PDA

Arată versiune īntreagă : Misu Davidescu - un OM



Adrian Pop
08.07.2018, 19:04
http://www.cafeneauapolitica.ro/wp-content/uploads/2018/03/Misu_Davidescu.jpg

Povestea tezaurului fabulos de la Hinova, care cāntăreşte aproape cinci kilograme de aur.

Cine şi de ce a ascuns comoara - explicaţia specialiştilor 20 iulie 2015, 06:02 deAlexandra GeorgescuDevino fan Salvează īn arhivă download pdf print article +5 (5 voturi) cuvinte cheie:stiri mehedinti tezaurul de la hinova castrul roman de la hinova muzeul regiunii portilor de fier podoabe din aur 1 comentariu 316 share Tweet Aboneaza-te la newsletter Abonare Tezaurul de la Hinova FOTO coridorulverde.ro Tezaurul de la Hinova a fost descoperit īn anul 1980, īn localitatea mehedinţeană Hinova, şi este format din peste 9.639 piese. Cāntăreşte cinci kilograme şi este cel mai mare tezaur preistoric descoperit īn Romānia. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Secretele tezaurului dacic de la Stānceşti, animalul fantastic din aur... Lucrările īncepute īn 1967 pentru construcţia celor două hidrocentrale de pe Dunăre, Porţile de Fier I şi II au constituit punctul de plecare al unor vaste cercetări arheologice. Programul acestor cercetări, conceput şi realizat de specialişti ai Institutului de Arheologie din Bucureşti şi Muzeului Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta Turnu Severin, a avut misiunea de a obţine cāt mai multe informaţii arheologice şi istorice din zonele afectate de lacurile de acumulare ale celor două hidrocentrale. Unul din punctele prevăzute a fi cercetate, īn cadrul lucrărilor de la Porţile de Fier II, a fost şi micul castru roman tārziu de la Hinova. „Săpăturile au īnceput īn toamna anului 1976 şi s-au īncheiat īn anul 1981. Hinova, ca sit arheologic, era cunoscută mai puţin prin cercetări, ci mai ales prin descoperiri īntāmplătoare. Localitatea şi īn primul rānd castrul de aici au căpătat o largă popularitate īn anul 1981, după ce la 30 iulie 1980, fusese descoperit sub ruinele romane fabulosul tezaur de podoabe tracice din aur, datat īn secolul al XII-lea ī.e.n.” spune Mişu Davidescu, fostul director al Muzeului Regiunii Porţilor de Fier, īn lucrarea sa „Cetatea romană de la Hinova”. Cāntăreşte aproape 5 kg Tezaurul a aparţinut tracilor nord-dunăreni, cāntăreşte aproape 5 kg şi a fost ascuns īn necropola plană de incineraţie din aceeaşi perioadă, peste care, la sfārşitul secolului al III-lea şi la īnceputul celui de al IV-lea, a fost construit castrul roman. Castrul roman de la Hinova, aşa cum arată acum A fost descoperit īn ziua de 30 iulie 1980 īn Hinova, Mehedinţi, de către o echipă de cercetători arheologi īn urma unor săpături arheologice sistematice efectuate īn zona castrului roman de la Hinova. La săpături au participat localnici din comuna Hinova, vasul de lut īn care se afla tezaurul fiind descoperit de un localnic din satul Hinova. „Se găseau tot felul de cioburi, de bucăţi de obiecte. Noi, elevii, le curăţam şi arheologii le lipeau, dānd la iveală tot felul de oale vechi sau unelte. Īntr-una din zile, un batrān din sat a strigat că a găsit ceva. Ne-am strāns cu toţii lāngă zidul unde, īntr-o groapă, se vedeau mai multe oale de pămānt. Omul a īncercat să le scoată cu grijă, dar pămāntul din care erau făcute a plesnit şi tot ce era īn ele s-a īmpraştiat pe jos. Noi nu ne-am dat seama pe loc ce se află acolo, pentru că brăţările şi monedele erau acoperite de murdărie. Dar directorul de la Muzeul Porţile de Fier a priceput imediat: era aur“, īşi aminteşte Rodica Burducea īntāmplarea, care a făcut-o să nu mai īnchidă un ochi nopţi la rānd”, se arată pe site-ul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Mehedinţi. Este format din 9.639 de piese Tezaurul cāntăreşte 4919,95 g, fiind compus din mai multe tipuri de podoabe, atāt pentru bărbaţi, cāt şi femei şi este format din peste 9.639 piese. Cea mai mare piesă are greutatea de 580 g, iar cele mai mici, mărgelele, au 7,5 mg fiecare. Īn conţinutul tezaurului se remarcă o diademă lucrată dintr-o foaie subţire de aur, trei brăţări masive pentru bărbaţi, două brăţări pentru femei, 47 piese de colier de forma clopoţeilor, 45 piese de colier de forma cerceilor, perle de diverse mărimi şi forme, foarte multe mărgele. La toate acestea se mai adaugă cinci brăţări din fir dublu de sīrmă din aur, fragmente de brăţări, gheme sau lingouri de aur folosite care materie primă pentru confecţionat podoabe. Alături de aceste podoabe din aur s-a descoperit şi o brăţară din bronz. Opaiţ, sec IV-V d. Chr. FOTO coridorulverde.ro Atelier pentru podoabe de aur “Mulţimea pieselor şi diversitatea lor, precum şi materia primă ne arată că la Hinova, īn antichitate, exista un atelier ce lucra asemenea podoabe de aur pentru aristocraţia militară a vremii, care se diferenţiase īn cadrul triburilor tracice nord-dunărene. Această aristocraţie militară (şi religioasă) dispunea de o situaţie economică şi o bunăstare materială excepţională pentru vremea respectivă, demonstrānd diferenţierea socială ce se produsese īn rīndurile triburilor trace, aşa cum o dovedesc numeroasele descoperiri arheologice din zonă”, mai spune Mişu Davidescu, fostul director al Muzeului Regiunii Porţilor de Fier. Ascunderea tezaurului exprimă, īn opinia lui Mişu Davidescu, “tensiune şi instabilitate īn relaţiile dintre comunităţile sau dintre grupurile de comunităţi”. Probabil ca bogatul tezaur să fi fost ascuns ca un reflex al marilor migraţii ale dorienilor şi tracilor frigieni, care, īncepānd din secolul al XIII-lea ī.e.n. au pătruns īn Grecia continentală şi insulară, ajungānd pānă īn Asia Mică.

Citeste mai mult: adev.ro/pbdlyn (http://adev.ro/pbdlyn)