Arată versiune întreagă : Pestera Polovragi
Adrian Pop
27.12.2011, 14:33
ZAMFIR_CATALIN
Joined: 02 Sep 2009
Posts: 2028
Reply with quote
Post Pestera Polovragi
Pestera Polovragi. Muntii nostri aur poarta, noi cersim din poarta-n poarta ...
Polovragi este o localitate în județul Gorj, Oltenia, România. Comuna Polovragi este așezată în Depresiunea Polovragi, depresiune situată în partea central sud-vestică a țării, făcând parte din Depresiunea Subcarpatică Olteană cuprinsă între Bistrița Vâlcii și Tismana. Accesul în localitate se face foarte ușor fiind străbătută de DN67 (Târgu Jiu–Râmnicu Vâlcea) la sud și de drumul județean 665 desprins din DN67 pe traseul Horezu – Vaideeni – Polovragi – Novaci – Bumbești Jiu.
Pestera Polovragi.
Aceasta pestera este una dintre cele mai mari si mai frumoase din Europa. Din pacate, ca si in alte cazuri, partea turistica a fost vandalizata de oameni carora le lipseste bunul simt si respectul pentru natura. Oricum merita vazuta.
Se află la o distanță de 50 km de Târgu Jiu și 60 km de Râmnicu Vâlcea si 250 km de Bucuresti. Denumirea localității, toponimie românească cu rezonanță particulară, a dat naștere la multe interpretări. Unii au pus-o în legătură cu o plantă numită povragă sau polvragă, folosită ca medicament; alții au derivat-o de la un cuvânt grecesc compus, care ar însemna mult stâncoasă (Ghenadie Enăceanu); sau de la cuvintele slave indicând o jumătate de vale cu maluri râpoase (Iorgu Iordan); iar alții au văzut în ea o vale diabolică sau o câmpie vrăjită (Aurelian Sacerdoteanu). Cu toate acestea n-ar fi exclus ca denumirea să fie de origine geto-dacă, cuprinzând în sine o criptogramă nedescifrată încă, referitoare la credințele religioase și practicile medicale răspândite în viața strămoșilor noștri.
Pestera ofera vizitatorilor un peisaj subteran aparte format din diferite simboluri:
Scaunul lui Zamolxe,
Mos Craciun,
Domul Mare, Domul Mic,
un cuptor zis al dacilor,
un simbol al mortii cu coasa facut cu negru de fum.
Despre Pestera Polovragi se spune ca este cunoscuta inca de la inceputurile formarii poporului dac. Este formata pe mai multe nivele, avand galerii accesibile oricui.
Pestera Polovragi este cea mai mare cavitate din intregul areal al Muntilor Parang si Capatanii. Cunoscuta initial pe o lungime de 900m, pestera a fost explorata, cercetata si cartata de catre Asociatia Speologica Focul Viu Bucuresti intre anii 1974-1981, la ora actuala pestera avand o dezvoltare de 10350 m.
Includerea in circuitul turistic a atras din ce in ce mai multi vizitatori care, insa nu s-au multumit sa viziteze numai traseul amenajat.Lipsita de o protectie solida (portile fiind distruse) pestera a primit vizitele vandalilor si a pseudospeologilor in prezent peisajul carstic fiind completat de amprentele, unele pentru totdeauna, ale unora dintre semenii nostrii: stalagmite distruse, stilolite facute bucati, pereti intregi cu inscriptii si desene, sticle sparte, movile de slam si multe alte semne ale "civilizatiei" se gasesc la tot pasul in aceasta pestera.
In jurul pesterii Polovragi se impletesc mai multe legende. Una dintre ele ar fi ca aceasta cealalta iesire din pestera se afla tocmai in Transilvania. Deocamdata lungimea acestei pesteri atinge 10 km si inca cercetarile continua asa ca, cine stie, poate intr-o zi o sa ajunga in Transilvania.
O alta legenda spune ca aici ar fi trait Zamolxe, zeul dacilor iar stalactitele si stalagmitele sunt formate din lacrimile lui, dupa cucerirea Daciei. Aceasta legenda porneste si de la faptul ca pe platoul de deaspura pesterii s-a descoperit o cetate dacica. Legenda spune ca exista un blestem al pesterii care ii impiedica pe cautatorii de comori sa avanseze in interiorul acesteia.
Se mai spune si ca uneori se vad lumini din pestera ca si cum aceasta ar fi luat foc, dar ca in momentul in care oamenii ajungeau acolo nu gaseau nimic ars. Alte parti impresionante din pestera sunt Sala divina si Bolta insangerata, nume primit datorita culorii rosii a peretilor. O alta curiozitate o reprezinta pielea de leopard de pe pereti. Aceste formatiuni se intalnesc doar in aceasta pestera .
Legende locale spun ca in zona ar fi trait jidovii, oameni preistorici, uriasii din BIBLIE, care stateau cu un picior pe un munte si cu celalat pe altul si se spalau in apa Oltetului. Un loc, aflat pe versantul muntelui, deasupra pesterii, poarta numele de “Oborul Jidovilor”. Tot aici se crede ca veneau oamenii preistorici si isi pasteau oile.
Vrei mai mult? Urmareste, Click Link-uri:
Pestera Polovragi - Cheile Oltetului - jud. Gorj
Pestera Polovragi – Masivul Parang
Peştera Muierii, Peştera Polovragi şi Rânca, date pe sub mână unor ONG-uri
Polovragi Cave.The Polovragi Cave is in the Carpathian Mountains, near the Paring Mountains
The Polovragi cave....panoramica 360 ...
Polovragi Cave - Oltet Valley
Admin
P.S.: Click va rog si aici:
Pestera Muierilor. Pestera Polovragi. In 2010, date in custodie privata!
Mon Jan 17, 2011 View user's profile Send private message Send e-mail Visit poster's website MSN Messenger
ileana
Joined: 06 Jun 2010
Posts: 114
Reply with quote
Post
http://www.scribd.com/doc/21571343/PE-CALEA-LUI-ZAMOLXE-Renasterea-neamului-romanesc-Autor-Octavian-Sarbatoare
Adrian Pop
01.06.2013, 01:57
RAIUL DIN ROMÂNIA. Peştera lui Zamolxis, locul unde creştea planta care vindeca orice boală şi unde stă ascuns aurul dacilor
Autor: Marian Păvălaşc (http://www.evz.ro/de-acelasi-autor/autor/marian-pavalasc.html)
La patru ore de mers cu maşina din Bucureşti, lângă comuna gorjeană Polovragi, în Munţii Căpăţânii, se găseşte una dintre cele mai mari cavităţi stâncoase din ţara noastră. Speologii încă nu i-au găsit capatul, iar legenda spune că ieşirea e tocmai în Transilvania, la Sarmisegetuza
http://www.evz.ro/typo3temp/pics/polovragi_main_6c7080c876.jpg (http://www.evz.ro/typo3temp/pics/polovragi_main_6fb8d86d20.jpg)
O zi “cheltuită” ca să vizitezi o peşteră în care legenda spune că a trăit un zeu pare o investiţie bună. Caverna de la Polovragi este cu adevărat o minune despre care puţini români au aflat. Cei 25.000 de vizitatori care au intrat anul trecut în scobitura de kilometri a stâncii o fac mai mult din întâmplare. Muzeografii de la Muzeul Gorjului recunosc sincer că turiştii au descoperit caverna doar după ce în zonă s-a deschis Transalpina, drumul auto care trece prin Parâng şi leagă Gorjul de Alba.
http://ringierro.adocean.pl/files/rffgptdlwp/lefeckemtf/familisti300.gif (http://ringieradro.hit.gemius.pl/hitredir/id=ncqVVrOOrbPiePsvD5uadpXmHWypasc3LMEF4vhti1v.U7/stparam=zbrioojfij/fastid=ampswudfibtxbpgfegxgoxbyjlli/sarg=51A91C1F74B28CFF/url=http%3A%2F%2Fgdero.hit.gemius.pl%2Frehitredir% 2Fid%3DzIhKVnRvT80NUKrC8VdOS8UG7xeN3c7UDVc6j4B0Mi3 .17%2Ffastid%3Dimsynqodrvndzdlukqjobhytesnf%2Fstpa ram%3Dpnfhmlfqzn%2Furl%3Dhttp%3A%2F%2Fwww.f64.ro%2 Flp%2Fvacanta-2013%3Futm_source%3DRingier%26utm_medium%3D300x250 %26utm_campaign%3DF64%2520Kitul%2520complet%2520de %2520vacanta%23tab_familisti)
Deşi nu are "camere" spectaculoase de peste o sută de metri înălţime cum are peştera Skocjan din Slovenia, grota gorjeană este una dintre cele mai lungi din Europa cu peste 10,3 km şi specialiştii nu sunt siguri dacă i-au dat de capăt.
