomii am pus din nou pamint cel scos din gropi am turnat cite 1 galeta de 20 l apa am tasat bine pamintul dupa care am pus din nou pamint pina am acoperit si port altoiul si am pus la fiecare cite 1/2 lopata de mranita .Pomii in prealabil i-am fasonat si am facut mocirla cu balega proaspata de bovina + pamint de flori + 2 plicuri de transvital totul in 20 l apa.Dupa 1 saptamina a venit si ninsoarea si numai bine le prinde acum o patura de zapada de 30 cm.Apropo pomii [vergi ] i-am uns de jos pina sus[ ca sa nu rup muguriii] cu Prote Magna [protejeaza impotriva inghetului si a rozatoarelor]

Trebuie sa iei aprobare pentru a face o livada de nuci ?

Unde gasesc legislatie privind cultivarea nucilor ?

Adrian Pop
22.12.2012, 20:26
[8:19:46 PM] alexjol77: Am gasit postat un material de si despre Ovidiu Lazar. Rog sa-l contactati la tel: 0744183252. Este un bun prieten al meu si a invata olectia nuciculturii de la mine.
[8:20:11 PM] Pop Adrian : MULTUMESC !
[8:21:26 PM] Pop Adrian : reprezentant de langa Touluze
[8:21:48 PM] Pop Adrian : a unei firme de produs material saditor de nu ci
[8:21:51 PM] Pop Adrian : altoiti
[8:24:38 PM] alexjol77: Saitul lui Ovidiu Laxzara din Focsani http://www.vindnuci.ro/
[8:24:59 PM] alexjol77: Ovidiu Lazar

Adrian Pop
22.12.2012, 20:47
http://www.vindnuci.ro/images/viewer1.jpg

http://www.vindnuci.ro/images/paste3.jpg

http://www.sfatulbatranilor.ro/images/paste3.jpg

zamfir_catalin
23.12.2012, 11:53
Siteuri din lume despre nuci:
CANADA-
http://www.songonline.ca/history.htm
http://www.grimonut.com/index.php
http://batesnutfarm.biz/
SUA-
http://www.hobbyfarms.com/
http://www.walnuts.us/
CHINA-
http://www.21food.com/products/natural-walnut-directly-from-farmers-661121.html
http://www.21food.com/product/search.jsp?searchText=walnuts&country=China - sute de anunturi din CHINA legate de nuci

zamfir_catalin
23.12.2012, 12:02
Raport asupra productiei mondiale de nuci.
http://informedfarmers.com/walnut-production-world/

Walnut Production World Wide
BY ASST EDITOR JASON D, ON JANUARY 14TH, 2011
United States:



Walnut Shells Opening
The 2001/02 U.S. walnut crop is forecast at 254,012 tons, 17 percent above last year’s crop, due to the alternate-bearing nature of the crop. U.S. exports in 2001/02 are expected to reach 108,611 tons, up 5 percent from the previous year, due to higher production and strong worldwide demand. In 2000/01, U.S. grower prices increased 37 percent from the previous year, reversing a three-year declining trend. The major increase in U.S. production of walnuts forecast for 2001/02 is expected to lower grower prices once again. However, this should spur world consumption and contribute to higher levels of U.S. exports in 2001/02. Shipments to Mexico, Australia, Egypt, and some Latin America countries were down in 2000/01 from 1999/00 but were up for Canada, Japan, Israel and the major European markets.

The 2001/02 walnut crop is on the way to being the second largest on record and is expected to contain probably the best quality of any walnut crop harvested in California. This large quality crop, combined with support from the Market Access Program (MAP), as well as publicity following the publication of the several health studies showing the health benefits associated with walnut consumption, is expected to translate into a good export year for walnuts. Exports to MAP-targeted countries of Canada, Germany, Italy, Israel, Japan, Korea and Spain are all slated to grow from 5 to 20 percent over the next 3 years. Spain, Japan, and Germany are still the top three markets, reflecting the strong consumer base in these countries. Also, Germany is the traditional trade center for nuts.



China:

China’s walnut production has increased for the last several years because of increased planting and bearing acreage, improved walnut varieties, and better tree management. Walnut production in 2000/01 surpassed the initial forecast by 10,000 tons. This was primarily due to the bearing cycle of walnut trees in Southern China and to very favorable weather conditions. However, walnut production in 2001/02 is forecast at 310,000 tons, the same as last year, due mainly to unfavorable weather conditions and the downturn in the bearing cycle of walnut trees. While there is no official data on walnut consumption, it is believed that most walnut consumption takes place in areas of production. The exception is that as walnut demand increases in some urban areas or during holidays such as the Chinese mid-Autumn festival, provincial trade increases to meet growing domestic consumption. It is estimated that 75 to 80 percent of domestically produced walnuts are sold raw each year to individual consumers.

There is another estimated 10 to 20 percent of walnuts sold to processors. It is expected, however, that as Chinese companies refine processing technology, processed walnuts will gain some ground in domestic sales. Growing production and stable exports indicate that walnut consumption is growing. This increase is attributable mainly to rising incomes of many Chinese, who not only are demanding greater diversification in snack food preferences and baked goods, but also are becoming increasingly aware of the health benefits of nuts. China’s walnut imports have decreased. However, one trend surfacing is an increase in the volume of imported walnuts of Chinese origin. This occurs when a company within a special economic trading zone may have purchased walnuts from a production base within China.

Then, a Chinese importing company may purchase walnuts from this company. The company then sends walnuts from the production base to the procurer and the paperwork gets routed through these special trading zones. The volume of Chinese exports continues to grow. However, as a percentage of production, walnut exports have been stable. Traders have mixed sentiments regarding whether growing domestic consumption will have a negative impact on China’s ability to export walnuts in the future. Traders report that China’s market share of international walnut trade is shrinking. Chinese traders feel this is because of the increased production and exports from regional competitors, particularly India. Major export markets of shelled walnuts include the United Kingdom, Canada, Japan and France.

Turkey:

The 2001/02 Turkish walnut crop is forecast at 68,000 tons, a slight decrease from last year. This was due mainly to unusually hot and dry weather conditions. Walnuts grow naturally throughout most of Turkey and in the past, they were generally not cultivated but simply harvested from natural forests. However, during the last couple of decades, increasing demand and prices have made walnut cultivation more attractive, leading to increased investment in cultivation. The lack of a systematic crop survey and widely divergent estimates from government and non-official sources make it difficult to accurately estimate production. However, sources agree that walnut production is expected to gradually rise in the next 3-5 years, as new trees with improved varieties reach bearing age and acreage is increased. Per capita consumption is relatively stable in Turkey, with 50 percent of the crop production used for home consumption and the remainder marketed. Most of the marketed walnuts are consumed whole, with only a limited amount being processed. Walnut trade is very limited. Most imports are inexpensive, lower quality nuts from neighboring countries. Higher quality domestic nuts are usually exported.

India:

India’s 2001/02 walnut production is forecast at 28,000 tons, a decrease of 10 percent from last year’s record crop. This is due to lower yields caused by early-season drought and the trees’ alternating bearing cycle. Exports are expected to decline to 14,000 tons based on lower domestic supplies and forecast to re-surge to 16,000 tons in 2002/03 based on forecast record production. The current year (2000/01) export estimate has been raised 11 percent to 15,500 tons, based on strong demand from the EU and the United States (due to a smaller crop). Major export destinations during the Indian fiscal years 1999 and 2000 were Spain, Egypt, Germany, Netherlands, U.K., Greece, Italy, and the United States. There are no restrictions on walnut exports and no government export subsidies. Given the high tariffs and strong domestic production, there are few opportunities for imports.

France:

In 2001/02, France’s walnut production is forecast at 28,000 tons, close to its 2000/01 level. While the weather during the growing period has been favorable, storms in August 2001 have damaged the walnut crop in some regions, but it is still difficult to fully assess their impact. The crop is expected to be of average quality. According the various studies by the French Fruits and Vegetables Technical Institute (CTIFL), French walnut consumption has been relatively stable for several years, at around 17,000 tons. No significant change in consumption is expected for 2001/02.



Walnut Plantation
The 2001/02 import demand for walnuts in France is not forecast to increase significantly, as the crop would be similar to last year. French imports of U.S. in-shell walnuts fell sharply in 2000/01, as the hike in value of the U.S. dollar made U.S. in-shell walnuts uncompetitive compared to shelled eastern European or Chinese walnuts, despite the superior quality of U.S. walnuts. For the same reason, French walnut exports rose significantly in 2000/01, especially to Spain. The United States lost its rank as France’s leading supplier of in-shell walnuts in 2000/01, replaced by Moldova and Austria, whereas Moldova provided the bulk of shelled imports. Germany is traditionally France’s principal export market for walnuts, although sales declined in 2000/01. Spain is also becoming a large customer for French in-shell walnuts.

Italy:

The 2001/02 crop is forecast at 8,000 tons, down 50 percent from the previous year, due to the cyclical nature of the crop and weather developments. Weather conditions have been unfavorable, with cold temperatures reported in mid-April (following a period of unusually warm temperatures), which negatively affected the walnut trees. Production is not expected to expand in the near future, due to declining acreage and lower productivity of older trees. Italy’s walnut imports for 2001/02 are expected to increase 67 percent, due to decreased domestic supplies. Excluding minor quantities from France and eastern Europe, most of Italy’s imports are U.S. in-shell walnuts, which have accounted for over 80 percent of total in-shell shipments in the past 2 years.

Chile:

Chile’s 2001/02 walnut crop is forecast to increase 4 percent to 12,250 tons as a result of grafting of existing orchards to higher-yielding varieties, replacement of uprooted orchards with improved varieties, and overall increases in planted area. Exports are forecast to increase slightly in 2001/02, as a result of the higher output. Export volume is also expected to rise in the coming years, reflecting the forecasted expansion in production and better quality, once improved orchards come into bearing. Brazil is the largest Chilean export market both for inshell and shelled walnuts, far surpassing any other market. Argentina is the second largest market for both in-shell and shelled walnuts. Exports are highly dependent upon Brazilian demand and prices. Only minute volumes of the highest-quality nuts, which can meet the often demanding size and grade specifications of customers such as Germany, are exported to Europe.

zamfir_catalin
23.12.2012, 12:16
http://www.diamondfoods.com/docs/growers/Grower-News_Summer2010.pdf
http://www.fas.usda.gov/htp/hort_circular/2004/12-10-04/12-04%20walnuts.pdf
http://www.fas.usda.gov/htp/horticulture/Tree%20Nuts/Walnuts.pdf

Documente cu informatii despre industria mondiala in domeniu.
Apare si Moldova ca exportator semnificativ...

http://coststudies.ucdavis.edu/files/WalnutSV2012.pdf un studiu din 2012 despre industria nucilor Universitatea din California

http://www.alibaba.com/countrysearch/CN/walnut-farms-supplier.html utilasje din China pentru cei ce se ocupa de cresterea nucilor

Adrian Pop
23.12.2012, 15:56
http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/4823-Plantatie-de-nuci/page7

Am discutat azi la un ceai cu Madalina sa posteze din cartea Mosului - Medicina Sacra, ce este scris despre NUCI.
Ea are 20 de ha de teren, 10 pe un deal si 10 pe teren plat. Mi-a spus ca lucreaza de la ora 4 dimineasta pana la ora 1 noaptea, deci 21 de ore zilnic, ca au facut unii greva de la firma de transport pe care a preluat-o de putin Timp si trebuie sa-si termine anul financiar la firma de distribuite mass-media pe care o coordoneaza.

Domnul dr. Paul Purea mi-a spus ieri la Craiova ca pe langa cele 10 ha de teren, pe care poate sa-l puna la dispozitie pentru a infiinta o livada de nuci la Sopotul Vechi, poate sa mai faca rost pana la 100 de ha in zona.

Eu caut sa cumpar 5-10 ha de teren pe langa Craiova, pentru a face o pepiniera de nuci si o mica livada.

Trebuie sa aflam facilitatile pe care le da Statul Roman celor ce planteaza livezi de Nucifere ! Este priooritate asta....


Trebuie sa discutam cu totii principiile de colaborare ale echipei, sa nu existe disfunctiuni ulterioare.

Este util sa nu se ajunga la nivelul in care, dupa ce formam echipa PV, sa tragem de careva pentru ca nu vrea sa se implice intr-un mod normal de lucru. Inteleg ca fiecare are prioritatile lui, numai ca nu trebuie uitat ca suntem intr-un demaraj de activitate noua, in care avem doar doi specialisti, pe Domnul Alexandru care este initiatorul sistemului si acum pe Domnul Lazar. Va rog mult sa nu-i dezamagim, mai ales ca jumatate din echipa PV sunteti modelati de mine. Pentru voi am scris azi dimineata la ora 5, fiind suparat ca nu va implicati mai mult la acest sistem.

Pentru ca vine noul an, va doresc sa aveti parte de tot ce este mai bun de-acum incolo.

Sarbatori Fericite !

La Multi Ani !


adi





On 12/23/2012 12:32 PM, Zamfir Catalin wrote:


http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/4823-Plantatie-de-nuci/page7



Aici sunt 3 postari cu ce am gasit despre nuci.
Avem siteuri din SUA, Canada, China.
Sunt si documente inengleza despre indutria nucilor la nivel mondial.




Succes,
Catalin

Dragos
23.12.2012, 17:18
1 acre (acru) = 0,4 ha

California walnut harvest not super in 2011, but good

“It was a good year, but not a totally super year for us,” says Glenn County, Calif., tree nut producer Gary Anderson as he looks over the figures of last year’s production from 435 acres of almond and 600 acres of walnut trees. However, with walnut prices at an all-time highs and memories of rain falling on his unpicked orchards last October still fresh, he wouldn’t mind a do-over of his walnut harvest.

He and his partner, Charles Demmer, own and operate Ratliff and Demmer Farms near Willows, Calif. An unusually cool season delayed maturity of their almonds. However, despite starting and finishing their four-week almond harvest about five to 10 days later than usual, they got all the nuts in the bins — safe and dry — by the first of October.

Immediately after that, Anderson started shaking the walnut trees. Like the almonds, the walnuts were slow to ripen. Normally, he can dry a row of bins (about 2.5 truckloads) filled with ripe, dry walnuts in about 12 to 18 hours. Last fall, the green nuts were taking two to three times as long to dry.

Less than a week after Anderson began harvesting the walnuts, the first of two October rain storms moved in, knocking nuts onto the muddy ground and shutting down work in the orchards for a few days. That wasn’t all.

“The wet, cool harvest weather hurt us quite a bit,” Anderson says. “After the two rains, the quality of the nuts went downhill. In good, dry weather we may have no more than 3 percent to 4 percent mold. But, last fall we were seeing anywhere from 10 percent to 20 percent mold in our nuts. Plus, all the mud sticking to the nuts meant processors had to jump through a lot of hoops to sanitize them.”

As a result, meat yields, which determine the price growers receive for the nuts, declined. “Typically, we get about a 47 percent edible meat yield-to-shell in our Chandlers,” Anderson says. “This past year that fell to 43 percent or less. That’s a big drop.”

Good tree yields, helped cushion that loss. Because they are still young, production of his early varieties is still on the upswing. His earliest variety is Gillet. In 2001, in their 6th year, these trees produced about 1,800 pounds of nuts per acre — an 1,100-pound increase over 2010.

“They were really nice nuts,” Anderson says. “Most were jumbo and graded very well. All were in-shell.”

He was pleased with the 5,500-pound yield of his Hartleys, too. However, because they were rained on, some failed to make in-shell, Anderson notes.

Another of his early variety yields still climbing is Howard. One orchard, just finishing its 8th year, produced almost 5,000 pounds of walnuts per acre
last year. That was 2,000 pounds more than in 2010, he reports. His other block of Howards, in its 5th year in 2011, yielded 2,500 pounds of nuts per acre. That compares to a 1,000-pound yield the previous year.

Production of his Chandlers, his latest and most widely-planted variety, fell from the usual 3 tons per acre to 2.5 tons. In 2009 and 2010 his oldest block of Chandlers, now beginning its 20th year, achieved a yield of 7,500 pounds per acre each season. In 2011, production dropped by 2,000 pounds per acre.

Anderson figures that the increased yields from his young, early-variety trees just about offset the decrease in his Chandlers. “Our total walnut production in 2011 was probably pretty close to what we had in 2010,” he says.

However, prices for his 2010 crop were in the $1.30 to $1.40 range. Prices for his 2011 crop have climbed to the $1.30 to $1.60 range, “That’s the highest we’ve ever been paid for walnuts,” Anderson says.



"A fost un an bun, dar nu un an cu totul super pentru noi", spune Glenn County, California, nuc producător Gary Anderson ca el se uită peste cifrele de producție de anul trecut de la 435 de acri de migdale și 600 de acri de arbori de nuc . Cu toate acestea, cu prețuri de nuc, la un all-time maxime și amintiri de ploaia care cade pe livezi sale unpicked octombrie anul trecut încă proaspăt, el nu ar deranja-o face-over din recolta lui nuc.

El și partenerul său, Charles Demmer, proprii și să opereze Ferme Ratliff și Demmer in apropiere de Willows, California, o scadență sezon neobișnuit de rece întârziată de migdale lor. Cu toate acestea, în ciuda incepand si terminand lor de patru saptamani de recoltare de migdale de aproximativ cinci până la 10 zile mai târziu decât de obicei, au primit tuturor fructelor cu coajă în containere - în condiții de siguranță și uscate - de către prima din octombrie.

Imediat după aceea, Anderson început să tremure de nuci. Ca și migdale, nucile au fost lente sa se coaca. În mod normal, el poate usca un rând de compartimente (circa 2,5 camioane) umplute cu nuci coapte, uscate în aproximativ 12 la 18 ore. În toamna anului trecut, de nuci verzi au fost luati doua-trei ori mai mult să se usuce.

Mai puțin de o săptămână după ce Anderson a inceput recoltarea nucile, primul dintre cele două furtuni de ploaie octombrie sa mutat în, nuci bate pe teren noroios și închiderea munca in livezi pentru câteva zile. Asta nu a fost tot.

"Vremea umedă, recolta rece ne doare destul de un pic", spune Anderson. "După cele două ploile, calitatea nuci mers în jos. În vreme bună, uscat am putea avea nu mai mult de 3 la sută la 4 la sută mucegai. Dar, în toamna anului trecut am fost văzut de oriunde de la 10 la suta la 20 la suta la mucegai nuci noastre. Plus, toate noroi lipirea nuci menite procesoare a trebuit să sari printr-o mulțime de cercuri pentru a le steriliza. "

Ca urmare, randamentele din carne, care determină producătorii de preț primesc pentru fructe cu coajă lemnoasă, a scăzut. "De obicei, avem despre un comestibile 47 la sută randament-la-coajă în Chandlers noastre", spune Anderson. "Acest lucru anul trecut, care a scazut la 43 la suta sau mai putin. Asta e un strop mare. "

Randamente bune copac, pernă ajutat și faptul că pierderea. Pentru că ei sunt încă mici, producția de soiuri timpurii sale este încă în ascensiune. Soiul sale timpurii este Gillet. În anul 2001, în anul lor saselea, acești copaci produs aproximativ 1800 de kilograme de fructe cu coajă lemnoasă pe hectar - o creștere de 1.100 lire față de 2010.

