PDA

Arată versiune întreagă : Domnul Emil Ilie Părău - a primit distincția „Crucea Episcopiei Devei și Hunedoarei



Adrian Pop
07.09.2017, 21:26
http://infovaleajiului.ro/un-interviu-cu-omul-de-afaceri-emil-ilie-parau-cel-mai-bun-investitor-in-turism-din-valea-jiului-in-anul-2010/

Hramul Schitului Straja din județul Hunedoarade Biroul mass-media al Episcopiei Devei și Hunedoarei (http://episcopiadevei.ro/index.php/author/epdh/)

http://i1.wp.com/episcopiadevei.ro/wp-content/uploads/2017/05/EDH_Slujire_Schit_Straja21.05.2017-3.jpg?zoom=1.25&resize=300%2C199 (http://i1.wp.com/episcopiadevei.ro/wp-content/uploads/2017/05/EDH_Slujire_Schit_Straja21.05.2017-3.jpg)Duminică, 21 mai 2017, când sunt pomeniți Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa, Elena, Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și al Hunedoarei, a săvârșit Dumnezeiasca Liturghie în biserica schitului Straja, cu prilejul hramului, înconjurat fiind de către un sobor de preoți și diaconi.În cuvântul de învățătură rostit credincioșilor prezenți, Preasfinția Sa a arătat rolul deosebit de important al Sfântului Împărat Constantin cel Mare în istoria Bisericii noastre, dar și al Sfintei Împărătese și mame, Elena.La final, domnul Emil Ilie Părău, ctitorul așezământului monahal, a primit distincția „Crucea Episcopiei Devei și Hunedoarei pentru mireni”, datorită implicării în activități social-filantropice și educative.GALERIE FOTOhttp://i2.wp.com/episcopiadevei.ro/wp-content/uploads/2017/05/EDH_Slujire_Schit_Straja21.05.2017-1.jpg?zoom=1.25&resize=150%2C150 (http://i2.wp.com/episcopiadevei.ro/wp-content/uploads/2017/05/EDH_Slujire_Schit_Straja21.05.2017-1.jpg)http://i2.wp.com/episcopiadevei.ro/wp-content/uploads/2017/05/EDH_Slujire_Schit_Straja21.05.2017-2.jpg?zoom=1.25&resize=150%2C150 (http://i2.wp.com/episcopiadevei.ro/wp-content/uploads/2017/05/EDH_Slujire_Schit_Straja21.05.2017-2.jpg)http://i0.wp.com/episcopiadevei.ro/wp-content/uploads/2017/05/EDH_Slujire_Schit_Straja21.05.2017-4.jpg?zoom=1.25&resize=150%2C150 (http://i0.wp.com/episcopiadevei.ro/wp-content/uploads/2017/05/EDH_Slujire_Schit_Straja21.05.2017-4.jpg)http://i1.wp.com/episcopiadevei.ro/wp-content/uploads/2017/05/EDH_Slujire_Schit_Straja21.05.2017-5.jpg?zoom=1.25&resize=150%2C150 (http://i1.wp.com/episcopiadevei.ro/wp-content/uploads/2017/05/EDH_Slujire_Schit_Straja21.05.2017-5.jpg)
http://i0.wp.com/episcopiadevei.ro/wp-content/uploads/2017/05/EDH_Slujire_Schit_Straja21.05.2017-6.jpg?zoom=1.25&resize=150%2C150 (http://i0.wp.com/episcopiadevei.ro/wp-content/uploads/2017/05/EDH_Slujire_Schit_Straja21.05.2017-6.jpg)http://i0.wp.com/episcopiadevei.ro/wp-content/uploads/2017/05/EDH_Slujire_Schit_Straja21.05.2017-7.jpg?zoom=1.25&resize=150%2C150 (http://i0.wp.com/episcopiadevei.ro/wp-content/uploads/2017/05/EDH_Slujire_Schit_Straja21.05.2017-7.jpg)http://i1.wp.com/episcopiadevei.ro/wp-content/uploads/2017/05/EDH_Slujire_Schit_Straja21.05.2017-8.jpg?zoom=1.25&resize=150%2C150 (http://i1.wp.com/episcopiadevei.ro/wp-content/uploads/2017/05/EDH_Slujire_Schit_Straja21.05.2017-8.jpg)http://i1.wp.com/episcopiadevei.ro/wp-content/uploads/2017/05/EDH_Slujire_Schit_Straja21.05.2017-9.jpg?zoom=1.25&resize=150%2C150 (http://i1.wp.com/episcopiadevei.ro/wp-content/uploads/2017/05/EDH_Slujire_Schit_Straja21.05.2017-9.jpg)
http://i0.wp.com/episcopiadevei.ro/wp-content/uploads/2017/05/EDH_Slujire_Schit_Straja21.05.2017-10.jpg?zoom=1.25&resize=150%2C150 (http://i0.wp.com/episcopiadevei.ro/wp-content/uploads/2017/05/EDH_Slujire_Schit_Straja21.05.2017-10.jpg)http://i1.wp.com/episcopiadevei.ro/wp-content/uploads/2017/05/EDH_Slujire_Schit_Straja21.05.2017-11.jpg?zoom=1.25&resize=150%2C150 (http://i1.wp.com/episcopiadevei.ro/wp-content/uploads/2017/05/EDH_Slujire_Schit_Straja21.05.2017-11.jpg)http://i0.wp.com/episcopiadevei.ro/wp-content/uploads/2017/05/EDH_Slujire_Schit_Straja21.05.2017-12.jpg?zoom=1.25&resize=150%2C150 (http://i0.wp.com/episcopiadevei.ro/wp-content/uploads/2017/05/EDH_Slujire_Schit_Straja21.05.2017-12.jpg)http://i2.wp.com/episcopiadevei.ro/wp-content/uploads/2017/05/EDH_Slujire_Schit_Straja21.05.2017-13.jpg?zoom=1.25&resize=150%2C150 (http://i2.wp.com/episcopiadevei.ro/wp-content/uploads/2017/05/EDH_Slujire_Schit_Straja21.05.2017-13.jpg)

http://i2.wp.com/episcopiadevei.ro/wp-content/plugins/wp-post-navigator/assets/type1/1.png?zoom=1.25&w=750 (http://episcopiadevei.ro/index.php/2017/05/22/preasfintitul-parinte-episcop-gurie-a-primit-vizita-lotului-olimpic-national-de-gimnastica-feminina/)
http://i0.wp.com/episcopiadevei.ro/wp-content/plugins/wp-post-navigator/assets/type1/2.png?zoom=1.25&w=750 (http://episcopiadevei.ro/index.php/2017/05/20/slujiri-arhieresti-125/)
Partajază acest articol:

Partajează pe Facebook(Se deschide în fereastră nouă) (http://episcopiadevei.ro/index.php/2017/05/21/hramul-schitului-straja-din-judetul-hunedoara-2/?share=facebook&nb=1)
Clic pentru imprimare(Se deschide în fereastră nouă) (http://episcopiadevei.ro/index.php/2017/05/21/hramul-schitului-straja-din-judetul-hunedoara-2/#print)
Clic pentru a trimite asta prin email unui prieten(Se deschide în fereastră nouă) (http://episcopiadevei.ro/index.php/2017/05/21/hramul-schitului-straja-din-judetul-hunedoara-2/?share=email&nb=1)

Adrian Pop
07.09.2017, 21:27
Povestea Drumului Crucii, Lupeni-Straja, a făcut încojurul lumii / ”Dispare fiara, iar soarele-ti trimite o rază!” 2 mai 2013 (https://cronicavj.ro/wp/?p=14602) cronicavj (https://cronicavj.ro/wp/?author=1) 0 Comentarii (https://cronicavj.ro/wp/?p=14602#respond)


Drumului Crucii de la Lupeni-Straja s-a născut ca urmare a unei povesti incredibile, confirmată stiintific… ”Acolo se stie din vechile cărti că a fost o groapă comună a celor căzuti la datorie si că nu si-ar găsi linistea. Emil Părău a fost sfătuit să ridice o cruce mare, sus, în munte, iar pe drumul către munte să construiască 9 troite, cifră care întoarsă este 6, semnul „fiarei”…
Ileana Berki, din Vulcan, cunoscută ca o interpretă, o compozitoare si o textieră mai aparte, ne-a dăruit o piesă muzicală de mare voaloare care este apreciată în întreaga lume. ”Drumul Crucii”, pe versurile si muzica Ilenei Berki, a străbătut continentele ajungând si la Festivalul International de la San Remo. Cu vocea sa curată-cristal Ileana a impresionat profund pentru că melodia se bazează pe întâmplări adevărate, ce par ireale, socante, care au avut loc în Straja-Lupeni. Mai precis, coincidente multiple, semne, fapte pe care preoti, istorici si cercetători le-au luat în serios atunci când acestea au fost prezentate, cu dovezi, de către Emil Ilie Părău, din Lupeni, cel care a însufletit Valea, judetul si chiar tara prin organizarea de manifestări de suflet, spirit si cultură. Ileana Berki a compus si compune piese muzicale bazate pe întâmplări si povesti de viată adevărate. https://i2.wp.com/cronicavj.ro/wp/wp-content/uploads/2013/05/1-2-300x242.jpg?resize=300%2C242 (http://cronicavj.ro/wp/?attachment_id=14604)Fiind în căutare de ”subiecte”, într-o sâmbătă a anului 1997 a găsit într-un colt, pe atunci, al micii cabane Montana pe sotii Părău. Din vorbă în vorbă, acestia i-au povestit cum au ajuns ca la Lupeni să organizeze Drumul Crucii în Vinerea Mare a Pastelui, cum s-a ridicat Crucea mare, de sus, din munte si ulterior cum s-a construit Schitul Straja.
Lupi care au sfâsiat tată si fiu, acelesi umbre ca niste stafii…
”Piesa Drumul Crucii este estenta unei povesti incredibile si totusi atât de normală dacă ne raportăm la divinitate. Eram în căutare de subiecte si mergînd cu autobuzul spre Lupeni, am exclamat: crucea! Am avut un sentiment acut că va fi piesa vietii mele… În căbănuta mică, în zi de Constantin si Elena, nu stiu ce s-a întâmplat. Un fulger a străbătut un candelabru al încăperii, au pocnit becurile, s-a întrerupt curentul. În acel întuneric doar filamentul rosu în formă de cruce al unui bec era tot ceea ce se putea vedea. Toată lumea a exclamat: mare minune! Dar după vreo trei zile becul s-a spart si lumea a uitat. De Sf. Ilie, acelasi candelabru, acelasi scurt-circuit, sau ce o fi fost, si pe becul din acelasi loc a fost parcă desenată o cruce. Coincidentă au spus unii, dar nu păreau să fie convinsi nici ei de ceea ce spun. Întâmplător pe acolo era o tigancă, care i-a spus domnului Părău că ar fi bine să meargă la preot să afle ce i se cere să facă. Eu cred că acea tigancă reprezintă o parte a răului, având în vedere că se ocupa cu ghicitul si alte chestii din astea.
https://i1.wp.com/cronicavj.ro/wp/wp-content/uploads/2013/05/1-3-300x223.jpg?resize=300%2C223 (http://cronicavj.ro/wp/?attachment_id=14605)Si atunci cînd partea răului recunoste pe cea a binelui, te cutremuri, nu ti se pare normal.
În tot acest timp, pe munte circulau povestirile ciobanilor, ale localnicilor, care povesteau că noaptea, în razele lunii si nu numai, se vedeau pe munte umbre ale unor oameni, bine conturate, încât se putea distinge îmbrăcămintea.
Toti descriau aceleasi straie, ale soldatilor din primul război mondial. Erau văzuti în grupuri sau ca adevarate pelerinaje, uneori umbre singulare… Cu toate aceste povesti adunate, Emil Părău a luat calea Mănăstirilor, a institutiilor de profil, a contactat preoti cercetători în domeniu, care au găsit în arhive povesti asemănătoare, ba chiar mai impresionante, în acele locuri ale muntelui Straja. Grinda cabanei prăbusită, lupi care au sfâsiat tată si fiu, acelesi umbre ca niste stafii, care fuseseră identificate a fi ale soldatilor, probabil morti si neîngropati crestineste. Acolo se stie din vechile cărti că ar fi fost o groapă comună a celor căzuti la datorie si că nu si-ar găsi linistea. Emil Părău a fost sfătuit să ridice o cruce mare, sus, în munte, iar pe drumul către munte să construiască 9 troite, cifră care întoarsă este 6, semnul „fiarei”. Troitele să fie sfintite cum se cuvine, cu rugăciune, care să culmineze cu slujba de la Crucea mare pentru soldatii care nu-si găsesc linistea.
Menirea s-a-mplinit, se stinge orice frică!
După asta, de Sfânta Maria, în acelasi loc al cabanei, acelasi bec, alt scurt-circuit si semnul M pe bec. Parcă erau prea multe coincidentele. Dar a fost interpretat că este de bine si Emil Părău a continuat ceea ce hotărâse că are de făcut.
https://i2.wp.com/cronicavj.ro/wp/wp-content/uploads/2013/05/1-4-300x224.png?resize=300%2C224 (http://cronicavj.ro/wp/?attachment_id=14606)În ziua când s-a făcut drumul pentru sfintire, un sobor mare de preoti si înalti prelati s-au oprit la fiecare triotă, sfinteau si se rugau. Era o vreme urâtă, întunecată de nori grei, o atmosferă apăsătoare. Toti paticipantii parcă duceau poveri grele…
Pe măsură ce troitele erau sfintite parcă se asternea o liniste asupra tuturor, iar sus, la Crucea cea mare, când au început preotii să se roage cu o fortă pe care nu o bănuia nimeni după lungul drum, cerul negru de nori s-a despicat în două si soarele a strălucit tot restul zilei. De aceea spun în versurile piesei: ”Pădure si munte pe rând se linisteste./ Menirea s-a-mplinit, se stinge orice frică,/ Ia negura si ceata si răul se ridică…” – povesteste Ileana Berki, cu pauze lungi născute din emotii si simtiri.
În asemena situatii, rationalul te îndeamnă să crezi orbeste, dar acelasi rational îti spune că nici nu poti să respingi realitatea.
”Clar, nu a fost un text lucrat de mine, mi-a fost dictat”
Ileana Berki este o textieră cu experientă, dar în cazul piesei Drumul Crucii nu recunoaste că a lucrat asa cum a făcut-o cu celelalte melodii compuse de ea.
https://i2.wp.com/cronicavj.ro/wp/wp-content/uploads/2013/05/1-5-300x208.jpg?resize=300%2C208 (http://cronicavj.ro/wp/?attachment_id=14607)”Sâmbăta mi-au fost povestite în amănunt întâmplările de către familia Părău, iar în dimineata de luni, m-am trezit si nici nu m-am ridicat din pat. Am luat un pix si o coală de hârtie si totul a curs, de parcă îmi era dictat textul. Am sters si am corectat doar câteva cuvinte sau le-am inversat. Atât. Clar nu a fost un text lucrat de mine, nu eu am conceput versurile asa cum fac de obicei. Pe o foaie A4, am scris fată/verso cu o usurintă incredibilă, si versurile sunt ca o mănusă pe melodie”- declară Ileana Berki.
Ileana Berki este convinsă că postul Pastelui trebuie să fie ca o curătare de primăvară a spiritului, iar Pastele înseamnă iertare, iubire nemărginită. ”Dacă am face fiecare ceea ce ne îndemnă Isus, am trăi într-o lume cu adevărat bună si ne-am situa acum la alt nivel” – spune cântăreata si compozitoarea.
Până la Crucea Cea Mare – 1440 m altitudine
Impotant este că în Valea Jiului, la Lupeni, Drumul Crucii a devenit o traditie. Mii de pelerini urcă cei 10 km până sus, la crucea cea mare, purtând pe umeri crucea de lemn, refăcând astfel traseul lui Isus pe Golgota. La cele nouă troite initiale, s-au adăugat încă cinci, pentru a respecta cu strictete adevărul biblic. Crucea are aproximativ 100 de kg si circa cinci metri lungime si contine o mică părticică din crucea originală si moaste ale mai multor sfinti. Procesiunea este unică în tară prin traseul anevoios până la Schitul Straja, situat la 1440 m altitudine.
Manifestarea are ca motto, spusele lui Isus cu privire la responsabilitatea faptelor fiecăruia: ”Cine nu-si ia Crucea sa si nu vine după Mine, nu este vrednic de Mine!”
——
Drumul Crucii duce-n muntele sfintit
O, iartă-mi te rog, Doamne, atâtea rugăciuni
Prin care-ti cer doar pâine, semne si minuni.
În zi de sfânt minunea mare s-a-ntâmplat,
Cu tunet si cu fulger semn tu, Doamne-ai arătat.
Si spusu-mi-a tiganca cu limba ei spurcată
Că de la Dumnezeu venirea asta-i dată,
Ca să ridic o cruce, dar Doamne, spune-mi unde?
Acolo unde stafii n-au încetat să umble
Pădure si munte cu laude de somn,
Speriati, îngroziti de soldatii ce mor.
S-au dus si s-au stins la cel sfânt război
Si fără-ngropare-s aruncati la gunoi.
Soldatii strigoi se roagă, zbiară, urlă
De mormânt crestin ei parte n-avură.
Dar Sfânta Maria, la acest îndemn
Si-apleacă privirea si-mi trimite un semn,
Un semn care îmi spune că e bine ce fac,
Să fac Drumul Crucii că ti-este pe plac.
Cu nouă troite pân-la crucea cea mare
Si sasele de fiară din munte-atunci dispară.
Aceasta este calea ce sus în munte duce,
Unde cu foc ai scris să se ridice o cruce.
O cruce unde mortii din veac, ce n-au odihnă,
Se-adună linistiti si la Tine se-nchină.
Preot crestinează, se roagă si sfinteste
Pădure si munte pe rând se linisteste.
Menirea s-a-mplinit, se stige orice frică
Ia negura si ceata si răul se ridică…
Acolo sus în nori, o, Doamne, crucea-ti luminează,
Că binele si viata, de-acum în veci tronează,
Iar răul si blestemul nevrând îngenunghează.
Dispare fiara, iar soarele-ti trimite o rază!
Drumul Crucii, Drumul Crucii duce-n muntele sfintit,
Drumul Crucii, Drumul Crucii cu lacrimi e stropit…
(Muzica si versuri Ileana Berki)
——
Ileana Firtulescu

