latan.elena
07.05.2016, 13:08
https://deceneuinteleptul.files.wordpress.com/2015/08/mihaiviteazul_2.jpg?w=362Mihai Vodă Viteazul- Drăculea
Despre Mihai Viteazul avem putine date cronologice.
Știm din cronici, că Mihai Viteazul s-ar fi născut īn anul 1558 la Drăgoești, localitate aflată pe partea stāngă a OltuluiI, județul Vīlcea. Tot cronicile spun că Pătrașcu cel Bun ar fi fost tatăl lui Mihai Viteazu, din relația sa extraconjugală cu Teodora, sau Tudora, din neam grecesc cu rădăcini adinc īnfipte in marea familie bizantină a Cantacuzinilor. Unii cronicari ai vremii nu au respectat adevărul istoric, din cauza diferitelor orientări politice și/sau religioase. Astfel, un cronicar anonim afirma că „Acest Mihai Vodă, după ce au luat domnia, s-a numit că este fecior lui Pătrașcu Vodă, iar cu adevărat nu se știe, că nici un istoric de-ai noștri sau striin nu adeverează cine iaste și cum au luat domnia, fără cāt din auz unul din altul așa dovedim, că mumă-sa au fost de la Oraș dela Floci, care fiind văduvă și frumoasă și nemerind un gelep (negustor), om mare și bogat den Poarta īmpărătească și īn casa ei zăbovindu-se cātăva vreme…”
Alte documente, aflate īn custodia Academiei Romāne (!?), precum și specificațiile din Condica episcopiei Rāmnicului, atesta că Mihai Viteazul s-ar fi născut la Drăgoești, localitate aflată pe malul stāng al Oltului- Județul Vīlcea. Tot din acele surse amintim că la Proieni, pe Valea Oltului, Mihai Viteazu, sau Mihai Vodă Drăculea, s-ar fi cununat cu Doamna Stanca, īntr-o biserică ortodoxă.
Mama sa, Teodora Cantacuzino a fost soră cu Iane Cantacuzino īnalt dregător la Constantinopol și apoi ban al Craiovei.
Ascensiunea sa a fost fulminantă, ținīnd cont că marea sa familie- din partea mamei, cea a Cantacuzinilor, avea un mare rasuntet īn acea epocă. I-au fost acordate dregătoriile de Bănișor de Strehaia, cea de Stolnic Domnesc la curtea lui Mihnea al II-lea Turcitul, apoi a devenit Ban al Craiovei( titlu purtat de dregătorul delegat de domn la guvernarea Olteniei-Guvernator al acelei regiuni) īnainte de a ajunge Domnul Țării Romānești.
https://deceneuinteleptul.files.wordpress.com/2015/08/drapelul-muntenieii-in-vremea-lui-mihai-viteazul.jpg?w=300&h=196 (https://deceneuinteleptul.files.wordpress.com/2015/08/drapelul-muntenieii-in-vremea-lui-mihai-viteazul.jpg)
Mihai Vodă Drăculea va adera la Liga Sfīntă Creștină, ligă constituită din inițiativa papei Clement al III-lea, ca răspuns la expansiunea imperiului păgīn, otoman-turcic și pentru contracararea actiunulor acestui imperiu in Europa. Din Liga Sfīntă Creștină, mai făceau parte Statul Papal, Spania, Austria, Ferrara, Mantova şi Toscana. Țări ca Anglia și Polonia au manifestat īnsă rezerve fată de această ligă, tocmai pentru că acestea dețineau acorduri diplomatice, precum și schimburi de teritorii satelit, cu Īnalta Poartă Otomană- Neam Turanic venit din colbul Podișului Mongoliei,dar despre acest lucru vom scrie alt un articol separat.
Mai tīrziu va adera la această ligă și Transilvania, care va atrage după sine și celelalte teritori și state romāne -Moldova și Muntenia. Domnitorul Moldovei Aron Vodă, va semna un tratat cu īmpăratul habsburgic la 16 septembrie 1594, dīnd astfel prilej lui Mihai Viteazul să decidă, cu acordul boierilor, intrarea īn alianţa antiotomană. Mihai Viteazu, va decide impreuna cu sfatui țării și trimiterea unei delegații la Alba Iulia pentru a reglementa diplomatic, relaţiile munteano-transilvănene.
Īnsă delegația de boieri, condusă de mitropolitul Eftimie nu a respectat porunca Domnului īn ceea ce privea deschiderea relatiilor diplomatice, fără a īnchina sau știrbi īn vreun fel suveranitatea Țării Romāne. Delegația va semna īnsă un acord-tratat cu Bathory prin care Mihai Vodă Drăculea devenea locţiitorul acestuia, pe propriul său tron.