"Ei au fost într-adevăr nebun frumos", spune Anderson. "Cele mai multe au fost jumbo și gradate foarte bine. Toți au fost în-coajă. "

El a fost multumit de randamentul 5500 de kilograme de Hartleys sale, de asemenea. Cu toate acestea, deoarece acestea au fost plouat pe, unii nu au reușit să facă în coajă, note Anderson.

Un alt randamentelor sale soi timpuriu încă alpinism este Howard. Un livada, tocmai terminam anul opta, a produs aproape 5.000 de kilograme de nuci pe acru
de anul trecut. Asta a fost de 2.000 de lire sterline mai mult decât în 2010, el raportează. Sa bloc alte Howards, în anul cincilea în 2011, a dat 2500 de lire sterline de fructe cu coajă lemnoasă pe hectar. Aceasta se compara cu un randament de 1.000 de lire anul precedent.

Producția de Chandlers sale, soiul său mai recente și cele mai larg-plantat, a căzut de la obișnuite 3 tone pe hectar la 2,5 tone. În 2009 și 2010, cea mai veche bloc său de Chandlers, începând cu intreprinderea ani al 20-lea, a realizat un randament de 7.500 de lire sterline per acru în fiecare sezon. În 2011, producția a scăzut cu 2.000 de lire sterline pe acru.

Anderson date, faptul că randamentele au crescut de la începutul anului, tinerii săi-varietate copaci doar diferența despre scăderea Chandlers sale. "Productia noastra de nuc totală în 2011 a fost, probabil, destul de aproape de ceea ce am avut în 2010", spune el.

Cu toate acestea, prețurile pentru 2010 sa culturilor au fost în intervalul 1.30 dolari la 1.40 dolari. Prețurile pentru culturi lui 2011 s-au urcat la gama de 1.30 dolari la 1.60 dolari, "Asta e cea mai mare l-am fost plătit pentru nuci", spune Anderson.


---------------------------------------------

Festivalul Nucilor California
http://www.californianutfestival.com/

---------------------------------------------

O firma care vinde 10 produse obtinute din nuc (de la frunze la coaja)
http://www.walnuts.us/id2.html
Aici dau si retete de cum se fac nuci murate, ceai din frunze sau alte preparate.

Dragos
23.12.2012, 17:31
Utilized tree nut production for crop year 2011 is 2.56 million tons (in-shell basis), 8 percent above the previous year.
Almond utilized crop production, at 1.68 million tons is up 19 percent from 2010. Walnut production in 2011, at
461,000 tons, is down 9 percent from the previous year. Pistachio production, at 222,000 tons is 15 percent less than 2010.
Pecan production in 2011 estimated at 135,700 tons, an 8 percent decrease from 2010. The hazelnut crop, at 39,000 tons,
is 39 percent more than the previous year. Macadamia nut production is 22,500 tons, up 13 percent from 2010.
Value of United States utilized nut production in 2011 is 6.09 billion dollars, up 4 percent from the 2010 value. The 2011
utilized almond crop is valued at 3.46 billion dollars, 19 percent more than the previous year. Pistachio utilized crop value
for 2011, at 879 million dollars, is 24 percent less than 2010. The value of the 2011 utilized pecan crop increased
1 percent to 683 million dollars. Hazelnut utilized crop value, at 89.3 million dollars, is 32 percent above last year. The
2011 utilized macadamia nut crop is valued at 34.2 million dollars, up 14 percent from 2010.

Traducere cu google.translate:

Utilizată de producție nuc pentru anul agricol 2011 este 2.56 milioane de tone (în coajă de bază), cu 8 procente mai sus de anul precedent.
Migdale utilizată producția vegetală, la 1.68 milioane de tone este de pana 19 la suta din 2010. Producția de nuc în 2011, la
461000 de tone, este in scadere cu 9 la sută față de anul precedent. Producția de fistic, de la 222000 tone, cu 15 la suta mai putin de 2010.
Producția de pecan în 2011 estimat la 135700 de tone, o scădere cu 8 la sută față de anul 2010.Cultură alune, la 39000 de tone,
este de 39 la suta mai mult decat anul precedent. Producția de nuci de macadamia este 22500 de tone, în creștere cu 13 la sută față de anul 2010.
Valoarea producției nuci Unite Statele utilizate în 2011 este 6.09 miliarde de dolari, in crestere cu 4 la sută față de valoarea de 2010.2011
utilizat de migdale cultură este evaluată la 3.46 miliarde de dolari, 19 la sută mai mult decât anul precedent. Valoarea fistic utilizate culturi
pentru anul 2011, la 879 milioane de dolari, este de 24 la suta mai putin de 2010.Valoarea recoltei 2011 pecan utilizate a crescut
1 la suta la 683 de milioane de dolari. Alune utilizate valoarea culturilor, la 89.3 milioane de dolari, este de 32 la suta mai anul trecut.
2011 culturi utilizat piulița de macadamia este evaluată de 34,2 milioane de dolari, în creștere cu 14 la sută față de anul 2010.


Productia Americii de fructe si nuci, de la pagina 70 incepe sa se vorbeasca despre nuci, avem grafice, pe ce suprafata se cultiva, cat valoareaza productia (pe ani), si multe alte informatii.

http://usda01.library.cornell.edu/usda/nass/NoncFruiNu//2010s/2012/NoncFruiNu-03-15-2012.pdf

Dragos
23.12.2012, 17:46
Date despre china:

Un material foarte interesant :
http://gain.fas.usda.gov/Recent%20GAIN%20Publications/Tree%20Nuts%20Annual_Beijing_China%20-%20Peoples%20Republic%20of_10-8-2010.pdf

La final arata date despre productia din china, un mic semn de intrebare:

Spatiu plantat:

2008-2009: 1.485.000 (Hectare banuiesc, nu am vazut unitatea de masura)
2009-2010: 1.650.000
2010-2011: 1.829.000

Suprafata de pe care s-a recoltat:
(nu mai trec anii, sunt cei de mai sus)
995.000
1.050.000
1.092.000

Productie (tone)
490.000
560.000
600.000

IMPORTURI

15.300
23.000
21.000

EXPORTURI

12.600
14.300
16.000

Doar atatea tone exportate ... deci ei nu exporta materia prima, o PRELUCREAZA!

Dragos
23.12.2012, 17:48
America:

Revised August 2012 by Diane Huntrods, AgMRC, Iowa State University.


U.S. tree nut production in 2011 totaled 2.6 million tons (unshelled), up 8 percent from the previous year. The nut crop was valued at $6.1 billion, up 4 percent from 2010. (NASS 2012)


Almond, hazelnut and macadamia nut production all increased in 2011, while pistachio and walnut production declined. Almond production was up 19 percent, hazelnut production jumped 39 percent and macadamia production increased 13 percent. Pistachio production was down 15 percent and walnut production declined by 9 percent. Pecan production was down 8 percent as a result of drought in major pecan-producing states. (NASS 2012)

Crop value increased for all tree nuts but pistachios. Almonds account for more than half of U.S. tree nut production value, and in 2011, almond production value rose 19 percent to $3.5 billion. Likewise, the value of the 2011 hazelnut and pecan crops also increased, while the value of the pistachio nut crop dropped 24 percent. (NASS 2012)

Tree nut consumption rose to 3.97 pounds per person in 2010. Americans ate more almonds, hazelnuts, macadamias and pistachios, but fewer pecans and walnuts. In general, the top three nuts eaten in the United States are almonds, pecans and walnuts. (ERS)

California is the country's leading producer of tree nuts. Nearly 90 percent of each year's tree nut production is harvested from the state's orchards, including almost all almonds, pistachios and walnuts. Together, Georgia, New Mexico and Texas produce more than 75 percent of the U.S. pecan crop. (NASS 2012)

According to USDA, China bought $737 million in tree nuts from the United States in 2009, up from $89 million five years earlier. China emerged as the top foreign buyer of American almonds in 2010, more than doubling its purchases from two years ago. In 2009, China was the top foreign buyer of American walnuts, and in 2007 it became the leading export market for pecans. (FAS)



SUA producția de nuc în anul 2011 au totalizat 2,6 milioane tone (fără coajă), in crestere cu 8 la sută față de anul precedent. Recolta de nuci a fost evaluat la 6.1 miliarde dolari, in crestere cu 4 la sută față de anul 2010. (NASS 2012)


Migdale, alune și nuci de macadamia producția a crescut tot în 2011, în timp ce producția fistic și nuci scăzut. Almond de producție a crescut cu 19 la suta, producția de alune a sărit 39 la sută și a producției de macadamia au crescut cu 13 la suta. Producția de fistic a fost în scădere cu 15 la sută, iar producția a scăzut cu nuc 9 la sută. Producția a fost de pecan in scadere cu 8 la sută, ca urmare a secetei în principalele state producătoare de nuci pecan-. (NASS 2012)

Valoarea culturilor crescut pentru toate nuci copac, dar fistic. Migdalele reprezintă mai mult de jumătate din valoarea copac nuci de producție din SUA, iar în 2011, valoarea de migdale de producție a crescut 19 procente, ajungand la 3,5 miliarde de dolari. De asemenea, valoarea de alune pecan 2011 și culturi, de asemenea, a crescut, în timp ce valoarea de culturi Fisticul scazut 24 la suta. (NASS 2012)

Consumul de nuci copac a crescut la 3.97 lire sterline pe persoană în 2010. Americanii mâncat migdale, alune, mai multe macadamia și fistic, nuci pecan, dar mai putine si nuci. În general, primele trei nuci consumate în Statele Unite sunt migdale, nuci pecan și nuci. (ERS) California este producător țării lider de nuci copac. Aproape 90 la sută din producția fiecărui an nuc se recoltează din livezi de stat, inclusiv aproape toate migdale, fistic si nuci. Împreună, Georgia, New Mexico și Texas produce mai mult de 75 la suta din recolta pecan SUA. (NASS 2012)


Potrivit USDA, China a cumparat 737 milioane dolari în nuci din Statele Unite în 2009, până la 89 milioane dolari cinci ani mai devreme. China a apărut ca cumpărător străin de sus a migdale americane în 2010, mai mult decat dublarea achizițiilor sale de la doi ani în urmă. În 2009, China a fost cumpărător străin de sus de nuci americane, iar în 2007 a devenit piață de export de conducere pentru nuci pecan. (FAS)

http://www.agmrc.org/commodities__products/nuts/

Adrian Pop
23.12.2012, 18:00
CHINA

Doar atatea tone exportate ... deci ei nu exporta materia prima, o PRELUCREAZA!

Asa o sa ajungem si noi sa facem.

Cristian Anghelina
23.12.2012, 18:43
Show Recent Messages (F3)

Adi Pop: buna
Adi Pop: incerc sa stabilesc principii
Adi Pop: la PV
Cristian Anghelina: am citit mailul
Adi Pop: http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/4823-Plantatie-de-nuci?p=18861#post18861
Adi Pop: am fost f f dsuparat pe echipa ca nimeni nu face nimic si asteapta ...ce ?
Cristian Anghelina: nu e chiar asa
Adi Pop: si eu acum, de-abia vad literele sa pot sa scriu
Adi Pop: e nu....
Cristian Anghelina: ce ti-ai propus tu e foarte greu
Cristian Anghelina: cit de repede crezi ca va porni ceva concret
Adi Pop: noi nici n-am inceput...si ...
Cristian Anghelina: ee
Cristian Anghelina: cum s anu incepi
Adi Pop: pai, depinde cde cand vreti sa va implicati....
Cristian Anghelina: porti ochelari?
Adi Pop: nu ma ajuta
Cristian Anghelina: aha
Cristian Anghelina: ok
Cristian Anghelina: nu vb de altii...eu ,in afara de teorie nu pot face nimica altceva
Cristian Anghelina: bani nu am
Cristian Anghelina: acuma
Cristian Anghelina: si ca sa fca teorie trebuie s astudiez tema
Cristian Anghelina: sa-mi dau numai cu parearea..e simplu
Cristian Anghelina: in conditiile in care trebuie sa si muncesc pentru acasa
Cristian Anghelina: ieri am fost la cleinti pina la 20:00
Cristian Anghelina: azi dim,,,inca unull
Cristian Anghelina: la loto inca nu am cistigat
Adi Pop: Ce fac francezii in domeniul Nuciferelor ?
Adi Pop: nu vad sa citesc ce scrii...las-o balta acum....
Cristian Anghelina: ok
Adi Pop: Ce fac chinezii in domeniul Nuciferelor ?
Adi Pop: v oi nu sunteti in stare sa nu uitati cateva comenzi...sa postati macar mesajele comune...si alte cateva, sa intrati pe forum....
Adi Pop: ce va asteptati s iasa...?
Adi Pop: Ce fac americanii in domeniul Nuciferelor ?
Cristian Anghelina: da..aici ai dreptate
Adi Pop: m-am saturat sa am dreptate acesti 17 ani
Adi Pop: Ce fac italienii in domeniul Nuciferelor ?
Adi Pop: cum comunici tu cu ceilalti 12 ?
Cristian Anghelina: pina acum..deloc
Adi Pop: trimiti emailuri cu ce consideri ca trebuie facut, catre totii ceilalti coechipieri ?
Adi Pop: cati bani ai scos din PV pana acum ?
Cristian Anghelina: nu,pentru ca nu am un plan inca
Adi Pop: si cum l-ai face ?
Cristian Anghelina: zero l;ei
Adi Pop: asteptand sa ti-l faca altii ?
Cristian Anghelina: cum as putea cere asa ceva?
Adi Pop: Ce fac BASARABENII in domeniul Nuciferelor ?
Adi Pop: e
Adi Pop: de facut nu-l faci....cum vrei sa apara in fata ta ?
Adi Pop: prin magie ?
Cristian Anghelina: stiu destul de bine ce s eintimpla si cum merg lucrurile...
Cristian Anghelina: ee
Cristian Anghelina: ar fi frunos prin magie
Cristian Anghelina: si fara bani
Adi Pop: Ce fac italienii in domeniul Nuciferelor ?
Adi Pop: sunt multe informatii pe forum. Ficare poate sa le ia sa le puna pe caprarii.....adica transferate de und sunt acum la aceste noi fisiere.
Adi Pop: de la fiecare natie trebuie sa luam tot ce este bun.
Adi Pop: in domeniu
Cristian Anghelina: da,asta sa e
Adi Pop: trimite discutia asta cu tine la toti din sistemul PV
Cristian Anghelina: plan pe scurt : 1.gasit teren si verificat daca s e pot planta nuci
Cristian Anghelina: 2.gasit minim 1 specialist si procurat puieti
Adi Pop: si pe urma posteaz-o la tine, la CV.
Cristian Anghelina: 3.executat plantarea
Cristian Anghelina: 4.banii pentru 1-3....magie sau?
Adi Pop: trebuie discutate principiile de lucru Cristii, ca far ele tot haos o sa fie in mintea tuturor
Cristian Anghelina: da
Cristian Anghelina: stiu...
Adi Pop: ca de-aia nici nu sunt bani.....
Cristian Anghelina: eu pun acets e3 principii.
Cristian Anghelina: in discutie
Adi Pop: totul pleaca de la structurarea mintii.....
Cristian Anghelina: corecct
Adi Pop: pana la a face un pas....dupa nce criterii lucram ?
Adi Pop: daca nu-ti raspunde nimeni la ideile tale ce faci ?
Adi Pop: dar cum le propagi tu ?
Cristian Anghelina: adi..eu..ca un bun administrator..vad si partea materiala
Adi Pop: c um afla totiu ceilalti de ele ?
Cristian Anghelina: un afar aalta nu duc la un proiect viabil
Cristian Anghelina: una fara alta...
Adi Pop: si eu ce dracu vad...ca mai toti pe care-i cunoasc cer bani si spun ca n-au...
Cristian Anghelina: eu nu cer
Adi Pop: ai vandut tu azi o nuca sau un puiet de buca ?
Cristian Anghelina: nu
Adi Pop: sau vrei s-o faca altii si cu totii sa ne bucuram ?
Adi Pop: sau sa impartim cioloanul
Cristian Anghelina: cred c aglumesti acuma
Cristian Anghelina: in memoria mea nu prea apare impartitul ciolanului...
Cristian Anghelina: si nici in planuri
Adi Pop: o sa fiu atat de direct cu voi, cum niciodata nu am fost, pentru ca altfel nu vi se spune niciodata partea corecta a unei relatii de afaceri
Cristian Anghelina: si personal...nu cer nimanui sa lucreze pentru mine..
Cristian Anghelina: e foarte bine s afii direct
Cristian Anghelina: poate se mai limpezesc apele...
Adi Pop: dec i ce trebuie sa faca cei 13 ? sau cati or mai ramane din ei, dupa primele actiuni concrete
Cristian Anghelina: ce sa faca..un plan realizabil concret , cu locuri si date
Cristian Anghelina: altfel..e doar teorie
Adi Pop: ok
Adi Pop: si care-i primul pas ?
Cristian Anghelina: is vazut care e investitia minima initiala..si cine participa l aea,cine gestioneaza banii,etc
Adi Pop: si care-s parghiile ajutatoare ?
Cristian Anghelina: posibilittile fiecaruia...reale..nu doar de bunavointa..ca din asta are tot romanu..cu caru
Cristian Anghelina: 1.teren
Cristian Anghelina: exista concret?
Adi Pop: COMUNICARE
Cristian Anghelina: daca da,se pot planta nuci acolo?
Adi Pop: asta-i pe primul pas....
Cristian Anghelina: ce spune un specialist?
Adi Pop: ca tot ce scrii nu are valoare, ca nici dracu nu te baga in seama....
Adi Pop: ca sa comunicam, ce trebuie s afacem CONCRET ?
Adi Pop: avem specialisti....
Adi Pop: dara fara comunicare, ce facem ?
Cristian Anghelina: ok,atunci trebuie facutt aorganizarea...dupa comunicare
Adi Pop:
Show Recent Messages (F3)