Adrian Pop
07.09.2017, 21:32
Întâlnire cu istoria în Pasul Vâlcan

Posted on August 24, 2017 (http://valeajiuluipress.com/?p=8707) by admin (http://valeajiuluipress.com/?author=1)
http://valeajiuluipress.com/wp-content/uploads/2017/08/nepot-culcer-nepoata-dragalina.jpg (http://valeajiuluipress.com/wp-content/uploads/2017/08/nepot-culcer-nepoata-dragalina.jpg) “Nu am căutat să mă abat cu nimic de la calea binelui şi a dreptăţii… niciodată nu am avut altceva în vedere decât îndeplinirea cinstită a datoriei”
“Subsemnatul, în deplină cunoştinţă a faptelor mele, sănătos la corp, la minte, am hotărât pentru cazul neprevăzut să dispun următoarele: în caz de moarte las tot ce-mi aparţine soţiei mele, Elena Dragalina, născută în Slujnica şi care cu credinţă, cu dragoste şi statornicie m-a secondat. Băieţilor, iubiţilor mei fii, Corneliu şi Virgiliu pe lângă binecuvântarea mea, le las biblioteca şi armele mele şi îi rog să se mulţumească cu atât, căci nu a fost dat ca în toată munca ce am desfăşurat-o să agonisesc mai mult. În schimb, îi rog să fie în ajutorul mamei lor şi surorilor lor. Le las un nume cinstit şi nepătat, căci toată viaţa mea am jertfit-o pentru a-mi îndeplini serviciul conştiincios şi pe cât omeneşte posibil mi-a fost. Nu am căutat să mă abat cu nimic de la calea binelui şi dreptăţii. Niciodată nu am avut altceva în vedere, decât îndeplinirea cinstită a datoriei. Sărac am intrat în armată şi sărac părăsesc această lume. Doresc din toată inima ca şi ei să urmeze calea pe care am mers şi să nu se abată niciodată de la datorie şi cinstea să le fie mai presus de toate. Astfel doresc să fie şi ei. În schimb, îl rog pe bunul Dumnezeu să le dea putere, să fie aşa şi binecuvântarea mei îi va însoţi pretutindeni. Iubitelor mele fete: Aurora, Cornelia, Elena şi Viorica nu am ce să le las, decât iubirea mea şi binecuvântarea părintească. Doresc ca toţi copiii mei să iubească şi să venereze, să asculte pe mama lor până la adânci bătâneţe şi să se iubească între ei, să se ajute reciproc, să fie cuminţi şi să nu uite nici pe tatăl lor, care, din Ceruri se va ruga pentru fericirea lor”, scria în testamentul său, generalul Ioan Dragalina.
http://valeajiuluipress.com/wp-content/uploads/2017/08/mesaj-p-valan.jpg (http://valeajiuluipress.com/wp-content/uploads/2017/08/mesaj-p-valan.jpg) “Învingătorul de pe Valea Jiului a închis ochii pentru vecie. Rănile pricinuite de duşman au putut învenina sângele acesta nobil şi preţios. Generalul Dragalina rămâne unul din şefii glorioşi ai rezistenţei în Carpaţi. De mintea, iscusinţa şi bravura sa s-au zdrobit legiunile teutone pe Valea Jiului. Pe patul spitalului, în durerile ranei, el a mai continuat comanda victoriei, urmărind pe inamicul învins. Testamentul lui va fi executat: duşmanul nu va trece Carpaţii. Învingătorul de la Jiu poate dormi liniştit somnul celor bravi”, scria presa vremii.
http://valeajiuluipress.com/wp-content/uploads/2017/08/in-straie-populare.jpg (http://valeajiuluipress.com/wp-content/uploads/2017/08/in-straie-populare.jpg) Patriotismul, dragostea faţă de ţară, de familie şi membrii săi, sfaturile părinteşti, cinstea şi dreptatea au fost pentru mulţi dintre eroilor României sunt valori fundamentale care au dus continuitatea neamului nostru pe aceste meleaguri. Citit în prezenţa a sute de participanţi la evenimentele dedicate comemorării evenimentelor de acum 100 de ani, de nepoata sa, sus în Pasul Vâlcan, acest testament a stârnit vii emoţii în rândul participanţilor. Oare câţi dintre cei prezenţi mai sunt însufleţiţi de spiritul dreptăţii, al cinstei şi dreptăţii?
Unii vin la astfel de evenimente, doar ca să dea bine în poze şi să-şi facă imagine publică pe banii noştri, ai tuturor. Alţii, cu frica de Dumnezeu, încearcă din răsputeri să readucă în inimile compatrioţilor noştri acel patriotism, devotament faţă de valorile, faţă de eroii neamului românesc, prin acţiunile pe care pe întreprind, pe banii proprii. Desfăşurat la graniţa dintre cele două judeţe Hunedoara şi Gorj, evenimentul “De la război, la Unire” desfăşurat dumnică în Pasul Vâlcan, dincolo de lecţia de patriotism al unor oameni simpli, a fostelor cadre militare, veterani, monarhişti şi iubitori de istorie, a fost încărcată de un festivism aparte ce a fost asigurat de zecile de primari hunedoreni şi gorjeni participanţi la eveniment, de parlamentari hunedoreni şi din alte zone ale ţării.
În cadrul complexului memorial au mai fost dezvelite alte două busturi: cel al Regelui Românilor, Ferdinand Intregitorul şi al locotenentului Gheorghe Tătărăscu, care mai tâziu, va deveni prim-ministru şi sub conducerea căruia s-au realizat multe lucruri bune în Valea Jiului. Reprezentanţi ai Armatei Române, ai Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere, ai Asociaţiei Naţionale “Cultul Eroilor” elevi de la Liceul Militar au dat onorul celor 12 drapele de luptă, de la Regimentele Armatei I din Craiova, Tg-Jiu, Tr. Severn, Caracal, Slatina, Jilava şi Mizil. În cadrul evenimentului au fost decernate medalii omagiale “Primul Război Mondial în Pasul Vâlcan” de către Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere “Sarmizegetusa” din judeţul Hunedoara istoricilor, veteranilor de război, personalităţilor politice, etc. La ceremonialul militar-religios au participat Rodica Voiculescu, nepoata generalului si fiica lui Elena Dragalina, profesorul Andrei Popete Pătraşcu vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale “Cultul Eroilor Regina Maria” .
“Sunt foarte emoţionată şi mă bucur că am făcut acest efort de a veni la acest ceremonial. Mulţumesc organizatorilor şi vreau să le transmit românilor să urmeze exemplu bunicului meu, aşa cum l-a prezentat el în testamentul lui, omul conştiincios, cinstit, care sărac a intrat în armată şi sărac a ieşit”, a ţinut să ne declare nepoata generalului, Rodica Voiculescu.
La rândul său, omul de afaceri Emil Părău, care s-a implicat activ în organizarea acestor evenimente, a spus că are în vedere să contruiască alte două busturi: cel al eroinei de la Jiu, sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu şi al unui alt caporal care s-a remarcat în timpul războiului. După ceremonialul militar-religios a urmat şi partea astistică susţinută de îndrăgiţii artişti Veta Biriş şi Ionuţ Langa. Iar toţi participanţii au fost invitaţi să participe la o agapă frăţească.
Îmbrăcate în straie populare, o parte din VIP-urile Văii Jiului au readus în conştiinţa participanţilor, că vatra strămoşească a fost apărată cu preţul vieţii a mii de ţărani, eroii noştri de astăzi care trebuie cinstiţi şi respectaţi. “Este de datoria noastră, ca odată pe an să le fim şi noi recunoscători, să ne cinstim eroii, pentru ca noi să trăim liberi. Sunt foarte încântat că la eveniment au participat mii de români, pentru că ei trebuie să fie uniţi la astfel de evenimente”,a conchis filantropul Emil Ilie Părău.
Angella Dumitraşcu

Adrian Pop
07.09.2017, 21:36
“Este de datoria noastră, ca odată pe an să le fim şi noi recunoscători, să ne cinstim eroii, pentru ca noi să trăim liberi. Sunt foarte încântat că la eveniment au participat mii de români, pentru că ei trebuie să fie uniţi la astfel de evenimente”,a conchis filantropul Emil Ilie Părău.

Adrian Pop
07.09.2017, 21:48
Schitul Straja și-a sărbătorit ocrotitorii. PS Gurie prezent la eveniment

Publicat de Andrei Pau (http://basilica.ro/author/andrei-pau/)
22.05.2017

https://i0.wp.com/basilica.ro/wp-content/uploads/2017/05/PS-Gurie-hram-schit-1.jpg?zoom=1.25&fit=890%2C590
Biserica schitului Straja din județul Hunedoara și-a sărbătorit hramul. Cu această ocazie, Preasfințitul Părinte Gurie a oficiat duminică, 21 mai 2017, Sfânta Liturghie.
În cuvântul rostit credincioșilor prezenți, Episcopul Devei și Hunedoarei a evidențiat rolul deosebit de important al Sfântului Împărat Constantin cel Mare în istoria Bisericii, dar și al Sfintei Împărătese și Elena, notează site-ul oficial (http://episcopiadevei.ro/index.php/2017/05/21/hramul-schitului-straja-din-judetul-hunedoara-2/) al Eparhiei.
La final, Emil Ilie Părău, ctitorul așezământului monahal, a primit distincția Crucea Episcopiei Devei și Hunedoarei pentru mireni. Distincția i-a fost conferită datorită implicării în activități social-filantropice și educative.
https://i0.wp.com/basilica.ro/wp-content/uploads/2017/05/PS-Gurie-hram-schit-1.jpg?zoom=1.25&resize=237%2C237 (https://i0.wp.com/basilica.ro/wp-content/uploads/2017/05/PS-Gurie-hram-schit-1.jpg)
https://i0.wp.com/basilica.ro/wp-content/uploads/2017/05/PS-Gurie-hram-schit-2.jpg?zoom=1.25&resize=237%2C237 (https://i0.wp.com/basilica.ro/wp-content/uploads/2017/05/PS-Gurie-hram-schit-2.jpg)
https://i0.wp.com/basilica.ro/wp-content/uploads/2017/05/PS-Gurie-hram-schit-3.jpg?zoom=1.25&resize=237%2C237 (https://i0.wp.com/basilica.ro/wp-content/uploads/2017/05/PS-Gurie-hram-schit-3.jpg)





Etichete
Episcopul Devei și Hunedoarei (http://basilica.ro/tag/episcopul-devei-si-hunedoarei/),
hram (http://basilica.ro/tag/hram/),
județul Hunedoara (http://basilica.ro/tag/judetul-hunedoara/),
PS Gurie (http://basilica.ro/tag/ps-gurie/),
Schitul Straja (http://basilica.ro/tag/schitul-straja/),
Sfanta Liturghie arhiereasca (http://basilica.ro/tag/sfanta-liturghie-arhiereasca/),
Sfinții Impărați (http://basilica.ro/tag/sfintii-imparati/)

Adrian Pop
07.09.2017, 21:56
Emil Părău, românul care a cumpărat toate casele din satul copilăriei pentru a le aduce la viață


HOME (http://romani-buni.info/)
|
ROMANI DE SUCCES (http://romani-buni.info/category/romani-de-succes/)
|
Emil Părău, românul care a cumpărat toate casele din satul copilăriei pentru a le aduce la viață





0LIKE-URI

Share pe Facebook (https://www.facebook.com/sharer/sharer.php?u=http://romani-buni.info/2016/05/emil-parau-romanul-care-a-cumparat-toate-casele-din-satul-copilariei-pentru-a-le-aduce-la-viata/&t=Emil+P%C4%83r%C4%83u%2C+rom%C3%A2nul+care+a+cump %C4%83rat+toate+casele+din+satul+copil%C4%83riei+p entru+a+le+aduce+la+via%C8%9B%C4%83&redirect_uri=http://romani-buni.info?sharing-thankyou=yes)





(Last Updated On: July 6, 2017)
Fiecare dintre noi are câteva amintiri din trecutul de la țară, acele meleaguri pe care ne-am petrecut vacanțele din copilărie la bunei. V-a trecut vre-odată prin gând să cumpărați casa buneilor pentru a face din ea o casă de vacanță? Emil Părău rând pe rând a cumpărat întregul sat în care și-a petrecut copilăria, astfel păstrându-și sufletul curat și 300 de hectare de pământuri cu case vechi, care datorită lui vor duce în timp istoria satului Roșia.
Departe de lumea urbană și tehnologizată, această locație va deveni o mini-stațiune eco, care va atrage turiști din întreaga lume și doritorii de a petrece o perioadă de timp într-un mediu care și-a păstrat atmosfera neatinsă a trecutului. Turistul pășind pe aceste pământuri va gusta din bucatele tradiționale de pe timpuri, fiind totodată însoțit și de un șir de legende pe care le poarte această locație îndepărtată.
http://romani-buni.info/wp-content/uploads/FWEQFWEFEW.jpg (http://romani-buni.info/wp-content/uploads/FWEQFWEFEW.jpg)
Satul Roşia se află la graniţa dintre judeţele Hunedoara şi Alba, în Munţii Metaliferi, iar pentru a ajunge la el, trebuie să străbaţi un drum lung şi extrem de greu prin sălbăticie. Aproape tot satul a fost părăsit în anii 80, când la Orăştie apăreau fabricile, iar viaţa la oraş era mai uşoară, cu lumină ori apă în casă.