Pe drumul spre Zamolxis sar păstrăvii din râul Olteţul
Dacă se porneşte din Bucureşti, ca să se ajungă la destinație, se merge spre Râmnicu Vâlcea, se trece de Horezu şi apoi va ieși, undeva în cale, şi localitatea Polovragi. Se poate ajunge uşor şi fără automobil. Dacă se ia autobuzul spre Târgu Jiu, trebuie doar să se ceară la șofer o staţie în comuna cu pricina aşezată la poalele masivilor Capăţânii şi Parâng.
Odată ce se ajunge în localitate, mai întâi se dă o raită pe la mânăstire. E din secolul XVII şi e realizată în stil bizantin. Nu e mare aşa că se bifează rapid vizitarea ei! După ce se ieşe din Casă Domnului, urmează drumul forestier spre grota unui alt zeu. Sună bine! Până la destinație e timp să se admire drumul spre casa lui Zamolxis, peisajele din Cheile Olteţului sunt magnifice. Râul cu acelaşi nume îi însoţeşte zgomotos pe temerari pe partea stângă a potecii. Tot în amonte urcă şi păstrăvii care sar uneori din apă ajutaţi de micile cascade formate de pietrele din albie. Peisajul te fură, aşa că nici nu nu-ţi dai seama că ai şi ajuns la peşteră.
Acasă la zeul dacilor
Din cei 10 km ai peşterii doar vreo 900 de metri sunt accesibili publicului, în rest doar speologii au acces. În grotă este cald şi umed (temperatură constantă este de 9 grade Celsius şi umiditate medie de vreo 90%, spune ghidul).
Acum se trece la poze, cine are un aparat mai performant e fericit, şi la “uau, ce ciudat e"! Dar pentru a depăşi gardul trebuie să se plătească şi o taxă de 5 lei de persoană (complexul e deschis doar de vineri și până duminică, între orele 11.00-17.00)
Locul are o încărcătură emoţională de excepţie deoarece a fost de-a lungul timpului un refugiu pentru daci, vraci şi călugări.
http://www.evz.ro/fileadmin/multimedia1/2013/APRILIE/13/polovragi_23_b.jpg
În interior îţi atrage atenţia:
scaunului lui Zalmoxis – piatra pe care se spune că stătea zeul
cuptoarele – unde ardeau dacii planta polvraga
pictura realizată de către un călugăr în tehnica negru de fum, reprezentând simbolul morţii. Autorul acestui desen ciudat este preotul Pahomie care, în anul 1607, a stat aici, în beznă, alături de vietăţile subpământene, vreme de şaşe luni.
Izvorul Speranţelor, din spatele căruia se întrezăreşte Maica Domnului cu Pruncul în braţe
Bolta însângerată
Camera Albă
Bolta Divină
http://www.evz.ro/fileadmin/multimedia1/2013/APRILIE/13/scaunul_lui_zamolxis_b.jpg
Cam vreo 45 de minute durează traseul până se ajunge iar la ieşire.
Înainte de a spune “la revedere” ghidul aminteşte vizitatorilor că pe vârful de deasupra se găsesc ruinele unei cetăţi dacice, despre care se spune că a fost cetatea lui Zamolxis, cetate la care se ajunge după un traseu de aproximativ 20 de minute de mers prin pădure.
Datorita oxigenului eliminat din apă (umiditatea este foarte mare), aerul îţi dă o energie nemaiîntâlnită aşa că noul drum pare floare-la-ureche.
LEGENDELE
Casa lui Zamolxis
În Peştera Polovragi sunt urme ale folosirii sale drept turnătorie de metale de către daci, iar o legendă spune că aici s-ar fi refugiat Zamolxis. Legătură cu realitatea este că deasupra peşterii se află o cetate geto-dacică. Chiar se spune că aici încă mai trăieşte Zamolxis, iar picăturile ce se preling din ţurţurii de piatră sunt lacrimile vărsate de el după cucerirea Daciei.
http://www.evz.ro/fileadmin/multimedia1/2013/APRILIE/13/speolog_b.JPG
Planta magică care dă numele grotei
În peşteră, vracii daci şi cei de dinaintea lor prelucrau o plantă rară, numită povragă, polvragă sau polovragă, întrebuinţată în popor ca remediu împotriva bolilor.
Ieşirea, la Sarmisegetuza
Alt mit ar fi că ieşirea din peşteră se află tocmai în Transilvania. Deocamdată lungimea acestei peşteri atinge 10 km şi cercetările continuă.
Aurul
Unul dintre miturile străjuite de localnicii din Polovragi, judeţul Gorj, este cel al aurului dacic ascuns în peştera lui Zamolxis.
Căutatorii de comori continuă să vină aici la Polovragi, au cu ei detectoare de metale, pe care le dosesc prin bagaje, se prefac că sunt vizitatori încântaţi de minunăţiile peşterii, apoi se furişează prin cotloane să verifice dacă dau de comoară, povești oferite de ghid la o "pauză" de bârfă.
Sursă de energie
La “Galeria Ispăşirii” este ceva obişnuit să simti furnicături pe mâini, chiar in dreptul “Tronului lui Zamolxis”. Ghidul spune că detectoarele de biocurenti o iau razna, învârtindu-se făra noima, ca în prezenta unei fiinţe vii, extrem de încărcate cu energie.
http://www.evz.ro/fileadmin/multimedia1/2013/APRILIE/13/pestera_polovragi_b.JPG
Tudor Vladimirescu nu a fost ucis
O întâmplare demnă de reținut este cea care îl vizează pe Tudor Vladimirescu. Acesta avea ca obicei să vină pentru rugăciune în preajma zidurilor Mânăstirii Polovragi. O iscălitura de-a sa a rămas în mânăstire și a dat apă la moară celor care susțin varianta neoficială în care o sosie de-a sa ar fi fost ucisă de eterişti, pe cand Tudor a rămas în mânăstire unde a trăit deghizat în călugar.
Datele peşterii
Are o vechime de peste şapte milioane de ani. Aici s-au găsit desene rupestre, dar şi texte cu scriere cuneiforma săpate în piatră.
Denivelarea este de 87 m (-62, +25).