Pavel Loredana: buna seara
Pavel Loredana is typing...
Pavel Loredana: ce faceti ?
Pop Adrian: buna
Pop Adrian: citeste ce am discutat acum cu Cristi
Adi Pop: posteaza sa nu ma chinui sa iau mesajele cu tine, pas cu pas.....
BUZZ!!!
Cristian Anghelina: sint aici
Cristian Anghelina: am citit
Adi Pop: Pavel Loredana: unde ?
Pavel Loredana is typing...
Pavel Loredana: imediat ca vad ca-mi scrise Mioara
Pop Adrian: ok
Adi Pop: posteaza
Adi Pop: sa vada si ea
Cristian Anghelina: imediat
Adi Pop: ca dea-ia va spun cand deschideti mess-ul sau calc...deschideti si forumul...sa putemj sa comunicam
Adi Pop: altfel cum sa facem ?
Adi Pop: sa fiu eu posta care da de la unul la altul informatii ?
Adi Pop: Pavel Loredana: imediat intru
Pop Adrian: ....
Adi Pop: trebui sa stabilim clar, clar, ce trebuie sa facem...ca fara asta unde ajungem...?
Adi Pop: uite, dragos este pe forum dar nu este pe mess
Pop Adrian: cum dracu sa comunic cu el ?
Pop Adrian: intelkegeti logica simpla a comunicarii ?
Pop Adrian: NIMENI n-a inteles-o in acesti 17 ani de munca de SISIF...
Pop Adrian: ce este asa de greu de inteles cativa pasi....?
Adi Pop: http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/4504-Asta-trebuie-sa-faca-un-tanar-nou-venit-la-Scoala-de-afaceri-online-Zalmoxa
Adi Pop: mADALINA ESTI PE INVIZIBIL
Pop Adrian: alta " scapare "...
Pavel Loredana: ce scapare ?
Pop Adrian: ma prinsarati acum can nu pot vedea literele pe monitor....asa ca ce asteptam...?
Pavel Loredana: cum pot tria comunicarea ? nu am timp sa discut cu toata lumea...
Pop Adrian: pai daca esti pe invizibil, de unde sa stiu ca esti pe emss ?
Pavel Loredana: as sta 3 ore in fata calculatorului.
Pop Adrian: stiu
Pavel Loredana is typing...
Pavel Loredana: abia am intrat
Pop Adrian: dac daca stai 2 minute, fa=o cum trebuie
Adi Pop: nimeni nu te vede acum ca esti pe messenger, daca nu intelegi ca esti pe invizibil
Adi Pop: Pavel Loredana: ma vede...;
Pavel Loredana is typing...
Pavel Loredana: sunt on...
Pop Adrian: cred ca DUMNEZEU
Pop Adrian: ca eu nu
Pop Adrian: in primul rand nu mi-ai dat validare
Pop Adrian: deci...dupa ce stabiulim ce sa faca fiecare, privind comunicarea
Pop Adrian: asta trebuie stabilit cu toti cei 13
Adi Pop is typing...
Adi Pop: tu ai postat mesajul nostru, s-l vada Madalina ?
BUZZ!!!
Adi Pop: tu ai postat mesajul nostru, s-l vada Madalina ?

cluj16leu
24.12.2012, 00:13
Eu nu am facut nici un demers de nici un fel la nici o autoritate -primarie-consilii jud-dir. agricola nimic si nici nu o voi face .Anul viitor cind ma duc la Apia declar direct ca din pasune am facut o livada de nuc si punct!! Si sa ma lase toti cu toate prostiile ca nu stiu ce amenzi si mai stiu eu ce autorizatii ca daca umblii dupa toate nu mai faci nimic niciodata.De altfel nici nu am timp de toate prostiile pt. ca am si servici si familie. Apropo am vorbit cu d-l Iosif ( se ocupa cu puieti de nuc adusi din Franta) si oricum Apia nu da nici un leu in plus fata de o pasune nenorocita .Sarbatori fericte tuturor voua si familiilor voastre!!!

cluj16leu
24.12.2012, 00:18
Din rep. Moldova- soiul President pt. rezistenta la inghet si intrarea mai tirziu in vegetatie ,foarte rezistenti la antracnoza si bacterioza iar soiul Miroslava de linga o pepiniera de linga Iasi pt. polenizare .Pomii au inaltimea de 1 m si m-au costat 45 lei[10 euro]buc.Cu drumul de la Cluj tur-retur cu remorca dupa mine inca 5 mil=50 mil.(Am avut si 5 Frantuzesti de 2 ani cu inaltimea de 2 m si in primavara toti mi-au inghetat)La toata lumea sarbatori fericite si sanatate voua si famililor voastre

Adrian Pop
24.12.2012, 00:20
Pop Adrian: Dragos, pana revin in tara, o sa te rog sa separi infoirmatiile de peste tot legat de nucifere, de la ce fac unii prin alte tari si sa le pui pe caprarii.

http://www.sfatulbatranilor.ro/forums/223-Alexandru-Jolondcovschi-Un-OM

Adrian Pop
24.12.2012, 00:25
Eu nu am facut nici un demers de nici un fel la nici o autoritate -primarie-consilii jud-dir. agricola nimic si nici nu o voi face .Anul viitor cind ma duc la Apia declar direct ca din pasune am facut o livada de nuc si punct!! Si sa ma lase toti cu toate prostiile ca nu stiu ce amenzi si mai stiu eu ce autorizatii ca daca umblii dupa toate nu mai faci nimic niciodata.De altfel nici nu am timp de toate prostiile pt. ca am si servici si familie. Apropo am vorbit cu d-l Iosif ( se ocupa cu puieti de nuc adusi din Franta) si oricum Apia nu da nici un leu in plus fata de o pasune nenorocita .Sarbatori fericte tuturor voua si familiilor voastre!!!

Noi vrem sa invatam ce trebuie sa facem. Nu stiu care sunt legile in vigoare si daca sunt dati bani pentru plantatii de Nuci. Domnul Alexandru mi-a spus ieri, dupa ce a citit ce-ati scris pe forum, ca in R Moldova se dau bani pentru a ajuta un intreprinzator de acest gen.

Uitati-va ce discutam noi :

http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/6623-Modul-de-comunicare-intre-membrii-echipei-PV

Nu am adresa dvs de email, mess sau skype, sa va trimit ce comunicam noi si ce dorim sa facem.

cluj16leu
24.12.2012, 16:23
Da, in rep. Moldova se dau bani si pt. plantatiile vechi si pt. plantatiile noi. Primesc de la stat pt. ca presedintele Vladimir Voronin a aprobat aceste subventii din anii 2000 .Atunci s-au gindit cum sa incurajeze pt. a face export si mai ales ca oameni sa nu-i mai taie ca lemne de foc .Pentru ca un copac care da in fiecare an cite un banut e mai valoros decit unul care il pui pe foc si dupa aia nimicccc! De la UE nu primesc bani pt ca ei nu sunt in comunitatea europeana

Adrian Pop
25.12.2012, 00:08
da, in rep. Moldova se dau bani si pt. Plantatiile vechi si pt. Plantatiile noi. Primesc de la stat pt. Ca presedintele vladimir voronin a aprobat aceste subventii din anii 2000 .atunci s-au gindit cum sa incurajeze pt. A face export si mai ales ca oameni sa nu-i mai taie ca lemne de foc .pentru ca un copac care da in fiecare an cite un banut e mai valoros decit unul care il pui pe foc si dupa aia nimicccc! De la ue nu primesc bani pt ca ei nu sunt in comunitatea europeana

trebuie sa stim exact care este legislatia romaneasca !

Mirela
28.12.2012, 11:43
LEGEA POMICULTURII -- LEGEA NR. 348 / 2003, REPUBLICATA IN 2008
(Republicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 300 din 17/04/2008)

http://www.nucifere.com/legislatie


Legea pomiculturii nr. 348/2003

Legea pomiculturii nr. 348/2003 este reprodusa astfel cum a fost republicata 2008 şi modificata si completata prin Legea nr. 325/2009.
Legea pomiculturii nr. 348/2003, republicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 300 din 17 aprilie 2008

Capitolul I - Dispozitii generale

Art. 1
Prezenta lege reglementeaza cadrul de dezvoltare a pomiculturii, infiintarea si exploatarea plantatiilor pomicole, producerea si valorificarea fructelor, pe baza fundamentarii stiintifice si extensiei progresului tehnic, in conditiile organizarii comune de piata in sectorul fructelor.
Art. 2
(1) Organul de specialitate al administratiei publice centrale in domeniu care elaboreaza strategia de dezvoltare a pomiculturii este Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
(2) Obiectivele strategice ale dezvoltarii pomiculturii sunt:
a) concentrarea si specializarea productiei pomicole;
b) introducerea in cultura a speciilor si soiurilor competitive pe plan european;
c) dezvoltarea centrelor si bazinelor cu traditie in domeniu, care sa asigure specializarea pe produse de calitate cu denumire de origine geografica.
Art. 3
(1) Organizarea comuna de piata in sectorul fructelor contine reguli privind:
a) patrimoniul pomicol si potentialul de productie pomicola;
b) siguranta alimentara si valorificarea fructelor si produselor din fructe in conditii de calitate;
c) organizatiile profesionale, interprofesionale si organismele pe filiera;
d) instrumentele si mecanismele de reglementare a pietei.
(2) Speciile de pomi, arbusti fructiferi si capsuni cultivate in Romania sunt prevazute in anexa nr. 1.

Capitolul II - Patrimoniul pomicol
Art. 4
(1) Patrimoniul pomicol se compune din urmatoarele grupe: pomi si arbusti fructiferi, indiferent de sistemul de cultura, capsunarii, pepiniere pomicole, inclusiv terenurile pentru asolamente, terenurile in pregatire pentru plantare si terenurile din intravilan plantate cu pomi, arbusti fructiferi si capsuni.
(2) Pastrarea patrimoniului pomicol, mentinerea si ridicarea valorii biologice si a potentialului productiv al plantatiilor de pomi, arbusti fructiferi si capsuni si protejarea mediului inconjurator, a apei, solului si pastrarea ecosistemului si biodiversitatii revin cultivatorilor.
Art. 5
(1) Patrimoniul pomicol se clasifica in urmatoarele categorii:
a) plantatii tinere, pana la intrarea pe rod;
b) plantatii pe rod, in plina productie;
c) plantatii pe rod, in declin;
d) pepiniere pomicole;
e) colectii pomologice, culturi de concurs si loturi experimentale;
f) terenuri in pregatire pentru infiintarea plantatiilor.
(2)Sistemul de cultura se defineste prin densitate, sortimente, tehnologii, performante tehnice si economice si se clasifica in urmatoarele grupe:
a) sistem extensiv;
b) sistem intensiv;
c) sistem superintensiv;
d) pomi razleti.
Art. 6
(1) Plantatiile de pomi fructiferi, arbusti fructiferi si capsuni se realizeaza cu precadere in zonele consacrate, pe terenuri cu conditii ecologice favorabile fiecarei specii, denumite areale pomicole.
(2) Arealele pomicole reprezinta zona geografica a culturii pomilor si arbustilor fructiferi, constituie o categorie distincta a fondului funciar si sunt prevazute in anexa nr. 2.
(3) Pomii si arbustii fructiferi situati in curti, gradini, pasuni, fanete, aliniamente si ale caror produse nu fac obiectul comercializarii pe piata fac parte din categoria pomi razleti si nu se evidentiaza in cadastrul pomicol.
(4) Evidenta pomilor razleti se tine separat, in scop statistic.
Art. 7
(1) Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si Ministerul Internelor si Reformei Administrative organizeaza inventarierea patrimoniului pomicol o data la 5 ani.
(2) Procedurile pentru desfasurarea inventarierii si modelul formularelor pentru inventarierea plantatiilor pomicole se stabilesc prin ordin comun al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale si al ministrului internelor si reformei administrative.
Art. 8
Tehnologiile de infiintare si intretinere a plantatiilor pomicole, pe specii, se reactualizeaza si se elaboreaza de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura Pitesti Maracineni si se distribuie prin Agentia Nationala de Consultanta Agricola, denumita in continuare ANCA.

Capitolul III - Infiintarea, exploatarea si defrisarea plantatiilor pomicole
Art. 9
(1) Infiintarea plantatiilor de pomi, arbusti fructiferi si capsuni se face in zone consacrate, alegerea speciilor si soiurilor este optiunea libera a oricarui proprietar sau detinator de teren, la recomandarea specialistilor autorizati in acest scop, conform prevederilor legale.
(2) Plantarea pomilor fructiferi din categoria pomi razleti in gradini si curti, precum si in terenurile din extravilan se face respectandu-se distantele fata de limita proprietatii vecinilor, astfel:
a) la 2 m de razor sau gard, pomi cu talie mica;
b) la cel putin 3 m de razor sau gard, pomi cu talie mare.
Art. 10
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si institutul de cercetare-dezvoltare pentru pomicultura, prin ANCA, fac recomandari periodice cu privire la soiurile speciilor pomicole performante, care asigura productii de calitate, competitive, solicitate de piata, pentru a fi introduse in cultura.
Art. 11
Proprietarii si detinatorii legali de terenuri, care doresc sa infiinteze plantatii pomicole, beneficiaza de ajutoare financiare din partea statului in conformitate cu legislatia in vigoare.
Art. 12
Amenajarea unor terenuri in panta, slab fertile si cu fenomene de eroziune a solului si valorificarea acestora prin culturi pomicole sunt considerate activitati de interes national pentru protejarea mediului si se bucura de sprijinul statului, asigurat prin Fondul de ameliorare a fondului funciar, potrivit legislatiei in vigoare.
Art. 13
(1) Plantatiile de pomi cu suprafata mai mare de 0,5 ha si cele de arbusti fructiferi de peste 0,2 ha, situate in zone, bazine si centre consacrate, se infiinteaza in baza autorizatiei de plantare eliberate de directiile pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene si, respectiv, a municipiului Bucuresti.
(2) Pentru plantatiile de pomi cu suprafata mai mare de 2 ha si pentru plantatiile de arbusti fructiferi cu suprafata mai mare de 0,5 ha autorizatia de plantare se elibereaza in baza unui proiect de infiintare a plantatiei pomicole elaborat de persoane autorizate si avizat de institutul de cercetare-dezvoltare pentru pomicultura sau de statiunea de cercetare-dezvoltare pomicola din zona.
(3) Sunt exceptate de la obtinerea autorizatiei de plantare colectiile de pomi si arbusti fructiferi, culturile pomicole de concurs si parcelele experimentale.
Art. 14
(1) Defrisarea plantatiilor de pomi si arbusti fructiferi de interes comercial apartinand persoanelor fizice sau juridice se face numai in baza autorizatiei de defrisare eliberate de directiile pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene si, respectiv, a municipiului Bucuresti, in conditiile prevazute de legislatia in vigoare, si are scop statistic.
(2) Conditiile minime pentru autorizarea defrisarii plantatiilor pomicole sunt:
a) plantatia prezinta goluri si pomi uscati in proportie de 60%;
b) plantatia se afla in declin si prezinta infectii provocate de micoze, bacterii, virusi, a caror combatere nu se justifica economic;
c) au durata normala de functionare expirata;
d) in cazurile cand se solicita defrisarea plantatiilor de nuc si de castan comestibil in masiv, cererea de defrisare va fi insotita de documente privind expertiza tehnica efectuata de un institut de cercetare-dezvoltare pentru agricultura sau de statiunea de cercetare-dezvoltare pomicola din zona; criteriile care stau la baza documentatiei in vederea autorizarii taierii exemplarelor de nuc si castan comestibil, precum si a defrisarii lor cand sunt in masiv se stabilesc conform prevederilor prezentei legi.
(3) Cererea pentru obtinerea autorizatiei de defrisare se depune la directiile pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, cu 3 luni inainte de executarea defrisarii.
(4) Sunt exceptate de la obtinerea autorizatiei de defrisare colectiile de pomi si arbusti fructiferi, culturile pomicole de concurs si parcelele experimentale, care se aproba de consiliile stiintifice ale unitatilor respective.
Art. 15
(1) Materialul lemnos rezultat din defrisarea plantatiilor pomicole si a nucilor este proprietatea fiecarui detinator legal al plantatiei si al pomilor razleti, care i l poate comercializa sau utiliza in mod liber.
(2) In cazul comercializarii, materialul lemnos trebuie sa fie insotit de autorizatia de defrisare eliberata in conformitate cu prevederile prezentei legi, precum si de avizul de insotire a materialului lemnos.
Art. 16
(1) Durata de functionare a plantatiilor de pomi si arbusti fructiferi, in conditiile de exploatare normala, precum si modalitatea defrisarii acestora sunt prevazute in normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(2) In cazul in care, dupa defrisare, terenul respectiv nu se replanteaza, detinatorii au obligatia sa inainteze la directiile pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene si, respectiv, a municipiului Bucuresti, cu 3 luni inaintea defrisarii, documentatia necesara pentru schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
(3) Regimul de exploatare a plantatiilor pomicole si arbustilor fructiferi apartinand institutiilor de invatamant, cu scop didactic, si al parcelelor experimentale ale unitatilor de cercetare se va stabili prin planurile de invatamant, respectiv prin programele de cercetare ale unitatilor respective.
Art. 17
Cultura nucului din categoria pomi razleti este supusa si urmatoarelor prevederi speciale:
a) plantarea nucilor se face cu materialul saditor selectionat, provenit din pepiniere autorizate; terenurile supuse eroziunii se pot planta si cu biotipuri locale provenite de la pepiniere silvice;
b) taierea nucilor si castanilor comestibili din categoria pomi razleti, indiferent de proprietar, se face pe baza autorizatieimodel prevazute in anexa nr. 3;
c) cererea pentru taierea nucilor/castanilor comestibili din categoria pomi razleti solicitata de persoanele fizice sau juridice se depune cu cel putin o luna inaintea executarii taierii, iar aceasta se verifica si se aproba de specialistii directiilor pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene, respectiv a municipiului Bucuresti;
d) criteriile care stau la baza documentatiei in vederea autorizarii taierii nucilor razleti/castanilor comestibili sunt:
1. pomii sunt imbatraniti si prezinta ramuri uscate in proportie de 60% din coroana;
2. pomii sunt amplasati intr-un perimetru unde urmeaza sa se construiasca obiective de interes national sau de interes al comunitatii locale;
3. pomii sunt amplasati pe aliniamentele drumurilor nationale si se pune in pericol siguranta circulatiei rutiere.
Art. 18
(1) In termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, organele abilitate vor organiza inventarierea nucilor si a castanilor comestibili aflati in plantatii sau ca pomi razleti, cu consemnarea proprietarilor si a parcelelor cadastrale in care se gasesc.
(2) Nucii si castanii comestibili pentru care s-a obtinut autorizatia de defrisare se vor marca dupa sistemul practicat la marcarea speciilor forestiere.
Art. 19
In programele de impadurire si combatere a eroziunii solului din zonele de cultura a nucului si castanului se vor introduce si aceste specii. Regia Nationala a Padurilor-Romsilva si alti detinatori de terenuri forestiere vor utiliza la plantare material saditor din soiuri autorizate si recomandate, precum si biotipurile locale.