Emil Părău este afaceristul din Valea Jiului care în decurs de 10 ani de zile s-a trezit cu 300 de hectare de teren şi case, toate cumpărate mai mult de ruşine decât de nevoie. „Am mers într-o zi la Deva şi de acolo am zis hai să văd ce mai este în sat. Când am ajuns acolo, totul era plin de vegetaţie, drumul se împădurise, casa părintească se lăsase, era totul praf.
Am zis că dacă ar veni tata, ar muri când ar vedea ce s-a ales de munca lui. Şi m-am dus cu echipă de zidari, muncitori, eram 30 de persoane şi ne-am apucat de muncă. Două săptămâni a durat renovarea casei şi curăţarea câtorva terenuri. Am aranjat mormintele bunicilor, am venit acasă şi i-am zis lui tata să mergem să vedem ce mai e pe acolo. Când a văzut-o tata, se citea pe chipul lui bucuria”, povesteşte Emil Părău.
Cei care mai mergeau vara prin sat s-au gândit că afaceristul vrea să facă ceva cu cătunul şi pe rând, i-au cerut să le cumpere proprietăţile abandonate.
„Era unul Adam, care mai venea pe acolo prin sat, avea terenurile întreţinute, curăţate, om gospodar. Îmi zice: măi Milule, nu-mi cumperi şi mie terenul şi casa, eu nu mai vin pe aici. Păi şi eu ce să fac cu ele, îi zic. Întreb cât vrea şi-mi spune 110 milioane (n.r. lei vechi) în ideea să negociem la 100 de milioane, adică 10 mii de lei noi. A lui era cea mai frumoasă casă din sat, teren, grajduri.
I-am zis, mă Adam e munca ta, munca a generaţii întregi aici. Bineînţeles că nu era mult cât a cerut şi i-am dat fără să negociem, ba i-am dat chiar mai bine decât a cerut. Ca să înţelegeţi, ca investiţie financiară n-a fost mult, alţii dau banii aceştia cât am dat pe sat, pe o maşină bună.
Am pus mult suflet, dar nici nu am simţit când am cumpărat satul, pentru că a fost în decursul anilor”, povesteşte Emil Părău.
Aşa se face că din 2003 şi până astăzi, la Părău au mers rând pe rând cei care aveau proprietăţi în Roşia pentru a-l convinge să cumpere. S-a trezit anul trecut că este proprietar pe toată aşezarea, mai puţin o gospodărie în care trăieşte Aron Truţă, singurul locuitor al satului până acum un an.
Când s-a trezit cu 300 de hectare de teren şi o mulţime de ruine, Părău n-a ştiut ce va face cu ele, dar îi era ruşine să-şi refuze foştii săteni cu care a copilărit.
Visează acum să transforme toată aşezarea într-un fel de staţiune, un fel de Valea Zălanului, cum este cea a prinţului Charles, unde oamenii să trăiască în comuniune cu natura şi departe de tot ce înseamnă tumultuoasa lume modernă. Să participe la acţiuni comune care să-i apropie, la clacă şi şezători, unde gospodarii se uneau şi povesteau.
De anul trecut, s-a apucat de renovarea caselor, iar trei vor fi gata în iunie anul acesta. „Pentru început, o să fac 10 case în satul turistic.
De fapt, vreau să fie o întoarcere în timp, pentru că obiceiurile de acum 100 de ani care s-au păstrat sunt aproape identice cu cele ale dacilor. Fiecare casă are o poveste, iar turiştii o pot afla.
Ca un exemplu, în sat, trăia unul foarte avut, Bogatul se numea. Fiind foarte bogat, a fost omorât de fiica sa, nevasta şi ginerele lui, pentru avere. Vezi, dacă ai prea mult şi dacă nu-l ai şi pe Dumnezeu cu tine, vezi unde ajungi”, spune Părău.
Turiştii, practic, în sejurul lor devin stăpânii caselor. Se vor gospodări singuri şi cel mai important, vor avea posibilitatea de a se apropia unii de alţii, informează Mesagerul Hunedoarean (http://www.mesagerulhunedorean.ro/omul-de-afaceri-emil-parau-a-cumparat-satul-in-care-a-copilarit-satul-dacic-sau-proiectul-intoarcerii-la-origini/) preluat de cunoastelumea.ro (http://www.cunoastelumea.ro/un-roman-a-cumparat-satul-copilariei-pentr-a-l-aduce-la-viata-poveste-impresionanta/).
„Vreau ca turistul când intră în cămară să găsească tot ce aveau în sat pe vremuri. Să aibă acea carne la garniţă, castraveţii la murat, butoiul cu ţuică, toate produsele tradiţionale. Acum nu o să-l ia şi să-l pună în portbagaj, mergem pe bun simţ.
Să mănânce roşia, dimineaţa, din grădina casei. La sfârşit să cumpere dacă doreşte, să-şi ducă şi acasă, pentru că ştie că sunt naturale. Ideea este să-l prind în program, să-l duc la secerat, nu să doarmă.
Cine vrea să doarmă, să doarmă. Vor avea oi, când intră în casă, ei sunt practic ca şi gospodarii de pe vremuri. O să meargă să-şi măsoare oile, atunci ei vor participa şi vor vedea cum se trăia odinioară.
Îşi fac acel răboj pentru a-şi ţine evidenţa, cu un cuţit îşi ţin socoteala la tot, fără calculator, fără pix, asta este esenţa.
Şi atunci aveau greutăţi, dar treceau peste ele cu ajutorul celorlalţi, ceea ce este foarte important. În ziua de azi nu se mai întâmplă să ne ajutăm, pentru că punem pe primul plan individualismul, egoismul, răutatea. Numai dacă gândeşti negativ, primeşti tot negativ înapoi. Ei nu erau egoişti, ei nu erau invidioşi unul pe celălalt. Din contră, se ajutau şi foarte important, fiecărui gospodar nu-i trebuia mai mult.
Sunt nişte concluzii pe care să le tragi, după ce ai stat o săptămână acolo, asta vreau eu şi poate că după aceea va fi mai bun”, mai spune Emil Părău.

Adrian Pop
07.09.2017, 22:02
FOTO Drumul Crucii în Straja: sute de oameni au parcurs traseul ce aminteşte patimile lui Iisus înaintea Răstignirii 29 aprilie 2016, 19:47 deDaniel GuţăDevino fan Salvează în arhivă download pdf print article 0 (0 voturi) cuvinte cheie:hunedoara drumul crucii straja emil parau 1 comentariu 3 share 0 inShare Aboneaza-te la newsletter Abonare 1/23Drumul Crucii. FOTOGRAFII: Complex Montana. Facebook. Pe o vreme ploioasă şi rece, sute de oameni au pornit pe Drumul Crucii, un traseu de zece kilometri care porneşte din Lupeni şi urcă spre Schitul Straja din Masivul Vâlcan. Evenimentul, devenit o tradiţie locală, de 17 ani, reeditează traseul lui Iisus pe Dealul Golgotei, înainte de Răstignire. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Cum să fabrici un brand religios de România cu o „icoană care a plâns ... Ce sunt, de fapt, momârlanii? Definiţia din DEX a cuvântului „momârlan... 10 locuri de vis din Valea Jiului, ţinutul momârlanilor, al munţilor î... Sute de oameni au participat la Drumul Crucii, un ceremonial din Straja, un eveniment prin care sunt rememorate patimile lui Iisus Hristos, înainte de răstignirea pe Dealul Golgota. Procesiunea are loc pe drumul care porneşte de la poalele Munţilor Vâlcan şi se opreşte în staţiunea Straja, unde se află un schit înfiinţat în urmă cu 17 ani. Din aceeaşi perioadă datează şi tradiţia procesiunii din Vinerea Mare. Pe „Drumul Crucii”, credincioşii poartă o cruce de lemn grea de peste 100 de kilograme, înaltă de peste patru metri, pe un traseu de 10 kilometri, care urcă până la cota 1.440 de metri a muntelui. Crucea adusă la schitul din Straja este încrustată cu bucăţele din crucea pe care a fost răstignit Iisus. Pe parcursul procesiunii, alaiul se opreşte în 14 locuri, unde sunt monumente religioase, pentru a asculta slujbele ţinute de preoţi. Drumul Crucii în Straja a fost iniţiat de Emil Părău, cel care a finanţat construirea schitului şi a monumentelor religioase din staţiune. „Este o mică jertfă pe care trebuie să o facem şi noi parcurgând acest Drum al Crucii. Am pornit pe el cu gândul că trebuie să meditez la chinurile la care le-a făcut Mântuitorul pentru iertarea păcatelor noastre şi la păcatele şi greşelile pe care le-am făcut”, a declarat Emil Părău, iniţiatorul acestui ceremonial. Staţiunea Straja din Masivul Vâlcan a devenit în ultimii ani una dintre cele mai importante atracţii turistice din vestul ţării. Este vizitată în special iarna, de iubitorii de schi, iar pe timp de vară cei care ajung în Straja sunt invitaţi la excursii pe potecile de munte care pornesc din zona de agrement, aflată pe munte, la 10 kilometri de Lupeni. Există peste 200 de cabane şi case de vacanţă în Straja. FOTO: Complex Montana. FOTO: Complex Montana. FOTO: Complex Montana. În masivul Straja, unul din locurile de hotar din trecutul Transilvaniei, în Primul Război Mondial au murit peste 800 de soldaţi, o parte din ei fiind înmormântaţi în cimitirul eroilor din Lupeni. În memoria lor a fost ridicat, pe munte schitul Sfinţilor Constantin şi Elena, devenit unul dinter obiectivele turistice importante din zonă. Vă recomandăm şi: Cum să fabrici un brand religios de România cu o „icoană care a plâns de trei ori” într-un restaurant. Călugării au făcut minuni cu Sf. Varvara, la Straja Icoana despre care angajaţii unui restaurant din Lupeni susţin că a lăcrimat de trei ori în ziua de 1 iunie a fost pusă la loc de cinste în schitul din staţiunea turistică Straja, iar preoţii au avut grijă ca, printr-un afiş, să ateste „minunea”. Icoana plângătoare a Sfintei Varvara nu este singura atracţie religioasă mai puţin obişnuită a zonei: legenda becului ars, pe al cărui filament a apărut o cruce, stă la baza ridicării schitului. 10 locuri de vis din Valea Jiului, ţinutul momârlanilor, al munţilor înalţi şi al trecătorilor ce străbat sălbăticia Valea Jiului nu înseamnă doar minerit şi oraşe în care trăiesc comunităţi cu o situaţie economică defavorizată. Zona din sudul judeţului Hunedoara este una dintre cele mai ofertante din punct de vedere turistic. Mărturie stau numeroasele locuri de agrement din Masivul Parâng, peisajele sălbatice ale Defileului Jiului, cheile străbătute de râuri repezi şi staţiuniel Straja şi Parâng. Uricani, oraşul care dispare odată cu mineritul: statuile stahanoviştilor care dau culoare cartierelor „sovietice“ şi monumentul marilor ţepe Cel mai izolat oraş al judeţului Hunedoara are mai puţin de 9.000 de locuitori, majoritatea pensionari din minerit. În ultimii ani tot mai multe dintre locuinţele construite în anii 1960 – 1970 în Uricani au fost lăsate pustii. Oraşul impresionează prin linişte, dar mai ales prin monumentele sale ciudate: copii ale operelor lui Brâncuşi, statui ale minerilor stahanovişti şi monumentul “ţepelor”. Drumul Crucii în imagini 0 0 (0 voturi) Vizionez mai târziu Drumul Cruciii. FOTO: Complex Montana / Facebook.

Citeste mai mult: adev.ro/o6emj9 (http://adev.ro/o6emj9)

Adrian Pop
07.09.2017, 22:06
https://doxologia.ro/viata-sfant/viata-sfintei-marei-mucenite-varvara

Adrian Pop
07.09.2017, 22:09
Viaţa Sfintei Marei Mucenițe Varvara
18 SEPTEMBRIE 2012 VIEŢILE SFINŢILOR (https://doxologia.ro/biblioteca/vietile-sfintilor)





https://doxologia.ro/sites/default/files/styles/articol/public/viatasfant/2012/09/12-04-sf_varvara.jpg?itok=2OQ1PEPN

(https://doxologia.ro/sites/default/files/styles/media-articol-colorbox/public/viatasfant/2012/09/12-04-sf_varvara.jpg?itok=JF6PHOqT)