După unii autori, numele Dacia provine de la Da-Ksha, în care "Da" înseamnă zeu, iar "Ksha", țară
Citiţi mai mult: RAIUL DIN ROMÂNIA. Peştera lui Zamolxis, locul unde creştea planta care vindeca orice boală şi unde stă ascuns aurul dacilor - Intern > EVZ.ro (http://www.evz.ro/detalii/stiri/raiul-din-romania-pestera-lui-zamolxis-locul-unde-crestea-planta-care-vindeca-orice-boal-103265.html#ixzz2UwuM55mi) http://www.evz.ro/detalii/stiri/raiul-din-romania-pestera-lui-zamolxis-locul-unde-crestea-planta-care-vindeca-orice-boal-103265.html#ixzz2UwuM55mi
EVZ.ro
Alina Bratu
27.05.2017, 01:06
ce loc... ma atrage, ca un magnet...
http://www.racnetulcarpatilor.com/s-a-dus-cu-familia-in-pestera-polovragi-unde-a-facut-mai-multe-poze-cand-a-ajuns-acasa-si-s-a-uitat-la-ele-barbatului-din-piatra-neamt-nu-i-a-venit-sa-creada-ce-vede-este-de-a-dreptul-soc/
S-a dus cu familia în Peștera Polovragi, unde a făcut mai multe poze. Când a ajuns acasă și s-a uitat la ele, bărbatului din Piatra Neamț nu i-a venit să creadă ce vede. „Este de-a dreptul șocant! Cred că trăiesc un coșmar!” Ce a văzut acolo
April 13, 2018 Damian (http://www.racnetulcarpatilor.com/author/admin/) Leave a comment (http://www.racnetulcarpatilor.com/s-a-dus-cu-familia-in-pestera-polovragi-unde-a-facut-mai-multe-poze-cand-a-ajuns-acasa-si-s-a-uitat-la-ele-barbatului-din-piatra-neamt-nu-i-a-venit-sa-creada-ce-vede-este-de-a-dreptul-soc/#respond)
https://www.antena3.ro/thumbs/big3/2018/04/10/s-a-dus-cu-familia-in-pestera-polovragi-unde-a-facut-mai-multe-poze-cand-a-ajuns-acasa-si-s-a-uitat-520323.jpeg
Un bărbat din Piatra Neamț s-a dus cu familia în Peștera Polovragi din Munții Căpățâna, unde a făcut mai multe poze cu telefonul mobil.
Când a ajuns acasă să descarce fotografiile pe calculator, bărbatul a avut un șoc, când a observat lucruri neobișnuite in pozele sale. „Nu-mi venea să cred ce văd. Mi-am chemat soția și fiica în fața monitorului și ne uitam unii la alții rămași aproape fără cuvinte. Apoi am început să analizăm pe rând fiecare poză și ne-am dat seama că ceva neobișnuit s-a petrecut. Mai multe poze nu corespundeau cu ce văzuserăm noi acolo“, a spus bărbatul, potrivit Ziarul Ceahlăul.
Cel mai straniu lucru, a fost când a văzut că părul fiicei sale are culoarea schimbată spre vârfuri, deși niciodată nu s-a vopsit, ea având 13 ani. Cu doar zece minute înainte de această poză, fata a fost fotografiată și se vede clar că părul său este cât se poate de normal la culoare, neexistând diferențe de nuanță.
Într-o altă poză, de această dată cu soția, se observă o urmă colorată pe centru și umbre nefirești ale pietrelor, ca și cum sursa de lumină era foarte jos și foarte puternică, deși în peșteră lumina nu este deloc de intensitate mare și mai mult, sursele de lumină erau în stânga fotografului. La fel, picioarele femeii au o culoare vineție, în genul celei din părul fiicei.
În altă poză se poate observa o figură cu aspect umanoid, deși bărbatul poate jura că atunci când a făcut poza așa ceva nu exista acolo. Și în una din cele mai concludente fotografii, se poate vedea o stalagmită, care atunci când a fost pozată nu ieșea cu nimic în evidență, dar se observă că are forma Sfintei Fecioare ca și cum s-ar ruga, iar în dreptul mâinilor împreunate se vede un cerc roșu, despre care cei trei spun că nu exista în momentul fotografierii, la fel ca și chipul cu contur negru care apare în stânga pozei.
Întâmplarea a avut loc în urmă cu trei ani, însă întâmplările bizare nu s-au oprit nici acum. Peștera Polovragi mai este numită și Peștera lui Zamolxis și se spune că aici ar crește planta Polovraga, care vindecă orice boală sau că în acest loc se află ascuns aurul dacilor.
http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/20199-Polovragi-casa-zeului-Dacilor-Zalmoxis?highlight=polovragi
Polovragi - casa zeului Dacilor, Zalmoxis
Zamfir Catalin (https://www.facebook.com/zamfir.catalin76) a distribuit un link (https://www.facebook.com/groups/203961636347554/permalink/1216373628439678/).
7 februarie la 11:28 (https://www.facebook.com/groups/203961636347554/permalink/1216373628439678/)
https://external-frt3-1.xx.fbcdn.net/safe_image.php?d=AQBt-HWoY8JDDbCH&w=476&h=249&url=http%3A%2F%2Feualegromania.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2Fsites%2F7%2F2014%2F10%2FDSC_67 46.jpg&cfs=1&upscale=1&_nc_hash=AQD8Chys056zFFBV
(http://eualegromania.ro/2014/10/30/polovragi-casa-zeului-dacilor-zamolxis/)
Polovragi – casa zeului dacilor, Zamolxis (https://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Feualegromania.ro%2F2014%2F10% 2F30%2Fpolovragi-casa-zeului-dacilor-zamolxis%2F&h=ATOFaoGjhetJ950bM6FZCW1c5x5WND7qHjsHcB4eXgKTL4zw fYS8tsAsOF2ZLvHHfXaDC7eT40nVRU41IO1T2lxmaH1n0YOejY 0f-GF5wCdcPBRbE6Z3aBI6HS_6QFJ78Grox9qOgOKcOsUnPUO0Wg&enc=AZMfNUU8r6L8k1mghqh8rNMP0mQmCu3rEIyASjyNUdnMMu jRd4HO9gYem2pyREAev0efQihDLhd6mVvqOIOj4Hita1WGZezC SM7HqY92liUUFxiRsFlKUbMRWZcKq_nfdSIdVLsWBQp501uNdX D7WNUdkS9bZKQA3F1QKGBI4uwqZWMWV2DyldLYDHv2IgF6Wg0&s=1)
Multe sunt localitătile din judeţul Gorj pe care le puteţi vizita, mânaţi de curiozitate, dar şi de dorinţa de a vedea locuri minunate, care îţi taie răsuflarea.Un astfel de loc îl găseşti la grani…
EUALEGROMANIA.RO|DE SILVIU.BARBU
http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/16118-Cheile-Olte%C5%A3ului-Pe%C5%9Ftera-Polovragi-Rezerva%C5%A3ie-Natural%C4%83?highlight=polovragi
Cheile Olteţului | Peştera Polovragi - Rezervaţie Naturală
http://novaciranca.ro/images/obiective-turistice/cheile-oltetului-polovragi.jpg
Cheile Olteţului şi Peştera Polovragi fac parte din aceeași Rezervație Naturală din județul Gorj și dezvăluie locuri de o frumuseţe ameţitoare. Totul, pe o suprafaţă de 150 de hectare.
La Chei şi la Peştera Polovragi se poate ajunge de pe DN 67, care leagă oraşul Râmnicu-Vâlcea de Târgu-Jiu.
Comuna Polovragi se află chiar la graniţa dintre judeţele Vâlcea şi Gorj. După aproximativ doi kilometri, drumul se bifurcă: către Mănăstirea Polovragi, care se poate vedea cu uşurinţă în faţă, şi, în dreapta, către Cheile Olteţului şi Peştera Polovragi. Accesul se face pe un drum de macadam, care, în unele locuri, este cioplit în munte şi, de aceea, există senzaţia că blocul imens de piatră se prăvale peste tine.
http://novaciranca.ro/images/thumbnails/images/obiective/pestera-polovragi-301x200.jpg (http://novaciranca.ro/images/obiective/pestera-polovragi.jpg)
Atunci când intri pe Cheile Olteţului, civilizaţia rămâne undeva în urmă, la porţile nevăzute care separă cele două lumi. Temperatura scade brusc cu aproape 10 grade Celsius, pentru că razele soarelui pătrund cu greu prin vegetaţia abundentă şi printre munţii care formează parcă un acoperiş.