Capitolul IV - Valorificarea fructelor
Art. 20
(1) Fructele destinate a fi livrate pentru consumul uman se clasifica in categorii de calitate, conform standardelor de comercializare, care dobandesc caracterul de obligativitate.***)
(2) Se supun standardelor de calitate urmatoarele fructe: ciresele, visinele, caisele, piersicile si nectarinele, capsunile, merele, perele, prunele, gutuile, nucile in coaja, fructele de arbusti fructiferi, precum si fructele de orice fel care fac obiectul importului.
(3) Se excepteaza de la cerintele de conformitate cu standardele de calitate:
a) produsele oferite de catre producatori la centrul special de pregatire, ambalare, marcare, destinate vanzarilor angro sau in detaliu;
b) produsele expediate in vrac catre unitatile si fabricile de procesare.
Art. 21
(1) Comercializarea fructelor, potrivit prevederilor art. 20 alin. (1), este supusa controlului de conformitate pe filiera produsului.
(2) Controlul de conformitate se face la fata locului, in toate stadiile de comercializare, de catre organismele autorizate prin lege.
Art. 22
(1) Analiza fructelor care fac obiectul vanzarii pe piata pentru consumul uman privind continutul de reziduuri de pesticide, contaminanti si alte substante este obligatorie si se efectueaza de laboratoarele acreditate, cel putin o data pe an sau la cererea beneficiarilor.
(2) Evidenta tratamentelor si a substantelor utilizate in plantatiile pomicole, destinate comercializarii fructelor, se tine de catre producatori si se supune controlului Inspectiei de stat pentru controlul tehnic in producerea si valorificarea legumelor si fructelor, organism autorizat prin lege in acest scop.
Art. 23
(1) Fructele proaspete destinate consumului uman, care se comercializeaza de operatorii economici, vor fi insotite de documente fiscale in care se vor inscrie de catre emitent calitatea si conformitatea cu standardele de comercializare.
(2) Micii producatori, persoane fizice, care nu sunt organizati in forme asociative pot comercializa fructe in pietele stradale sau traditionale organizate si au obligatia de a expune la vanzare produsele in conditii de calitate si igiena, pentru a asigura protectia si siguranta alimentara a consumatorului.
(3) Fructele care fac obiectul comercializarii la export pentru consum in stare proaspata vor fi insotite de un certificat de conformitate cu standardul de comercializare emis de organismul de control autorizat conform legii.
Art. 24
(1) Prelucrarea fructelor in scop comercial poate fi facuta de catre operatori economici autorizati pentru aceasta activitate, cu mijloace proprii sau grupati in diferite forme de cooperare.
(2) Fructele destinate prelucrarii industriale circula insotite de documente fiscale de conformitate, emise de producator sau comerciant, dupa caz, pe care se va inscrie destinatie industriala, si trebuie sa prezinte conditii minime de calitate.
(3) Fructele comercializate la export pentru prelucrarea industriala vor fi insotite de un certificat de destinatie industriala emis de catre organismele de control autorizate conform legii.
(4) Modelul certificatului de conformitate cu standardele de calitate, precum si modelul certificatului de destinatie industriala sunt prevazute in normele metodologice de aplicare a prezentei legi.*)
Art. 25
(1) Dreptul de folosire de catre producatori a unor denumiri de origine geografica sau produs traditional pentru anumite loturi de fructe proaspete ori prelucrate se acorda prin certificat de atestare a originii geografice, in conditiile prevazute de legislatia in vigoare.
(2) Certificatul prevazut la alin. (1) se elibereaza de catre organele abilitate in acest scop, pe baza verificarilor facute de specialisti imputerniciti pentru controlul respectarii conditiilor impuse pentru producerea fructelor si prelucrarea acestora.
Art. 26
Statul sprijina constituirea organizatiilor de producatori si a organizatiei interprofesionale pentru fructe, pe baza initiativei libere a producatorilor, in conformitate cu legislatia in vigoare.

Capitolul V - Inspectia si controlul calitatii fructelor si a produselor obtinute din fructe
Art. 27
(1) In vederea implementarii prevederilor prezentei legi se infiinteaza ca directie in cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale Inspectia de stat pentru controlul tehnic in producerea si valorificarea legumelor si fructelor, denumita in continuare I.S.C.T.P.V.L.F. , cu structuri organizatorice in cadrul directiilor pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene si, respectiv, a municipiului Bucuresti, care se aproba prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale, cu respectarea numarului de personal, in limita bugetului aprobat.
(2) Atributiile I.S.C.T.P.V.L.F. vor fi stabilite prin norme metodologice.

Capitolul VI - Sanctiuni
Art. 28
Defrisarea fara autorizatie a plantatiilor de pomi fructiferi, indiferent de forma de proprietate, cu o suprafata mai mare de 0,5 ha, sau a plantatiilor de arbusti fructiferi cu o suprafata mai mare de 0,2 ha, precum si a nucilor sau a castanilor comestibili, indiferent de sistemul de cultura, constituie contraventie si se pedepseste cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei.
Art. 29
Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei urmatoarele fapte:
a) infiintarea plantatiilor cu suprafete mai mari de 0,5 ha de pomi fructiferi si a suprafetelor mai mari de 0,2 ha de arbusti fructiferi de fiecare operator economic sau de familie ori extinderea peste aceasta limita a celor existente, fara autorizatie de plantare, cu nerespectarea dispozitiilor art. 13;
b) nerespectarea prevederilor art. 23 privind obligativitatea consemnarii in documentele fiscale si/sau in avizele de expeditie emise de producator ori comerciant a calitatii si conformitatii cu standardele de comercializare, reglementate in legislatia comunitara, in cazul comercializarii fructelor proaspete destinate consumului uman, precum si a destinatiei industriale, in cazul celor destinate prelucrarii industriale;
c) nerespectarea prevederilor art. 22 alin. (1) privind analiza continutului de reziduuri, contaminanti si alte substante, precum si a celor privind evidenta tratamentelor si a substantelor utilizate;
d) nerespectarea prevederilor art. 25 privind folosirea neautorizata a denumirii de origine geografica sau de produs traditional.
Art. 30
Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.500 lei la 3.500 lei obstructionarea inspectorilor I.S.C.T.P.V.L.F. in exercitarea atributiilor lor privind controlul respectarii reglementarilor in vigoare de catre importatorii, exportatorii, comerciantii, producatorii, depozitele si responsabilii centrelor de expediere sau de oricare alta persoana implicata in producerea sau comercializarea fructelor.
Art. 31
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute in prezenta lege se fac prin proces-verbal incheiat de organele de control abilitate din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Ministerului Economiei si Finantelor si Ministerului Internelor si Reformei Administrative, potrivit atributiilor ce le revin conform legii.
Art. 32
Contraventiilor prevazute la art. 29 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Capitolul VII - Dispozitii finale
Art. 33
(1) Infiintarea, intretinerea si defrisarea de plantatii pomicole, arbusti fructiferi si capsunarii, conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca fructele pentru valorificare in stare proaspata si conservate, precum si produsele distilate obtinute din fructe, conditiile de atribuire a denumirii produselor cu indicatie geografica, normele de comercializare, precum si alte masuri se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, elaborate de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, cu avizul Ministerului Sanatatii Publice, Ministerului Economiei si Finantelor, Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor si Ministerului Justitiei.
(2) Normele metodologice de aplicare a prezentei legi vor fi elaborate in termen de 90 de zile de la publicarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si se supun Guvernului spre aprobare.
Art. 34
(1) Prezenta lege intra in vigoare in termen de 90 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea pomiculturii nr. 11/1974, publicata in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 105 din 29 iulie 1974.
Art. 35
Anexele nr. 1-3 fac parte integranta din prezenta lege.

Anexa nr. 1 - SPECIILE de pomi, arbusti fructiferi si capsuni cultivate in Romania

Specia
A. Pomi fructiferi
Mar
Par
Gutui
Prun
Cires
Visin
Cais
Piersic si Nectarin
Nuc
Migdal
Alun
Castan
B. Arbusti fructiferi
Coacaz negru
Coacaz rosu
Coacaz alb
Agris
Zmeura de gradina
Afin de cultura
Mur de gradina
Maces
Soc negru
Trandafir pentru petale
Lonicera caerulea
Corn
Catina
C. Capsun

Anexa nr. 2 - ZONAREA SPECIILOR POMICOLE (Nereprodusa. A se consulta forma publicata in Monitorul Oficial)

Anexa nr. 3 - AUTORIZATIE DE TAIERE/DEFRISARE (Nereprodusa. A se consulta forma publicata in Monitorul Oficial)


http://www.afaceriagricole.ro/legislatie_agricultura/pomicultura/index.1.html

cluj16leu
07.01.2013, 21:35
Ar trebui ca statul sa incurajeze cu macar cu 100 euro/hectar peste ce da acum pt. incurajarea de noi livezi de nuc .Oricum anul acesta mai cumpar 100 si imi mai fac o livada

Dragos
07.01.2013, 23:46
Ar trebui ca statul sa incurajeze cu macar cu 100 euro/hectar peste ce da acum pt. incurajarea de noi livezi de nuc .Oricum anul acesta mai cumpar 100 si imi mai fac o livada

Felicitari !

Ne puteti spune si noua sursa de unde cumparati pomisorii si la ce pret ? Cat % din ei vi s-au uscat dupa plantare (sper ca 0 %) ?
Si alte date care ne vor interesa (chiar daca in momentul de fata nici macar nu stim de existenta lor, din cauza lipsei experientei practice in domeniu) ...

Adrian Pop
08.01.2013, 06:34
Ar trebui ca statul sa incurajeze cu macar cu 100 euro/hectar peste ce da acum pt. incurajarea de noi livezi de nuc .Oricum anul acesta mai cumpar 100 si imi mai fac o livada

Ma bucur. Succes.
Luati legatura cu Domnul Lazar Ovidiu. Are experienta de 5 ani in domeniul acesta.
Si noi, cei din Craiova, dorim sa luam puiet de nuc sa infiintam cateva mici livezi.


1. Alexandru Jolondcovschi - alex7749@mail.ru
2. Ovidiu Lazar - ovidiulazar2007@gmail.com
3. Paul Purea - paulpurea22@yahoo.com
4. Nacioiu Nicolae - nicolaenacioiu@yahoo.com
5. Cristi Anghelina - cutiapostala27@yahoo.ro
6. Valentina Galus - galusvalenta@yahoo.com,
7. Lucian Cornescu -lucicornescu@yahoo.com
8. Madalina Pavel - loredanapavel27@yahoo.co
9. Catalin Zamfir - administrator@cab.ro
10.Tanasescu Dragos - tanasescu.dragos@yahoo.com
11.Enciu Stfan - enciustefan@yahoo.com
12.Mioara Filip - filip_mioara@yahoo.com
13.Adrian Pop - adipop@popservice.ro
14. Mirela Moisa - moisa.emilia@gmail.com
15. Mihaela Draghici - mihaeladraghici@hotmail.com
16. Constantinescu Bogdan - cluj16leu@yahoo.com
17. Ionascu Gabi - ionionascugabi@yahoo.com
18. Alecu Ioan - aleccu_loan@yahoo.com
19. Constantim Remus Raclau - pentrubunulsimt@hotmail.com


alex7749@mail.ru,
paulpurea22@yahoo.com,
aleccu_loan@yahoo.com,
pentrubunulsimt@hotmail.com,
tanasescu.dragos@yahoo.com,
administrator@cab.ro,
cutiapostala27@yahoo.ro,
galusvalenta@yahoo.com,
adipop@popservice.ro,
lucicornescu@yahoo.com,
loredanapavel27@yahoo.com,
enciustefan@yahoo.com,
nicolaenacioiu@yahoo.com,
ovidiulazar2007@gmail.com,
filip_mioara@yahoo.com,
galusvalenta@yahoo.com,
moisa.emilia@gmail.com,
mihaeladraghici@hotmail.com,
cluj16leu@yahoo.com,
ionionascugabi@yahoo.com ;

Victor79
08.01.2013, 15:02
Bun gasit tuturor.

Am si eu o intrebare despre soiul "Susita" .

Am cautat pe net mai multe informatii despre acest soi, dar mai mult decat "Pomul este de vigoare mijlocie, intra de timpuriu pe rod si este rezistent la ger si bolile specifice. Perioada de inflorire este semitarzie, de tip protandru. Nuca este de forma ovoida, are greutate medie de 12 g, se extrage intreg cu randamentul 50,6% , de culoare alb-pai si calitate foarte buna. Principalele insusiri: este un soi productiv, rezistent la ger si la atacul bolilor specifice, cu miez de foarte buna calitate" nu am gasit niciunde.

Intreb si eu deoarece am plantat in aceasta toamna 50 de bucati puiet selectionat din acest soi, de la o pepiniera si m-ar interesa mai multe detalii despre acesta comparativ cu alte soiuri autohtone, deoarece de la respectiva pepiniera mi s-a spus ca este printre "cele mai bune soiuri romanesti".. http://forum.softpedia.com//public/style_emoticons/default/smile.png

Cu stima.

Adrian Pop
08.01.2013, 18:17
Bun gasit tuturor.

Am si eu o intrebare despre soiul "Susita" .

Am cautat pe net mai multe informatii despre acest soi, dar mai mult decat "Pomul este de vigoare mijlocie, intra de timpuriu pe rod si este rezistent la ger si bolile specifice. Perioada de inflorire este semitarzie, de tip protandru. Nuca este de forma ovoida, are greutate medie de 12 g, se extrage intreg cu randamentul 50,6% , de culoare alb-pai si calitate foarte buna. Principalele insusiri: este un soi productiv, rezistent la ger si la atacul bolilor specifice, cu miez de foarte buna calitate" nu am gasit niciunde.

Intreb si eu deoarece am plantat in aceasta toamna 50 de bucati puiet selectionat din acest soi, de la o pepiniera si m-ar interesa mai multe detalii despre acesta comparativ cu alte soiuri autohtone, deoarece de la respectiva pepiniera mi s-a spus ca este printre "cele mai bune soiuri romanesti".. http://forum.softpedia.com//public/style_emoticons/default/smile.png

Cu stima.

1. Alexandru Jolondcovschi - alex7749@mail.ru (alex7749@mail.ru)
2. Ovidiu Lazar - ovidiulazar2007@gmail.com (ovidiulazar2007@gmail.com)

Cei doi se pricep la nuci. Noi, cei din Scoala de afaceri online Zalmoxa, acum invatam.
Domnul Alexandru ne-a adus 4 carti care dezbat problema nuciferelor. Acum le citim.

Victor79
09.01.2013, 08:38
1. Alexandru Jolondcovschi - alex7749@mail.ru (alex7749@mail.ru)
2. Ovidiu Lazar - ovidiulazar2007@gmail.com (ovidiulazar2007@gmail.com)

Cei doi se pricep la nuci. Noi, cei din Scoala de afaceri online Zalmoxa, acum invatam.
Domnul Alexandru ne-a adus 4 carti care dezbat problema nuciferelor. Acum le citim.

Multumesc frumos pentru promptitudine si amabilitate.

Sper ca in momentul in care ma voi mai "lumina" si eu in acest domeniu sa vin cu informatii utile pe acest forum.

Cu stima.

Adrian Pop
09.01.2013, 09:39
Multumesc frumos pentru promptitudine si amabilitate.

Sper ca in momentul in care ma voi mai "lumina" si eu in acest domeniu sa vin cu informatii utile pe acest forum.

Cu stima.

Vom invata unii de la altii pana in momentul cand suntem multumiti de ceea ce facem.

Acest Domn si-a facut o livada anul acesta de nuci de 1 ha.
16. Constantinescu Bogdan - cluj16leu@yahoo.com

Are mai multa experienta decat noi.
Intre noi comunicam pe messenger si pe skype, fiind mult mai rapid asa :

ID - zalmoxa_adipop
skype - adrianpop58

In acest moment facem un studiu de marketing pentru a lua o reprzentanta de sere de afara.

Adrian Pop
09.01.2013, 10:23
-------- Original Message --------

Subject:
Fwd: Re: Rugaminte


Date:
Wed, 09 Jan 2013 11:34:20 +0400


From:
Alexandru Jolondcovschi <alex7749@mail.ru>


Reply-To:
Alexandru Jolondcovschi <alex7749@mail.ru>


To:
adi pop <adipop@popservice.ro>




-------- Пересылаемое сообщение --------
От кого: Alexandru Jolondcovschi <alex7749@mail.ru>
Кому: radoi silviu <silviu_radoi@yahoo.com>
Дата: Среда, 9 января 2013, 11:33 +04:00
Тема: Re: Rugaminte

Va salut!
Acest soi face parte din soiurile romanesti de nuc si anume - obtinut la statiunea SCDP Targu Jiu.
Nu am discutat cu nimenea de acolo. Nu striu chiar daca aceasta statiune mai exista, deoarce cam toate existente pe timpuri in Romania au fost distruse.
Va propun sa accesata acest link, unde ve-ti gasi si raspuns la multe intrebari care va framanta - http://www.slideshare.net/Koroli/gelu-corneanu-trecut-prezent-si-perspective-ale-culturii-nucului-in-romania
(http://www.slideshare.net/Koroli/gelu-corneanu-trecut-prezent-si-perspective-ale-culturii-nucului-in-romania)La fel puteti sa-i contactati la direct:

0232 214810, 0232 215065


In biblioteci mai puteti lucrarile acad. Vasile Cociu. Acolo ve-ti cam totul ce va intereseaza despre culturile nucifere in Romania.
Cu respect,
dr. Alexandru Jolondcovschi
tel: +37369150894
tel/fax: +37322221586
e-mail: alex7749@mail.ru
skype: alexjol77

Вторник, 8 января 2013, 22:41 -08:00 от radoi silviu <silviu_radoi@yahoo.com>:

Buna ziua.

Am adresa dumneavoastra de email de pe forumul Sfatul Batranilor de la domnul Adrian Pop.

Am si eu o intrebare despre soiul "Susita" daca puteti sa ma ajutati si pe mine.

Am cautat pe net mai multe informatii despre acest soi, dar mai mult decat "Pomul este de vigoare mijlocie, intra de timpuriu pe rod si este rezistent la ger si bolile specifice. Perioada de inflorire este semitarzie, de tip protandru. Nuca este de forma ovoida, are greutate medie de 12 g, se extrage intreg cu randamentul 50,6% , de culoare alb-pai si calitate foarte buna. Principalele insusiri: este un soi productiv, rezistent la ger si la atacul bolilor specifice, cu miez de foarte buna calitate" nu am gasit niciunde.