(..),,Domnul Tarii Romanesti, conform tratatului, era socotit loctiitor a principelui. Conducerea tarii era incredintata unui numar de 12 boieri munteni, care urmau sa faca parte din Dieta Transilvaniei. Pus in fata acestei situatii si datorita apropiatei confruntari cu otomanii, Mihai Viteazul a fost nevoit sa accepte conditiile impuse de Sigismund marii boierimi, dornica si ea sa limiteze si ea puterea domneasca si sa si-o largeasca pe a ei. S-au prevazut cu acest prilej, si restabilirea vechilor hotare ale tarii si ajutor militar impotriva otomanilor, precum si subordonarea bisericilor ortodoxe din Transilvania Mitropoliei din Tara Romānă,, .
Astfel, după ce toate tratatele au fost semnate s-a decis de către Liga Sfīntă Creștină,trimitea pe Mihai Viteazu, cu o armată de 16 000 de ostași, la care s-au mai adăugat și cei īn jur de 8000 de transilvăneni, conduși de Albert Kiraly, impotriva armatei otomane păgine.
La 13/23 august 1595 līngă Călugăreni, Mihai Viteazul obţine prima sa victorie- o victorie strălucită, evocată īn mod strălucit īn poemul „Paşa Hassan” de George Coşbuc;
Pe vodă-l zăreşte călare trecānd
Prin şiruri, cu fulgeru-n mānă.
Īn lături s-azvārle mulţimea păgānă.
Căci vodă o-mparte, cărare făcānd,
Şi-n urmă-i se-ndeasă, cu vuiet curgānd,
Oştirea romānă.
Cu tropote roibii de spaimă pe mal
Rup frāiele-n zbucium şi saltă;
Turcimea-nvrăjbită se rupe deolaltă
Şi cade-n mocirlă, un val după val,
Iar fulgerul Sinan, izbit de pe cal,
Se-nchină prin baltă.
Hassan de sub poala pădurii acum
Lui Mihnea-i trimite-o poruncă:
Īn spatele-oştirii muntene s-aruncă
Urlānd ianicerii, prin flinte şi fum,-
Dar paşa rămāne alături de drum
Departe pe luncă.
Mihai īi zăreşte şi-alege vro doi,
Se-ntoarce şi pleacă spre gloată,
Ca volbura toamnei se-nvārte el roată
Şi intră-n urdie ca lupu-ntre oi,
Şi-o frānge degrabă şi-o bate-napoi
Şi-o vāntură toată.
Hassan, de mirare, e negru-pămānt;
Nu ştie de-i vis, ori aieve-i.
El vede cum zboară flăcăii Sucevei,
El vede ghiaurul că-i suflet de vānt
Şi-n faţă-i puterile turcilor sunt
Tăriile plevei.
Dar iată-l! E vodă, ghiaurul Mihai;
Aleargă năvală nebună.
Īmprăştie singur pe cāţi īi adună,
Cutreieră cāmpul, tăind de pe cai –
El vine spre paşă: e groază şi vai,
Că vine furtună.
„Stai, paşă, o vorbă de-aproape să-ţi spun
Că nu te-am găsit nicăierea” –
Dar paşa-şi pierduse şi capul şi firea!
Cu frāul pe coamă el fuge nebun,
Că-n gheară de fiară şi-n gură de tun
Mai dulce-i pierirea.
Sălbaticul vodă e-n zale şi-n fier
Şi zalele-i zuruie crunte,
Gigantică poart-o cupolă pe frunte,
Şi vorba-i e tunet, răsufletul ger,
Iar barba din stānga-i ajunge la cer,
Şi vodă-i un munte.
„Stăi, paşă! Să piară azi unul din noi.”
Dar paşa mai tare zoreşte;
Cu scările-n coapse fugaru-şi loveşte
Şi gātul i-l bate cu pumnii-amāndoi;
Cu ochii de sānge, cu barba vālvoi
El zboară şoimeşte.
Turbanul īi cade şi-l lasă căzut;
Īşi rupe cu māna vestmāntul
Că-n largile-i haine se-mpiedică vāntul
Şi lui i se pare că-n loc e ţinut;
Aleargă de groaza pieririi bătut,
Mănāncă pămāntul.
Şi-i dārdāie dinţii şi-i galben-pierit!
Dar Alah din ceruri e mare!
Şi-Alah īi scurtează grozava-i cărare
Căci paşa-i de taberi aproape sosit!
Spahiii din corturi se-ndeasă grăbit,
Să-i deie scăpare.
Şi-n ceasul acela Hassan a jurat
Să zacă de spaimă o lună,
Văzut-au şi beii că fuga e bună
Şi bietului paşă dreptate i-au dat,
Căci vodă ghiaurul īn toţi a băgat
O groază nebună
Īnsă otomanii au creat o contraofensivă și īl forțează pe Muhai Vodă Viteazul să se retragă īn munţi, unde va aștepta ajutor și sprijin din partea lui Sigismund Bathory. Īntre timp, Ştefan Răzvan este īnlocuit de pe tronul Moldovei cu Ieremia Movilă, domn fidel polonezilor.