După aproximativ 200 de metri de la intrarea pe Cheile Olteţului, o gaură mare se cască în munte. Este Peştera Polovragi, care se află în versantul Munţilor Căpăţânii, pe malul stâng al râului. Intrarea a fost făcută artificial, prin dislocarea peretelui vestic al peşterii.
Peştera Polovragi este situată la o altitudine de 670 m şi are o lungime de aproape zece kilometri, fiind una dintre cele mai lungi din România. O porţiune de 900 de metri este electrificată şi luminată.
http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/12596-Pe%C5%9Etera-lui-zamolxis-locul-unde-cre%C5%9Etea-planta-care-vindeca-orice-boal%C4%82?highlight=polovragi
http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/9218-Pe-urmele-dacilor-la-Polovragi?highlight=polovragi
Alina Putinelu (https://www.facebook.com/alina.putinelu.5) a distribuit o fotografie (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=576073555793263&set=a.383857515014869.91340.364865690247385&type=1) postată de Adevarul Despre DACI (https://www.facebook.com/AdevarulDespreDaci?ref=stream).
acum 7 minute ·
https://fbcdn-sphotos-g-a.akamaihd.net/hphotos-ak-prn2/s403x403/1236758_576073555793263_323694550_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=576073555793263&set=a.383857515014869.91340.364865690247385&type=1&ref=nf)
Un loc de legendă – Peştera lui Zamolxis
http://adevaruldespredaci.ro/un-loc-...-lui-zamolxis/ (http://adevaruldespredaci.ro/un-loc-de-legenda-pestera-lui-zamolxis/)
Îmi place (https://www.facebook.com/alina.putinelu.5/posts/202789496562845?comment_id=470888&offset=0&total_comments=2¬if_t=share_reply#) · · Nu mai urmări postarea (https://www.facebook.com/alina.putinelu.5/posts/202789496562845?comment_id=470888&offset=0&total_comments=2¬if_t=share_reply#) · Distribuie (https://www.facebook.com/ajax/sharer/?s=99&appid=2309869772&p%5B0%5D=100004953871920&p%5B1%5D=202789496562845&profile_id=100004953871920&share_source_type=unknown)
https://fbcdn-profile-a.akamaihd.net/hprofile-ak-ash3/s48x48/186161_100002378853251_7199314_q.jpg (https://www.facebook.com/zalmoxa.adipop)
Adrian Pop (https://www.facebook.com/zalmoxa.adipop) am fost aici si am fost ajutat ca sa ies din pestera....
acum 3 minute · Îmi place (https://www.facebook.com/alina.putinelu.5/posts/202789496562845?comment_id=470888&offset=0&total_comments=2¬if_t=share_reply#) · 1 (https://www.facebook.com/browse/likes?id=202789996562795)
https://fbcdn-profile-a.akamaihd.net/hprofile-ak-prn2/s48x48/195630_100004953871920_81521623_q.jpg (https://www.facebook.com/alina.putinelu.5)
Alina Putinelu (https://www.facebook.com/alina.putinelu.5) Ramane si azi o enigma, intr-adevar!... Cu prima ocazie, voi merge acolo.
acum 2 minute · Îmi place (https://www.facebook.com/alina.putinelu.5/posts/202789496562845?comment_id=470888&offset=0&total_comments=2¬if_t=share_reply#)
https://fbcdn-profile-a.akamaihd.net/hprofile-ak-ash3/s48x48/186161_100002378853251_7199314_q.jpg (https://www.facebook.com/zalmoxa.adipop)
Adrian Pop (https://www.facebook.com/zalmoxa.adipop) deasupra pesterii este o cetate dacica....unde creste cimbrisor, planta din care se face ceai, necesar refacerii celulare
acum câteva secunde · Îmi place (https://www.facebook.com/alina.putinelu.5/posts/202789496562845?comment_id=470888&offset=0&total_comments=2¬if_t=share_reply#)
RAIUL DIN ROMÂNIA. Peştera lui Zamolxis
RAIUL DIN ROMÂNIA. Peştera lui Zamolxis, locul unde creştea planta care vindeca orice boală şi unde stă ascuns aurul dacilor
(P) La ING Economii te bucuri de dobanda 6% p.a. pe primele 4 luni. (http://ringieradro.hit.gemius.pl/hitredir/id=bOhL_ZiQdEPJ8UtXd3AT52X17A7Nyh.gPJyJCFDDHeD.u7/stparam=whgjkpilds/fastid=mcjlcapepjgckidgboznotzhhhjm/sarg=516A47E394CE5359/url=http://gdero.hit.gemius.pl/rehitredir/id=ncqbivrZyEs6H6_.GTp6wpXkj3hp1BrwBf5okbgyMgf.D7/fastid=deitcjrlfjzlvcadfddpwgtwdejr/stparam=umnsbpekie/url=https://www.ing.ro/ing/lp/economii.html?f=ringier&s=link&utm_source=ringier&utm_medium=link_CPC&utm_content=link_CPC&utm_campaign=ING_Savings_p2013)
(http://ringieradro.hit.gemius.pl/hitredir/id=bOhL_ZiQdEPJ8UtXd3AT52X17A7Nyh.gPJyJCFDDHeD.u7/stparam=whgjkpilds/fastid=mcjlcapepjgckidgboznotzhhhjm/sarg=516A47E394CE5359/url=http://gdero.hit.gemius.pl/rehitredir/id=ncqbivrZyEs6H6_.GTp6wpXkj3hp1BrwBf5okbgyMgf.D7/fastid=deitcjrlfjzlvcadfddpwgtwdejr/stparam=umnsbpekie/url=https://www.ing.ro/ing/lp/economii.html?f=ringier&s=link&utm_source=ringier&utm_medium=link_CPC&utm_content=link_CPC&utm_campaign=ING_Savings_p2013)
Autor: Marian Păvălaşc (http://www.sfatulbatranilor.ro/de-acelasi-autor/autor/marian-pavalasc.html)
La patru ore de mers cu maşina din Bucureşti, lângă comuna gorjeană Polovragi, în Munţii Căpăţânii, se găseşte una dintre cele mai mari cavităţi stâncoase din ţara noastră. Speologii încă nu i-au găsit capatul, iar legenda spune că ieşirea e tocmai în Transilvania, la Sarmisegetuza
http://www.evz.ro/typo3temp/pics/polovragi_main_6c7080c876.jpg (http://www.sfatulbatranilor.ro/typo3temp/pics/polovragi_main_6fb8d86d20.jpg)
O zi “cheltuită” ca să vizitezi o peşteră în care legenda spune că a trăit un zeu pare o investiţie bună. Caverna de la Polovragi este cu adevărat o minune despre care puţini români au aflat. Cei 25.000 de vizitatori care au intrat anul trecut în scobitura de kilometri a stâncii o fac mai mult din întâmplare. Muzeografii de la Muzeul Gorjului recunosc sincer că turiştii au descoperit caverna doar după ce în zonă s-a deschis Transalpina, drumul auto care trece prin Parâng şi leagă Gorjul de Alba.
Deşi nu are "camere" spectaculoase de peste o sută de metri înălţime cum are peştera Skocjan din Slovenia, grota gorjeană este una dintre cele mai lungi din Europa cu peste 10,3 km şi specialiştii nu sunt siguri dacă i-au dat de capăt.