Intreb si eu deoarece am plantat in aceasta toamna 50 de bucati puiet selectionat din acest soi, de la o pepiniera si m-ar interesa mai multe detalii despre acesta comparativ cu alte soiuri autohtone, deoarece de la respectiva pepiniera mi s-a spus ca este printre "cele mai bune soiuri romanesti".. http://forum.softpedia.com//public/style_emoticons/default/smile.png

Cu stima.

zamfir_catalin
10.01.2013, 13:41
Am postat 3 carti despre pomicultura si nuci pe facebook in grupul Sfatul Batranilor https://www.facebook.com/groups/203961636347554/files/

Adrian Pop
10.01.2013, 17:49
http://profile.ak.fbcdn.net/hprofile-ak-snc6/211359_100000962836605_1749644626_q.jpg (http://www.facebook.com/zamfir.catalin76) Zamfir Catalin (http://www.facebook.com/zamfir.catalin76) a încărcat un fişier.118250997-Pomicultura-Aplicata-Nicolae-Cepoiu.pdf Descarcă (http://www.sfatulbatranilor.ro/download/431367463602992/118250997-Pomicultura-Aplicata-Nicolae-Cepoiu.pdf) · Revizuieşte Incărcarea (http://www.sfatulbatranilor.ro/#)

cluj16leu
12.01.2013, 00:02
Va salut, stimati prieteni!
Stmate dle Raclau!
Vorbe de aur spuse din intelepciunea si experienta Dstra!
Suntem cu Dstra intr-un gand!
Asta incerc si eu sa le spun colegilor de corespondenta din Romania!
Daca in Basrabia am obtinut succese in acest domeniu, apoi doar datorita unui plan de actiuni bine chibzuit si cu o sustinere masiva ("cu parere de rau" dezinteresata economic din partea unor "piese grele")!
Ce-a mai grea piesa in acest mecanism am fost eu, deoarece, activand in 3 Guvenre am avut insistenta si indrazneala sa provoc si alte "piese" cu suflet si intelepciune.
La acest Program nucifer din Republica Moldova au fost implicati Presedint de tara, Prim ministri, Deputati, Ministri, Sefi de Departamente, Sefi ai utoritatilor publice regionale si locale, oameni de rand.
A fost creata o puternica micare nonguvernamentala, care in final s-a contopit in "Uniunea Asociatiilor producatorilor de culturi nucifere", al carei Presedinte continui sa fiu si astazi.
Am organizat sute de seminare locale si Conferinte Nationale.
Am organizat si Primul Congres al nucicultorilor din Republica Moldova, eveniment la care a participat Primi-Ministrul de atunci insotit obligatoriu de toti ministrii de atunci.
Au fost organizate plantari demonstrative cu participarea conducerii de varf a Moldovei.
Ne-am trezit la o astfel de plantare cu Prim-Ministrul urmat de 15 ministri, Sefi de Departamente, boddigarzi si presa!!!, care ne-a facut un mare favor, etc.
Cu gandul la saracia care ne inaconjura, la nucicultura si la fermierii proprietari de terenuri, fara a privi la culoarea politica, am organizat sute de emisiuni radio si televizate. Am realizat mii de interviuri, inclusiv si la presa de opozitie de la diferite timpuri.
Agresiv si foarte agresiv am pornit si continuat aceasta promovare de la om la om, de la primar la primar, de la Ministru la Ministru, etc.
Am trezit la Sefi din subconstient faptul, ca toti, proveniti de la tara, au crescut sub nuc si de acolo sau hranit.
Au fost cazuri cane eram considerati dementi prin insistenta noastra!
Dar, in conditiile cand piata locala este invadata de produse din exterior, de colo de unde nucul nu creste (in Moldova, tara preponderent agricola, se importa peste 60% din produsele agricole, deoarece e mai usor sa importi si sa-ti primest %, decat sa produci!!!!)
Noi, basarbenii, am analizat, am chibzuit ce putem noi sa producem bun si calitativ, din cea ce ar primi piata mondiala? Si am ales nucul.
Piata- cat privesti cu ochii!
Terenuri - acceptabile pentru aceasta cultura!
Calitate produs - foarte buna!
Si atunci am dat in cai!
Am insistat si am obtinut:
1/ Legea culturilor nucifere
2/Consiliu National pentru culturile nucifere, adoptat prin Hotarare de Guvern (HG). Presedinte - Prim-minstru
3/ Program National pentru culturile nucifere pana in 2020 (HG)
4/ Centrul National stiintific pentru culturile nucifere (finantat din buget), (HG)
5/ Fond National pentru sustinerea cultivarii culturilor nucifere, (HG) (fiecare hectar plantat cu nuc este finantat de stat cu 820$)
6/ Organizatii nonguvernamentale de profil nucifer de nivel regional si National
7/ Pepiniere nucifere de calitate
8/ SI!!! deja, urmare a tot ce s-a facut - plantate peste 15 000 ha/livezi de nuc de soi!

Aceasta munca a fost efectuata incepand cu anul 1994.
Pas cu pas am invins indoilele, pesimismul si nu in ultimul rand, invidia care persista la multi!
Ministrul agriculturii de astazi, un mare antinucist in trecut, a recunoscut nucul ca una din culturile strategice si cu valoare economica inalata!!
Si inca un exemplu: Moldova exporta astazi in jur de 220 000 tone fructe. Din acest volum nucile prezinta cam 4%. Insa in volum finaciar - 45%!!! Mai pot fi comentariii????
Si aceste lucruri au fost declararte de la intele tribuni si de inalti demnitari!
Iata cand Romania va urma calea batuta de noi iar demnitarii se vor trezi si vor dori si ei sa planteze nuci pe terenurile care le aprtin - succesul va fi pe fata!

Trebuie de muncit mult si chibzuit, ira succesul va fi prezent. Sunt absolut increzut in aceasta!
Doamne ajuta!
Cu respect,

dr. Alexandru Jolondcovschi

cluj16leu
12.01.2013, 00:09
820$/h pt. noile platatii de nuc.Cind guvernantii nostrii vor da acesti bani in Romania .Probabil sigur niciodata .Un import scurt si un comision varsat direct in buzunarul guvernantului nostru .Si noi stam si fluieram din degete a paguba.Nu ii intereseaza de noi ,cei care vrem sa ridicam cumva tara asta

Roxana
13.01.2013, 14:05
Buna ziua tuturor. Abia mi-am creat cont pentru acest forum pe care l-am descoperit acum o saptamana, de cand am inceput sa ma gandesc serios si sa ma organizez in vederea demararii unei livezi de nuci. Motiv pentru care am inceput sa caut informatii pe net si am dat de voi. Mi-a placut atitudinea voastra si as vrea sa beneficiez de experienta si sfaturile voastre.

Am un teren de 8 hectare in BN si de la primavara vreau sa demarez toate etapele necesare infiintarii unei livezi. Am citit ce ati postat si, cu ajutor calificat, cred ca ma voi descurca sa infiintez livada. Am insa nelamuriri de alta natura. Cei care ati pornit deja, cum ati rezolvat problema pazei si protectiei livezii? Nimeni nu mentioneaza aceste costuri iar dupa estimarile mele ele pot fi uriase. Ca sa nu mai spun ca nu mi-e clar cel fel de protectie s-ar dovedi eficienta intr-o tara ca a noastra. Puteti sa ma ajutati cu sfaturi?

De asemenea, un alt punct ar fi piata de desfacere. Care este ea, care sunt formalitatile legale pentru a desface pe piata larga si cu cine trebuie luat legatura? Care este garantia ca, dupa 10 ani de investitii, munca si sperante nu ramai cu niste tone de nuca pe care nu o vrea nimeni? Exista niste entitati juridice care colecteaza nuca de la producatori si apoi o redistribuie? Daca da, acestia lucreaza si cu producatori mici (livezi private) sau numai cu livezi comerciale? Producatorul poate desface si direct in reteaua de super market-uri? Pretul cu care se vinde acum un kg de miez de nuca in Mega Image este de 12 euro!

As vrea sa inteleg mai multe despre desfacere si pentru ca vreau sa decid daca sa demarez proiectul ca o livada privata sau una comerciala.

De asemenea, evident ca produsul finit (miez nuca, derivate: ulei, dulceturi etc) par sa fie mai profitabile decat nuca bruta. M-ar interesa, pe termen lung, o posibila colaborare cu alti producatori din zona pentru a infiinta impreuna o linie de curatare, depozitare si prelucrare a nucii. Sau doar de la prelucrare incolo: decojire, ambalare, presa ulei, linie pt dulceata, etc. E cineva interesat?

Citind postarile anterioare cat si alte forumuri, articole, etc, informatia asupra productiei la hectar si pretului de desfacere pe kg este adesea incompleta sau contradictorie. Puteti va rog sa imi spuneti cate tone de nuca bruta (nu miez) se produc, in medie, la hectar dupa ce pomii intra pe rod complet si care e in medie pretul de achizitie al unui kg de nuca bruta (nu miez)? Daca detineti aceleasi informatii si pentru miez ar fi minunat.

Va multumesc anticipat si astept orice sugestii sau solicitari de parteneriat (intre producatori).

Numai bine!

Adrian Pop
13.01.2013, 16:49
S-o luam pas cu pas....

In aceasta echipa, formata de curand, sunt doi profesionisti in nucifere. Domnul Alexandru si " ucenicul " dansului , Domnul Ovidiu Lazar.

Si cam asta propun sa facem :
Al cincelea proiect important ROMANO-ROMAN-PAINEA VIITORULUI-600.000 ha livezi nuci

(http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/6515-Al-cincelea-proiect-important-ROMANO-ROMAN-PAINEA-VIITORULUI-600-000-ha-livezi-nuci)
(http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/6515-Al-cincelea-proiect-important-ROMANO-ROMAN-PAINEA-VIITORULUI-600-000-ha-livezi-nuci)2. - Proiectul nr 2 - PAINEA VIITORULUI -600.000 ha livezi de nuci in ROMANIA MARE- proiect cu care incepem reconstructia tarii, din toate punctele de vedere.


http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/6515-Al-cincelea-proiect-important-ROMANO-ROMAN-PAINEA-VIITORULUI-600-000-ha-livezi-nuci

In acest mesaj se intelege bine ceea ce s-a facut in Basarabia si sper, ca vom reusi sa facem si-n Romania.

Va salut, stimati prieteni!

Stmate dle Raclau!
Vorbe de aur spuse din intelepciunea si experienta Dstra!
Suntem cu Dstra intr-un gand!
Asta incerc si eu sa le spun colegilor de corespondenta din Romania!
Daca in Basrabia am obtinut succese in acest domeniu, apoi doar datorita unui plan de actiuni bine chibzuit si cu o sustinere masiva ("cu parere de rau" dezinteresata economic din partea unor "piese grele")!
Ce-a mai grea piesa in acest mecanism am fost eu, deoarece, activand in 3 Guvenre am avut insistenta si indrazneala sa provoc si alte "piese" cu suflet si intelepciune.
La acest Program nucifer din Republica Moldova au fost implicati Presedint de tara, Prim ministri, Deputati, Ministri, Sefi de Departamente, Sefi ai utoritatilor publice regionale si locale, oameni de rand.
A fost creata o puternica micare nonguvernamentala, care in final s-a contopit in "Uniunea Asociatiilor producatorilor de culturi nucifere", al carei Presedinte continui sa fiu si astazi.
Am organizat sute de seminare locale si Conferinte Nationale.
Am organizat si Primul Congres al nucicultorilor din Republica Moldova, eveniment la care a participat Primi-Ministrul de atunci insotit obligatoriu de toti ministrii de atunci.
Au fost organizate plantari demonstrative cu participarea conducerii de varf a Moldovei.
Ne-am trezit la o astfel de plantare cu Prim-Ministrul urmat de 15 ministri, Sefi de Departamente, boddigarzi si presa!!!, care ne-a facut un mare favor, etc.
Cu gandul la saracia care ne inaconjura, la nucicultura si la fermierii proprietari de terenuri, fara a privi la culoarea politica, am organizat sute de emisiuni radio si televizate. Am realizat mii de interviuri, inclusiv si la presa de opozitie de la diferite timpuri.
Agresiv si foarte agresiv am pornit si continuat aceasta promovare de la om la om, de la primar la primar, de la Ministru la Ministru, etc.
Am trezit la Sefi din subconstient faptul, ca toti, proveniti de la tara, au crescut sub nuc si de acolo sau hranit.
Au fost cazuri cane eram considerati dementi prin insistenta noastra!
Dar, in conditiile cand piata locala este invadata de produse din exterior, de colo de unde nucul nu creste (in Moldova, tara preponderent agricola, se importa peste 60% din produsele agricole, deoarece e mai usor sa importi si sa-ti primest %, decat sa produci!!!!)
Noi, basarbenii, am analizat, am chibzuit ce putem noi sa producem bun si calitativ, din cea ce ar primi piata mondiala? Si am ales nucul.
Piata- cat privesti cu ochii!
Terenuri - acceptabile pentru aceasta cultura!
Calitate produs - foarte buna!
Si atunci am dat in cai!
Am insistat si am obtinut:
1/ Legea culturilor nucifere
2/Consiliu National pentru culturile nucifere, adoptat prin Hotarare de Guvern (HG). Presedinte - Prim-minstru
3/ Program National pentru culturile nucifere pana in 2020 (HG)
4/ Centrul National stiintific pentru culturile nucifere (finantat din buget), (HG)
5/ Fond National pentru sustinerea cultivarii culturilor nucifere, (HG) (fiecare hectar plantat cu nuc este finantat de stat cu 820$)
6/ Organizatii nonguvernamentale de profil nucifer de nivel regional si National
7/ Pepiniere nucifere de calitate
8/ SI!!! deja, urmare a tot ce s-a facut - plantate peste 15 000 ha/livezi de nuc de soi!

Aceasta munca a fost efectuata incepand cu anul 1994.
Pas cu pas am invins indoilele, pesimismul si nu in ultimul rand, invidia care persista la multi!
Ministrul agriculturii de astazi, un mare antinucist in trecut, a recunoscut nucul ca una din culturile strategice si cu valoare economica inalata!!
Si inca un exemplu: Moldova exporta astazi in jur de 220 000 tone fructe. Din acest volum nucile prezinta cam 4%. Insa in volum finaciar - 45%!!! Mai pot fi comentariii????
Si aceste lucruri au fost declararte de la intele tribuni si de inalti demnitari!
Iata cand Romania va urma calea batuta de noi iar demnitarii se vor trezi si vor dori si ei sa planteze nuci pe terenurile care le aprtin - succesul va fi pe fata!

Trebuie de muncit mult si chibzuit, ira succesul va fi prezent. Sunt absolut increzut in aceasta!
Doamne ajuta!
Cu respect,

dr. Alexandru Jolondcovschi
tel: +37369150894
tel/fax: +37322221586
e-mail: alex7749@mail.ru
skype: alexjol77



1. Alexandru Jolondcovschi - alex7749@mail.ru
2. Ovidiu Lazar - ovidiulazar2007@gmail.com
3. Paul Purea - paulpurea22@yahoo.com
4. Nacioiu Nicolae - nicolaenacioiu@yahoo.com
5. Cristi Anghelina - cutiapostala27@yahoo.ro
6. Valentina Galus - galusvalenta@yahoo.com,
7. Lucian Cornescu -lucicornescu@yahoo.com
8. Madalina Pavel - loredanapavel27@yahoo.co
9. Catalin Zamfir - administrator@cab.ro
10.Tanasescu Dragos - tanasescu.dragos@yahoo.com
11.Enciu Stfan - enciustefan@yahoo.com
12.Mioara Filip - filip_mioara@yahoo.com
13.Adrian Pop - adipop@popservice.ro
14. Mirela Moisa - moisa.emilia@gmail.com
15. Mihaela Draghici - mihaeladraghici@hotmail.com
16. Constantinescu Bogdan - cluj16leu@yahoo.com
17. Ionascu Gabi - ionionascugabi@yahoo.com
18. Alecu Ioan - aleccu_loan@yahoo.com
19. Constantim Remus Raclau - pentrubunulsimt@hotmail.com
20. Cornel Naidin - naidincornel@yahoo.com,
21. Petr Savescu - spt2000ro@yahoo.com,
22. Manea Gheorghe - Ghe_manea@yahoo.com,
23. Ionut Banu - banuionutgabriel1@gmail.com,
24. Silviu Radoi - silviu_radoi@yahoo.com,

alex7749@mail.ru,
paulpurea22@yahoo.com,
tanasescu.dragos@yahoo.com,
administrator@cab.ro,
cutiapostala27@yahoo.ro,
galusvalenta@yahoo.com,
adipop@popservice.ro,
lucicornescu@yahoo.com,
loredanapavel27@yahoo.com,
enciustefan@yahoo.com,
nicolaenacioiu@yahoo.com,
ovidiulazar2007@gmail.com,
filip_mioara@yahoo.com,
galusvalenta@yahoo.com,
moisa.emilia@gmail.com,
mihaeladraghici@hotmail.com,
cluj16leu@yahoo.com,
ionionascugabi@yahoo.com,
aleccu_loan@yahoo.com,
pentrubunulsimt@hotmail.com,
naidincornel@yahoo.com,
spt2000ro@yahoo.com,
Ghe_manea@yahoo.com,
banuionutgabriel1@gmail.com,
silviu_radoi@yahoo.com,

O sa va rog sa postati un CV, sa ne cunostem rapid unii cu altii.
http://www.sfatulbatranilor.ro/forums/6-CV-uri

Dragos
14.01.2013, 00:47
Buna seara,

Ma bucur ca ati luat legatura cu noi, suntem un grup de oameni deschisi si transparenti.
Pentru a intra in acest grup va rog, pentru a ne cunoaste mai bine, sa postati un CV pe forum (in felul acesta nu mai pierdem timp pentru a afla ce competente avem).
Acesta este CV'ul meu:
http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/1538-Cv-Dragos-Tanasescu
Initiatorii sistemului sunt domnul Adrian Pop si domnul Alexandru Jolondcovschi dansul are cea mai mare experienta in acest domeniu.


Acum va voi raspunde la intrebarile puse de dvs. asa cum ma pricep, vom trimite acest email celor din grup si rog persoanele cu o mai mare experienta sa ma corecteze sau sa ma completeze.

1. Realizarea unui studiu pedologic pentru relevarea caracteristicilor fizico-chimice ale solului; trebuie realizat de persoane acreditate? unde gasim asemenea persoane?
Am discutat si noi acest aspect, un raspuns a fost urmatorul:
Informatiile cele mai bune despre zonele favorabile nucului le poti afla de la Statiunea pomicola Targu Jiu, iar analize de sol se pot face la OSPA Craiova, care pot costa de la 100 la 500 Ron , in functie de cat de multe elemente trebuie determinate.
2. Analiza datelor de agro-meteorologie specifice locului de plantare pentru ultimii 10 ani. In functie de nivelul anual al precipitatiilor, de data aparitiei primului si ultimului inghet, de amplitudinea termica caracteristica perioadei cuprinsa intre sfarsitul iernii si primavara ( definita ca fiind variatia termica de la zi la noapte in 24 de ore consecutive), se alege soiul cel mai potrivit pentru zona in care doriti sa realizati livada; cui trebuie sa ma adresez pentru acest lucru?
Presupun ca aceloras institutii.

3. Alegerea propriu-zisa a soiului de nuci si a polenizatoului corespunzator; ce inseamna, mai exact acest polenizator?
Polenizatorul este reprezentat de un nuc dintr-o specie diferita (speciala). Se planteaza mai multi polenizatori intr-o livada (dupa anumite scheme / in functie de directia vantului).

4. Intocmirea proiectului tehnic de autorizare. Acesta include descrierea schemei de plantare, nominalizarea soiului ce va fi utilizat , precum si normativul de lucrari si recomandari esentiale in privinta acestora. Acesta trebuie intocmit numai de catre specialisti autorizati in acest sens. In baza acestui proiect tehnic de infiintare a viitoarei livezi , Directia Agricola Judeteana va elibera autorizatia de plantare a livezii. exista un model de proiect pe care as putea sa-l folosesc? M-ar ajuta enorm. In plus, aveti idee cat dureaza obtinerea autorizatiei? Exista firme care se ocupa cu derularea acestor formalitati?
Nu stiu dar vom afla !