Mihai Viteazul īși continuă periplul său- cu sprijin transilvănean și moldovean, de eliberare a țării de sub jugul otoman. Astfel va rămine consemnat in istorie si posteritate, eliberarea orașelor; Tīrgoviște 5-8 octombrie, București va fi eliberat pe
12 octombrie și Giurgiu pe 15-20 octombrie.
https://deceneuinteleptul.files.wordpress.com/2015/08/mihai_viteazul_fighting_the_turks_giurgiu_october_ 1595_2.jpg?w=277&h=205 (https://deceneuinteleptul.files.wordpress.com/2015/08/mihai_viteazul_fighting_the_turks_giurgiu_october_ 1595_2.jpg)https://deceneuinteleptul.files.wordpress.com/2015/08/targoviste1595_2.jpg?w=287&h=206 (https://deceneuinteleptul.files.wordpress.com/2015/08/targoviste1595_2.jpg)
(…) Mihai Viteazul a condus o campanie militară, incepind cu anul 1594, īn sudul Dunării, cucerind și eliberīnd rănd pe rīnd cetăţile Isaccea, Măcin, Cernavodă, Rasgrad, Babadag, Tīrgul de Floci, Silistra şi Rusciuc, Şiştova, Nicopole şi Vidin
. Potrivit istoricului Nicolae Iorga, călăreţii lui Mihai Viteazul ajunseseră pīnă la Adrianopole īn est şi Plevna īn vest. Această acţiune a fost coroborată cu cea a voievodului moldovean Aron Tiranul care a readus sub stăpīnirea sa Bugeacul, īn aceeaşi perioadă. Īn 1601 Mihai Viteazul a preluat aceste teritorii o dată cu instalarea sa pe tronul Moldovei, astfel īncīt Dobrogea şi gurile Dunării s-au aflat sub stăpīnirea sa pīnă la moarte,, .
Toată lupta sa, īmpotriva imperiului păgīnilor otomani, in plină campanie expansionistă, ce speriase toată Europa medievală, a fost consemnată īn toate cronicile vremii. Īntreaga creștinătate balcanică, la privit ca pe un eliberator numindu-l Steaua răsăriteana și Malus Dacus- Dacul cel Rău, de către regii vestici ai Europei.
Cind acest Domn Mihai Viteazu, apărea pe calul său alb Majestic, ținind īntr-o mīnă sceptrul creștin și in cealaltă mīna, buzduganul cu 7 peceți, părea īnsăși un geto-dac coborīt din Īnalturi, trimis īnsuși de Zamolxe- Părintele Străbun.
Din aceste dovezi si din altele se vede ca in societatea romānă, in secolul al XVI-lea exista o activa constiinta de neam. Aceasta s-a exprimat si prin scrisul in limba natională.
Unirea Tarilor Romane s-a intemeiat si pe legaturile economice dintre Tarile Romane in evul mediu, care au creat premisele unificarii politice.
Mihai Viteazu a fost un om extraordinar al vremii sale, un om care prin faptele sale a schimbat total fața Europei din sec. al XV-lea.
Pentru a consolida și mai mult, reușita sa și victoriile sale īmpotriva imperiului păgīn otoman, s-a gindit să creeze tampon decisiv intre islam si creștinătate, unind cele trei stare romānești, intr-unul singur.
Acest plan al său, a fost dorit să fie pus in aplicare, datorită unor schimbări majore, ce s-a reușit in Liga Sfīntă Creștină, prin eliberearea părtii de sud-est si centru est a Europei de sub dominația otomană.
Īnsă Moldova, prin Domnul său Ieremia Movilă, devotat și vīndut polonezilor, pe citeva care de bogății, a decis ieșirea țării, din Liga Sfīntă Creștină.
Transilvania, este și ea atrasă spre Polonia, in urma unor acorduri secrete semnate de răspopitul catolic Andrei Bathory, vărul lui Sigismund Bathory, acesta renunțīnd la tron datorită șantajului supus din cauze subiective. Gurile rele ar fi spus că Andrei Bathory și-ar fi trimis soția sa, drept concubină la Sigismund pentru a afla secrete de stat. In urma acestui scandal, cind sotia sa a fost prinsa cu Sigismund īn pat, acesta a fost impins sa renunte la tron in favoarea lui Bathory- călăul lui Mihai Viteazu, dar asta vom vedea puțin mai īncolo.
Coaliția antiotomană, fiind astfel periclitată, Mihai Viteazu, s-a decis să infăptuiască și să continuie, visul Străbunului Burebista I-ul Unificator al tuturor neamurilor geto-dacice.
Unirea celor trei state romānești Valachia, Transilvania și Moldavia, intr-un stat de sine stătător și independent.