Pe drumul spre Zamolxis sar păstrăvii din râul Olteţul
Dacă se porneşte din Bucureşti, ca să se ajungă la destinaţie, se merge spre Râmnicu Vâlcea, se trece de Horezu şi apoi va ieşi undeva în cale şi localitatea Polovragi. Se poate ajunge uşor şi fără automobil. Dacă se ia autobuzul spre Targu Jiu, trebuie doar să se ceară o staţie în comuna cu pricina aşezată la poalele masivilor Capăţânii şi Parâng.
Odată ce se ajunge în localitate, mai întâi se dă o raită pe la mânăstire. E din secolul XVII şi e realizată în stil bizantin. Nu e mare aşa că se bifezează rapid vizitarea ei! După ce se ieşe din Casă a Domnului, urmează drumul forestier spre grota unui alt zeu. Sună bine! Până la destinaţie e timp să se admire drumul spre casa lui Zamolxis, peisajele din Cheile Olteţului sunt magnifice. Râul cu acelaşi nume îi însoţeşte zgomotos pe temerari pe partea stângă a potecii. Tot în amonte urcă şi păstrăvii care sar uneori din apă ajutaţi de micile cascade formate de pietrele din albie. Peisajul te fură, aşa că nici nu nu-ţi dai seama că ai şi ajuns la peşteră.
Acasă la zeul dacilor
Din cei 10 km ai peşterii doar vreo 900 de metri sunt accesibili publicului, în rest doar speologii au acces. În grotă este cald şi umed (temperatură constantă e de 9 grade Celsius şi umiditate medie – 90%, spune ghidul).
Acum se trece la poze, cine are un aparat mai performant e fericit, şi la “uau, ce ciudat e"! Dar pentru a depăşi gardul trebuie să se plătească şi o taxă de 5 lei de persoană (complexul e deschis doar între vineri şi duminică, orele 11.00-17.00)
Locul are o încărcătură emoţională de excepţie deoarece a fost de-a lungul timpului un refugiu pentru daci, vraci şi călugări.
http://www.sfatulbatranilor.ro/fileadmin/multimedia1/2013/APRILIE/13/polovragi_23_b.jpg
În interior îţi atrage atenţia:
scaunului lui Zalmoxis – piatra pe care se spune că stătea zeul
cuptoarele – unde ardeau dacii planta polvraga
pictura realizată de către un călugăr, în tehnica negru de fum, reprezentând simbolul morţii. Autorul acestui desen ciudat este preotul Pahomie care, în anul 1607, a stat aici, în beznă, alături de vietăţile subpământene, vreme de şaşe luni.
Izvorul Speranţelor, din spatele căruia ne se întrezăreşte Maica Domnului cu Pruncul în braţe
Bolta însângerată
Camera Albă
Bolta Divină
http://www.sfatulbatranilor.ro/fileadmin/multimedia1/2013/APRILIE/13/scaunul_lui_zamolxis_b.jpg
Cam vreo 45 de minute durează traseul până se ajunge iar la ieşire.
Înainte de a spune “la revedere” ghidul aminteşte vizitatorilor că pe vârful de deasupra, se găsesc ruinele unei cetăţi dacice, despre care se spune că a fost cetatea lui Zamolxis (zeul suprem al dacilor), cetate la care se ajunge după un traseu de aproximativ 20 de minute de mers prin pădure.
Datorita oxigenului eliminat din apă (umiditatea este foarte mare), aerul îţi dă o energie nemaiîntâlnită aşa că noul drum pare floare-la-ureche.
LEGENDELE
Casa lui Zamolxis
În Peştera Polovragi sunt urme ale folosirii sale drept turnătorie de metale de către daci, iar o legendă spune că aici s-ar fi refugiat Zamolxis, legătură cu realitatea fiind că deasupra peşterii se află o cetate geto-dacică. Chiar se spune că aici încă mai trăieşte Zamolxis, iar picăturile ce se preling din ţurţurii de piatră sunt lacrimile vărsate de el după cucerirea Daciei.
http://www.sfatulbatranilor.ro/fileadmin/multimedia1/2013/APRILIE/13/speolog_b.JPG
Planta magică care dă numele grotei
În peşteră, vracii daci şi cei de dinaintea lor prelucrau o plantă rară, numită povragă, polvragă, sau polovragă, întrebuinţată în popor ca remediu împotriva bolilor.
Ieşirea, la Sarmisegetuza
Alt mit ar fi că ieşirea din peşteră se află tocmai în Transilvania. Deocamdată lungimea acestei peşteri atinge 10 km şi cercetările continuă.
Aurul
Unul dintre miturile străjuite de localnicii din Polovragi, judeţul Gorj, este cel al aurului dacic ascuns în peştera lui Zamolxis.
Căutatorii de comori continuă să vină aici la Polovragi, au cu ei detectoare de metale, pe care le dosesc prin bagaje, se prefac că sunt vizitatori încântaţi de minunăţiile peşterii, apoi se furişează prin cotloane să verifice dacă dau de comoară.
Sursă de energie
La “Galeria Ispăşirii” este ceva obişnuit să simti furnicături pe mâini, chiar in dreptul “Tronului lui Zamolxis”. Ghidul spune că detectoarele de biocurenti o iau razna, învârtindu-se făra noima, ca în prezenta unei fiinţe vii, extrem de încărcate cu energie.
http://www.sfatulbatranilor.ro/fileadmin/multimedia1/2013/APRILIE/13/pestera_polovragi_b.JPG
Tudor Vladimirescu nu a fost ucis
O întâmplare demnă de retinut este acea care vizeaza cunoscutul obicei al lui Tudor Valdimirescu de a veni pentru rugăciune în preajma zidurilor Mânăstirii Polovragi. O iscălitura de-a sa rămasă în mânăstire sprijină varianta neoficială în care o sosie a sa ar fi fost ucisă de eterişti, pe cand Tudor a rămas iîn mânăstire pentru a trăii deghizat în călugar.
Datele peşterii
Are o vechime de peste şapte milioane de ani. Aici s-au găsit desene rupestre, dar şi texte cu scriere cuneiforma săpate în piatră.
Denivelarea este de 87 m (-62, +25).
După unii autori, numele Dacia provine de la Da-Ksha, in care "Da" inseamna zeu, iar "Ksha", tara. Prin aceste rinduri fugare v-am luat, iata, si pe dvs. calatori prin nestiutele locuri ale Daciei, Tara Zeilor.
Citiţi mai mult: RAIUL DIN ROMÂNIA. Peştera lui Zamolxis, locul unde creştea planta care vindeca orice boală şi unde stă ascuns aurul dacilor - Intern > EVZ.ro (http://www.evz.ro/detalii/stiri/raiul-din-romania-pestera-lui-zamolxis-locul-unde-crestea-planta-care-vindeca-orice-boal-103265.html#ixzz2QQxV0O3Z)http://www.evz.ro/detalii/stiri/raiu...#ixzz2QQxV0O3Z (http://www.evz.ro/detalii/stiri/raiul-din-romania-pestera-lui-zamolxis-locul-unde-crestea-planta-care-vindeca-orice-boal-103265.html#ixzz2QQxV0O3Z)
EVZ.ro
Cetatile geto-dacilor: Polovragi
Cetatile geto-dacilor: Polovragi
Postat de addaci (http://adevaruldespredaci.ro/author/addaci/) in Articole (http://adevaruldespredaci.ro/category/articole/) | 0 comentarii (http://adevaruldespredaci.ro/cetatile-geto-dacilor-polovragi/#respond)
http://adevaruldespredaci.ro/wp-content/uploads/et_temp/cheile-oltetului-cetate-polovragi-326495_140x140.gif Nov 25, 2012
Share (http://www.facebook.com/sharer.php?u=http%3A%2F%2Fadevaruldespredaci.ro%2F cetatile-geto-dacilor-polovragi%2F&t=Cetatile%20geto-dacilor%3A%20Polovragi)
0
inShare (http://javascript%3Cb%3E%3C/b%3E:void(0);)
Fortificaţiile dacice de la Polovragi se află pe muntele Padeş, la o altitudine de circa 1000 m, pe malul stâng al râului Olteţ. Atât din punct de vedere strategic cât şi tactic, poziţia era foarte bună, având o excelentă vizibilitate spre sud, asupra bazinului mijlociu al Olteţului şi supraveghea drumul de plai care lega platforma Oltului cu Valea mijlocie a Mureşului trecând prin zona aşezărilor dacice din munţii Orăştiei.