În vremea împărăţiei lui Maximian păgânul, împărat al Romei, era în părţile răsăritului un oarecare om de neam bun, bogat şi slăvit, cu numele de Dioscor, cu obicei şi cu credinţă de elin, care vieţuia în Iliopoli. Acela avea o fiică, anume Varvara, pe care o păzea că lumina ochilor, pentru că nu avea alt fiu, decât numai pe ea şi care, cu vârsta, s-a făcut foarte frumoasă la faţă, încât nu era nici o fecioară care să-i semene cu frumuseţea, în toate hotarele acelea. Din această pricină, tatăl său a zidit un turn înalt, cu mare meşteşug, iar pe turnul acela a făcut case frumoase şi în ele a închis pe fiica sa, Varvara, rânduindu-i acolo femei purtătoare de grijă şi slujnice, fiindcă murise mama ei. Aceasta a făcut-o pentru ca să nu fie văzută frumuseţea fiicei sale de către poporul cel simplu şi de neamul de jos, căci socotea că nu sunt vrednici ochii unor asemenea oameni, a vedea faţa cea prea frumoasă a fiicei sale.
Deci vieţuind fecioara întru acele palate înalte de pe turnul acela, se mângâia privind de sus la zidirea lui Dumnezeu cea dintru înălţime, ca şi la cea de jos, la lumina cerului şi la frumuseţea pământului. Odată privind spre cer şi luând seamă la strălucirea soarelui, la alergarea lunii şi la frumuseţea stelelor, a zis către păzitoarele care petreceau împreună cu dânsa şi către slujnice: "Cine le-a făcut pe acestea?". Aşijderea, căutând şi la frumuseţea cea de pe pământ, la verdeaţa câmpului, la pomi, la grădini, la munţi şi la ape, întreba: "A cui mina a zidit toate acestea?", iar cele ce-i stăteau înainte i-au zis: "Toate acestea le-au zidit zeii". Apoi fecioară a întrebat: "Care zei?". Răspuns-au ei slujnicele: "Zeii aceia pe care îi cinsteşte tatăl tău şi-i ţine pe ei în palatul său, care sunt de aur, de argint, de lemn şi se închină lor; acei zei au zidit toate acestea câte le vedeţi cu ochii", dar fecioara auzind aceste cuvinte ale lor, se îndoia şi zicea în sine: "Zeii pe care îi cinsteşte tatăl meu sunt făcuţi de mâini omeneşti. Pe cei de aur şi de argint i-au făcut zlătarul (argintarul) şi pe cei de piatră i-a făcut pietrarul, iar pe cei din lemn i-a cioplit teslarul. Deci, cum acei zei făcuţi au putut zidi această luminată înălţime cerească şi o frumuseţe ca aceasta pământească, neputând ei singuri nici umbla cu picioarele, nici lucra cu mâinile?"
Astfel, cugetând întru sine, ea căuta adeseori spre cer, ziua şi noaptea, şi din zidiri se sârguia a cunoaşte pe Ziditorul. Odată ea privind mult la cer şi fiind cuprinsă de o mare dorinţă ca să ştie cine a făcut acea înălţime cu bunăcuviinţă şi acea lăţime şi strălucire a cerului, deodată a strălucit în inima ei lumina dumnezeiescului dar şi i-a deschis ochii minţii, pentru cunoştinţa nevăzutului, neştiutului şi neajunsului Dumnezeu, care, cu înţelepciune a zidit cerul şi pământul. Şi zicea întru sine: "Un Dumnezeu ca acela trebuie să fie pe care nu l-a zidit nici o mina omenească. Acela singur este făcător şi pe toate cu mâna Să le zideşte. Unul trebuie să fie cel ce a întins lăţimea cerului, a întemeiat greutatea pământului şi străluceşte din înălţime toată lumea cu razele soarelui, cu strălucirea lunii şi cu lumina stelelor, iar jos înfrumuseţează pământul cu copacii şi cu felurite flori şi-l adapă pe el cu râuri şi cu izvoare de apă. Un Dumnezeu ca acela trebuie să fie, care pe toate le ţine, pe toate le cârmuieşte, pe toate le viază şi pentru toţi mai înainte poartă de grijă".
Aşa învăţa fecioara Varvara, a cunoaşte pe Făcătorul din făpturi, încât se împlineau asupra ei cuvintele lui David: "Cugetat-am la toate lucrurile tale, la faptele mâinilor tale am gândit". Cu acea învăţătură s-a aprins în inima ei focul dragostei celei dumnezeieşti şi a ars sufletul ei cu văpaia doririi lui Dumnezeu, încât nu avea odihnă ziua şi noaptea; numai la acestea într-una cugeta şi de aceasta întruna dorea ca să ştie cu adeverire pe Dumnezeu şi Ziditorul a toate.
Şi nu putea avea învăţători pe nimeni din oameni, care să-i descopere tainele sfintei credinţe şi s-o povăţuiască la calea mântuirii, pentru că nu era cu putinţă nimănui a veni la dânsa, afară de slujnicele cele orânduite, căci Dioscor, tatăl ei, avea pentru dânsa mare pază. Însă singur Duhul Sfânt, învăţătorul cel preaînţelept şi povăţuitor, o învăţa pe dânsa dinăuntru nevăzut, cu tainica insuflare a darului Său şi lucra în mintea ei cunoştinţa adevărului. Fecioara era pe acel turn ca o pasăre deosebită, la cele de sus cugetând, iar nu la cele de jos, pentru că nu se lipea inima ei de nimic din cele pământeşti: nu iubea aurul, nici mărgăritarele cele de mult preţ, nici pietrele cele scumpe, nici podoaba hainelor, nici alte podoabe fecioreşti, nici de nuntă nu gândea vreodată; ci numai spre Unul Dumnezeu avându-şi tot cugetul său, s-a robit cu dragoste Lui.
Venind vremea fecioarei ca să fie logodită cu bărbat, mulţi tineri bogaţi, de neam mare şi slăviţi, auzind de frumuseţea ei cea minunată, rugau pe Dioscor ca să binevoiască a le da pe fiica lui în căsătorie. Atunci s-a suit Dioscor în turnul acela la Varvara şi a început a-i grăi despre nuntă şi a-i spune despre tinerii cei frumoşi care caută a o avea pe dânsa mireasă; deci cu care dintre dânşii ar vrea a se logodi? Fecioara Varvara, cea plină de înţelepciune, auzind de la tatăl său asemenea cuvinte, s-a roşit la faţă ruşinîndu-se nu numai a auzi, ci şi a gândi la nuntă; şi în tot chipul s-a lepădat de dânsa, neînvoindu-se cu sfatul tatălui său, pentru că mare pagubă îşi socotea ei aceasta, adică a-şi veşteji floarea curăţiei sale şi a-şi pierde mărgăritarul cel fără de preţ al fecioriei. Apoi mult sfătuind-o pe dânsa tatăl său, ca să se înduplece voii lui, ea i-a grăit multe cuvinte împotrivă şi la sfârşit i-a zis: "Dacă îmi vei grăi mai mult despre aceasta, tată, şi mă vei sili către logodire, apoi această voi face: nu te voi mai numi tată şi eu singură mă voi omorî şi te vei lipsi de fiica ta". Acestea auzindu-le, Dioscor s-a spăimântat şi s-a dus de la dânsa, neîndrăznind mai mult a-i vorbi. Pe lângă acestea, cugetă că mai bine va fi cu sfaturi bune decât cu sila a o logodi cu cineva şi nădăjduia că, după o vreme oarecare, singură îşi va da seama şi va voi a se mărita.
După aceasta s-a gândit să se ducă într-o cale depărtată pentru oarecare trebuinţă, socotind că fără dânsul Varvara se va mâhni şi, când se va întoarce, mai cu înlesnire se va îndupleca a-i asculta sfatul şi porunca lui. Deci, plecând Dioscor în cale a poruncit ispravnicului casei, ca să zidească o baie cu multă cheltuială şi cu meşteşug iscusit, lingă scăldătoarea care era în grădina lui; iar la baie a poruncit ca să fie două ferestre într-un perete, ce era dinspre miazăzi. Apoi a poruncit ispravnicilor săi să o lase liberă pe Varvara, ca să se pogoare din turn şi să umble oriunde va voi şi să facă orice-i va plăcea. Se gândea Dioscor astfel, că fiica lui, vorbind cu mai mulţi oameni şi văzând multe fecioare logodindu-se şi măritându-se, va voi şi ea a se mărita cu un bărbat.
După plecarea lui Dioscor în cale depărtată, fecioara Varvara, având libertate a intra şi a ieşi din casa sa şi putând, fără oprire, a avea vorbă cu oricine ar voi, s-a împrietenit cu nişte fecioare creştine şi auzind de la dânsele despre numele lui Iisus Hristos, îndată s-a bucurat cu duhul de numele acela. Apoi a dorit să ştie de la dânsele despre Domnul, mai cu amănuntul, iar acelea îi spuseră ei toate cele despre Hristos, despre Dumnezeirea Lui cea negrăită, despre întruparea din Preacurata Fecioară Maria, despre patima Lui cea de bunăvoie şi învierea, despre judecată ce are să fie şi despre veşnica muncă a închinătorilor de idoli; după aceea despre bucuria cea nesfârşită a creştinilor celor credincioşi întru împărăţia cerurilor.
Acestea toate ascultându-le, Varvara se îndulcea cu inima, ardea cu dragostea către Hristos şi dorea botezul. Apoi s-a întâmplat în vremea aceea că a venit acolo un preot din Alexandria în chip neguţătoresc, despre care înştiinţându-se Varvara, l-a chemat la ea şi a învăţat de la dânsul, în taină, cunoştinţa Ziditorului tuturor şi Atotţiitorului Dumnezeu, cum şi credinţa în Domnul nostru Iisus Hristos, pe care demult o dorea cu mare râvna. Spunându-i preotul toate tainele sfintei credinţe, a botezat-o pe ea în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh şi, învăţând-o pe dânsa mult, s-a dus într-ale sale. Iar Sfânta Varvara, luminată fiind cu botezul, mai mult s-a aprins cu dragostea lui Dumnezeu şi se îndeletnicea în post şi în rugăciuni, ziua şi noaptea, slujind Domnului său, căruia i s-a făcut mireasă, logodindu-şi fecioria sa Lui, ca să o păzească neîntinată.
În acea vreme se zidea baia, pe care o poruncise tatăl său când plecase în cale; deci a ieşit odată Sfânta Varvara din turnul său, ca să vadă cum se zideşte baia aceea şi văzând numai două ferestre la baie, a zis către lucrători: "Pentru ce aţi făcut numai două ferestre? Au nu este mai bine a fi cu trei, ca şi peretele să fie mai frumos şi baia mai luminoasă?" Meşterii au răspuns: "Aşa ne-a poruncit nouă tatăl tău, ca numai două ferestre să facem dinspre miazăzi". Iar Sfânta Varvara stăruia, poruncindu-le să facă şi a treia fereastră în numele Sfintei Treimi. Dar, pentru că meşterii nu voiau să facă aceasta, temându-se de tatăl ei, ea le-a zis: "Eu vă voi apăra de tatăl meu şi voi răspunde pentru voi; faceţi precum vă poruncesc". Şi au făcut a treia fereastră la baie, precum le-a poruncit lor. Deci era acolo o scăldătoare (precum s-a zis) lângă care se zidea baia; acea scăldătoare era îngrădită cu pietre de marmură cioplite. Acolo la scăldătoare venind Sfânta Varvara şi uitându-se către răsărit, a însemnat cu degetul pe o marmură chipul Sfintei Cruci, care s-a şi închipuit pe piatră cu degetul cel sfânt al curatei fecioare, ca şi cum s-ar fi săpat cu fierul. Ba încă lângă aceeaşi baie chiar urmele cinstitelor ei picioare fecioreşti s-au închipuit asemenea pe piatră; apoi din urmele acelea a curs apă şi multe vindecări se făceau acolo, celor ce veneau cu credinţă. Pentru că toate acelea, adică baia cea cu trei ferestre, care era făcută în chipul Sfintei Treimi şi piatra cea de marmură de lângă scăldătoare, care era cu închipuirea Crucii, cum şi urmele picioarelor Sfintei Varvara au rămas întregi până în vremea fericitului Simeon Metafrast, care, după Ioan Damaschin, a scris pătimirea Sfintei Varvara. Acela grăieşte în istoria sa astfel: "Până în ziua de astăzi se găseşte scăldătoarea aceea, vindecând tot felul de boli în poporul cel iubitor de Hristos, pe care dacă ar fi voit cineva a o asemăna cu curgerile Iordanului, sau cu izvorul Siloamului, sau cu scăldătoarea oilor, nu ar fi greşit de la adevăr; pentru că şi prin aceea, multe minuni lucrează puterea lui Hristos".
Altădată, preumblîndu-se Sfânta Varvara prin palaturile tatălui său, a văzut zeii, idolii cei fără de suflet, stând la loc cinstit şi a oftat greu pentru pierderea sufletelor omeneşti, celor ce slujesc idolilor. Apoi a scuipat în faţa idolilor zicând: "Asemenea vouă să fie toţi cei ce vi se închină şi toţi cei ce cer ajutor de la voi, care sunteţi fără suflet". Acestea zicând, s-a suit în turnul său şi se sârguia în rugăciunile sale cele obişnuite şi în posturi, toată mintea sa îndreptând-o spre gândirea de Dumnezeu.
După aceasta s-a întors şi Dioscor, tatăl ei, din calea sa şi luând seamă celor ce se lucrase în casa lui, s-a apropiat şi de baia aceea ce se zidise din nou şi văzând trei ferestre în perete, a început cu mânie a cârti asupra slugilor şi a meşterilor, pentru că au călcat porunca lui şi n-au făcut numai două ferestre, ci au făcut trei. Iar ei au răspuns: "Nu cu voia noastră am făcut, ci cu a fiicei tale, Varvara, pentru că ea ne-a poruncit nouă să facem trei ferestre, deşi noi n-am vrut". Deci, îndată chemând Dioscor pe Sfânta Varvara, a întrebat-o: "Pentru ce ai poruncit ca să se facă la baie a treia fereastră?" Iar ea a răspuns: "Mai bine este să fie trei decât două, căci tu, părintele meu ai poruncit să se facă două ferestre în chipul precum mi se pare - a doi luminători cereşti, al soarelui şi al lunii, ca să lumineze baia, iar eu am poruncit ca să se facă şi a treia în chipul luminii celei întreite, pentru că trei sunt ferestrele luminii celei neapropiate, celei negrăite, celei neapuse şi celei neînserate, care luminează pe tot omul ce vine în lume".
Tatăl ei, tulburându-se de cuvintele cele noi ale fiicei sale şi cu adevărat minunate, dar neînţelese de el, a luat-o de-o parte şi stând lângă baie, unde era Crucea cea închipuită pe piatră cu degetul Sfintei Varvara şi pe care Dioscor încă nu o văzuse, o întrebă pe sfânta: "În ce chip lumina cea cu trei ferestre luminează pe tot omul, precum ai zis?" Sfântă a grăit: "Ia aminte, părintele meu, şi înţelege cele ce-ţi voi spune: Trei ipostasuri ale unui Dumnezeu în Treime, care vieţuieşte întru lumina cea neapropiată, luminează şi viază toată zidirea: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt; pentru aceea am poruncit să facă trei ferestre la baie, ca aceasta una - arătând cu degetul - să închipuiască pe Tatăl, cealaltă, pe Fiul, a treia pe Duhul Sfânt, ca şi zidirile să preamărească numele Preasfintei Treimi". Apoi a arătat cu degetul către Crucea cea închipuită pe marmură şi a zis: "Şi am închipuit aici şi semnul Fiului lui Dumnezeu Care cu bunăvoinţa Tatălui şi cu lucrarea Duhului Sfânt, pentru mântuirea omenească s-a întrupat din curata Fecioară şi a pătimit de bunăvoie pe o Cruce ca aceasta, precum îi vezi închipuirea; pentru aceea am închipuit aicea semnul Crucii, ca puterea ei să izgonească de aici toată puterea diavolească".
Acestea grăind, prea înţeleapta fecioară către tatăl său cel împietrit cu inima, despre Sfânta Treime, despre întruparea şi patimă lui Hristos, despre puterea Crucii şi despre celelalte taine ale sfintei credinţe, l-a pornit spre mare mânie.
Îndrăcindu-se Dioscor de iuţime şi de mânie şi uitând dragostea cea firească, a scos sabia şi a vrut să lovească pe fiica sa. Ea de frică a fugit, iar Dioscor o alerga ca lupul pe oaie, având sabia în mâna sa. Apoi, ajungând pe mieluşeaua lui Hristos cea fără prihană, s-a întâmplat în acel loc un munte de piatră, care era ca un perete şi, neavând sfânta unde să fugă de mâinile şi de sabia tatălui său sau mai bine a muncitorului său, având scăpare numai pe Dumnezeu, către care ridicându-şi ochii cei sufleteşti şi cei trupeşti, ceru de la El ajutor şi apărare. Şi n-a zăbovit Cel Preaînalt, auzind pe roaba sa. Ci degrabă întâmpinând-o cu ajutorul Său, a făcut de s-a despicat în două înaintea ei muntele cel de piatră, precum odinioară înaintea Sfintei Muceniţe Tecla, care fugea de mâinile celor fără de ruşine. Deci, despicându-se piatra, Sfânta fecioară Varvara a fugit în despicătura aceea şi îndată s-a închis piatra la loc după dânsa, dând sfintei cale slobodă ca să se suie în vârful muntelui, unde s-a ascuns într-o peşteră de piatră. Iar Dioscor cel mai împietrit decât piatra, nevăzând înainte pe fiica sa care fugea, se miră cum s-a ascuns de ochii lui căutând-o cu sârguinţă multă vreme. Deci, înconjurând muntele acela şi căutând pe Varvara a văzut doi păstori pe munte, păscându-şi oile lor, care o văzuseră pe Sfânta Varvara fugind la munte şi ascunzându-se în peşteră. Suindu-se la dânşii, Dioscor i-a întrebat: "N-aţi văzut pe fiica mea ascunzându-se pe aici?" Unul din păstori, fiind milostiv şi văzând pe Dioscor plin de mânie, vrând să tăinuiască pe fecioara cea nevinovată, a zis: "N-am văzut-o". Dar celălalt, tăcând, a arătat cu degetul locul unde se ascunsese sfânta. A alergat Dioscor acolo degrabă, iar pe ciobanul care a arătat pe sfânta cu degetul, l-a ajuns pedeapsa lui Dumnezeu chiar în locul acela, pentru că el însuşi se transformă în stâlp de piatră, iar oile lui în lăcuste.
Dioscor, aflând pe fiica sa în peşteră, a apucat-o şi a început a o bate fără milă şi, trântind-o la pământ, o călcă cu picioarele; apoi, apucând-o de păr, o trăgea către casa sa pe calea aspră. După aceea a închis-o într-o casă mică şi întunecoasă, încuind uşile şi ferestrele şi, pecetluindu-le cu pecete, a pus strajă şi o chinuia pe dânsa cu foame şi cu sete. După aceasta s-a dus la ighemonul locului aceluia, cu numele Marţian şi i-a spus toate cele despre fiică-sa, că se leapădă de zeii lor şi crede Celui răstignit. Deci a rugat pe ighemon ca, prin îngrozire de munci, să o înduplece la credinţa cea părintească. Apoi, scoţând-o de la închisoare, a adus-o şi a dat-o în mâinile ighemonului, zicând: "Eu mă lepăd de dânsa de vreme ce şi ea s-a lepădat de zeii mei şi dacă nu se va întoarce iarăşi către dânşii şi nu se va închina lor împreună cu mine, apoi ea să nu-mi mai fie fiică şi eu să nu-i fiu tată; iar tu, stăpânitorule ighemoane, munceşte-o pe dânsa precum voieşte stăpânirea ta". Ighemonul, văzând frumuseţea cea rară a fecioarei, s-a minunat de cuviinţa ei şi a început a grăi către dânsa cu blândeţe, cuvinte bune, lăudând frumuseţea ei şi neamul cel bun şi o sfătuia să nu se lepede de legile cele vechi părinteşti şi să nu fie potrivnică voii tatălui său, ci să se închine zeilor şi întru toate să asculte pe tatăl său, ca una ce are să fie moştenitoarea tuturor averilor lui.
Sfânta fecioară Varvara, cu prea înţelepte şi blânde cuvinte mustrând deşertăciunea zeilor celor fără de suflet, mărturisea şi preamărea numele lui Iisus Hristos şi se lepădă de toate deşertăciunile pământeşti, de bogăţii şi de mângâierile lumeşti, dorind pe cele cereşti. Iar ighemonul o sfătuia pe dânsa să nu necinstească neamul său şi să nu-şi piardă floarea cea prea frumoasă a tinereţilor sale. Apoi, mai pe urmă, a zis: "O! frumoasă fecioară, fie-ţi milă singură de tine şi te sârguieşte cu osârdie împreună cu noi, să aduci jertfă zeilor, pentru că mi-e milă de tine şi voiesc a te cruţa, fiindu-mi jale a da la munci şi la răni o aşa frumuseţe. Iar de nu mă vei asculta şi vei petrece nesupusă nouă, apoi mă vei sili pe mine, chiar nevrând, să te chinuiesc cumplit". Iar Sfânta fecioară Varvara i-a răspuns: "Eu pururea aduc jertfă de laudă Dumnezeului meu şi însumi voiesc a-I fi Lui jertfă; pentru că Acela unul este Dumnezeul nostru adevărat, Care a zidit cerul şi pământul şi toate cele ce sunt într-însele; iar zeii tăi nimic nu sunt şi nimic n-au zidit, fiind fără de suflet şi nelucrători. Căci pe aceia singuri îi zidesc mâinile omeneşti, precum zice proorocul lui Dumnezeu: Idolii păgânilor sunt argint şi aur, lucruri de mâini omeneşti. Şi toţi zeii păgânilor sunt diavoli, iar Domnul cerurile a făcut. Aceste cuvinte prooroceşti eu le ascult şi cred într-unul Dumnezeu care este făcător a toate; iar pentru zeii voştri aceasta mărturisesc, că sunt deşerţi şi deşartă este nădejdea voastră într-înşii".
După ce sfânta a grăit aceste cuvinte, ighemonul s-a mâniat şi îndată a poruncit să o dezbrace, pentru care această chinuire era mai grea decât rănile cele grele, căci a pus-o să stea goală înaintea multor bărbaţi, care fără ruşine priveau spre goliciunea curatului ei trup fecioresc. Apoi muncitorul a poruncit să o întindă pe pământ şi cu vine de bou să o bată tare, mult timp, încât s-a roşit pământul cu sângele ei. Şi încetând muncitorii a o mai bate, după porunca ighemonului, a frecat rănile ei cu zdrenţe şi cu ţesături de păr, adăugind dureri la dureri. Însă toate chinurile acelea care năvăleau mai repede decât vântul şi decât viforul, asupra neputinciosului ei trup fecioresc, n-au clătinat pe Sfânta muceniţă Varvara, cea tare în credinţă, pentru că era întemeiată pe piatra Hristos, Domnul său, prin care răbda acele dureri amare.
După aceasta, ighemonul a poruncit să o bage în temniţă, până când va socoti cu ce fel de munci mai cumplite s-o muncească. Deci fiind abia vie de rănile cele multe, Sfânta Varvara se ruga în temniţă cu lacrimi lui Hristos Domnul, iubitul său mire, ca să n-o lase pătimind acele dureri cumplite şi grăia împreună cu David: Nu mă lăsa pe mine, Doamne Dumnezeul meu, nu te depărta de la mine. Ia aminte spre ajutorul meu. Aşa rugându-se ea şi fiind miezul nopţii, a strălucit o lumină mare, iar sfânta a simţit în inima să o spaimă şi o bucurie pentru că se apropia Mirele ei cel nestricăcios, vrând a cerceta pe mireasă sa. Apoi Însuşi împăratul măririi S-a arătat întru slava negrăită, pe care văzându-l sfânta, o! cât s-a bucurat cu duhul şi s-a îndulcit cu inima! Căutând Domnul spre ea cu ochii blânzi, a zis cu dulcile Sale buze: "Îndrăzneşte, mireasa Mea şi nu te teme. Eu sunt cu tine şi privind la nevoinţa ta, uşurând durerile tale, pregătindu-ţi pentru acesta răsplătirea veşnică în cămara Mea cea cerească; deci rabdă până la sfîrşt, ca degrab să te îndulceşti de veşnicile bunătăţi, întru împărăţia Mea". Nişte cuvinte ca acestea grăind către dânsa Hristos Domnul, Sfânta Varvara se topea ca ceară de focul dumnezeiescului dor şi ca un râu se revărsa cu dragostea către El. Aşa a mângâiat-o Iisus cel prea dulce şi cu dragostea Sa a îndulcit pe iubita Sa, mireasa Varvara şi a vindecat-o de răni, încât nici urmă nu se mai cunoştea pe trupul ei. Apoi s-a dus de la faţa ei, lăsându-i o nespusă veselie duhovnicească. Şi era sfânta Varvara în temniţă ca şi în cer cu îngereasca dragoste aprinzându-se către Dumnezeu şi mărindu-L cu inima şi cu gura, dând mulţumire Domnului că n-a trecut-o cu vederea, ci a cercetat pe roaba Sa, care pătimeşte pentru numele Lui.
Era acolo o femeie credincioasă şi temătoare de Dumnezeu, cu numele Iuliana, care, de când a fost prinsă Sfânta Varvara, o urmărea de departe şi privea la pătimirile ei. Iar când sfântă a fost aruncată în temniţă, şedea la fereastra temniţei, minunându-se cum acea fecioară tânără, în floarea tinereţilor şi a frumuseţii sale, a trecut cu vederea pe tatăl său şi pe tot neamul său, bogăţiile şi toate bunătăţile, frumuseţile lumii acesteia şi încă şi sufletul său nu şi-l cruţă pentru Hristos, ci cu osârdie îl jertfeşte pentru El. Apoi văzând că a vindecat Hristos de răni pe Sfânta Varvara, a dorit ca şi ea să pătimească pentru Dânsul şi a început a se pregăti pentru nevoinţe, rugind pe Iisus Hristos începătorul de nevoinţe, ca să-i dea şi ei răbdare pentru munci.
Deci, făcându-se ziuă, au scos pe Sfânta Varvara din temniţă şi au dus-o la necuratul divan, spre a doua întrebare, iar Iuliana îi urmă ei de departe. Sfânta Varvara, stând înaintea divanului, a ighemonului şi a celor ce erau împreună cu dânsul, aceştia au văzut pe fecioară sănătoasă, cu faţa luminată şi mai frumoasă decât întâi, iar pe trup fără nici o rană din cele ce avusese şi s-au mirat. Apoi ighemonul a zis către dânsa: "Oare, vezi, o! fecioară, cita purtare de grijă au zeii noştri pentru tine? Iar pe tine, care ieri erai cumplit rănită, acum te-au vindecat şi, fiind slăbită de dureri acum eşti sănătoasă. Deci fii şi tu mulţumitoare spre o facere de bine că aceasta şi, închinându-te lor, adu-le jertfă".
Sfântă a răspuns: "Ce grăieşti, ighemoane? Oare zeii tăi m-ar fi vindecat? Ei, fiind orbi, muţi şi neavând nici o simţire, ei, care nu pot să dea orbilor vedere, muţilor grăire, surzilor auz, şchiopilor umblare, bolnavilor vindecare, nici pe morţi să-i învieze? Cum au putut aceia a mă vindeca şi pentru ce să mă închin lor? Pe mine m-a vindecat Iisus Hristos, Domnul Dumnezeul meu, care tămăduieşte toate durerile, iar morţilor le dă viaţă. Aceluia eu cu mulţumire mă închin şi singură însămi mă aduc Lui jertfă, pe care tu cu ochii tăi cei necuraţi, orbit fiind cu mintea, nu poţi a-L vedea, că nu eşti vrednic".
Aceste cuvinte ale sfintei muceniţe au pornit pe ighemon spre mânie şi a poruncit să spânzure pe muceniţă pe lemn şi să-i strujească trupul cu unghii de fier, apoi să ardă coastele ei cu făclii aprinse. Şi pe toate acestea le răbda Sfânta Varvara cu vitejie, ba încă şi cu ciocanul a fost bătută în cap. Câte a răbdat acea fecioară fiind vie, n-ar fi răbdat nici un bărbat, oricât de tare, de n-ar fi întărit puterea lui Dumnezeu, nevăzut, pe mieluşeaua Lui.
În mijlocul poporului, care privea la muncile Sfintei Varvara, sta nu departe Iuliana, cea mai sus pomenită; aceea, privind la pătimirea Sfintei Varvara, plângea şi nu putea a se opri din lacrimi. Apoi, umplându-se de râvnă, a ridicat glas din popor şi a început a ocărî tirania cea fără de omenie a nemilostivului ighemon şi a huli pe zeii lor cei păgâneşti. Îndată însă a fost prinsă şi, fiind întrebată despre credinţă, a mărturisit că e creştină; pentru aceea a poruncit ighemonul să o chinuiască şi pe dânsa, ca şi pe Sfânta Varvara. Deci a fost spânzurata împreună cu Sfânta Varvara şi strujită cu piepteni de fier. Iar Sfânta Mare Muceniţă Varvara, spânzurata în acele munci, şi-a ridicat ochii către Dumnezeu şi a zis: "Dumnezeule, Cel ce cerci inimile omeneşti, Tu ştii că dorindu-Te pe Tine şi poruncile Tale cele sfinte iubindu-le, cu totul m-am adus Ţie şi dreptei Tale celei Atotputernice m-am încredinţat. Deci tu, Doamne, nu mă lăsa, ci cu milostivire caută asupra mea şi asupra Iulianei, care pătimeşte împreună cu mine; întăreşte-ne pe amândouă şi ne împuterniceşte, ca să săvârşim bunăvoinţa ce ne stă înainte, pentru că duhul este osârduitor, iar trupul neputincios".
Aşa rugându-se sfânta, li s-a dat lor nevăzut ajutor din înălţime, spre răbdare cu bărbăţie. După aceasta, tiranul a poruncit să le taie sinurile la amândouă, apoi înmulţindu-se durerile cele grele, Sfânta Varvara, ridicându-şi iarăşi ochii spre doctorul şi vindecătorul său, a strigat: "Nu întoarce faţa Ta de la noi, Hristoase, şi duhul Tău cel sfânt nu-l lua de la noi; dă-ne, Doamne, bucuria mântuirii şi cu Duh stăpânilor ne întăreşte, întru dragostea Ta".
După nişte munci ca acestea, ighemonul a poruncit ca pe Sfânta Iuliana să o bage în temniţă, iar pe Sfânta Varvara, spre mai marea ei ruşine, să o poarte goală, spre batjocură, prin toată cetatea, îmbrâncind-o şi bătând-o. Sfânta fecioară Varvara cu ruşine acoperindu-se ca şi cu o haină, a strigat către iubitul său mire Hristos Domnul, zicând: "Cela ce îmbraci cerul cu nori şi acoperi pământul cu negură, ca cu nişte scutece, Tu însuţi o! Împărate, acoperă goliciunea mea şi fă ca să nu fie văzute mădularele mele de ochii păgînilor, că nu până în sfârşit să fie de râs roaba Ta". Şi îndată Domnul Hristos, Care împreună cu Sfinţii Săi îngeri privea de sus la nevoinţele roabei Sale, a grăbit spre ajutorul ei şi a trimis către dânsa un înger strălucit, cu haina în chipul luminii ca să acopere goliciunea ei. Astfel, fiind acoperită Sfânta Varvara, nu mai puteau ochii paginilor să vadă mădularele ei cele goale şi au întors-o către muncitor. După dânsa a fost dusă Sfânta Iuliana aşijderea goală, prin toată cetatea, întru priveliştea îngerilor şi a oamenilor. Apoi, văzând muncitorul că nu poate să le despartă pe ele de dragostea lui Hristos şi să le înduplece să se închine idolilor, le-au judecat pe amândouă, dându-le spre tăiere de sabie.
Iar pe Dioscor, cel cu inima de piatră, tatăl Sfintei Varvara, nu numai că nu l-a durut inima, văzând muncile cele cumplite ale fiicei sale, până într-atâta împietrindu-l diavolul, dar nu s-a ruşinat făcându-se singur gealat (chinuitor) al fiicei lui. Căci cu o mina a luat pe fiică-sa, iar cu cealaltă mână ţinea sabia şi aşa a dus-o la locul de osânda, care era însemnat pe un munte, afară din cetate. Apoi a fost dusă de un ostaş şi Sfânta Iuliana. Când mergea pe cale, Sfânta Varvara se ruga lui Dumnezeu, zicând: "Dumnezeule Cel fără de început, Care ai întins cerul ca un acoperământ şi pământul l-ai întemeiat pe ape, Cela ce răsari soarele Tău spre cei buni şi spre cei răi şi dai ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi, Tu şi acum auzi-mă pe mine, roaba Ta, care mă rog către Tine. Ascultă-mă, o, Împărate, şi dă darul Tău la tot omul, care mă va pomeni pe mine şi pătimirile mele. Să nu se apropie de unul ca acela boală năpraznică şi moarte neaşteptată să nu-l răpească pe el; pentru că ştii Doamne, că trup şi sânge suntem şi lucrul Preacuratelor Tale mâini". Aşa rugându-se sfânta, s-a auzit glas din cer, chemând-o pe ea împreună cu Iuliana întru cele de sus şi făgăduindu-i a-i împlini cererea ei. Deci, mergeau amândouă sfintele muceniţe, Varvara şi Iuliana, spre moarte cu mare bucurie, dorind a se dezlega mai degrab de trup şi a merge către Domnul. Ajungând la locul cel însemnat, mieluşeaua lui Hristos, Varvara, şi-a plecat sub sabie sfântul său cap şi a fost tăiată de mâinile nemilostivului ei tată. Astfel s-a împlinit Scriptura care zice: Va dă spre moarte tatăl pe fiul, iar, pe Sfânta Iuliana alt ostaş a tăiat-o şi astfel s-a săvârşit alergarea nevoinţei lor. Sfintele lor suflete s-au suit în glasuri de bucurie către Hristos, Mirele lor, întâmpinându-le îngerii şi însuşi Stăpânul lor, cu dragoste primindu-le. Iar pe Dioscor şi pe Marchian, ighemonul, i-a ajuns năpraznică pedeapsă a lui Dumnezeu, pentru că pe Dioscor, pe când cobora din munte, iar pe ighemon care şedea în casa sa, tunete şi fulgere din cer lovindu-i i-au ucis şi i-au ars, încât nici cenuşa lor nu s-a mai aflat.
În cetatea aceea era un bărbat dreptcredincios cu numele Galentian. Acela, luând cinstitele moaşte ale sfintelor muceniţe, le-a dus în cetate şi le-a îngropat cu cinstea ce li se cuvenea. A zidit şi biserică peste dânsele, în care multe vindecări se făceau, prin moaştele sfintelor cu rugăciunile lor şi cu darul Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, a Cărui slavă este în vecii vecilor. Amin.