Pentru a pune in aplicare acest fapt de o importanță colosală și covărsitoare, in principal pentru cele trei țări romāne, cīt și pentru o Europă sfīșiată și falimentată de atītea războaie, īmpotriva neamului păgīn otoman și al imperiului acestuia, Mihai Vodă cel Viteaz, pleacă īn iulie 1599, la īmpăratul Rudolf al II-lea la Viena, să īi expună dorinta sa. Acesta īși dă īncuvințarea formală, fiind totuși un vizionar, pentru că a văzut cum imperiul turc īncepe sa se farimiteze, nu numai datorita luptei Ligii Sfinte Creștine, ci și datorită luptelor interne fraticide, pentru ocuparea tronului islamic, prevăzind deci o viitoare sfărimare a acestui imperiu păgīn.
In octombrie1599, Mihai Viteazu intră in Transilvania prin pasul Buzău și obține o victorie covīrșitoare la Șelimbăr, jud. Sibiu – 18/28 asupra răspopitului Andrey Bathoy guvernator peste Transilvania, acesta fugind pe furiș și lăsindu-și armata sa in mīinile lui Mihai Viteazu-armată alcătuită īn marea majoritate din romāni.
Preluind astfel Transilvania, mai răminea Moldova ca plan al unirii celor trei state romāne ;
Uniom trium nationum- unirea celor trei națiuni surori.
Pe data de 1 noiembrie 1599, īși face intrarea triumfătoare la Alba Iulia primind cheile fortăreţei de la episcopul Napragy.
Īn mai 1600, la Bacău Mihai Viteazul īl īnvinge și īl alungă de pe tronul Moldovei, pe Ieremia Movilă mīrșavul domn slugă a ,,boiarilor,, vīdut polonezilor si uneltitor la Inalta Poarta Otomană, vașnic schiloditor al celor mulți- talapa tării, a tăranilor pe care i-a legat de glie prin legi care īi lipseau pe aceștia de cele mai elementare forme de subzistență, luīndu-le pīnă și pămintul care acestia īl detineau din moși – stramosi pămintul străbun pe care aceștia īl munceau de la crăpatul zilei și pină in noapte, oferindu-l ,,boiarilor,, hapsīni.
Titulatura folosită in urma Unirii celor trei națiuni surori Valachia,Transilvania și Moldova, infăptuită de voievodul Mihai viteazul ultimul descendent al dinastiei Drăculeștilor, aflat sub aripa dragonului geto-dacic.a fost; IO Mihai Vodă Drăculea, Domn al Munteniei (Valahiei), a Transilvaniei (Ardeal) şi a toată Ţara Moldovei (Principatului Moldova, Voievodatului Moldova) și se īntīlea pe toate īnscrisurile legale ale domnitorului.
https://deceneuinteleptul.files.wordpress.com/2015/08/hara-principatelor-romanesti-sub-mihai-viteazul-1600.jpg?w=300&h=211 (https://deceneuinteleptul.files.wordpress.com/2015/08/hara-principatelor-romanesti-sub-mihai-viteazul-1600.jpg)
Astfel, după exact 1642 de ani, Mihai Viteazul a dus visul lui Burebista peste veacuri.
Deși teritoriile romāne, unite de Mihai Viteazu, nu erau propriu zis cele de pe timpul lui Burebista, ci doar o parte din teritoriul intra și extracarpatic stăpīnit altădată de un alt rege străbun- Decebal, Mihai Viteazu, a avut de partea sa Străbunii Neamului Ancestral Geto- Dacic.
De aici īncolo, poarta spre un viitor adevărat, al regăsirii neamului străbun, a fost deschisă.
https://www.youtube.com/watch?v=BdU833cEPJs
https://deceneuinteleptul.files.wordpress.com/2015/08/stema-lui-mihai-viteazul-dupa-unirea-tarilor-romane.jpg?w=300&h=300 (https://deceneuinteleptul.files.wordpress.com/2015/08/stema-lui-mihai-viteazul-dupa-unirea-tarilor-romane.jpg)
Mihai Viteazul și-a stabilit capitala statului unificat la Apullum-Alba Iulia.
Din acel moment, pentru romanii din generatiile care i-au urmat ‘vechea capitala a Ardealului’ va insemna capitala marii infaptuiri politice a Domnului cu nume, infatisare si fapte de arhanghel.
A construit o nouă biserică mitropolitană- Sf. Treime, nume deloc intimplator, inspirat din unirea celor trei natiuni surori.
Mitropolia, a fost dotată cu tiparniță, iar īn incinta acestei mitropolii a luat ființă și prima școală romānă.