Cei care ati pornit deja, cum ati rezolvat problema pazei si protectiei livezii? Nimeni nu mentioneaza aceste costuri iar dupa estimarile mele ele pot fi uriase. Ca sa nu mai spun ca nu mi-e clar cel fel de protectie s-ar dovedi eficienta intr-o tara ca a noastra. Puteti sa ma ajutati cu sfaturi?
-Eu unu nu am gasit inca o solutie la aceasta problema. Dar se poate face gard natural din anumiti arbusit care au tepi (cand au grosimea de 2 metrii deja sunt inpenetrabili) (exemplu porumbe, mur ...) , pentru animale cel putin.

De asemenea, un alt punct ar fi piata de desfacere. Care este ea, care sunt formalitatile legale pentru a desface pe piata larga si cu cine trebuie luat legatura? Care este garantia ca, dupa 10 ani de investitii, munca si sperante nu ramai cu niste tone de nuca pe care nu o vrea nimeni? Exista niste entitati juridice care colecteaza nuca de la producatori si apoi o redistribuie? Daca da, acestia lucreaza si cu producatori mici (livezi private) sau numai cu livezi comerciale? Producatorul poate desface si direct in reteaua de super market-uri? Pretul cu care se vinde acum un kg de miez de nuca in Mega Image este de 12 euro!

-Legat de piata de desfacere, pretul kg de nuca (miez) este de 7,3Eur/kg categoria I, 6,3Eur/kg categoria II , 5,3Eur/kg categoria III. Momentan, in europa doar 75% din cerere este acoperita. Cat despre "garantia ca dupa 10 ani...", daca veti opta pentru nuci altoiti vor intra pe rod din anul 4-5, cu o productie de minim 1 tona/ ha (adica minim 400kg de miez).

De asemenea, evident ca produsul finit (miez nuca, derivate: ulei, dulceturi etc) par sa fie mai profitabile decat nuca bruta. M-ar interesa, pe termen lung, o posibila colaborare cu alti producatori din zona pentru a infiinta impreuna o linie de curatare, depozitare si prelucrare a nucii. Sau doar de la prelucrare incolo: decojire, ambalare, presa ulei, linie pt dulceata, etc. E cineva interesat?
-Bineinteles ca vom creea o adevarata industrie in Romania.

Citind postarile anterioare cat si alte forumuri, articole, etc, informatia asupra productiei la hectar si pretului de desfacere pe kg este adesea incompleta sau contradictorie. Puteti va rog sa imi spuneti cate tone de nuca bruta (nu miez) se produc, in medie, la hectar dupa ce pomii intra pe rod complet si care e in medie pretul de achizitie al unui kg de nuca bruta (nu miez)? Daca detineti aceleasi informatii si pentru miez ar fi minunat.

-Productie medie pe hectar, difera in functie de soiul nucilor, schela de plantare, daca sunt irigati ... in medie 2 tone / ha (de nuca in coaja), daca nucii sunt ingrijiti pot da si mai mult (pana la 6 tone am inteles). Daca se planteaza un singur soi de nuc (altoit), atunci se poate vinde si nuca in coaja, daca ati optinut nucii prin plantarea directa a nucilor (atunci nucii vor face nuci diferite) iar productia va trbuii curatata pentru a fi vanduta. Nu mai retin exact cat este pretul kg de nuca in coaja ... 2-3Euro, din cate imi amitesc.

O seara buna,
Dragos Tanasescu
From: Roxana <conceptmng@yahoo.com>
To: "tanasescu.dragos@yahoo.com" <tanasescu.dragos@yahoo.com>
Sent: Sunday, January 13, 2013 6:59 PM
Subject: livada nuci

Buna ziua Dle Tanasescu,


Am postat de curand si pe site dar vad ca s-a creat un grup cu obiective mai largi si nu mi-e clar cum trebuie sa procedez pentru a intra in discutii concrete referitoare la Livezile de nuci. De aceea am indraznit sa va contactez direct. Daca nu e in regula va rog sa imi spuneti.

Va contactez direct pentru ca prin august ati postat multe despre acest domeniu.

Am sa dau un copy paste postului meu de pe forum si am sa adaug niste intrebari suplimentare in speranta ca ma puteti ajuta.

"Buna ziua tuturor. Abia mi-am creat cont pentru acest forum pe care l-am descoperit acum o saptamana, de cand am inceput sa ma gandesc serios si sa ma organizez in vederea demararii unei livezi de nuci. Motiv pentru care am inceput sa caut informatii pe net si am dat de voi. Mi-a placut atitudinea voastra si as vrea sa beneficiez de experienta si sfaturile voastre.

Am un teren de 8 hectare in BN si de la primavara vreau sa demarez toate etapele necesare infiintarii unei livezi. Am citit ce ati postat si, cu ajutor calificat, cred ca ma voi descurca sa infiintez livada. Am insa nelamuriri de alta natura. Cei care ati pornit deja, cum ati rezolvat problema pazei si protectiei livezii? Nimeni nu mentioneaza aceste costuri iar dupa estimarile mele ele pot fi uriase. Ca sa nu mai spun ca nu mi-e clar cel fel de protectie s-ar dovedi eficienta intr-o tara ca a noastra. Puteti sa ma ajutati cu sfaturi?

De asemenea, un alt punct ar fi piata de desfacere. Care este ea, care sunt formalitatile legale pentru a desface pe piata larga si cu cine trebuie luat legatura? Care este garantia ca, dupa 10 ani de investitii, munca si sperante nu ramai cu niste tone de nuca pe care nu o vrea nimeni? Exista niste entitati juridice care colecteaza nuca de la producatori si apoi o redistribuie? Daca da, acestia lucreaza si cu producatori mici (livezi private) sau numai cu livezi comerciale? Producatorul poate desface si direct in reteaua de super market-uri? Pretul cu care se vinde acum un kg de miez de nuca in Mega Image este de 12 euro!

As vrea sa inteleg mai multe despre desfacere si pentru ca vreau sa decid daca sa demarez proiectul ca o livada privata sau una comerciala.

De asemenea, evident ca produsul finit (miez nuca, derivate: ulei, dulceturi etc) par sa fie mai profitabile decat nuca bruta. M-ar interesa, pe termen lung, o posibila colaborare cu alti producatori din zona pentru a infiinta impreuna o linie de curatare, depozitare si prelucrare a nucii. Sau doar de la prelucrare incolo: decojire, ambalare, presa ulei, linie pt dulceata, etc. E cineva interesat?

Citind postarile anterioare cat si alte forumuri, articole, etc, informatia asupra productiei la hectar si pretului de desfacere pe kg este adesea incompleta sau contradictorie. Puteti va rog sa imi spuneti cate tone de nuca bruta (nu miez) se produc, in medie, la hectar dupa ce pomii intra pe rod complet si care e in medie pretul de achizitie al unui kg de nuca bruta (nu miez)? Daca detineti aceleasi informatii si pentru miez ar fi minunat.

Va multumesc anticipat si astept orice sugestii sau solicitari de parteneriat (intre producatori).

Numai bine!"


In plus, as mai dori sa aflu niste detalii, apropo de cele postate de dvs (intrebarile mele sunt cu rosu in corpul citatului de mai jos):
In linii mari, infiintarea unei livezi comerciale presupune derularea urmatorilor pasi absolut obligatorii:
1. Realizarea unui studiu pedologic pentru relevarea caracteristicilor fizico-chimice ale solului; trebuie realizat de persoane acreditate? unde gasim asemenea persoane?
2. Analiza datelor de agro-meteorologie specifice locului de plantare pentru ultimii 10 ani. In functie de nivelul anual al precipitatiilor, de data aparitiei primului si ultimului inghet, de amplitudinea termica caracteristica perioadei cuprinsa intre sfarsitul iernii si primavara ( definita ca fiind variatia termica de la zi la noapte in 24 de ore consecutive), se alege soiul cel mai potrivit pentru zona in care doriti sa realizati livada; cui trebuie sa ma adresez pentru acest lucru?
3. Alegerea propriu-zisa a soiului de nuci si a polenizatoului corespunzator; ce inseamna, mai exact acest polenizator?
4. Intocmirea proiectului tehnic de autorizare. Acesta include descrierea schemei de plantare, nominalizarea soiului ce va fi utilizat , precum si normativul de lucrari si recomandari esentiale in privinta acestora. Acesta trebuie intocmit numai de catre specialisti autorizati in acest sens. In baza acestui proiect tehnic de infiintare a viitoarei livezi , Directia Agricola Judeteana va elibera autorizatia de plantare a livezii. exista un model de proiect pe care as putea sa-l folosesc? M-ar ajuta enorm. In plus, aveti idee cat dureaza obtinerea autorizatiei? Exista firme care se ocupa cu derularea acestor formalitati?
5. Infiintarea propriu-zisa a livezii, conform specificatiilor si recomandarilor incluse in proiectul tehnic de autorizare.

Multumesc mult.

O zi buna,

Roxana Chiritoiu

Roxana
15.01.2013, 21:11
Pentru ca unii dintre voi nu ati reusit sa accesati link-ul la LinkedIn unde am o prezentare a carierei de pana acum (nu un CV) copiez aici informatiile de acolo. In speranta ca este informatia pe care o asteptati de la mine.

Multumesc tuturor,

Roxana


file:///C:/Users/Toshiba/AppData/Local/Temp/msohtmlclip1/01/clip_image001.jpg (http://www.linkedin.com/profile/edit-picture-info?goback=%2Enpe_*1_*1_*1_*1_*1_*1_*1_*1_*1_*1_* 1&trk=nprofile-edit-picture-info)
Roxana (Stefan) Chiritoiu
Owner & Managing Director Media Entertainment
Ilfov County, Romania

Broadcast Media


Current


Management Contract at RCS&RDS
Owner & Managing Director at Media Entertainment Ind.


Past
· Management Contract at Cinestar
· Director at Television Inc.
· Director of Programs & Acquisitions at DTH Television Grup
· Director of Acquisitions at Antena 1
· Director of Programs & Acquisitions at PROTV SA
· Programing Manager at PROTV SA
· Programing Manager at Canal 31

Education


University of Bucharest


Experience

Top of Form

Bottom of Form

Management Contract
RCS&RDS
Privately Held; 1001-5000 employees; Telecommunications industry
October 2011 – Present (1 year 4 months) Bucharest, Romania
Digi Film (PTV Channel) Ro & Hu
Digi World (Basic Cable Docu Channel) Ro & Hu
Digi Life (Basic Cable Docu Channel) Ro & Hu
Digi Animal Wold (Basic Cable Docu Channel) Ro & Hu
Project management new channels

Owner & Managing Director
Media Entertainment Ind.
2007 – Present (6 years) Bucharest, Romania
Tv stations project management;
Tv stations management;
Tv programs acquisitions, programing, marketing;

Management Contract
Cinestar
2008 – October 2011 (3 years)
- Managing Director of Cinestar Channels (Cinestar, Action Star & Comedy Star) within Realitatea Catavencu Media Group - currently
- Project management, implementation and management of the channels

Director
Television Inc.
2005 – 2008 (3 years)
- Management of the company (movies and Tv rights distribution)
- Acquisitions & Sales of all rights programmes

Directors of Programs & Acquisitions
DTH Television Grup
Privately Held; 201-500 employees; Broadcast Media industry
2003 – 2005 (2 years)
- project management for 7 thematic channels
- management of the channels
- acquisitions & scheduling for 7 thematic channels

Director of Acquisitions
Antena 1
Privately Held; 501-1000 employees; Broadcast Media industry
2001 – 2003 (2 years)
- programmes acquisitions

Director of Programs & Acquisitions
PROTV SA
Privately Held; 1001-5000 employees; Broadcast Media industry
1999 – 2001 (2 years)
- acquisitions
- scheduling

Programing Manager
PROTV SA
Privately Held; 1001-5000 employees; Broadcast Media industry
1995 – 1999 (4 years)
- scheduling

Programing Manager
Canal 31
1993 – 1995 (2 years)
- scheduling and administrative tasks

Education

University of Bucharest
Bachelor, French, Romanian
1990 – 1994

Adrian Pop
15.01.2013, 22:00
Pentru ca unii dintre voi nu ati reusit sa accesati link-ul la LinkedIn unde am o prezentare a carierei de pana acum (nu un CV) copiez aici informatiile de acolo. In speranta ca este informatia pe care o asteptati de la mine.

Multumesc tuturor,

Roxana


file:///C:/Users/Toshiba/AppData/Local/Temp/msohtmlclip1/01/clip_image001.jpg (http://www.linkedin.com/profile/edit-picture-info?goback=%2Enpe_*1_*1_*1_*1_*1_*1_*1_*1_*1_*1_* 1&trk=nprofile-edit-picture-info)
Roxana (Stefan) Chiritoiu
Owner & Managing Director Media Entertainment
Ilfov County, Romania
Broadcast Media


Current


Management Contract at RCS&RDS
Owner & Managing Director at Media Entertainment Ind.


Past
· Management Contract at Cinestar
· Director at Television Inc.
· Director of Programs & Acquisitions at DTH Television Grup
· Director of Acquisitions at Antena 1
· Director of Programs & Acquisitions at PROTV SA
· Programing Manager at PROTV SA
· Programing Manager at Canal 31

Education


University of Bucharest


Experience

Top of Form

Bottom of Form

Management Contract
RCS&RDS
Privately Held; 1001-5000 employees; Telecommunications industry
October 2011 – Present (1 year 4 months) Bucharest, Romania
Digi Film (PTV Channel) Ro & Hu
Digi World (Basic Cable Docu Channel) Ro & Hu
Digi Life (Basic Cable Docu Channel) Ro & Hu
Digi Animal Wold (Basic Cable Docu Channel) Ro & Hu
Project management new channels

Owner & Managing Director
Media Entertainment Ind.
2007 – Present (6 years) Bucharest, Romania
Tv stations project management;
Tv stations management;
Tv programs acquisitions, programing, marketing;

Management Contract
Cinestar
2008 – October 2011 (3 years)
- Managing Director of Cinestar Channels (Cinestar, Action Star & Comedy Star) within Realitatea Catavencu Media Group - currently
- Project management, implementation and management of the channels

Director
Television Inc.
2005 – 2008 (3 years)
- Management of the company (movies and Tv rights distribution)
- Acquisitions & Sales of all rights programmes

Directors of Programs & Acquisitions
DTH Television Grup
Privately Held; 201-500 employees; Broadcast Media industry
2003 – 2005 (2 years)
- project management for 7 thematic channels
- management of the channels
- acquisitions & scheduling for 7 thematic channels

Director of Acquisitions
Antena 1
Privately Held; 501-1000 employees; Broadcast Media industry
2001 – 2003 (2 years)
- programmes acquisitions

Director of Programs & Acquisitions
PROTV SA
Privately Held; 1001-5000 employees; Broadcast Media industry
1999 – 2001 (2 years)
- acquisitions
- scheduling

Programing Manager
PROTV SA
Privately Held; 1001-5000 employees; Broadcast Media industry
1995 – 1999 (4 years)
- scheduling

Programing Manager
Canal 31
1993 – 1995 (2 years)
- scheduling and administrative tasks

Education

University of Bucharest
Bachelor, French, Romanian
1990 – 1994


http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/6827-CV-Roxana-Chiritoiu

Dragos
15.01.2013, 23:26
Buna seara domnule Lazar!

Eu inca nu am inteles, cum se calculeaza acest profit, nu eram dumerit nici la un profit de 4000 euro pe hectar dar la 10.000. Cate tone de nuca se produc, cu cat se vand, cat sunt cheltuielile cu paza, culesul, ingrijitul, decojitul nucilor ? Ne puteti face niste estimari ?

O seara buna,
Dragos


From: Ovidiu Lazar <ovidiulazar2007@gmail.com>

DE CE SA CULTIVAM O LIVADA DE NUC
Asigura stabilitatea solului si raman deasupra apelor daca sunt inundatii,avand o radacina foarte stabila.
Nu sunt sensibili la boli si daunatori.
Daca este criza sau stabilitate economica ei cresc fara probleme.
Un hectar de livada de nuc iti aduce anual un profit de 10 000 euro
Iti asigura prosperitatea familiei si siguranta financiara.
Folosind fructele si produsele derivate din nuc asiguri sanatatea familiei tale.
Iti decoreaza si inobileaza casa cu produsele lui(lemn,frunze,fructe).
Cresterea lor nu este influientata de programut tau.
Iti raman credinciosi pe viata daca i-ai plantat pe terenul tau.
Are o importanta alimentara deosebita.
Este cel mai bun angajat :
-Nu pune conditii la angajare(plantare)
-Nu pleaca in concediu pre sau post-natal
-Sunt insensibili la ofertele neortodoxe ale concurentei.
-Nu cere pauza de masa sau de tigara.
-Nu barfeste si nu comenteaza sarcinile primite.
-Lucreaza zi lumina ,fara sa ceara marire de salariu sau prima.
-Nu te lasa cu ochii in soare cand iti e lumea mai draga.
-Asigura anual un profit mai mare decat salariu mediu pe economie.
-Nu face greva

Dragos
15.01.2013, 23:46
http://www.tvrplus.ro/editie-viata-satului-77577

Emisiune pe TVR1 (viata satului), despre nuci !

Se vorbeste incepand cu minutul 16:20.

Dragos
20.01.2013, 14:15
http://www.tvrplus.ro/editie-in-gradina-danei-78575

Emisiune pe TVR1 (in gradina Danei), despre nuci !
Sa vorbeste incepand cu minutul 13.

Enciu Stefan
20.01.2013, 20:04
PEPINIERE SI MATERIAL SADITOR
http://nuci.ucoz.com/

Enciu Stefan
20.01.2013, 21:11
Cum alegi nucii pentru plantare dupa varsta lor

http://www.nucifere.com/cum-alegi-nucii-pentru-plantare-dupa-varsta-lor

Pentru ca am fost intrebat de catre foarte multe persoane si pe email si la telefon si pe forumurile unde activez, iata recomandarile mele pentru alegerea nucilor cu care s ava infiintati propria livada de nuc.

Principala controversa din punct de vedere al varstei pomilor este aceea intre achizitionarea puietilor de un an, a celor de doi ani sau a celor mai mari de doi ani de zile.

Absolut toata lumea isi doreste ca nucii plantati sa intre pe rod cat mai repede si din acest punct de vedere pare a fi rezonabila achizitionarea unor pomi cu varsta mai mare. Spun pare pentru ca in realitate lucrurile stau putin altfel. Sa ma explic :

Un nuc altoit, indiferent de soiul din care provine, se adapteaza mult mai usor si mult mai rapid conditiilor de la locul final de plantare, pe cand un nuc cu varsta de doi ani sau de trei ani se va adapta mai greu. In cazul acestora din urma perioada de adaptare la conditiile pedoclimatice de la locul plantarii definitive poate dura intre un an si doi ani de zile.

Ce influenteaza in mod direct durata adaptarii nucilor la conditiile pedoclimatice de la locul de plantare definitiva?

Raportul dintre volumul radacinilor si dimensiunea trunchiului.