Adrian Pop
07.09.2017, 22:11
Sfânta Varvara se ruga lui Dumnezeu, zicând: "Dumnezeule Cel fără de început, Care ai întins cerul ca un acoperământ şi pământul l-ai întemeiat pe ape, Cela ce răsari soarele Tău spre cei buni şi spre cei răi şi dai ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi, Tu şi acum auzi-mă pe mine, roaba Ta, care mă rog către Tine. Ascultă-mă, o, Împărate, şi dă darul Tău la tot omul, care mă va pomeni pe mine şi pătimirile mele. Să nu se apropie de unul ca acela boală năpraznică şi moarte neaşteptată să nu-l răpească pe el; pentru că ştii Doamne, că trup şi sânge suntem şi lucrul Preacuratelor Tale mâini".

Adrian Pop
07.09.2017, 22:15
http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2016/04/29/572385ae5ab6550cb873c889/627x0.jpg

Adrian Pop
07.09.2017, 22:16
http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2016/04/29/572385d25ab6550cb873c90e/627x0.jpg

Adrian Pop
07.09.2017, 22:16
http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2016/04/29/572385d25ab6550cb873c90f/627x0.jpg

Adrian Pop
07.09.2017, 22:17
http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2016/04/29/572385e25ab6550cb873c955/627x0.jpg

Adrian Pop
07.09.2017, 22:18
http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2016/04/29/572385f45ab6550cb873c997/627x0.jpg

Adrian Pop
07.09.2017, 22:18
http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2016/04/29/572386055ab6550cb873c9db/627x0.jpg

Adrian Pop
07.09.2017, 22:35
http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2016/04/29/572386155ab6550cb873ca0f/627x0.jpg

Adrian Pop
07.09.2017, 22:40
Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „BOGATUL SI SARACUL”
„Nu-i destul sa faci fapte bune: trebuie sa te faci tu insuti bun. Numai fapta buna, savarsita adesea, te imbunatateste. Faptele bune. pe langa rostul real ce-l au de-a ajuta pe Lazarii lumii, mai au si rostul ca sa-ti faca tie bunatatea, milostivirea, iubirea: a doua natura. Si isi implinesc rostul acesta, al doilea, cu atat mai degraba, cu cat nu se urmareste acesta. E bine a face binele ca pe-un lucru de la sine inteles, simplu si firesc, cum rasare soarele.”
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Vii” , Editura Charisma, Deva, 2006, p. 157.