Scurta si nefericita lui domnie, in care el nu a cunoscut bucuriile, nici măcar pe cele ale vietii de familie, ci doar privatiunile si frămīntările misiunilor sale politice si militare, a fost intreruptă, in mod brutal, prin miseleasca sa ucidere de pe Campia Turzii, la 19 august 1601
Trădat fiind de cei din alianta pentru care a luptat– Liga Sfīntă Creștină, prin mīna Generalului Basta, datorită intereselor meschine și mereu schimbătoare ale aliaților săi, trist si fără nici un ban, falimentat fiind de desele războiaie, platite din banii visteriei sale, Mihai Viteazu, a luat drumul Vienei la īmpăratul Rudolf al II-lea al Austriei, care… ,, īn contextul reīnscăunării lui Sigismund Bathory pe tronul Transilvaniei, acceptă să-l susţină pe romān. Īmpreună cu generalul Basta, Mihai porneşte campania de recucerire a teritoriilor romāneşti. Prin victoria de la Guruslău (3 august 1601), voievodul valah īl īndepărtează pe Bathory din Transilvania. Continuă prin a recupera Muntenia gonindu-l pe Simion Movilă de pe tron. Īn aceste condiţii, se īntrezăreau perspectivele unei noi uniri, perspectivă cu care īmpăratul Rudolf al II-lea nu putea fi de acord. Din ordinul său, īn 9/10 august 1601, la 3 km sud de Turda, Mihai Viteazul este ucis din ordinul generalului Gheorghe Basta. Capul său este furat de unul dintre căpitanii domnitorului, adus īn Muntenia şi īnmormīntat de Radu Buzescu la Mănăstirea Dealu, līngă Tīrgovişte. Pe lespedea sa de piatră de la Mănăstirea Dealu stă scris: „Aici zace cinstitul şi răposatul capul creştinului Mihail, Marele Voievod, ce au fost domn al Munteniei, Ardealului şi Moldovei.„
https://deceneuinteleptul.files.wordpress.com/2015/08/uciderea-lui-mihai-viteazul-la-turda-gravura-realizata-la-leiden-olanda-1703.jpg?w=300&h=230 (https://deceneuinteleptul.files.wordpress.com/2015/08/uciderea-lui-mihai-viteazul-la-turda-gravura-realizata-la-leiden-olanda-1703.jpg)
(..),,Langă capul său, despărtit de trup si asezat pe stīrvul unui cal, ucigasii si cei care i-au platit au agatat un epitaf in care era numit ‘dac fioros si adevarat Nerone‘. Lasand la o parte impietatea, acestui fapt, deosebit de crud, putem constata ca autorii lui, in furia lor oarbă, fără să-si dea seama, recunosteau originea daco-romană si continuitatea poporului romān, pe vechea lui vatra etnică. Se stie că, pana la urmă, capul domnului a fost dus in Tara Romānă si depus la mīnăstirea Dealu, ctitoria familiei sale.
.
https://deceneuinteleptul.files.wordpress.com/2015/08/mormintul-capului-lui-mihai-viteazul-la-manastirea-dealu.jpg?w=210&h=280
Īn cea ce priveste corpul, se stie ca a fost ingropat pe Campia Turzii si ca, mai apoi, a fost dezgropat, transportat si reinmormantat, probabil, la Mitropolia din Balgrad. Operatiunea trebuie sa se fi facut in mare taina pentru a nu se cunoaste locul mormantului si a se evita astfel o eventuala panganire. Din lipsa de probe arheologice si documentare chestiunea ramane ipotetica, dar ar fi o minune dumnezeiasca, ca trupul trudit al viteazului Domn sa se odihneasca chiar in cetatea maretiei sale infaptuirii!
Opera politica de la 1599-1600 s-a spulberat in conditiile vitrege ale disparitiei autorului ei. Ea a ramas insa ca un far calauzitor al generatiilor care au urmat, in lupta pentru refacerea ei(…) ,,
Astfel s-a mai īncheiat īncă un capitol din marea epopee a marilor noștrii domnitori, oameni care prin sacrificiul lor suprem, au reușit ca acest Sfīnt Pămīnt Străbun, să dăinuie peste veacuri.
Pentru această īnfăptuire, ție Mihai Vodă Viteazul- Drăculea, Domn al Munteniei (Valahiei), a Transilvaniei (Ardeal) şi a toată Ţara Moldovei (Principatului Moldova, VoievodatuluiMoldova), ți se cuvine cinstea supremă, de a fi continuatorul visului, Marelui Străbun Burebista, acela de a aduna laolaltă toți cei de un Neam Străbun, īmpreuna cu teritoriile moștenite dintru īnceputuri.
Vei fi cinstit și onorat peste veacuri, Mircea Vodă Viteazul- Drăculea, adăugat fiind deja īn Cartea Vieții Neamului Străbun, pentru faptele tale demne de Erou al Neamului Străbun.
Mulțumiri, http://istoria.md/ după care m-am inspirat in acest articol, precum și preluarea unor fotografii indispensabile acestui articol.
Mulțumesc totodată site-ului http://www.referatele.com/, care de asemenea ma inspirat, pentru a
crea legături despre articol.
Mulțumesc https://www.youtube.com/channel/UC32QzRS-DvJNrBGMyR1ASkw, de la care am preluat filmulețul cu unirea.
Multumesc https://www.youtube.com/channel/UCKtgo2CzeovRTHXjEWzl5Bw, de la care am preluat filmulețul cu ,, Discurs Mihai Viteazul,, !