Atacul direct era foarte dificil, deoarece de la drumul de plai singura cale de acces era o poiană lungă de circa 300 m şi lată de 60 m, al cărui cap vestic se ridică cu 30 m un mamelon cu pante abrupte, apărat dinspre vest şi nord de cheile Olteţului şi de râpe pe care se află fortificaţia „Cetăţuia”. La sud de acest mamelon separat de el printr-o şa îngustă şi puternic denivelată se află un platou de circa 6.000 m2, de asemenea bine apărat natural în special pe laturile de vest, sud şi parţial est platoul numit de localnici „La crucea lui Ursache” şi care a servit ca cetate de refugiu pentru populaţia aşezării ce se afla la poalele muntelui.
„Cetăţuia” şi trecutul ei
Rolul principal în cadrul complexului de fortificaţii de la Polovragi l-a avut „Cetăţuia” unde stratigrafic au putut fi surprinse două faze constructive principale. În prima fază, mamelonul cu cota 1000 a fost amenajat pentru locuire şi apărare, atât platoul din vârful înălţimii, cât şi prin crearea pe versantul nordic a patru terase artificiale succesive. Pe platoul superior a fost construită o fortificaţie patrulateră cu laturile de sud şi de nord de 18 şi 19 m, iar cele de est şi vest de 8 şi 9 m. Fortificaţia constă într-un val de piatră locală de calcar, spartă şi din lut galben dispuse în straturi alternative. Pentru a împiedica alunecarea valului la piciorul pantei era amenajat un parament din blocuri de dimensiuni mai mari, care se sprijinea pe denivelările naturale ale stâncii, fie în şanţuri în formă de unghi practicate în rocă.http://adevaruldespredaci.ro/wp-content/uploads/2012/11/Pestera-Polovragi-cuptorul-Dacic-300x224.jpg (http://adevaruldespredaci.ro/wp-content/uploads/2012/11/Pestera-Polovragi-cuptorul-Dacic.jpg)
În ce-a dea doua fază constructivă, survenită ca urmare a unui atac ce a dus la incendierea cetăţii, în valul de apărare din vârful mamelonului, s-a implantat un zid, iar un alt zid, s-a ridicat pe terasa de nord, care este de fapt singura ce se întinde pe tot arcul cuprins între râpa dinspre est şi cheile Olteţului spre vest. Alte ziduri, groase de aproximativ 2 m erau construite din blocuri de calcar, unele cu urme de fasonare, blocuri din rocă cristalină sau din gresie fasonată.
Cetatea de refugiu de pe platoul „Crucea lui Ursache” era apărată pe laturile de nord şi est de două valuri, diferite ca structură şi mărime, separarea lor făcându-se de la poarta de acces ce se afla în colţul nord – estic al cetăţii, pe latura de est. Panta foarte abruptă, aproape impracticabilă astăzi, de pe latura estică nu a necesitat crearea unei fortificaţii artificiale puternice, de acea, de-a lungul acestei margini a platoului s-a ridicat doar un mic val lat de 5 m şi înalt de 1 m.
Latura de nord, singura care putea fi atacată beneficia de un sistem de apărare mult mai puternic şi folosea un procedeu constructiv încă nesemnalat la alte fortificaţii dacice, care consta din calcinarea pe locul de construcţie a pietrei de calcar şi udarea ei ulterioară pentru a se transforma în var. Astfel, de-a lungul marginei platoului, pe o lăţime de 2 m s-a creat o platformă solidă, orizontală, groasă de aproximativ 50 cm printr-un fel de mortar constând din var şi din miezurile pietrelor de calcar, insuficient calcinate, peste care se ridică un zid de pietre de calcar legate cu lut. Tot acest sistem era înglobat într-un val de piatră şi pământ, lăţimea totală a acestui sistem de apărare fiind de 10 m, iar înălţimea actuală de circa 2 m.
Vatră străveche de locuire
Locuinţele descoperite în ansamblul fortificat de la Polovragi sunt de suprafaţă. Ele fac parte din categoria celor cu podea din lut bătătorit şi cu pereţii din lemn cu relativ puţină lipitură de lut cât şi colibe fără podină din lut cu pereţii din lemn şi nuiele.
Materialul arheologic cel mai numeros care a fost descoperit îl constituie ceramica atât ce-a lucrată cu mâna, cât şi ceramica lucrată la roată. Întâlnim tipuri de vase sub formă de borcan, ornamentate cu brâuri alveolate sau sub formă de şnur, căţuile (ceşti) lucrate cu mâna, fusaiole, castroane de diferite tipuri şi mărimi etc. Obiectele metalice descoperite constau în piroane, cuţitaşe, vârfuri de săgeţi şi lance, pinteni, catarame, fibule ş.a.
În descoperirile arheologice de la Polovragi o menţiune deosebită este descoperirea de pe terasa VII din partea de nord a „Cetăţuii”, care constă într-o plăcuţă dreptunghiulară din bronz având dimensiunile de 101 x 66 mm şi este lucrată în basorelief pe ambele feţe. Pe avers, central, este redat un cavaler văzut din profil, înaintând spre stânga, personajul este bărbos şi poartă pantaloni strâmţi, o cămaşă pe umeri care-i flutură ca o mantie, iar pe cap are o bonetă răsfrântă în faţă.
Calul, care îl însoţeşte pe acesta este redat proporţional mai mic decât natural în comparaţie cu călăreţul. La stânga şi la dreapta călăreţului, privind spre el şi salutându-l parcă cu mâna dreaptă ridicată sunt două personaje identice, redate din profil, cu fizionomia şi îmbrăcămintea corespunzătoare lumii clasice greco-romane. Pe reversul piesei este redat în centru un cantaros (vas grecesc), încadrat de două păsări probabil doi cocoşi. Totul este încadrat într-un chenar de semiove.
http://adevaruldespredaci.ro/wp-content/uploads/2012/11/Polovragi-cetate-300x225.gif (http://adevaruldespredaci.ro/wp-content/uploads/2012/11/Polovragi-cetate.gif)Interpretarea unitară a plăcuţei, ca o piesă votivă, cu caracter religios, este dificilă, deoarece nu reprezintă nici o divinitate. Reversul îşi găseşte anumite analogii cu reprezentarea reliefurilor cu cavalerul trac sau cavalerii danubieni. Cu toate acestea, o explicaţie magico-religioasă ar fi posibilă ca o reflectare a contactului unei căpetenii dacice cu lumea sudică.
Fortificaţiile dacice de la Polovragi se datează în secolul I î.Hr., în acest sens pledând toate descoperirile arheologice: ceramică, fibule, monede şi tehnica de construcţie.Săpăturile arheologice de la Polovragi, au mai dat la iveală descoperirea a trei monede republicane romane, din deceniul al IX-lea, al sec. I î.Hr. şi a două monede greceşti: una de tip Dyrhachium şi alta de tip Apollonia din sec. II-I î.Hr. Acestora li se adaugă şi monedele descoperite întâmplător pe „Cetăţuie” şi în aşezarea civilă, trei tetradrahme de argint de la Filip al II-lea sau imitaţii după acestea.