Adrian Pop
07.09.2017, 22:41
Satul din România deţinut de un om de afaceri îşi va primi turiştii anul viitor
29 mar, 2014 | Andrada Ghira (http://www.economica.net/autori/andrada-ghira.html) | ECONOMICA.net (http://economica.rtv.net/)
http://mediartv1.freenode.ro/image/201212/w70/andrada_ghira2_15351900.jpgNu apare în niciun top al bogaţilor din România, dar cu toate acestea un om de afaceri deţine un sat întreg. De anul viitor, Emil Părău îşi va aştepta turiştii în casele renovate şi le va oferi o călătorie în timp.


2414 0


Comenteaza http://www.economica.net/images/ico_comment.png (http://www.economica.net/satul-din-romania-detinut-de-un-om-de-afaceri-isi-va-primi-turistii-anul-viitor_76653.html#acomments)



GALERIE
FOTO



http://mediartv1.freenode.ro/image/201403/w500/rosia2_92316800.jpg (http://mediartv1.freenode.ro/image/201403/full/rosia2_92316800.jpg)


http://mediartv1.freenode.ro/image/201403/w140/rosia2_92316800.jpghttp://www.economica.net/images/photo-icon-gallery.png

http://mediartv1.freenode.ro/image/201403/w140/emil_parau_87259800.jpghttp://www.economica.net/images/photo-icon-gallery.png






Hunedoreanul Emil Părău s-a născut în satul Roşia, la limita dintre judeţele Hunedoara şi Alba, iar din 2003 a cumpărat casă după casă în satul natal, până s-a trezit stăpân peste un sat cu un singur locuitor, Aron Truţa (http://www.replicahd.ro/?p=12138), cu 40 de bordeie şi peste 200 de hectare de teren.
„Pentru început, vrem să renovăm 12 case în care să primi turişti de anul viitor. Vrem să le facem aşa cum au fost înainte, când erau locuite, cu mobilier, cu de toate. Casele o să aibă şi baie, pentru că în secolul acesta nu poţi aduce turişti dacă nu ai baie", a declarat pentru ECONOMICA.NET, Emil Părău.
Lucrările de renovare la trei dintre case sunt aproape finalizate, iar la alte cinci în derulare. Deocamdată, 15 muncitori lucrează la recondiţionarea caselor vechi, dar din vară numărul acestora va creşte. „Avem 20 de angajaţi la Roşia, din care 15 se ocupă de case, iar din vară o să aducem mai mulţi. Ceilalţi se ocupă de o stână pe care am amenajat-o în zonă", mai spune Părău.
Cum a cumpărat terenul
Emil Părău este un om de afaceri prosper de pe Valea Jiului, proprietarul firmei Comexim R, cu sediul în Lupeni, care se mai ocupă, printre altele, şi de exploatarea forestieră. În 2012, cifra de afaceri a trecut de 2,7 milioane de euro, iar profitul a fost de peste 83.000 de euro.
Societatea administrează instalaţiile de pe pârtiile Lupului, Con*stantinescu, Mutu, Sfântul Gheorghe din Stra*ja şi Pasul Vulcan. Omul de afaceri deţine şi trei cabane – Montana şi Montana 2 din Straja şi Pasul Vâlcan în Pasul Vâlcan, pensiunea Retezat de la poalele munţilor cu acelaşi nume, pesiunea Gruia, pe malul Dunării, la 50 de km de Drobeta Turnu-Severin, restaurantul Montana şi ştrandul Comexim din Lupeni. Doar din turism, firma face un milion de euro.
Şi cum oamenii din sat îl ştiau om bogat, s-au dus la el să-l roage să le cumpere casele. Încet-încet, pe măsură ce bătrânii îşi părăseau casele, Emil Părău a ajuns proprietarul satului în care a copilărit. Iar pentru a da viaţa de odinioară a satului, hunedoreanului i-a venit ideea de a-l transforma practic, într-un complex turistic.
Ce le oferă turiştilor
De anul trecut, terenurile au fost curăţate şi cultivate, cu ceapă, cartofi şi legume. Inteţia omului de afaceri este de a le oferi turiştilor, fie ei români sau străini, cazare în case vechi, tradiţionale, dar să le dea şi şansa să-şi culeagă din grădină legumele pentru mâncare, să mulgă vaca, să cosească, să asiste la măsuratul oilor. Iar mâncarea va fi una tradiţională, preparată acolo, din produse ecologice. Turiştii nu o să mânânce şniţel parizian în sat, mai poveşteşte Părău.
Dar turiştii nu trebuie să-şi facă griji. Chiar dacă nu ştiu să mulgă vaca, un angajat va fi acolo să le arate cum se procedează. Fiecăruia dintre muncitorii care acum se ocupă de renovarea caselor, aduşi din satele din apropiere, Părău le va da spre administrare o casă şi vor avea de întreţinut animalele şi grădina.
Deşi nu ştie exact câţi bani ar urma să înghită aducerea la viaţă a satului natal, anul trecut, Părău spunea că în total investiţia s-ar ridica la 500.000 de euro. Preţurile pentru cazare nu au fost stabilite încă, iar omul de afaceri spune că nu vrea să facă profit din această activitate, ci vrea doar ca turiştii să vadă cum trăiau şi munceau străbunii cu sute de ani în urmă.
Turiştii străini ar putea fi atraşi de vacanţele eco în satul Roşia. ECONOMICA.NET a scris despre austriacul Christian Harfmann, care se ocupă de recondiţionarea caselor vechi din Transilvania şi Maramureş, iar mai apoi sunt închiriate turiştilor.
CITEŞTE ŞI Un austriac aduce turişti străini în casele ţărăneşti din Transilvania (http://www.economica.net/Un%20austriac%20aduce%20turi%C5%9Fti%20str%C4%83in i%20%C3%AEn%20casele%20%C5%A3%C4%83r%C4%83ne%C5%9F ti%20din%20Transilvania)
De asemenea, Prinţul Charles are patru case în satul covăsnean Valea Zălanului (http://www.economica.net/printul-charles-are-patru-case-in-satul-valea-zalanului-din-covasna_53956.html), ultima cumpărată în primăvara anului trecut.

http://pixel.rubiconproject.com/exchange/sync.php?p=criteo&redir=http%3a%2f%2fdis.criteo.com%2frex%2fmatch.as px%3fc%3d28%26uid%3duidhttp://cat.nl.eu.criteo.com/delivery/lg.php?cppv=1&cpp=tT0bMXxqdWMvbUJTSW8rb1Ruam5nRFY1RXNLZmU3dTd1R3 pWZVdJWlBmVUVObG45SHM1VFBVdjh5dGl3VGdZWllwbGJpcFla dXBva1lzU056VlVJcWVWZ2s3K3J2QkJWc2g0bWY0QjJpM0xvQV dsYksrb29zZ1dNS1pKaWxheUd6dm5nZGZBK3AyZlRGVy9aUjhM eVlJSlFhb3loWkY3S2ZjdTloa3h3TEU2YzkxSmJPaXpxdStKaW 51WFJvaFJEbDNicTBJN0dWU0Z0Rm1tRHdDZzlEREVud1c5d2du YWVPR1V2M2h2SmNxQTUreU5tOXNuQkpSUDZrUm83WHRNSEpOQm hLfA%3D%3D




Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. http://www.economica.net/satul-din-romania-detinut-de-un-om-de-afaceri-isi-va-primi-turistii-anul-viitor_76653.html#ixzz4s1XMHHQi

Adrian Pop
07.09.2017, 22:46
Noutăţi / Frânghia de legătură între Straja și Câmpul lui Neag








Share5 (http://tabara-viata.ro/index.php/ro/noutati/franghia-de-legatura-intre-straja-537-i-campul-lui-neag/#)

[SIZE=5]

[B]24 iunie 2016
http://tabara-viata.ro/thumb.php?img=http://tabara-viata.ro/images/news/curs-de-franghii-jack1.jpg&width=538&height=300[I]Echipa VIAȚA, ajutată de voluntari din SUA și Danemarca, începe în august construcția unui nou curs de frânghii, la aproape 30 de km de Straja, în Câmpul lui Neag. Până atunci, Jack Organ, cel mai inimos asistent de director [B]ever, se ocupă de adunatul banilor necesari investiției.

Multe personalități s-au ciocnit și s-au modelat pe frânghiile joase și multe inimi au învățat să bată mai bine pe frânghiile înalte din tabăra VIAȚA. Cursul de frânghii - „unealta” folosită de instructorii VIAȚA pentru a insufla participaţiilor valori morale precum munca în echipă, curajul, încrederea, compasiunea, simţul civic – a format multe caractere, la umbra copacilor din Straja. Însă defrișările au ajuns din păcate și aici, motiv pentru care echipa VIAȚA a decis să mute locul de desfășurare al cursului de frânghii în Câmpul lui Neag - una dintre intrările în Parcul Național Retezat.

[B]Voluntari din SUA și Danemarca
„Zona este foarte potrivită pentru astfel de activităţi și, mai mult decât atât, terenul ne-a fost pus la dispoziíe gratuit de proprietar, domnul Emil Părău”, spune Ilie Popescu, directorul programului VIAȚA. Ilie și Jack Organ vor coordona cele trei echipe de voluntari care vin în Valea Jiului special pentru a ajuta la contrucție - două grupuri din SUA (aproximativ 25 de persoane) și un grup de 12 studenți din Danemarca. „Estimăm că amenajarea va fi gata în toamna anului 2016, când sperăm să putem primi în weekenduri primele grupuri. Începând cu 2017, vom putea oferi acolo și cazare participanților care își doresc ceva mai... rustic”, spune Ilie. Estimativ, costurile sunt undeva la 30.000 dolari, iar Jack – care face adunare de fonduri în SUA, a reușit deja să strângă 5.010 dolari și vrea ca până în august să ajungă la 17.000 de dolari: „Am vorbit cu donatorii din State care mă sprijină deja și cu biserici care sunt interesate de ceea ce face tabăra VIAȚA. Am făcut

Adrian Pop
07.09.2017, 22:54
http://romanianturism.com/2014/05/19/schitul-straja/

Adrian Pop
07.09.2017, 22:57
https://www.youtube.com/watch?v=zNMxtuDzNFg

Adrian Pop
07.09.2017, 22:58
https://www.youtube.com/watch?v=ci2FLO6e6mI

Asta-i Romania - Si-a salvat satul de la disparitie cumparandu-l!

Adrian Pop
07.09.2017, 23:07
http://www.cazarelapensiune.ro/uricani/cazare-uricani/pensiunea-retezat-5259

Adrian Pop
07.09.2017, 23:08
Pensiunea RETEZAT Uricani (http://www.cazarelapensiune.ro/uricani) / Retezat Parang (http://www.cazarelapensiune.ro/retezat-parang) http://www.cazarelapensiune.ro/public/images/pixel.png (http://www.cazarelapensiune.ro/uricani/cazare-uricani/pensiunea-retezat-5259#tab3) Cod: HD005259Nr. camere: 15 Capacitate totala: 32 locuri Adresa: Campu lui NeagPersoana de contact: Parau Emil Ilie / Telefon: Afla numarul de telefon pentru rezervare (http://www.cazarelapensiune.ro/uricani/cazare-uricani/pensiunea-retezat-5259#)
REZERVA ACUM! (http://www.cazarelapensiune.ro/pensiuni/reservation/5259)








DETALII (http://www.cazarelapensiune.ro/uricani/cazare-uricani/pensiunea-retezat-5259#tab1) OPINIILE CLIENTILOR (http://www.cazarelapensiune.ro/uricani/cazare-uricani/pensiunea-retezat-5259#tab2) HARTA (http://www.cazarelapensiune.ro/uricani/cazare-uricani/pensiunea-retezat-5259#tab3) RECOMANDA (http://www.cazarelapensiune.ro/uricani/cazare-uricani/pensiunea-retezat-5259#tab4) GALERIE FOTO (http://www.cazarelapensiune.ro/cazare-retezat-parang-pensiuni/uricani/galerie-foto-pensiunea-retezat-5259)
http://www.cazarelapensiune.ro/thumbs/Pensiunea-RETEZAT-Cazare-Retezat-Parang-f38763229239-244-222-1-85.jpg (http://www.cazarelapensiune.ro/cazare-retezat-parang-pensiuni/uricani/galerie-foto-pensiunea-retezat-5259#picture_anchor)Situata la poarta de intrare in Parcul National Retezat, pensiunea noastra va asteapta cu drag, garantandu-va un sejur de neuitat. Camerele elegante si spatioase, apartamentul de vis, piscina la standarde europene, pastravaria proprie, peisajul de nedescris, toate sunt aici doar pentru dumneavoastra!
Va punem la dispozitie:
- 12 camere de cate 2 locuri;
- 2 camere de cate 3 locuri;
- 1 apartament.


Facilitati



http://www.cazarelapensiune.ro/public/images/ok.jpg TV
http://www.cazarelapensiune.ro/public/images/ok.jpg Parcare
http://www.cazarelapensiune.ro/public/images/ok.jpg Grup sanitar in camera
http://www.cazarelapensiune.ro/public/images/ok.jpg Incalzire centrala
http://www.cazarelapensiune.ro/public/images/ok.jpg Restaurant
http://www.cazarelapensiune.ro/public/images/ok.jpg Piscina
http://www.cazarelapensiune.ro/public/images/ok.jpg Internet
http://www.cazarelapensiune.ro/public/images/ok.jpg Bar
http://www.cazarelapensiune.ro/public/images/ok.jpg Teren de sport



Metode de plata



http://www.cazarelapensiune.ro/public/images/ok.jpg Cash



Servicii

Adrian Pop
07.09.2017, 23:12
http://www.comexim-r.ro/schit.html

http://www.comexim-r.ro/images/PRODUCTIE2.png (http://www.comexim-r.ro/productie.html)
http://www.comexim-r.ro/images/TURISM2.png (http://www.comexim-r.ro/turism.html)
http://www.comexim-r.ro/images/FOTO2.png (http://www.comexim-r.ro/foto.html)
http://www.comexim-r.ro/images/CONTACT2.png (http://www.comexim-r.ro/contact.html)
http://www.comexim-r.ro/images/DESPRE2.png (http://www.comexim-r.ro/despre.html)
http://www.comexim-r.ro/images/SERVICII2.png (http://www.comexim-r.ro/servicii.html)
http://www.comexim-r.ro/images/INDEX1.png (http://www.comexim-r.ro/index.html)
(http://www.comexim-r.ro/schit.html#)Prima pagină (http://www.comexim-r.ro/index.html)


(http://www.comexim-r.ro/contact.html)Contact (http://www.comexim-r.ro/contact.html)



PRIMA PAGINĂ (http://www.comexim-r.ro/index.html) | DESPRE NOI (http://www.comexim-r.ro/despre.html) | SERVICII (http://www.comexim-r.ro/servicii.html) | PRODUCŢIE (http://www.comexim-r.ro/productie.html) | TURISM (http://www.comexim-r.ro/turism.html) | GALERII FOTO (http://www.comexim-r.ro/foto.html) | CONTACT (http://www.comexim-r.ro/contact.html)

(http://www.comexim-r.ro/gater.html)
PRELUCRAREA LEMNULUI (http://www.comexim-r.ro/gater.html) | RESTAURANT MONTANA (http://www.comexim-r.ro/restaurantmontana.html) | (http://www.comexim-r.ro/Montana.html)CABANA MONTANA (http://www.comexim-r.ro/Montana.html) | CABANA PASUL VÂLCAN (http://www.comexim-r.ro/PasulValcan.html)
PENSIUNEA GRUIA (http://www.comexim-r.ro/Gruia.html) | (http://www.comexim-r.ro/Retezat.html)PENSIUNEA RETEZAT (http://www.comexim-r.ro/Retezat.html) | ŞTRANDUL COMEXIM (http://www.comexim-r.ro/strand.html) | ÎNCHIRIERI ŞI TRANSPORT (http://www.comexim-r.ro/inchirieri.html)


SCHITUL STRAJA















CRUCEA EROILOR















Aşa a fost construită Crucea în memoria soldaţilor români căzuţi în luptele de la Jiu în Primul Război Mondial, dar şi în memoria turiştilor care şi-au pierdut viaţa în zonă. În timpul Primului Război Mondial, în zona Straja, au murit peste 800 de soldaţi, o parte dintre aceştia fiind înmormântaţi în Cimitirul Eroilor din Lupeni.
Din luna octombrie a anului 1996, de când a fost ridicată Crucea şi până în prezent, nici un turist nu şi-a mai pierdut viaţa în zonă. Imediat după construirea crucii, iniţiatorul acestui proiect, domnul Emil Părău, a hotărât, împreună cu Episcopia Aradului, să ridice un Schit lângă Cruce, care să aducă pioşenie locului.