Mulțumesc deasemenea poporului sfīnt străbun, din care am cinstea să fac parte și pentru că am inspirația de a scrie cite ceva despre mari noștrii Ctitori de Țară- Conducători, care și-au jertfit viața lor, pentru propășirea acestui neam romān, bun și frumos, atīt de greu īncercat peste veacuri.
Rămīn aici cuvintele lui, care vă rog să le cinstiți cum se cuvine; ,,deșteptați-vă romāni, c-am durnit destul,,!
Se va observa īn cuprinsul acestui articol īnlocuirea voită a cuvintelor; romāneasca (tara), romānesc (popor), cu cuvintele; romānă și romān, fără sufix ,, esc ,, care știm din ce cauză Academia Romānă a facut această transformare.
SURSA: https://deceneuinteleptul.wordpress.com/2015/08/16/mihai-voda-viteazul-draculea/
Despre Mihai Viteazul avem putine date cronologice.
Știm din cronici, că Mihai Viteazul s-ar fi născut īn anul 1558 la Drăgoești, localitate aflată pe partea stāngă a OltuluiI, județul Vīlcea. Tot cronicile spun că Pătrașcu cel Bun ar fi fost tatăl lui Mihai Viteazu, din relația sa extraconjugală cu Teodora, sau Tudora, din neam grecesc cu rădăcini adinc īnfipte in marea familie bizantină a Cantacuzinilor. Unii cronicari ai vremii nu au respectat adevărul istoric, din cauza diferitelor orientări politice și/sau religioase. Astfel, un cronicar anonim afirma că „Acest Mihai Vodă, după ce au luat domnia, s-a numit că este fecior lui Pătrașcu Vodă, iar cu adevărat nu se știe, că nici un istoric de-ai noștri sau striin nu adeverează cine iaste și cum au luat domnia, fără cāt din auz unul din altul așa dovedim, că mumă-sa au fost de la Oraș dela Floci, care fiind văduvă și frumoasă și nemerind un gelep (negustor), om mare și bogat den Poarta īmpărătească și īn casa ei zăbovindu-se cātăva vreme…”
Alte documente, aflate īn custodia Academiei Romāne (!?), precum și specificațiile din Condica episcopiei Rāmnicului, atesta că Mihai Viteazul s-ar fi născut la Drăgoești, localitate aflată pe malul stāng al Oltului- Județul Vīlcea. Tot din acele surse amintim că la Proieni, pe Valea Oltului, Mihai Viteazu, sau Mihai Vodă Drăculea, s-ar fi cununat cu Doamna Stanca, īntr-o biserică ortodoxă.
Mama sa, Teodora Cantacuzino a fost soră cu Iane Cantacuzino īnalt dregător la Constantinopol și apoi ban al Craiovei.
Ascensiunea sa a fost fulminantă, ținīnd cont că marea sa familie- din partea mamei, cea a Cantacuzinilor, avea un mare rasuntet īn acea epocă. I-au fost acordate dregătoriile de Bănișor de Strehaia, cea de Stolnic Domnesc la curtea lui Mihnea al II-lea Turcitul, apoi a devenit Ban al Craiovei( titlu purtat de dregătorul delegat de domn la guvernarea Olteniei-Guvernator al acelei regiuni) īnainte de a ajunge Domnul Țării Romānești.
https://deceneuinteleptul.files.wordpress.com/2015/08/drapelul-muntenieii-in-vremea-lui-mihai-viteazul.jpg?w=300&h=196 (https://deceneuinteleptul.files.wordpress.com/2015/08/drapelul-muntenieii-in-vremea-lui-mihai-viteazul.jpg)
Mihai Vodă Drăculea va adera la Liga Sfīntă Creștină, ligă constituită din inițiativa papei Clement al III-lea, ca răspuns la expansiunea imperiului păgīn, otoman-turcic și pentru contracararea actiunulor acestui imperiu in Europa. Din Liga Sfīntă Creștină, mai făceau parte Statul Papal, Spania, Austria, Ferrara, Mantova şi Toscana. Țări ca Anglia și Polonia au manifestat īnsă rezerve fată de această ligă, tocmai pentru că acestea dețineau acorduri diplomatice, precum și schimburi de teritorii satelit, cu Īnalta Poartă Otomană- Neam Turanic venit din colbul Podișului Mongoliei,dar despre acest lucru vom scrie alt un articol separat.
Mai tīrziu va adera la această ligă și Transilvania, care va atrage după sine și celelalte teritori și state romāne -Moldova și Muntenia. Domnitorul Moldovei Aron Vodă, va semna un tratat cu īmpăratul habsburgic la 16 septembrie 1594, dīnd astfel prilej lui Mihai Viteazul să decidă, cu acordul boierilor, intrarea īn alianţa antiotomană. Mihai Viteazu, va decide impreuna cu sfatui țării și trimiterea unei delegații la Alba Iulia pentru a reglementa diplomatic, relaţiile munteano-transilvănene.