Cu cat trunchiul este mai mare si radacinile sunt mai mici, cu atat mai greu le va fi radacinilor ca in cursul primului an de vegetatie sa poata sustine necesarul de apa si nutrienti pentru intreg sistemul foliar al nucului. In acest caz dezvoltarea unui nuc cu varsta de doi ani sau de trei ani va fi mai greoaie in primul an de la plantare, fata de cei cu varsta de un an de zile la plantare. De aceea in cazul plantarii pomilor cu varsta de doi ani sau mai mare este absolut obligatorie scurtarea severa a tulpinii, pana la 80-100 cm.

Practic, daca achizitionati un nuc cu inaltimea de peste 2 metri si care deja are formata coroana, practic va trebui sa taiati puternic tot ce este peste 1 m deasupra solului si- implicit- coroana deja formata. Si cu aceasta ocazie veti pierde toata cresterea aferenta ultimilor doi ani. In conditiile in care un nuc cu varsta de doi ani este de doua ori mai scump decat unul de un an, credeti ca se merita sa faceti un asemenea sacrificiu financiar si vegetal? Asta in conditiile in care din punct de vedere al dezvoltarii si evolutiei dupa un an de zile de la plantare nu exista absolut nicio diferenta intre nucii achizitionati cu varsta de un an si cei achizitionati la varsta de doi ani.

In cazul puietilor cu varsta de un an la plantare volumul radacinilor este perfect echilibrat in raport cu inaltimea tulpinii, iar cresterile vor fi armonioase . In acest caz este foarte important de stiut ca este absolut obligatoriu sa fie inalturati absolut toti lastarii laterali care pleaca din axul principal . Astfel acumularile de materie organica vor fi directionate catre tulpina, iar dezvoltarea ulterioara a acesteia va fi extrem de puternica.

Un alt truc ce poate fi aplicat este acela ca in momentul in care tulpina a ajuns la inaltimea de 90-100 cm sa fie scurtat varful, astfel incat tulpina sa aiba o inaltime de 80 cm- inca din timpul primului sezon de vegetatie la locul definitiv, daca acest lucru se intampla in jurul datei de 1 iulie. Prin inlaturarea varfului se inlatura si dominanta apicala, iar primii muguri de sub taietura transversala (prin care s-a indepartat apexul) vor intra in vegetatie. Pana la sfarsitul sezonului de vegetatie din acestia vor creste primele sarpante ale viitoarei coroane. In functie de nivelul precipitatiilor si de starea de aprovizionare a solului cu materie organica, daca la sfarsitul celei de a doua decade din luna august observati ca noile sarpante sunt inca in stadiu erbaceu, ciupiti varfurile acestor lastari astfel incat acestia sa creasca in diamentru. Practic se stopeaza cresterea lor in lungime, iar pana la intrarea in repaus vegetativ acesti lastari se vor ingrosa suficient iar lignina din tesuturile erbacee se transforma in lemn adevarat. Acest proces se numeste maturarea lemnului. De efectuarea corecta si la timp a acestor lucrari depinde daca nucul in cauza intra pregatit in iarna, astfel incat in primavara din mugurii dispusi pe aceste sarpante sa poata fi reluat procvesul de vegetatie.

Si nu uitati:

Dupa ce ati terminat taierile la un pom dezinfectati uneltele taietoare cu alcool sanitar sau cu o solutie de apa cu inalbitor de rufe 10%. Treceti sa faceti lucrarile de taiere la alt nuc numai dupa ce ati facut aceasta dezinfectie. Aceasta operatie va scuteste de foarte multe probleme ce pot aparea datorita virusurilor si a unor boli si daunatori ce se pot transmite prin instrumentar nesteril.



Succes!

Iosif Karoly Kiss 2 februarie 2012



PS. Daca aveti intrebari punctuale al caror raspuns doriti sa se transforme intr-un articol pe www.nucifere.com , va rog sa le transmiteti prin email la adresa iosif.kiss@nucifere.com .

Enciu Stefan
20.01.2013, 21:26
Nucul rasarit din nuca
http://www.nucifere.com/cum-alegi-nucii-pentru-plantare-dupa-varsta-lor

Banu Ionut
20.01.2013, 22:09
http://www.tvrplus.ro/editie-in-gradina-danei-78575

Banu Ionut
20.01.2013, 22:10
http://www.renastereanucului.com/?new_language=1&go=resurse&n=3

Nucetum
20.04.2013, 20:59
Vând puieţi nuc - varietăţi franceze pentru toamnă 2013/primăvară 2014

Materialul săditor, puieţii de nuc sunt altoiţi, din soiul Fernor şi Franquette şi provin din pepiniere de renume din Franţa, însoţite de paşaport Fitosanitar şi certificat de origine. În funcţie de cerere puieţii sunt de 1-2 ani, diferite înălţimi (10-25cm, 50-100cm, 100-150cm şi peste 2m). Deţinători ai unei livezi de nuci proprii vă putem oferi gratuit consultanţa în ceea ce priveşte înfiinţarea unui nucet şi plantarea puieţilor.
Pentru rezervare şi achiziţie vă rugăm să ne contactaţi la Tel.0746.222.365

Adrian Pop
20.04.2013, 23:19
Ma bucur ca ne faceti o oferta de puieti de nuci.

M-as bucura sa comunicam si sa lucram cu totii la un proiect initiiat de noi de putin Timp, privind Nuciferele. Noi, cei activi de pe acest forum, nu avem prea mari cunostinte in domeniul acesta, dar.....suntem oameni seriosi si invatam si actionam rapid.

http://www.sfatulbatranilor.ro/forums/239-Al-cincelea-proiect-important-ROMANO-ROMAN-PAINEA-VIITORULUI-600-000-ha-livezi-nuci

eugen s
02.03.2014, 08:58
buna ziua!
as dori si eu un sfat de la voi: vreau sa infiintez o livada de nuci, nu dispun de fonduri asa ca voi folosi nuca. cum sa aleg aceste nuci ca sa fiu sigur ca ele vor rasari. din cate stiu ele trebuiesc bagate in pamant pana la sfarsitul lui martie . suprafata pe care vreau sa o cultiv este de 1Ha. pot gasi undeva nuca selectionata?

Adrian Pop
02.03.2014, 10:26
buna ziua!
as dori si eu un sfat de la voi: vreau sa infiintez o livada de nuci, nu dispun de fonduri asa ca voi folosi nuca. cum sa aleg aceste nuci ca sa fiu sigur ca ele vor rasari. din cate stiu ele trebuiesc bagate in pamant pana la sfarsitul lui martie . suprafata pe care vreau sa o cultiv este de 1Ha. pot gasi undeva nuca selectionata?

Asa facem si noi. Si noi punem nuci in rasaduri.

Pe forum mai este un eugen....cum va deosebim ? Incercati s va inscrieti cu numele complet si dupa aia sa postati un CV, sa putem comunica. O sa va rog sa aveti si o adresa de skype, ca sa comunicam cu toti ceilalti in conferinta.

eugen s
15.03.2014, 07:44
Daca trebuie sa semanam primavara nuci care nu au fost stratificate, acestea se introduc in apa la temperatura de 55-60 grade C unde se lasa 3 zile, apoi se scot si se repeta operatiunea, dupa care se scurg de apa, se stratifica in nisip umed, in incaperi la 24-26 grade C, timp de 10-14 zile, dupa care se seamana. (Cociu V., 1983).

am urmat acesti pasi, nucile au inceput sa se umfle si chiar s-au desfacut unele la varf. saptamana viitoare sper sa ma ajute vremea sa le bag in pamant. o sa le plantez la distanta de 8/8 m sa nu mai am treaba la primavara viitoare cu mutatul puietilor.

eugen s
15.03.2014, 07:48
Pe forum mai este un eugen....cum va deosebim ? Incercati s va inscrieti cu numele complet si dupa aia sa postati un CV, sa putem comunica. O sa va rog sa aveti si o adresa de skype, ca sa comunicam cu toti ceilalti in conferinta.

sunt din braila, nu am adresa de skype, aici pe forum sunt activ doar in aceasta sectiune. sper ca la toamna sa pot posta poze cu viitoarea mea livada

Adrian Pop
15.03.2014, 10:45
Daca trebuie sa semanam primavara nuci care nu au fost stratificate, acestea se introduc in apa la temperatura de 55-60 grade C unde se lasa 3 zile, apoi se scot si se repeta operatiunea, dupa care se scurg de apa, se stratifica in nisip umed, in incaperi la 24-26 grade C, timp de 10-14 zile, dupa care se seamana. (Cociu V., 1983).

am urmat acesti pasi, nucile au inceput sa se umfle si chiar s-au desfacut unele la varf. saptamana viitoare sper sa ma ajute vremea sa le bag in pamant. o sa le plantez la distanta de 8/8 m sa nu mai am treaba la primavara viitoare cu mutatul puietilor.




Interesant. Multumesc.

eugen s
13.08.2014, 16:40
vara aproape a trecut si pot sa vad rezultatele muncii de pana acum, adica cca 60-70 la suta din ce am plantat a si reusit sa ajunga pana azi. poate e mult, poate putin, nu stiu, oricum sunt multumit. au o inaltime intre 10 si 30 cm. nu i-am tratat cu nimic , e doar ce au crescut ei. stie cineva daca trebuie sa ii stropesc cu ceva acum pe final de an, un stimulent ceva care sa ii ajute la iarna? o fi problema cu inghetul daca nu este lemnul copt?

Adrian Pop
13.08.2014, 22:28
vara aproape a trecut si pot sa vad rezultatele muncii de pana acum, adica cca 60-70 la suta din ce am plantat a si reusit sa ajunga pana azi. poate e mult, poate putin, nu stiu, oricum sunt multumit. au o inaltime intre 10 si 30 cm. nu i-am tratat cu nimic , e doar ce au crescut ei. stie cineva daca trebuie sa ii stropesc cu ceva acum pe final de an, un stimulent ceva care sa ii ajute la iarna? o fi problema cu inghetul daca nu este lemnul copt?

http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/13329-Povestea-uimitoare-a-omului-care-a-plantat-singur-o-padure?p=57357#post57357

http://www.sfatulbatranilor.ro/forums/239-Al-cincelea-proiect-important-ROMANO-ROMAN-PAINEA-VIITORULUI-600-000-ha-livezi-nuci

Adrian Pop
13.08.2014, 23:57
https://scontent-b-fra.xx.fbcdn.net/hphotos-xpf1/t1.0-9/1979641_10152303435464184_769522504_n.jpg

Alina Bratu
14.09.2014, 23:07
Agricultura inteligentă. Plantațiile de nuci, o afacere pentru pomicultori răbdători, cu profituri pe măsură


Autor: StiriAgricole.ro (http://www.stiriagricole.ro/author/stiriagricole-ro)
http://www.stiriagricole.ro/wp-content/uploads/2014/08/plantatie-de-nuci-640x330.jpg (http://www.stiriagricole.ro/agricultura-inteligenta-plantatiile-de-nuci-o-afacere-pentru-pomicultori-rabdatori-cu-profituri-pe-masura-12827.html)




O livadă de nuci cu o suprafață de 3-5 hectare poate asigura unei familii un profit minim de 15-20.000 euro pe an cu un soi de nuc slab productiv. Un soi productiv poate maximiza câștigul, mai ales că se folosesc nu doar fructele, ci și coaja acestora, frunzele, mugurii și lemnul de nuc.


Agricultura inteligentă. (http://www.stiriagricole.ro/ce-flori-sa-sadesti-ca-sa-culegi-profit-fotogalerie-12628.html) Izolat, nucul comun este un pom viguros care poate atinge 35 m în înălțime și 2m în diametrul trunchiului. Mai suplu în cultură, acesta ia forme speciale care-i permit o fructificare maximă, cu randamente de 3-8 tone/hectar și un conținut de 40-70% miez. Din endocarp (coajă) se prepară cărbune activat și linoleum, iar din mezocarp (coaja verde) se extrag substanțe tanoide folosite la prelucrarea pieilor. Lemnul nucului se folosește la fabricarea mobilei de lux și echiparea automobilelor scumpe, la fabricarea instrumentelor muzicale și a parchetelor. Din frunze se prepară vopsele, se extrag substanțe folosite în industria cosmetică și a farmaceutică și coloranți. Uleiul de miez de nucă este foarte solicitat pe piața alimentară, farmaceutică și cosmetică.
Agricultura inteligentă. (http://www.stiriagricole.ro/agricultura-inteligenta-plantatia-de-castani-o-afacere-care-poate-dura-1-000-de-ani-12575.html) Nucul mai este o specie cu o mare plasticitate ecologică, puțin pretențioasă față de sol, cu sistem radicular foarte puternic. Poate fi cultivat pe coaste sau pe terenuri fugitive.


Agricultura inteligentă. (http://www.stiriagricole.ro/agricultura-inteligenta-productia-de-vinuri-bio-atrage-tot-mai-multi-fermieri-10801.html)În funcţie de dimensionare și schema de amplasare a puieţilor, se identifică trei tipuri de livezi de nuci, respectiv tradiţională, semi-intensivă şi intensivă. Numărul de puieţi la hectar variază de la un model de livadă la altul (100-400 puieţi), iar în funcţie de aceasta depinde şi randamentul economic al exploataţiei agricole.




În anul 2010, cu o producție de 34,4 mii de tone de nucă, România ocupa primul loc în rândul producătorilor din Europa și locul al optulea în lume, după China, Statele Unite, Iran, Turcia, Ucraina, Mexic și India. Suprafața cultivată cu nuci a scăzut de la 3.800 de hectare în 1989, la numai 1.490 de hectare în 2010.
Înființarea plantațiilor de nuci: alegerea terenului


Agricultura inteligentă. (http://www.stiriagricole.ro/cultivarea-plantelor-aromatice-bio-o-afacere-de-viitor-10789.html) Deși nu este un soi pretențios, nucul se dezvoltă bine pe terenurile cu soluri bine aerate sau cele pe care anterior au fost cultivate cereale, plante leguminoase sau borceaguri, potrivit ghidului dedicat cultivatorilor de nuci, realizat de Oleg Tîrșînă și publicat de Asociația Nuciferilor din Republica Moldova. Trebuie evitate terenurile excesiv de umede şi fără drenaj, cele cu nivel freatic sub 1,5m, cât şi solurile lipicioase, asfixiante, cum sunt cele mlăștinoase, sau cele situate în depresiuni, în zone unde se înregistrează brume târzii de primăvară/îngheţuri târzii de toamnă. Cu toate acestea, este indicat ca plantația de nuci să fie înființată în apropierea unei surse de apă, pentru a facilita irigațiile în perioadele secetoase. Săparea unui puț sau construirea unui sistem de aducțiune prezintă costuri suplimentare.




Datorită rădăcinilor puternice, nucii pot fi plantați pe terenuri în pantă. O înclinație de 3-6° permite o bună întreţinere a solului si un transport uşor al fructelor. Plantaţia poate fi înfiinţată și în pante de 6-12° sau chiar 18-20°, având grijă ca rândurile să fie orientate pe direcţia curbelor de nivel.
Înființarea plantațiilor de nuci: pregătirea terenului


Terenul pe care va fi înființată plantația de nuci trebuie dezmiriștite. Apoi, terenul se boroneşte, se nivelează şi se dezinfectează. După ce sunt parcurse aceste etape, se poate trece la fertilizazarea solului. Se recomandă administrarea a 10-60 tone de mraniță, 100 kg P2O5 şi 80 kg K2O la un hectar cultivat cu nuci.
Agricultura inteligentă. (http://www.stiriagricole.ro/agricultura-inteligenta-napul-porcesc-alternativa-dulce-a-cartofilor-romanesti-9457.html) Înainte de plantare, terenul se parcelează, nivelează şi se pichetează.




Pomii altoiți se plantează primăvara devreme. În cazul în care se optează pentru plantarea la o distanță de 10 metri între rânduri, după schemele: 10x8m (125 puieți/ha), 10x12m (85 puieți/ha), 12x14m (60 puieți/ha) sau chiar cu o densitate mai mică la hectar.
Puieții de nuc se plantează în gropi. Se recomandă ca gropile de plantare să se facă în ziua plantării, pentru a converva un maximum de umiditate, dar acestea se pot face și cu 1-2 zile înainte de plantare. Gropile trebuie să aibă o dimensiune de 60×60 cm şi adâncimea de 70 cm, pentru a permite acoperirea rădăcinilor. În cazul în care se plantează pomi solitari sau plantarea se face în soluri puternic erodate, gropile trebuie să fie mai mari, de 1×1 m, şi cu o adâncime de 80 cm. Se amestecă mraniță cu sol până la aproximativ 2/3 din adâncimea gropii, după care se tasează uşor acest amestec, astfel încât să rămână suficient loc liber pentru amplasarea completă a pomului cu toate rădăcinele sale.
Agricultura inteligentă. (http://www.stiriagricole.ro/agricultura-inteligenta-cum-sa-obtii-tomate-gustoase-cu-consum-redus-de-apa-9757.html) Pomul se plantează până la acelaşi nivel de adâncime la care a fost şi în pepinieră. Punctul altoirii se pune la nivel cu solul, dar nu mai sus de 5 cm.




Înființarea plantațiilor de nuci: perioada optimă de plantare


Perioada de plantare coincide cu perioada de repaus a pomilor şi începe după scoaterea pomilor din pepiniere, respectiv la sfârşitul lunii octombrie-începutul lunii noiembrie, potrivit specialiștilor de la Asociația Nuciferilor din Republica Moldova. Plantarea din toamnă ţine de la căderea frunzelor şi până la îngheţarea solului (decembrie). Dacă solul nu îngheaţă şi temperatura aerului se menţine peste punctul de îngheț (peste 0 grade Celsius), nucii pot fi plantați și iarna.
Agricultura inteligentă. (http://www.stiriagricole.ro/agricultura-inteligenta-plantatiile-de-afini-o-sursa-de-profit-pe-termen-lung-7407.html) Pomii plantați toamna au șanse mult mai mari să se prindă, comparativ cu cei sădiți primăvar, deoarece beneficiază de umiditatea bună din sol. Totodată, perioadele în care solul se menţine la peste plus 2 grade Celsius permit pomilor plantaţi să-şi reia activitatea şi să apară rădăcini noi (rizogeneza).




Plantarea de primăvară cuprinde perioada lunii martie şi prima decadă a lunii aprilie, moment ce coincide cu apariţia unor temperaturi pozitive şi cu dezgheţarea solului. Însă, perioada este scurtă deoarece temperaturile ajung repede la punctul biologic al nucului, respectiv peste 10 grade Celsius, iar pomii intră rapid în vegetaţie. Imediat după plantare, temperatura creşte şi provoacă pornirea părţii aeriene în vegetaţie, fără ca partea radială să aibă timpul necesar să formeze rădăcini noi şi să înceapă procesul absorbţie al apei şi altor elemente minerale. Din această cauză pomii plantaţi în primăvară se prind mai greu şi reuşita lor stă sub semnul întrebării până aproape de sfârşitul lunii mai.
Agricultura inteligentă. (http://www.stiriagricole.ro/agricultura-inteligenta-un-magazin-pentru-fermierii-ecologici-sau-intersectia-unde-se-aduna-drumurile-catre-profit-9453.html) De multe ori, în această perioadă se poate instala seceta pedologică. Astfel, rezultatele în cazul plantării de primăvară pot fi mult mai slabe decât în cazul plantării de toamnă.