Adrian Pop
07.09.2017, 23:22
http://www.comexim-r.ro/productie.html

Adrian Pop
07.09.2017, 23:24
Societatea noastră deţine un atestat de exploatare a lemnului, iar masa lemnoasă se cumpără atât de la Regia Naţională a Pădurilor, prin licitaţie, cât şi de la persoane fizice, din composesorate. Produsele din lemn sunt vândute în ţară şi în străinătate. Buştenii de foioase sunt vânduţi firmelor de mobilă. Răşinoasele sunt exportate, în proporţie de 50%, în ţări precum Olanda, Ungaria, Germania (cherestea), Grecia (semifabricate), Italia (cabane din lemn şi mangal).


Pentru preţuri şi relaţii suplimentare, vă rugăm să ne contactaţi la numerele de telefon 0254 563 920; 0723 324 776 sau la adresa noastră din Lupeni, str. Bărbăteni, nr. 163 A.

Adrian Pop
07.09.2017, 23:25
C


ABANA MONTANA

Lupeni, Straja
Telefon: 0040 722 780 615
E-mail: office@skistraja.ro
www.skistraja.ro (http://www.skistraja.ro/)


PENSIUNEA GRUIA

Str. Portului, nr. 1
Gruia, Mehedinţi
Telefon: 0040 0252 394 048
E-mail: office@pensiuneagruia.ro
www.pensiuneagruia.ro (http://www.pensiuneagruia.ro/)










PENSIUNEA RETEZAT


DN66A
Câmpul lui Neag, Hunedoara
Telefon: 0040 722 538 551
E-mail: office@pensiunearetezat.com
www.pensiunearetezat.com (http://www.pensiunearetezat.com/)




Datele de contact ale locaţiilor noastre:


http://www.comexim-r.ro/images/PRODUCTIE2.png (http://www.comexim-r.ro/productie.html)
http://www.comexim-r.ro/images/TURISM2.png (http://www.comexim-r.ro/turism.html)
http://www.comexim-r.ro/images/FOTO2.png (http://www.comexim-r.ro/foto.html)
http://www.comexim-r.ro/images/CONTACT2.png (http://www.comexim-r.ro/contact.html)
http://www.comexim-r.ro/images/DESPRE2.png (http://www.comexim-r.ro/despre.html)
http://www.comexim-r.ro/images/SERVICII2.png (http://www.comexim-r.ro/servicii.html)
http://www.comexim-r.ro/images/INDEX1.png (http://www.comexim-r.ro/index.html)
(http://www.comexim-r.ro/contact.html#)Prima pagină (http://www.comexim-r.ro/index.html)


(http://www.comexim-r.ro/contact.html)Contact (http://www.comexim-r.ro/contact.html)



PRIMA PAGINĂ (http://www.comexim-r.ro/index.html) | DESPRE NOI (http://www.comexim-r.ro/despre.html) | SERVICII (http://www.comexim-r.ro/servicii.html) | PRODUCŢIE (http://www.comexim-r.ro/productie.html) | TURISM (http://www.comexim-r.ro/turism.html) | GALERII FOTO (http://www.comexim-r.ro/foto.html) | CONTACT (http://www.comexim-r.ro/contact.html)

(http://www.comexim-r.ro/gater.html)
PRELUCRAREA LEMNULUI (http://www.comexim-r.ro/gater.html) | RESTAURANT MONTANA (http://www.comexim-r.ro/restaurantmontana.html) | (http://www.comexim-r.ro/Montana.html)CABANA MONTANA (http://www.comexim-r.ro/Montana.html) | CABANA PASUL VÂLCAN (http://www.comexim-r.ro/PasulValcan.html)
PENSIUNEA GRUIA (http://www.comexim-r.ro/Gruia.html) | (http://www.comexim-r.ro/Retezat.html)PENSIUNEA RETEZAT (http://www.comexim-r.ro/Retezat.html) | ŞTRANDUL COMEXIM (http://www.comexim-r.ro/strand.html) | ÎNCHIRIERI ŞI TRANSPORT (http://www.comexim-r.ro/inchirieri.html)





RESTAURANT MONTANA

Str. Bulevardul Păcii, nr. 41
Lupeni, Hunedoara, cod 335600
Telefon: 0040 254 562 625
www.comexim-r.ro (http://www.comexim-r.ro/)


PRELUCRAREA LEMNULUI (GATER)

Str. Bărbăteni, nr. 163 A
Lupeni, Hunedoara, cod 335600
Telefon: 0040 254 549 277
0723757018
www.comexim-r.ro (http://www.comexim-r.ro/)

Adrian Pop
07.09.2017, 23:28
SC COMEXIM R SRL



Str. Bărbăteni nr. 163 A

Lupeni, Hunedoara, cod 335600

Telefon: 0040 254 563 920

Fax: 0040 254 562 880

E-mail: office@comexim-r.ro

www.comexim-r.ro (http://www.comexim-r.ro/)

Adrian Pop
07.09.2017, 23:32
http://www.comexim-r.ro/produse_lemn.html


http://www.comexim-r.ro/images/lemn.jpg

Adrian Pop
07.09.2017, 23:34
http://www.pensiuneagruia.ro/

http://www.pensiuneagruia.ro/images/slider/slide1.jpg

Adrian Pop
07.09.2017, 23:36
http://www.pensiuneagruia.ro/despre.html

Pe malul Dunării, acolo unde cântatul cocoşilor se aude din trei ţări și unde toate visele pescarilor se transformă în realitate, sunteţi întâmpinaţi de peisajul mirific al bălţilor populate cu peşti, spre deliciul celor care vin aici să-şi petreacă timpul liber într-o oază de linişte.
Clasificată cu 3 stele, Pensiunea Gruia vă oferă servicii de cea mai bună calitate. Interiorul pensiunii poartă aceeași amprentă caracteristică pe care o întâlnim și la cabanele montane ale firmei noastre, în nota dominantă a lemnului și a trofeelor de vânătoare.
Condițiile de cazare, în camere elegante și intime, cu baie, apă caldă, aer condiționat și încălzire centrală, vă oferă tot confortul de care aveți nevoie într-un concediu de mult visat.
Vă punem la dispoziţie 7 camere şi 2 apartamente, sală de mese cu o capacitate de 80 de persoane, aer condiționat, tv, terasă, grătar, filigorie (foișor), piscină de 120 mp, cu filtrare, parcare proprie şi internet wireless.
Pensiunea noastră dispune de 184 hectare de teren piscicol, unde se poate practica pescuitul sportiv. Pentru pescari, e bine de ştiut că pe Dunăre, pe lângă permis, vă trebuie şi viză de la Poliţia de Frontieră.
Speciile de peşti care se găsesc în această zonă:
- ciprinide (crap, caras, plătică, mreană);
- răpitori (şalău, ştiucă, avat, somn).
Momeli: porumb, sloturi, etc.
Tarifele pentru pescuit pe bălțile noastre sunt de 20 lei și 40 lei, în funcție de zonă.

http://www.pensiuneagruia.ro/images/content/pic.jpg (http://www.pensiuneagruia.ro/foto.html)http://www.pensiuneagruia.ro/images/content/pic2.jpg (http://www.pensiuneagruia.ro/foto.html)http://www.pensiuneagruia.ro/images/content/pic12.jpg (http://www.pensiuneagruia.ro/foto.html)





CONTACT

PENSIUNEA GRUIA
PORT GRUIA, MEHEDINTIoffice@pensiuneagruia.ro
0252394048

Adrian Pop
07.09.2017, 23:38
http://www.pensiuneagruia.ro/images/content/pic1.jpgVă punem la dispoziţie:- 2 apartamente;- 5 camere cu 2 locuri;- 1 cameră cu 3 locuri;- 1 cameră cu 4 locuri;Toate camerele au grup sanitar propriu, aer condiţionat şi cablu TV.Prețuri cazare:- Apartament: 150 lei/noapte;
- Cameră cu 2 locuri: 80 lei/noapte;
- Cameră cu 3 locuri: 90 lei/noapte;
- Cameră cu 4 locuri: 120 lei/noapte.

Adrian Pop
07.09.2017, 23:39
http://www.comexim-r.ro/strand.html


De Luni până Duminica:
5 lei





Preţ intrare:


http://www.comexim-r.ro/images/PRODUCTIE2.png (http://www.comexim-r.ro/productie.html)
http://www.comexim-r.ro/images/TURISM2.png (http://www.comexim-r.ro/turism.html)
http://www.comexim-r.ro/images/FOTO2.png (http://www.comexim-r.ro/foto.html)
http://www.comexim-r.ro/images/CONTACT2.png (http://www.comexim-r.ro/contact.html)
http://www.comexim-r.ro/images/DESPRE2.png (http://www.comexim-r.ro/despre.html)
http://www.comexim-r.ro/images/SERVICII2.png (http://www.comexim-r.ro/servicii.html)
http://www.comexim-r.ro/images/INDEX1.png (http://www.comexim-r.ro/index.html)
(http://www.comexim-r.ro/strand.html#)Prima paginĂŁ (http://www.comexim-r.ro/index.html)


(http://www.comexim-r.ro/contact.html)Contact (http://www.comexim-r.ro/contact.html)


Galerie foto

(http://www.comexim-r.ro/foto/Strand/index.html)
Info Ştrand (http://www.comexim-r.ro/strand.html)



Hartă (http://www.comexim-r.ro/hartastrand.html)




PRIMA PAGINĂ (http://www.comexim-r.ro/index.html) | DESPRE NOI (http://www.comexim-r.ro/despre.html) | SERVICII (http://www.comexim-r.ro/servicii.html) | PRODUCŢIE (http://www.comexim-r.ro/productie.html) | TURISM (http://www.comexim-r.ro/turism.html) | GALERII FOTO (http://www.comexim-r.ro/foto.html) | CONTACT (http://www.comexim-r.ro/contact.html)

(http://www.comexim-r.ro/gater.html)
PRELUCRAREA LEMNULUI (http://www.comexim-r.ro/gater.html) | RESTAURANT MONTANA (http://www.comexim-r.ro/restaurantmontana.html) | (http://www.comexim-r.ro/Montana.html)CABANA MONTANA (http://www.comexim-r.ro/Montana.html) |
PENSIUNEA GRUIA (http://www.comexim-r.ro/Gruia.html) | (http://www.comexim-r.ro/Retezat.html)PENSIUNEA RETEZAT (http://www.comexim-r.ro/Retezat.html) | ŞTRANDUL COMEXIM (http://www.comexim-r.ro/strand.html) | ÎNCHIRIERI ŞI TRANSPORT (http://www.comexim-r.ro/inchirieri.html)


Copyright - S.C. COMEXIM R S.R.L. LUPENI



Situat lângă stadionul Lupeni (http://www.comexim-r.ro/hartastrand.html), Ştrandul Comexim vă invită în fiecare zi de vară să petreceţi momente de relaxare la standarde europene. Vă stau la dispoziţie: 700 de şezlonguri, apă încălzită şi filtrată, terasă, muzică, teren de volei, garderobă şi duşuri cu apă încălzită.


Program de funcţionare: zilnic, între orele 09:00 şi 21:00.


http://www.comexim-r.ro/images/3.jpg (http://www.comexim-r.ro/foto/Strand/index.html)
http://www.comexim-r.ro/images/2.jpg (http://www.comexim-r.ro/foto/Strand/index.html)

Adrian Pop
07.09.2017, 23:44
http://www.skistraja.ro/

http://www.skistraja.ro/img/blog/post8.jpg
12 pârtii (5 cu nocturnă), 11 instalații de transport pe cablu (http://www.skistraja.ro/straja.html)În Straja sunt amenajate 12 pârtii, pentru schi și snowboard, fiecare fiind echipată cu instalaţie de transport pe cablu. Pârtiile sunt întreţinute cu ajutorul ratracurilor și a tunurilor de zăpadă artificială. În sezonul 2016-2017 am inaugurat telescaunul de pe Pârtia Constantinescu, iar din sezonul 2017-2018 vă așteptăm cu un nou telescaun, în locul teleschiului 2.

Adrian Pop
08.09.2017, 10:43
Voluntarii ROMANI au inceput lucrul efectiv la trei proiecte importante Neamului nostru:


1. - Obiectiv principal - Infiintarea Orasului Sanatatii " Zalmoxa - Arsenie Boca ", in care cei cu probleme de sanatate nu platesc absolut nimic.
2. - Componenta Spirituala - Construirea Catedralei necesare unirii crestinilor, conceputa de Mos Ilie, de Sfantul Arsenie Boca si de Sfantul Pantelimon de la Manastirea Turnu, Prahova, in cadrul Manastirii " Pacea Lumii " de la Bucium, Fagaras.
3. - Componenta Materiala - Sarmizegetusa Regia - o sa devina " Capitala Pacii Mondiale ", dupa ce se va semna un acord de Pace intre cele 200 de tari.

Exista doua parghii ajutatoare, cu alte 2 proiecte, in care Tinerii Asociatiei Arta Zalmoxa intreprind urmatorii pasi :- pe parte Spirituala - Proiectul Gradinita si Minisera, Proiectul " Bradutii si Florile INGERULUI "
- pe parte Materiala - Am infiintat Agentia de Turism de Explorari " Sarmizegetusa - Piciumanii Zalmoxieni ", Proiect care va deveni " motorul " tuturor celorlate Proiecte dezvoltate de Asociatiea noastra, cizeland astfel in Timp resurse umane pregatite, necesare proiectelor atat de necesare reconstructei din temelii a Tarii.