Īnsă delegația de boieri, condusă de mitropolitul Eftimie nu a respectat porunca Domnului īn ceea ce privea deschiderea relatiilor diplomatice, fără a īnchina sau știrbi īn vreun fel suveranitatea Țării Romāne. Delegația va semna īnsă un acord-tratat cu Bathory prin care Mihai Vodă Drăculea devenea locţiitorul acestuia, pe propriul său tron.
(..),,Domnul Tarii Romanesti, conform tratatului, era socotit loctiitor a principelui. Conducerea tarii era incredintata unui numar de 12 boieri munteni, care urmau sa faca parte din Dieta Transilvaniei. Pus in fata acestei situatii si datorita apropiatei confruntari cu otomanii, Mihai Viteazul a fost nevoit sa accepte conditiile impuse de Sigismund marii boierimi, dornica si ea sa limiteze si ea puterea domneasca si sa si-o largeasca pe a ei. S-au prevazut cu acest prilej, si restabilirea vechilor hotare ale tarii si ajutor militar impotriva otomanilor, precum si subordonarea bisericilor ortodoxe din Transilvania Mitropoliei din Tara Romānă,, .
Astfel, după ce toate tratatele au fost semnate s-a decis de către Liga Sfīntă Creștină,trimitea pe Mihai Viteazu, cu o armată de 16 000 de ostași, la care s-au mai adăugat și cei īn jur de 8000 de transilvăneni, conduși de Albert Kiraly, impotriva armatei otomane păgine.
La 13/23 august 1595 līngă Călugăreni, Mihai Viteazul obţine prima sa victorie- o victorie strălucită, evocată īn mod strălucit īn poemul „Paşa Hassan” de George Coşbuc;
Pe vodă-l zăreşte călare trecānd
Prin şiruri, cu fulgeru-n mānă.
Īn lături s-azvārle mulţimea păgānă.
Căci vodă o-mparte, cărare făcānd,
Şi-n urmă-i se-ndeasă, cu vuiet curgānd,
Oştirea romānă.
Cu tropote roibii de spaimă pe mal
Rup frāiele-n zbucium şi saltă;
Turcimea-nvrăjbită se rupe deolaltă
Şi cade-n mocirlă, un val după val,
Iar fulgerul Sinan, izbit de pe cal,
Se-nchină prin baltă.
Hassan de sub poala pădurii acum
Lui Mihnea-i trimite-o poruncă:
Īn spatele-oştirii muntene s-aruncă
Urlānd ianicerii, prin flinte şi fum,-
Dar paşa rămāne alături de drum
Departe pe luncă.
Mihai īi zăreşte şi-alege vro doi,
Se-ntoarce şi pleacă spre gloată,
Ca volbura toamnei se-nvārte el roată
Şi intră-n urdie ca lupu-ntre oi,
Şi-o frānge degrabă şi-o bate-napoi
Şi-o vāntură toată.
Hassan, de mirare, e negru-pămānt;
Nu ştie de-i vis, ori aieve-i.
El vede cum zboară flăcăii Sucevei,
El vede ghiaurul că-i suflet de vānt
Şi-n faţă-i puterile turcilor sunt
Tăriile plevei.
Dar iată-l! E vodă, ghiaurul Mihai;
Aleargă năvală nebună.
Īmprăştie singur pe cāţi īi adună,
Cutreieră cāmpul, tăind de pe cai –
El vine spre paşă: e groază şi vai,
Că vine furtună.
„Stai, paşă, o vorbă de-aproape să-ţi spun
Că nu te-am găsit nicăierea” –
Dar paşa-şi pierduse şi capul şi firea!
Cu frāul pe coamă el fuge nebun,
Că-n gheară de fiară şi-n gură de tun
Mai dulce-i pierirea.
Sălbaticul vodă e-n zale şi-n fier
Şi zalele-i zuruie crunte,
Gigantică poart-o cupolă pe frunte,
Şi vorba-i e tunet, răsufletul ger,
Iar barba din stānga-i ajunge la cer,
Şi vodă-i un munte.
„Stăi, paşă! Să piară azi unul din noi.”
Dar paşa mai tare zoreşte;
Cu scările-n coapse fugaru-şi loveşte
Şi gātul i-l bate cu pumnii-amāndoi;
Cu ochii de sānge, cu barba vālvoi
El zboară şoimeşte.
Turbanul īi cade şi-l lasă căzut;
Īşi rupe cu māna vestmāntul
Că-n largile-i haine se-mpiedică vāntul
Şi lui i se pare că-n loc e ţinut;
Aleargă de groaza pieririi bătut,
Mănāncă pămāntul.
Şi-i dārdāie dinţii şi-i galben-pierit!
Dar Alah din ceruri e mare!
Şi-Alah īi scurtează grozava-i cărare
Căci paşa-i de taberi aproape sosit!