Este importantă orientarea rândurilor pe direcţia Nord-Sud, pentru a asigura o cantitate maximală de lumină de-a lungul zilei şi a evita umbrirea (cu excepţia terenurilor în pantă, unde rândurile sunt paralele cu curbele de nivel). Totodată, rădăcinele trebuie tăiate 1-2 cm (fasonare), înainte de plantare.
Înființarea plantațiilor de nuci: atenție la rădăcini!


Rădăcinile nucilor sunt foarte sensibile la loviturile mecanice şi mai ales la expunerea pentru mai mult timp la aer sau soare. De aceea, rădăcinile se protejează obligatoriu la transport cu peliculă sau se leagă în saci. Aduşi la locul de plantare, nucii trebuie puși în şanţuri de 50-60 cm adâncime, cu tot sistemul radicular. Rădăcinele se acoperă cu pământ umed. Unii pomicultori recomandă ca pomii să fie ținuți înainte de plantare una-două ore într-o groapă cu apă. De asemenea, pomii nu se scot toți o dată din șanț sau din groapa cu apă, ci pe rând, în funcție de viteza de plantare.
Agricultura inteligentă. (http://www.stiriagricole.ro/cum-se-cultiva-broccoli-12590.html) Rădăcinile afectate au capacitatea scăzută de a se reface în timp scurt și nu veți putea cere socoteală furnizorului, deoarece, în cele mai multe cazuri, după achiziționare, răspunderea cade pe umerii cumpărătorului.
Înființarea plantațiilor de nuci: soiuri de nuci


Aveți grijă de unde cumpărați pomii. Cei de la marginea drumului, chiar dacă pot fi mai ieftini, nu vin cu certificate care să ateste că sunt liberi de viruși sau că sunt nuci și nu alte tipuri de pomi. Nu puține au fost cazurile în care clienții au fost păcăliți și au rămas cu paguba!
Agricultura inteligentă. (http://www.stiriagricole.ro/agricultura-inteligenta-mana-cartofului-aproape-de-eradicare-9102.html) Pentru plantare, se recomandă puieți altoiți de nuci de 1-2 ani. Puieții de nuc de 1 an trebuie să fie cu înălţimea de minimum 20 – 40 cm de la colet, bine lemnificați şi cu mugurii sănătoşi. Rădăcinile trebuie să fie bine dezvoltate, multe şi cât mai lungi posibile.


Dacă doriți să accesați fonduri europene nerambursabile prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, pentru a înființa o plantație de nuci, este bine de știut că la evaluarea proiectului se va ține cont dacă soiul de nuc folosit este sau nu înscris în Catalogul Oficial al soiurilor, ediția 2012. În acest catalog sunt trecute următoarele soiuri de nuci: Anica, Cazacu, Chișinău, Ciprian, Claudia, Corjeuși, Costiujeni, Geoagiu 65, Geoagiu 86, Germisara, Jupânești, Miroslava, Novaci, Ovidiu, Ronutex, Schinoasa, Sibișel 44, Sibișel 252, Șușița, Timval, Valcris, Valcor, Valmit, Valrex, Valstar, Velnița și Unival.
Agricultura inteligentă. (http://www.stiriagricole.ro/agricultura-inteligenta-cum-iti-protejezi-culturile-de-inghetul-de-primavara-8618.html) În cercetarea agricolă românească, se evidențează specialiștiide la SCDP Geoagiu, care, în urma unei munci de cercetare de peste 50 de ani, au creat 10 soiuri de nuc: Sibişel precoce, Sibişel 44, Geoagiu 65, Germisara, Orăştie, Sarmis, Sibişel 252, Geoagiu 86, Claudia şi Ciprian. Pentru însuşirile lor, productivitate, calitate deosebită a fructelor, comportare bună la atacul bolilor, adaptare pentru toate zonele de cultură a nucului, câmpie şi zona de deal, mergând până la altitudinea de 500 m, aceste soiuri sunt foarte apreciate atât în ţară cât şi în străinătate. Numai în România, aceste soiuri au primit peste 30 de medalii de aur şi argint la concursurile republicane de fructe.




Pomul din soiul Geoagiu 65 este de vigoare mică-mijlocie, cu coroana piramidală, răsfirată, bine luminată, ramuri fructifere groase și lungi, garnisite cu formațiuni de rod mixte. Tipul de înflorire este protogin. Florile bărbătești înfloresc mult mai târziu decat cele femeiești, necesitând polenizatori. Pomul din soiul Geoagiu 65 intră pe rod din anul 6-7 de la plantare și produce foarte mult și în fiecare an. Pomul din soiul Geoagiu 65 rezistă bine la ger și are o comportare foarte bună la atacul bolilor specifice, bacterioza și antracnoza. Fructul este mare (15 g), de formă ovoidă, cu baza rotunjită și vârful ascuțit. Coaja de nucă este potrivit de groasă, cu suprafața netedă, de culoare maronie, se sparge ușor în mână. Sudura valvelor este bună, dar proeminentă. Orificiul peduncular este mare, dar bine închis cu fibre. Miezul reprezintă 50 % din greutatea fructului și conține 69% substanțe grase și 17,5 % substanțe proteice. Tegumentul este de culoare galbuie-închis. Gustul este plăcut aromat. Maturarea fructelor are loc în a doua jumătate a lunii octombrie.
Pomul din soiul Sibișel 44 este de vigoare mijlocie, are coroana piramidală largă, cu ramuri de schelet lungi destul de groase, garnisite cu formațiuni de rod mixte. Tipul de înflorire este protogin, florile femeiești înfloresc cu mult timp înaintea celor bărbătești, necesitând polenizatori. Intră destul de repede pe rod, începând din anul 6-7 de la plantare, produce mult și în fiecare an. Pomul din soiul Sibișel 44 rezistă bine la ger și destul de bine la atacul bolilor specifice, bacterioza și antracnoza. Nuca este mare (14,5g), de forma ovoidală, cu vârful ascuțit și baza rotunjită. Coaja este subțire, sudura valvelor este bună, dar proeminentă, se sparge ușor cu mâna, având culoare maronie-gălbuie. Orificiul peduncular este destul de mic și bine închis cu fibre. Miezul nucii reprezintă 48 % din greutatea fructului, are tegumentul de culoare alb-gălbui, este crocant cu gust dulce, plăcut aromat, se scoate ușor din coji și conține 65,4 % substanțe grase și 18,4 % substanțe proteice. Maturarea fructelor are loc la sfârșitul lunii septembrie și, uneori, la început de octombrie.
Pomul din soiul Germisara este de vigoare mare-mijlocie, cu coroana globuloasă, bine luminată, ramurile de schelet potrivit de groase, garnisite cu formațiuni de rod mixte. Caracterul de înflorire este protogin, florile femeiești înflorind cu mult înaintea celor bărbătești și, de aceea, necesită polenizatori. Intră pe rod în anul 6-7 de la plantare și produce foarte mult, în fiecare an. Este soiul cu cea mai mare productivitate din sud-vestul Transilvaniei. Pomul din soiul Germisara rezistă bine la ger și la atacul bolilor specifice. Fructul este mare (15 g), de formă ovoidă, cu baza rotunjită și vârful ascuțit.
În cazul unor soiuri ca Schinoasa, Cazacu sau Chișinău, raportul miezului poate ajunge la 50-58% din masa fructului uscat. Soiul Cazacu are înflorire protogină: florile masculine înfloresc (11-15 mai) cu 6-7 zile mai devreme decât cele feminine (5-15 mai). Intră pe rod în anul 4-5 de la plantare, are productivitate înaltă: 3-3,5 (4) t/ha. Este rezistent la ger, secetă, boli şi dăunători, iar perioada de vegetaţie este 130 zile.
Pomii din soiul Costiujeni au o vigoare mare, formează o coroană sferică aplatizată și înfloresc timpuriu: florile masculine la 5-11 mai, cele feminine la 15-23 mai. Pomii din soiul Costiujeni sunt sensibili la ger, fructifică neregulat. Este utilizat cel mai des pentru polenizare, dar se pot înființa și plantații industriale.
Pomul din soiul Chișinău are creștere moderată, intră în vegetație târziu (cu 10-12 zile mai târziu decât alte soiuri). Are perioada de înflorire tardivă. Înflorirea este protandră: întâi înfloresc florile feminine (15-22 mai), iar apoi cele masculine (16-24 mai), astfel că termenele de înflorire a ambelor sexe se suprapun și soiul este autofertil. Formează flori și din primii muguri inferiori celor terminali, dându-i astfel o tendință de fructificare semi-laterală. Soiul fructifică constant, recolta atingând 2-2,5 t/ha. Pomul din soiul Chișinău este rezistent la ger și la înghețurile târzii de primăvară. Perioada de vegetație este de 185 zile.
Înființarea plantațiilor de nuci: irigarea


Norma optimă de irigare este de circa 20 l apă/pom/săptămână, dar aceasta poate scădea/creşte în funcţie timp de cantitatea de precipitaţii sau lipsa acestora (secetă). Metoda de irigare cea mai recomandată este cea prin picurare. Pe furtun se vor adăuga anual câte o picurătoare suplimentară, de o parte şi alta a rândului de pomi, la o distanţă de 0,4m de precedenta.
Înființarea plantațiilor de nuci: tăierile de formare a coroanei


Tăierile de formare au ca scop prinderea mai eficientă a tinerilor puieţi, proiectarea şi întreţinerea coroanei pomului, stimularea fructificării prin eliminarea ramurilor inutile sau moarte. În acelaşi timp, tăierile de formare vor facilita lucrările şi recoltarea mecanizată prin omogenizarea formelor şi a dimensiunilor arborilor. Aceste lucrări se execută în perioada de repaus vegetal al arborilor. Dacă trunchiul nucului nu este scurtat la 1,2-1,3 m, el va intra foarte târziu pe rod. Pentru fiecare 10 cm în plus la înălțimea trunchiului, se adaugă câte un an până la intrarea pe rod.
Totodată, la sfârşitul lunii august, se iau măsuri pentru a stopa creșterea puieţilor de nuc, în scopul de a-i proteja de îngheţurile timpurii de toamnă. Pentru aceasta se ciupesc mugurii terminali, situaţi la capătul lăstarilor și se face o muşuroire la baza tulpinii pomului, astfel încât să fie acoperit punctul de altoire spre a-l feri de scăderile bruşte de temperatură (15-20cm înălţime).
În cazul în care mugurele principal nu pornește în vegetație sau pornește foarte slab, se alege un lăstar mai viguros, chiar dacă e situat la baza trunchiului, și se taie oblic trunchiul la circa 2 mm deasupra acestui lăstar.
Înființarea plantațiilor de nuci: bolile și dăunătorii


Principala maladie a nucului este bacterioza, o bacterie care provoacă necroze (pete negre) pe toate organele în creştere (ramuri, muguri, fructe). Ea se dezvoltă în condiţii de umiditate înaltă şi temperatură între 16°-29° Celsius.
Bacterioza (Xanthomonas campestris pv. Juglandis sau Arsura bacteriană a nucului) afectează diferite organe ale plantei, potrivit cercetătorilor de la Facultatea de Biologie și Geologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pe ramuri şi lăstari, atacul se manifestă sub forma unor pete alungite care iniţial au culoare brună şi apoi se înnegresc. Din ţesutul situat sub pete, se scurge un exsudat care în contact cu aerul se usucă. Frunzele atacate prezintă pete mici, clorotice, situate între nervuri, care cu timpul devin brune sau negre. Ţesutul foliar din dreptul petelor devine fragil, se usucă şi se rupe uşor. Fructele infectate prezintă pete brune, variabile ca mărime, situate pe suprafaţa epicarpului. Petele sunt de consistenţă moale şi prezintă un exsudat galben, vâscos, care se întăreşte treptat. Infecţia se răspândeşte în mezocarpul fructului, apoi în endocarp, iar ţesuturile au consistenţă vâscoasă şi se înnegresc.
În timpul iernii, bacteria care provoacă Arsura bacteriană a nucului supravieţuieşte în leziunile de pe ramuri şi în fructele atacate care rămân în câmp. Primele infecţii se produc prin stomate, primăvara, la 12-14 grade Celsius. Durata de incubaţie este de 10-12 zile şi este condiţionată de temperatură.
Ca măsuri preventive, se aplică tăierea şi arderea ramurilor atacate, folosirea de puieţi, altoi şi portaltoi sănătoşi. Combaterea acestei maladii provocată de Xantonomas Juglandis, cât şi a antracnozei (Gnomonia Leptosyla), se face tradiţional cu produse cuprice în concentraţii mici (1%). Primul tratament se va aplica la dezmugurire, folosind o soluţie de Zeamă Bordeleză 1,5%. Al doilea tratament se efectuează la apariţia primelor frunzuliţe, cu acelaşi preparat dar cu o concentrație de 0,5%. Al treilea tratament se face la începutul creşterii lăstarilor, cu o concentrație de 0,5%. Cel de-al patrulea tratament se face după căderea frunzelor, când se aplică Zeamă Bordeleză, cu o concentrație de 1,5-2%.
O altă boală a nucului este Gnomonia leptostyla sau Antracnoza nucului. Atacul se manifestă pe frunze, fructe şi mai rar pe lăstari. Frunzele şi fructele pot fi atacate în toate stadiile de dezvoltare. Pe frunzele atacate apar pete mici (2-5 mm în diametru), brune, mai mult sau mai puţin rotunjite. Antracnoza determină desfrunzirea timpurie a nucului, uscarea şi sensibilizarea la ger a lăstarilor şi deprecierea fructelor. În afară de nuc (Juglans regia) , antracnoza se întâlneşte şi la alte specii ale genului Juglans.
Ciuperca rezistă peste iarnă sub formă de miceliu în scoarţa ramurilor şi sub formă de peritecii în frunzele atacate. Ascosporii din asce realizează primăvara infecţiile primare. În cursul perioadei de vegetaţie, agentul patogen se propagă prin conidii care produc infecţiile secundare. Atacul ciupercii este favorizat de o vreme umedă şi caldă, în cursul lunii mai.
Pentru combaterea agentului patogen, de la Facultatea de Biologie și Geologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca recomandă să se aplice măsuri de igienă culturală (strângerea şi distrugerea prin ardere a frunzelor căzute) şi tratamente chimice, mai ales în pepiniere şi plantaţii tinere, cu diferite fungicide (Zeamă bordeleză 0,50%, Oxiclorură de cupru 0,50 % etc.)
De asemenea, nucul poate deveni gazda „membrilor” speciei Polyporus squamosus, adică Buretele păstrăv, ciuperca păstrăv, buretele nucului, păstrăvul de nuc. Acestea cresc izolat sau în grupuri, pe diferiţi arbori, vii sau morţi, cauzând putrezirea albă a lemnului de foioase (nuc, cireş, platan etc.). Se recomandă să se efectueze controale fitosanitare în scopul depistării pomilor infectaţi și îndepărtarea corpurilor fructifere de la prima apariţie, împreună cu lemnul bolnav. Rănile se ung cu sulfat de cupru 3% şi apoi se acoperă cu mastic pentru pomi.
Împotriva dăunătorilor pot fi aplicate tratamente specifice, care includ folosirea de insecticide și acaricide. Spre exemplu, Viermele merelor poate fi combătut cu substanțe precum Actellic, Calipso, Carbetox, Fentron, Imidan sau Meotrin. Acarienii, omizile defoliatoare, păduchele țestos și omizile xilofage sunt alți dăunători care vă pot da bătăi de cap.
Agricultura inteligentă. (http://www.stiriagricole.ro/ce-flori-sa-sadesti-ca-sa-culegi-profit-fotogalerie-12628.html) Nucii tineri sunt mai susceptibili atacului bolilor și dăunătorilor. De aceea, aplicarea tratamentelor trebuie făcută cu regularitate în perioada dezvoltării lor, în așa fel încât să le fie asigurată o creștere viguroasă care va determina, ulterior, recolte bogate pe termen lung.

Acest articol este proprietatea exclusivă a www.stiriagricole.ro (http://www.stiriagricole.ro/termeni-si-conditii) şi este protejat de Legea drepturilor de autor. Orice preluare integrală sau parţială a conţinutului se poate face doar cu acordul scris al proprietarului și citarea sursei, respectiv www.stiriagricole.ro (http://www.stiriagricole.ro/contact).



http://www.stiriagricole.ro/wp-content/plugins/simple-share-buttons-adder/buttons/somacro/facebook.png (http://www.facebook.com/sharer.php?u=http://www.stiriagricole.ro/agricultura-inteligenta-plantatiile-de-nuci-o-afacere-pentru-pomicultori-rabdatori-cu-profituri-pe-masura-12827.html)

http://www.stiriagricole.ro/wp-content/plugins/wti-like-post/images/pixel.gif+15
http://www.stiriagricole.ro/wp-content/plugins/wti-like-post/images/pixel.gif0




http://stiriagricole.ro/wp-content/uploads/2013/05/pdf.pngSalveaza (http://www.printfriendly.com/print?url=http://www.stiriagricole.ro/agricultura-inteligenta-plantatiile-de-nuci-o-afacere-pentru-pomicultori-rabdatori-cu-profituri-pe-masura-12827.html)


Articole similare:



Agricultura inteligentă. Plantația de castani, o afacere care poate dura 1.000 de ani (http://www.stiriagricole.ro/agricultura-inteligenta-plantatia-de-castani-o-afacere-care-poate-dura-1-000-de-ani-12575.html)
Idee inedită de promovare a apicultorilor din Sălaj și a turismului local (http://www.stiriagricole.ro/idee-inedita-de-promovare-a-apicultorilor-din-salaj-si-a-turismului-local-14270.html)
Claudiu Frânc, despre PNDR 2014-2020: Putem ajunge la un nivel de sprijin încurajator pentru fermierul român (http://www.stiriagricole.ro/claudiu-franc-despre-pndr-2014-2020-putem-ajunge-la-un-nivel-de-sprijin-incurajator-pentru-fermierul-roman-13664.html)


Din aceeaşi categorie:



Guvernul a alocat 0,37 de lei/copil în cadrul programului de încurajare a consumului de fructe în anul școlar 2014-2015 (http://www.stiriagricole.ro/guvernul-a-alocat-037-de-leicopil-in-cadrul-programului-de-incurajare-a-consumului-de-fructe-in-anul-scolar-2014-2015-14154.html)
Grădina cu legume: sfaturi practice pentru a obține profituri mari de pe suprafețe mici din cultivarea tomatelor, ardeilor și a vinetelor (http://www.stiriagricole.ro/gradina-cu-legume-sfaturi-practice-pentru-a-obtine-profituri-mari-de-pe-suprafete-mici-din-cultivarea-tomatelor-ardeilor-si-a-vinetelor-13938.html)
Metro așteaptă primele camioane cu prune și mere din Republica Moldova (http://www.stiriagricole.ro/metro-asteapta-primele-camioane-cu-prune-si-mere-din-republica-moldova-13184.html)



[/COLOR]