Adrian Pop
08.09.2017, 11:03
https://scontent.fotp3-2.fna.fbcdn.net/v/t1.0-1/c127.37.466.466/s32x32/229470_100879536668008_8227306_n.jpg?oh=c95c44d04d e92d47f1a55216946ae025&oe=5A5F069A (https://www.facebook.com/zalmoxa.adipop?fref=ufi)Adrian Pop (https://www.facebook.com/zalmoxa.adipop?fref=ufi) http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/21859-Domnul-Emil-Ilie-P%C4%83r%C4%83u-a-primit-distinc%C8%9Bia-%84Crucea-Episcopiei-Devei-%C8%99i-Hunedoarei?p=104344&posted=1#post104344https://external.fotp3-2.fna.fbcdn.net/safe_image.php?d=AQDvW1YIlCjJbwUf&w=90&h=90&url=http%3A%2F%2Fadevarul.ro%2Fassets%2Fadevarul.r o%2FMRImage%2F2016%2F04%2F29%2F572385ae5ab6550cb87 3c889%2F627x0.jpg&cfs=1&upscale=1&_nc_hash=AQClsaPAJXZlR_7S

(http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/21859-Domnul-Emil-Ilie-P%C4%83r%C4%83u-a-primit-distinc%C8%9Bia-%84Crucea-Episcopiei-Devei-%C8%99i-Hunedoarei?p=104344&posted=1#post104344)

Domnul Emil Ilie Părău - a primit distincția „Crucea Episcopiei Devei și Hunedoarei -… (https://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.sfatulbatranilor.ro%2Fthr eads%2F21859-Domnul-Emil-Ilie-P%25C4%2583r%25C4%2583u-a-primit-distinc%25C8%259Bia-%2584Crucea-Episcopiei-Devei-%25C8%2599i-Hunedoarei%3Fp%3D104344%26posted%3D1%23post104344&h=ATPoZ7s0OnuIgAXCmN8pjNOD_CC1Atb_gUAppuBODivoJs0O Qh8sz2v3PD6cjMo-yiY756eY7peP7zHV53fqXIg-hhhoceT7Lc6s56vmLg0jpy09qzNuKPhINaoDnWQZVgXUJcJtw_ HheBcL72QWHclxsItqIjXmZYbqFAIJmxykrktawQM2V0YhLxqo HDjCimcGOk8CNOIFx-oEV47fYI0gZtr4hmfPW0MwlADNlWE7R18JGzKYrZhdz18EQG_F-qE)
http://infovaleajiului.ro/un-interviu-cu-omul-de-afaceri-emil-ilie-parau-cel-mai-bun-investitor-in-turism-din-valea-jiului-in-anul-2010/ (https://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Finfovaleajiului.ro%2Fun-interviu-cu-omul-de-afaceri-emil-ilie-parau-cel-mai-bun-investitor-in-turism-din-valea-jiului-in-anul-2010%2F&h=ATOG2H8pWLdD1qHhLKFjBOlI7QSYOGjrKubu1JOJTpYhsuI_ lz4aHvwkl9gLin9TcVlXhQRC6qqkVkgXx_ToRLCQV1AnpFu-wcgYbPYzBVS0Pk3ojyPeq5bQCuy0Mb7Xf5mKyCstLoS8OPYbg0 _Kl83M1kqVE1RG1QuA_jlT9_ZnQckNqCly0bCuVNWGybTK8ja5 2G5iwxJUY9148tvOrIJ2hgI3eLuCU9wObFYaOWA4NYcuUXpnqz 2m7TwJMelZng4) Hramul Schitului Straja din județul Hunedoarade Biroul mass-media al Episcopiei Devei și Hunedoarei http://i1.wp.com/episcopiadevei.ro/wp-content/uploads/2017/05/E (https://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fi1.wp.com%2Fepiscopiadevei.ro %2Fwp-content%2Fuploads%2F2017%2F05%2FE&h=ATMuZBrkuiek31EEUF2qSREKc46_pokjVlhfIVXiWrWbrEUx E7sXgQ73zSwEmQeGqV3WwdbPkmKMGPCEKapweYoIIFEGpxlyu9 gYwpJ-MGQSDFQ9-fHC7uJJDyR2NLgtouziPApVrLH6VHJFE8LRF7zjy4urnOsfYyx bSfgqlEQBt64XCpbb8Ob_kLvY3rKKcmeBIl504KfTquG-rpLMn6x6ZeRQChAE60xxlk0Ky-zM5LtGwcsxHSHj6npM-DJyMbM)...
sfatulbatranilor.ro














Îmi place (https://www.facebook.com/zalmoxa.adipop#)
· Răspunde (https://www.facebook.com/zalmoxa.adipop#) · Şterge previzualizarea (https://www.facebook.com/zalmoxa.adipop#) · 11 ore
Administrează (https://www.facebook.com/zalmoxa.adipop#)


https://scontent.fotp3-2.fna.fbcdn.net/v/t1.0-1/c9.0.32.32/p32x32/10354686_10150004552801856_220367501106153455_n.jp g?oh=18d97a551bd5109b844b1f42ffe98e9a&oe=5A4DF4E4 (https://www.facebook.com/gheorghe.margarit.357?fref=ufi)
Gheorghe Margarit (https://www.facebook.com/gheorghe.margarit.357?fref=ufi) Daca scri numai dumneata crezi cai relevant miramas ?
Îmi place (https://www.facebook.com/zalmoxa.adipop#)
· Răspunde (https://www.facebook.com/zalmoxa.adipop#) · 32 minute
Administrează (https://www.facebook.com/zalmoxa.adipop#)






https://scontent.fotp3-2.fna.fbcdn.net/v/t1.0-1/c127.37.466.466/s32x32/229470_100879536668008_8227306_n.jpg?oh=c95c44d04d e92d47f1a55216946ae025&oe=5A5F069A (https://www.facebook.com/zalmoxa.adipop?fref=ufi)
Adrian Pop (https://www.facebook.com/zalmoxa.adipop?fref=ufi) INCA NU AM VAZUT DOI ROMANI CAPABILI, UNITI, CARE SA LUCREZE CONSTANT, CONTINUU SI EFICIENT IN ACELASI SENS....VA ANUNT EU CAND SE VA INTAMPLA ACEST LUCRU !!!!! EU II CAUT DE 25 DE ANI....

Adrian Pop
08.09.2017, 12:05
DISCUT CU DOMNUL IOAN....
aM VORBIT 45 DE MINUTE LA TELEFON....NEPERMIS DE MULT PT OCHI...SI CONCLUZIA A FOST UNA SINGURA, SPUSA DE EL....CA SUNT CA SFANTUL IOAN BOTEZATORUL, CARE URLA SINGUR IN PUSTIE....
II SPUSAI SA VINA ALATURI DE MINE SA FIM DOI URLATORI IN PUSXTIE CA ATUNCI SE AUDE MAI TARE...DE CATRE ADORMITI...

Adrian Pop
08.09.2017, 12:08
DISCUT CU DOMNUL IOAN....

aM VORBIT 45 DE MINUTE LA TELEFON....NEPERMIS DE MULT PT OCHI...SI CONCLUZIA A FOST UNA SINGURA, SPUSA DE EL....CA SUNT CA SFANTUL IOAN BOTEZATORUL, CARE URLA SINGUR IN PUSTIE....

II SPUSAI SA VINA ALATURI DE MINE SA FIM DOI URLATORI IN PUSTIE CA ATUNCI SE AUDE MAI TARE...DE CATRE ADORMITI...

Adrian Pop
09.09.2017, 20:23
Sarut mana Parinte ! O sa am rugamintea sa-mi dati telefonul Domnului Ilie Parau. M-as bucura sa comunic eficient cu dansul ! MULTUMESC !!!!

Adrian Pop
11.09.2017, 12:23
http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/21875-Schitul-Straja-un-loc-Sfant?p=104473#post104473

Adrian Pop
25.09.2017, 13:52
-------- Mesajul original --------


Subiect:
Membrii SFATULUI BATRANILOR din Romania


Dată:
Mon, 25 Sep 2017 13:50:06 +0300


de la:
Adi Pop <adipop@popservice.ro>


Către:
office@comexim-r.ro, alecu_ioan22@yahoo.ro, ",ccretulescu"@yahoo.com, ",rotaryxx"@gmail.com, ",prr.moldova"@gmail.com, ciubo.val@gmail.com, ",adipop"@popservice.ro, ",eurorustic"@gmail.com, cpcbiotechs@gmail.com







In atentia Domnului Parau Ilie,
http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/21859-Domnul-Emil-Ilie-P%C4%83r%C4%83u-a-primit-distinc%C8%9Bia-%E2%80%9ECrucea-Episcopiei-Devei-%C8%99i-Hunedoarei





Membrii SFATULUI BATRANILOR din Romania


1. Alecu Ioan
http://www.sfatulbatranilor.ro/forum...OR-din-ROMANIA (http://www.sfatulbatranilor.ro/forums/160-Ing.-Ioan-Alecu-un-OM-din-echipa-SFATULUI-BATRANILOR-din-ROMANIA)

2. Claudiu Cretulescu
http://www.sfatulbatranilor.ro/threa...ulescu-Claudiu (http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/20270-CV-Cretulescu-Claudiu)
http://www.sfatulbatranilor.ro/forum...OR-din-ROMANIA (http://www.sfatulbatranilor.ro/forums/378-Claudiu-Cretulescu-un-OM-din-echipa-SFATULUI-BATRANILOR-din-ROMANIA)

3. Dan Rotariu
http://www.sfatulbatranilor.ro/threa...CV-Dan-Rotariu (http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/21709-CV-Dan-Rotariu)
http://www.sfatulbatranilor.ro/forum...OR-din-ROMANIA (http://www.sfatulbatranilor.ro/forums/403-Dan-Rotariu-un-OM-din-echipa-SFATULUI-BATRANILOR-din-ROMANIA)

4. Valeriu Ciubotaru
http://www.sfatulbatranilor.ro/threa...IUBOTARU-un-OM (http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/3584-VALERIU-CIUBOTARU-un-OM)
http://www.sfatulbatranilor.ro/forum...eriu-Ciubotaru (http://www.sfatulbatranilor.ro/forums/201-SC-GeoExplorer-SRL-Valeriu-Ciubotaru)

5. Adrian Pop
http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/20-CV-Adrian-Pop

6. Gheorghe State
http://www.sfatulbatranilor.ro/threa...te-gheorghe-cv (http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/20886-State-gheorghe-cv)
http://www.sfatulbatranilor.ro/forum...OR-din-ROMANIA (http://www.sfatulbatranilor.ro/forums/377-Gheorghe-State-un-OM-din-echipa-SFATULUI-BATRANILOR-din-ROMANIA)


1. Alecu Ioan - alecu_ioan22@yahoo.ro,
2. Claudiu Cretulescu - ccretulescu@yahoo.com,
3. Dan Rotariu - rotaryxx@gmail.com,
4. Valeriu Ciubotaru - prr.moldova@gmail.com, ciubo.val@gmail.com,
5. Adi Pop - adipop@popservice.ro,
6. Gelu State - eurorustic@gmail.com,




Principii valorice de apartenenta la - Sfatul Batrânilor


imap://adipop%40popservice%2Ero@mail.popservice.ro:143/fetch%3EUID%3E.INBOX.Sent%3E1638?part=1.2.2&filename=10294327_700623623313059_1530842450548244 38_n.jpg


http://www.sfatulbatranilor.ro/threa...atr%C3%A2nilor (http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/2668-Principii-valorice-de-apartenenta-la-Sfatul-Batr%C3%A2nilor)


PRINCIPII VALORICE DE APARTENENŢĂ LA - SFATUL BĂTRÂNILOR


Dragi prieteni,

Vă rugăm să citiţi cu îngăduinţă şi amabilitate cele ce urmează şi dacă simţiţi că vă priviţi în oglindă, nu ezitaţi să ne contactaţi.
Vă rugăm ca măcar o dată în viaţa să lăsaţi modestia la o parte şi să veniţi alături de o echipă care are nevoie de dumneavoastră. Şi mai presus de noi e NAŢIA ROMÂNĂ care are nevoie să-şi regăsească busola pe care singuri ne-am dereglat-o prin nepăsare, autosuficiență și neimplicare; care are nevoie de lumina inteligenţei domniilor voastre; care are nevoie să-şi redescopere rădăcinile unui trecut glorios şi valorile adevărate, într-un prezent confuz şi disperat.
Ideatorii renaşterii acestei instituţii tradiţionale a neamului românesc – „Sfatul Bătrânilor” - ştiu că există oameni adevăraţi care trăiesc cu modestie şi decenţă printre noi sau aiurea prin lumea largă, închişi în carapacea disperării, marginalizaţi de o societate care promovează cu totul alte valori decât cele umaniste.
Ştiţi la fel de bine ca şi noi că suntem aidoma oricărei mari naţii ale lumii şi cu nimic mai prejos decât niciuna dintre ele.
Avem cu ce ne mândri, avem ce arăta, avem tradiţii, avem cultură, avem valori, avem (încă) resurse.
Ne lipseşte spiritul de unitate şi încrederea în aproapele nostru.
Vrem să corijăm aceste defecte şi să le transformăm în punctele noastre de forţă.
Nu avem nimic împotriva nimănui.
Vrem doar să demonstrăm că suntem un popor cu demnitate.
„Sfatul Bătrânilor” se vrea a fi „Clopotul” redeşteptării mândriei de a fi român.
Veniţi alături de noi să-l facem împreună să răsune!...

ÎN PRINCIPIU pentru a fi alături de noi trebuie să îndepliniţi următoarele criterii:

- Dragoste de neam şi de ţară
- Loialitate
- Onorabilitate
- Disponibilitate
- Credibilitate
- Determinare
- Modestie
- Altruism
- Empatie
- Reputatie buna
- Claritate în gândire şi în comunicare

ÎN PARTICULAR membrii Sfatului Bătrânilor trebuie să fie:

1. Oameni cu credinţă în Dumnezeu şi înalte convingeri spirituale, capabili să înţeleagă darul chipului şi asemănării, darul liberului arbitru ca premisă a participării conştiente la împlinirea destinului individual şi colectiv al fiinţei umane.

2. Oameni de neam si de tara iubitori, purtători ai respectului faţă de valorile tradiţionale – materiale şi spirituale ale poporului de la originile sale şi până în prezent –, faţă de toţi semenii care au contribuit la propăşirea şi continuitea lor istorică.

3. Oameni capabili să slujească neamul românesc cu puterea gândului şi a cuvântului expus public, prin toate mijloacele creative de exprimare şi toate canalele moderne de comunicare.

4. Oameni devotaţi fiinţei umane, învățători care se înnobilează prin voința de a dărui cu altruism semenilor ştiinţa şi experienţa propriei lor vieţi.

5. Oameni de caracter, care îşi respectă întotdeauna cuvântul dat, rămânând loiali neamului românesc şi principiilor care i-au consacrat.

6. Oameni care nu renunţă niciodată să caute drumul optim pentru atingerea ţelurilor propuse, pentru care nu contează cât au realizat, ci piedicile depăşite şi transformate în principii de înţelegere corectă şi acţiune eficientă.

7. Oameni cu accentuat spirit de echipă şi simţ al responsabilităţii, dispuşi oricând să contribuie la rezolvarea în comuniune a problemelor care vizează devenirea intregii colectivităţi umane.

8. Oameni modeşti, perseverenţi şi conștiincioși în serviciile aduse, urmărind creșterea calității acestora și nu câștiguri sau avantaje personale.

9. Oameni care ştiu să abordeze problemele fără înverşunare, fără ură și părtinire, cu faţa luminată de un zâmbet sincer, oglindă a unui suflet deschis şi prietenos.

10. Oameni cu „cazier moral” curat şi cu conştiinţa împăcată, neimplicaţi în grupări şi interese ideologice partinice, invulnerabili la presiuni şi atacuri publice.

11. Oameni pentru care „imposibil” nu există, capabili de a găsi mereu soluţii particulare novatoare şi strategii generale de rezolvare creativă a problemelor.

12. Oameni capabili să înţeleagă că aparţin unei comunităţi care depăşeşte graniţele propriei patrii şi că numai prin inălţarea unui CURCUBEU al spiritului planetar, guvernat de necondiţionată iubire şi armonică înţelepciune vor contribui la continuitatea vieţii pe Pământul-Mamă, în relaţie cu valorile “semenilor întru raţiune” şi cu conservarea nealterată a creaţiei cosmice, prin cunoaşterea legilor belagine.

Calitatea de membru în ”Sfatul Bătrânilor” se obține la cerere sau prin invitație.
Ar fi bine (dar nu si obligatoriu) ca în prealabil (înainte de a efectua cererea printr-un mesaj scris adresat echipei Sfatului Bătrânilor) să aveţi un număr de subiecte/mesaje postate (studii, analize, cercetări, opinii, comentarii), reflectând punctul de vedere, opiniile, concluziile personale, etc.



================================================== ========================================


Voluntarii ROMANI au inceput lucrul efectiv la trei proiecte importante Neamului nostru:


1. - Obiectiv principal - Infiintarea Orasului Sanatatii " Zalmoxa - Arsenie Boca ", in care cei cu probleme de sanatate nu platesc absolut nimic.
2. - Componenta Spirituala - Construirea Catedralei necesare unirii crestinilor, conceputa de Mos Ilie, de Sfantul Arsenie Boca si de Sfantul Pantelimon de la Manastirea Turnu, Prahova, in cadrul Manastirii " Pacea Lumii " de la Bucium, Fagaras.
3. - Componenta Materiala - Sarmizegetusa Regia - o sa devina " Capitala Pacii Mondiale ", dupa ce se va semna un acord de Pace intre cele 200 de tari.

Exista doua parghii ajutatoare, cu alte 2 proiecte, in care Tinerii Asociatiei Arta Zalmoxa intreprind urmatorii pasi :- pe parte Spirituala - Proiectul Gradinita si Minisera, Proiectul " Bradutii si Florile INGERULUI "
- pe parte Materiala - Am infiintat Agentia de Turism de Explorari " Sarmizegetusa - Piciumanii Zalmoxieni ", Proiect care va deveni " motorul " tuturor celorlate Proiecte dezvoltate de Asociatiea noastra, cizeland astfel in Timp resurse umane pregatite, necesare proiectelor atat de necesare reconstructei din temelii a Tarii.


Cu mare respect,


Adrian Pop