Tehnica de construcţia a fortificaţiilor şi unele indicaţii cronologice: blocurile de gresie fasonată trebuie puse în legătură cu apariţia în lumea dacică a cetăţilor lucrate după model elenistic, eveniment ce s-a produs după anul 50 î.Hr. odată cu extinderea stăpânirii lui Burebista asupra oraşelor pontice.
Momentul distrugerii fortificaţiilor de la Polovragi poate fi plasat la sfârşitul sec.I î.Hr. sau la începutul celui următor şi se datorează unor frământări interne în lumea dacică petrecute după moartea lui Burebista.
Putem concluziona cu referire asupra fortificaţiilor de la Polovragi, că acestea făceau parte organic din sistemul defensiv dacic ce îşi avea centrul în munţii Orăştiei, dar care cuprindea numeroase cetăţi în jurul Carpaţilor, toate cu vădite funcţii de apărare, într-un moment când expansiunea romană se apropia de hotarele Daciei. Cetatea Polovragi, cu întregul său sistem de fortificaţii, rămâne sistemul dacic de apărare ca una din cele mai importante din zona Carpaţilor Meridionali şi în acelaşi timp ce-a mai importantă în rândul cetăţilor dacice descoperite în Gorj.
sursa: www.verticalonline.ro (http://www.verticalonline.ro/)
Inscrie-te la Newsletter (pe Home) și află primul despre cele mai importante articole pe care le postăm! Sprijină munca pe care o facem și distribuie mai departe materialele pe care ți le trimitem! Mulţumim!
Călătorește în locurile de taină ale României! Un proiect unic de turism http://locuridetaina.ro/ (http://locuridetaina.ro/)
Asculta Radio Vocea Sufletului! Muzica si emisiuni pentru sufletul tau.
http://radiovoceasufletului.ro (http://www.radiovoceasufletului.ro/)
Valentin Roman (http://www.facebook.com/valentin.roman.37)
Cetatile geto-dacilor: Polovragi http://adevaruldespredaci.ro/ (http://www.sfatulbatranilor.ro/l.php?u=http%3A%2F%2Fadevaruldespredaci.ro%2F&h=qAQH88jFiAQH7m1KMWHtIp12BxDViwTqr9e2wvL7AeZVEBQ&s=1)
http://sphotos-c.ak.fbcdn.net/hphotos-ak-ash4/s480x480/484972_10151185409838687_335962613_n.jpg (http://www.facebook.com/photo.php?fbid=10151185409838687&set=o.221551764613584&type=1&relevant_count=1&ref=nf)
Nu-mi mai place (http://www.sfatulbatranilor.ro/) · ·Nu mai urmări mesajulUrmăreşte postarea · acum 8 ore
Tu, Pop Sorin (http://www.facebook.com/popsorin.sm), Adriana Balan (http://www.facebook.com/adriana.balan.927), Ella Angela Stefanescu (http://www.facebook.com/ella.frutti) şi alţi 16 (http://www.sfatulbatranilor.ro/browse/likes?id=303143856454374) apreciaţi asta.
http://profile.ak.fbcdn.net/hprofile-ak-ash4/186161_100002378853251_7199314_q.jpg (http://www.facebook.com/zalmoxa.adipop)
Adrian Pop (http://www.facebook.com/zalmoxa.adipop) Sunt 4 obiective importante in zona. Cetatea, Pestera Polovragi. Manastirea si traseul ce duce catre versantul de vis a vis al Pesterii Muierii.
acum 34 minute · Îmi place (http://www.sfatulbatranilor.ro/)
http://profile.ak.fbcdn.net/hprofile-ak-ash4/203132_621548686_139325554_q.jpg (http://www.facebook.com/valentin.roman.37)
Valentin Roman (http://www.facebook.com/valentin.roman.37) eu le-am vizitat, sa speram ca vor merge si altii :)http://static.ak.fbcdn.net/images/blank.gif
acum 29 minute · Îmi place (http://www.sfatulbatranilor.ro/)
http://profile.ak.fbcdn.net/hprofile-ak-ash4/186161_100002378853251_7199314_q.jpg (http://www.facebook.com/zalmoxa.adipop)
Adrian Pop (http://www.facebook.com/zalmoxa.adipop) Maica Stareta de la Manastire mi-a povestit despre albastrelele ce cresc sus la cetate, din care fac ceai maicutele. S-a demonastrat ca ceaiul din albatrele prelungeste viata celulei umane.
acum 14 minute · Îmi place (http://www.sfatulbatranilor.ro/)
http://profile.ak.fbcdn.net/hprofile-ak-ash4/186161_100002378853251_7199314_q.jpg (http://www.facebook.com/zalmoxa.adipop)
Adrian Pop (http://www.facebook.com/zalmoxa.adipop) La cutremurul din 1986 zidurile Manastirii, late de 1,5 m, au crapat si-au scos la iveala 9 coroane ale unor regi daci necunsocuti.....or fi ale celor zece Regi albi....de care pomeneste Mosu in manuscrisele lui.
acum 11 minute · Îmi place (http://www.sfatulbatranilor.ro/)
http://profile.ak.fbcdn.net/hprofile-ak-ash4/186161_100002378853251_7199314_q.jpg (http://www.facebook.com/zalmoxa.adipop)
Adrian Pop (http://www.facebook.com/zalmoxa.adipop) Ghidul de la Pestera mi-a povestit de batarnii de la IGLISIA care se intalnesc odata pe an in acel loc....Unul dintre acestia, mi s-a spus, era Parintele Balasa.
acum 10 minute · Îmi place (http://www.sfatulbatranilor.ro/)
http://profile.ak.fbcdn.net/hprofile-ak-ash4/186161_100002378853251_7199314_q.jpg (http://www.facebook.com/zalmoxa.adipop)
Adrian Pop (http://www.facebook.com/zalmoxa.adipop) Se spune ca Pestera aceasta are legatura cu tunelurile de sub Cetatea Sarmizegetusa. Poate din acest motiv in pestera sunt 2 locuri importante. Scaunul lui Zalmoxis, unde se spune ca acesta a coborat 3 ani sub pamant de sus de la Cetate, sa caute Legile necesare poporului. Un calugar a desenat cu o faclie, acum cca 200 de ani, moartea. Obeiectivele sunt usor de vazut in pestera. Cu alti trei tineri, cu ceva ani buni in urma, am mers in jur de 6 Km, dincolo de zidul facut artificial.
Ionuț Frâncu (http://www.facebook.com/ionufran) am fost si eu pe acolo de mai multe ori
acum 24 minute · Îmi place (http://www.sfatulbatranilor.ro/)
http://profile.ak.fbcdn.net/hprofile-ak-ash4/187466_100000524606465_1767760007_q.jpg (http://www.facebook.com/ionufran)
Ionuț Frâncu (http://www.facebook.com/ionufran) Adrian Pop (http://www.facebook.com/zalmoxa.adipop), cine sunt cei 10 regi albi? despre ce manuscrise ale lui Mosu este vorba? poti sa-mi dai un link, ceva?
acum 20 minute · Îmi place (http://www.sfatulbatranilor.ro/)
http://profile.ak.fbcdn.net/hprofile-ak-ash4/186161_100002378853251_7199314_q.jpg (http://www.facebook.com/zalmoxa.adipop)
Adrian Pop (http://www.facebook.com/zalmoxa.adipop) Mosu are un metru cub de manuscrise....Unii-l considera, prin America, ca fiind omul cu cea mai vasta cultura din lume. O sa postam toate manuscrisele lui Tudor Diaconu pe forumul pe care activez zilnic. O sa le traducem in mai toate limbile de circulatie internationala, sa stie lumea ce si cum cu acest Neam Nobil.
acum 10 minute · Îmi place (http://www.sfatulbatranilor.ro/) · 1 (http://www.sfatulbatranilor.ro/browse/likes?id=303265086442251)
http://profile.ak.fbcdn.net/hprofile-ak-ash4/186161_100002378853251_7199314_q.jpg (http://www.facebook.com/zalmoxa.adipop)
Adrian Pop (http://www.facebook.com/zalmoxa.adipop) http://www.sfatulbatranilor.ro/forums/24-Prof-Dr-Tudor-Diaconu-un-OM-din-echipa-SFATULUI-BATRANILOR-din-ROMANIA (http://www.sfatulbatranilor.ro/forums/24-Prof-Dr-Tudor-Diaconu-un-OM-din-echipa-SFATULUI-BATRANILOR-din-ROMANIA) http://external.ak.fbcdn.net/safe_image.php?d=AQDc2hrMJmcd3RI7&w=90&h=90&url=http%3A%2F%2Fwww.sfatulbatranilor.ro%2Fforums% 2Fimages%2Fstatusicon%2Fthread_hot_new-16.png (http://www.sfatulbatranilor.ro/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.sfatulbatranilor.ro%2Ffor ums%2F24-Prof-Dr-Tudor-Diaconu-un-OM-din-echipa-SFATULUI-BATRANILOR-din-ROMANIA&h=8AQECqEICAQHAf36rL3pIVQjg1kDOS6vKVS_IKKRZI5Q2wA&s=1)Prof. Dr. Tudor Diaconu - un OM din echipa SFATULUI BATRANILOR din ROMANIA (http://www.sfatulbatranilor.ro/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.sfatulbatranilor.ro%2Ffor ums%2F24-Prof-Dr-Tudor-Diaconu-un-OM-din-echipa-SFATULUI-BATRANILOR-din-ROMANIA&h=rAQGxGW3oAQH6os73i3OsdbXrsgHyb4Lml_e0LX4Ep-MXZg&s=1)
http://www.sfatulbatranilor.ro/ (http://www.sfatulbatranilor.ro/)
acum 9 minute · Îmi place (http://www.sfatulbatranilor.ro/) · Eliminaţi previzualizarea (http://www.sfatulbatranilor.ro/)
http://profile.ak.fbcdn.net/hprofile-ak-ash4/186161_100002378853251_7199314_q.jpg (http://www.facebook.com/zalmoxa.adipop)
Adrian Pop (http://www.facebook.com/zalmoxa.adipop) > http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/1671-Istoricul-Universitatii-Zalmoxiana (http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/1671-Istoricul-Universitatii-Zalmoxiana)
>
> http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/242-Sat-DACIC-Marga-lângă-Peştera-Topolniţei (http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/242-Sat-DACIC-Marga-l%C3%A2ng%C4%83-Pe%C5%9Ftera-Topolni%C5%A3ei)
>
> http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/1479-Noi-suntem-mesagerii-Omeniei-ai-Bunului-Simt-si-ai-Pacii-Mondiale (http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/1479-Noi-suntem-mesagerii-Omeniei-ai-Bunului-Simt-si-ai-Pacii-Mondiale)-!!!
>
> http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/4233-Dosarul-tudor-diaconu-pentru-premiul-nobel-pentru-stiinȚa-academia-dacoromana (http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/4233-Dosarul-tudor-diaconu-pentru-premiul-nobel-pentru-stiin%C8%9Aa-academia-dacoromana)
Sufletul AVII-lor
http://www.youtube.com/watch?v=dt4nhnU_J58&fmt=18 (http://www.youtube.com/watch?v=dt4nhnU_J58&fmt=18) http://external.ak.fbcdn.net/safe_image.php?d=AQAsDMNfFv46HnIx&w=90&h=90&url=http%3A%2F%2Fwww.sfatulbatranilor.ro%2Fthreads %2Fthreads%2Fthreads%2Fthreads%2Fthreads%2Fthreads %2Fthreads%2Fthreads%2Fthreads%2Fthreads%2Fthreads %2Fimages%2Fmisc%2Fim_yahoo.gif (http://www.sfatulbatranilor.ro/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.sfatulbatranilor.ro%2Fthr eads%2F1671-Istoricul-Universitatii-Zalmoxiana&h=aAQFuD5NWAQF18AfReuCkL_nz5li3Ud3paYDqJFXnaeIxxQ&s=1) Istoricul Universitatii Zalmoxiana (http://www.sfatulbatranilor.ro/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.sfatulbatranilor.ro%2Fthr eads%2F1671-Istoricul-Universitatii-Zalmoxiana&h=_AQE9Z0PMAQHvLBo1xtK92M-pEl_4B7obUkui5MQXL1BDUg&s=1)
www.sfatulbatranilor.ro (http://www.sfatulbatranilor.ro/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.sfatulbatranilor.ro&h=MAQGslXsJAQFfsQdHasRHfmK4euNRA-Dxdi6fODG-T9OX4g&s=1) Istoricul Universitatii Zalmoxiana Inainte cu mult Timp de a-l cunaoste pe Pa... rintele Balasa, impreuna cu tinerii de la SC Zalmoxa - Craiova am facut nenumarate excursii pe malurile Jiului. Nu stiam ce importanta aveau toate informatiile si imaginile ce le " vedeam " intr-o anumita zona, la conflu...
Vezi mai mult
acum 3 minute · Îmi place (http://www.sfatulbatranilor.ro/) · Eliminaţi previzualizarea (http://www.sfatulbatranilor.ro/)
http://profile.ak.fbcdn.net/hprofile-ak-ash4/186161_100002378853251_7199314_q.jpg (http://www.facebook.com/zalmoxa.adipop)
Adrian Pop (http://www.facebook.com/zalmoxa.adipop) sunt informatii extrem de importante pentru Romania.
acum 2 minute · Îmi place (http://www.sfatulbatranilor.ro/)
http://profile.ak.fbcdn.net/hprofile-ak-ash4/186161_100002378853251_7199314_q.jpg (http://www.facebook.com/zalmoxa.adipop)
Adrian Pop (http://www.facebook.com/zalmoxa.adipop) Ne pot ajuta la reconstructia tarii, din toate punctele de vedere.
acum 2 minute · Îmi place (http://www.sfatulbatranilor.ro/)
http://profile.ak.fbcdn.net/hprofile-ak-ash4/186161_100002378853251_7199314_q.jpg (http://www.facebook.com/zalmoxa.adipop)
Adrian Pop (http://www.facebook.com/zalmoxa.adipop) Casta IO - IO MIrcea Voievod, IO Mihai Viteazu, IO Dimitrie Cantemir, etc...faceau parte din CASTA IO - unu intreg. Erau condusi de AVII....
Maica Stareta de la Manastire mi-a povestit despre albastrelele ce cresc sus la cetate, din care fac ceai maicutele. S-a demonastrat ca ceaiul din albatrele prelungeste viata celulei umane.
La cutremurul din 1986 zidurile Manastirii, late de 1,5 m, au crapat si-au scos la iveala 9 coroane ale unor regi daci necunsocuti.....or fi ale celor zece Regi albi....de care pomeneste Mosu in manuscrisele lui.
acum 11 minute · Îmi place
Adrian Pop Ghidul de la Pestera mi-a povestit de batarnii de la IGLISIA care se intalnesc odata pe an in acel loc....Unul dintre acestia, mi s-a spus, era Parintele Balasa.
Se spune ca Pestera aceasta are legatura cu tunelurile de sub Cetatea Sarmizegetusa. Poate din acest motiv in pestera sunt 2 locuri importante. Scaunul lui Zalmoxis, unde se spune ca acesta a coborat 3 ani sub pamant de sus de la Cetate, sa caute Legile necesare poporului. Un calugar a desenat cu o faclie, acum cca 200 de ani, moartea. Obeiectivele sunt usor de vazut in pestera. Cu alti trei tineri, cu ceva ani buni in urma, am mers in jur de 6 Km, dincolo de zidul facut artificial.