Spahiii din corturi se-ndeasă grăbit,
Să-i deie scăpare.
Şi-n ceasul acela Hassan a jurat
Să zacă de spaimă o lună,
Văzut-au şi beii că fuga e bună
Şi bietului paşă dreptate i-au dat,
Căci vodă ghiaurul īn toţi a băgat
O groază nebună
Īnsă otomanii au creat o contraofensivă și īl forțează pe Muhai Vodă Viteazul să se retragă īn munţi, unde va aștepta ajutor și sprijin din partea lui Sigismund Bathory. Īntre timp, Ştefan Răzvan este īnlocuit de pe tronul Moldovei cu Ieremia Movilă, domn fidel polonezilor.
Mihai Viteazul īși continuă periplul său- cu sprijin transilvănean și moldovean, de eliberare a țării de sub jugul otoman. Astfel va rămine consemnat in istorie si posteritate, eliberarea orașelor; Tīrgoviște 5-8 octombrie, București va fi eliberat pe
12 octombrie și Giurgiu pe 15-20 octombrie.
https://deceneuinteleptul.files.wordpress.com/2015/08/mihai_viteazul_fighting_the_turks_giurgiu_october_ 1595_2.jpg?w=277&h=205 (https://deceneuinteleptul.files.wordpress.com/2015/08/mihai_viteazul_fighting_the_turks_giurgiu_october_ 1595_2.jpg)https://deceneuinteleptul.files.wordpress.com/2015/08/targoviste1595_2.jpg?w=287&h=206 (https://deceneuinteleptul.files.wordpress.com/2015/08/targoviste1595_2.jpg)
(…) Mihai Viteazul a condus o campanie militară, incepind cu anul 1594, īn sudul Dunării, cucerind și eliberīnd rănd pe rīnd cetăţile Isaccea, Măcin, Cernavodă, Rasgrad, Babadag, Tīrgul de Floci, Silistra şi Rusciuc, Şiştova, Nicopole şi Vidin
. Potrivit istoricului Nicolae Iorga, călăreţii lui Mihai Viteazul ajunseseră pīnă la Adrianopole īn est şi Plevna īn vest. Această acţiune a fost coroborată cu cea a voievodului moldovean Aron Tiranul care a readus sub stăpīnirea sa Bugeacul, īn aceeaşi perioadă. Īn 1601 Mihai Viteazul a preluat aceste teritorii o dată cu instalarea sa pe tronul Moldovei, astfel īncīt Dobrogea şi gurile Dunării s-au aflat sub stăpīnirea sa pīnă la moarte,, .
Toată lupta sa, īmpotriva imperiului păgīnilor otomani, in plină campanie expansionistă, ce speriase toată Europa medievală, a fost consemnată īn toate cronicile vremii. Īntreaga creștinătate balcanică, la privit ca pe un eliberator numindu-l Steaua răsăriteana și Malus Dacus- Dacul cel Rău, de către regii vestici ai Europei.
Cind acest Domn Mihai Viteazu, apărea pe calul său alb Majestic, ținind īntr-o mīnă sceptrul creștin și in cealaltă mīna, buzduganul cu 7 peceți, părea īnsăși un geto-dac coborīt din Īnalturi, trimis īnsuși de Zamolxe- Părintele Străbun.
Din aceste dovezi si din altele se vede ca in societatea romānă, in secolul al XVI-lea exista o activa constiinta de neam. Aceasta s-a exprimat si prin scrisul in limba natională.
Unirea Tarilor Romane s-a intemeiat si pe legaturile economice dintre Tarile Romane in evul mediu, care au creat premisele unificarii politice.
Mihai Viteazu a fost un om extraordinar al vremii sale, un om care prin faptele sale a schimbat total fața Europei din sec. al XV-lea.
Pentru a consolida și mai mult, reușita sa și victoriile sale īmpotriva imperiului păgīn otoman, s-a gindit să creeze tampon decisiv intre islam si creștinătate, unind cele trei stare romānești, intr-unul singur.
Acest plan al său, a fost dorit să fie pus in aplicare, datorită unor schimbări majore, ce s-a reușit in Liga Sfīntă Creștină, prin eliberearea părtii de sud-est si centru est a Europei de sub dominația otomană.
Īnsă Moldova, prin Domnul său Ieremia Movilă, devotat și vīndut polonezilor, pe citeva care de bogății, a decis ieșirea țării, din Liga Sfīntă Creștină.
Transilvania, este și ea atrasă spre Polonia, in urma unor acorduri secrete semnate de răspopitul catolic Andrei Bathory, vărul lui Sigismund Bathory, acesta renunțīnd la tron datorită șantajului supus din cauze subiective. Gurile rele ar fi spus că Andrei Bathory și-ar fi trimis soția sa, drept concubină la Sigismund pentru a afla secrete de stat. In urma acestui scandal, cind sotia sa a fost prinsa cu Sigismund īn pat, acesta a fost impins sa renunte la tron in favoarea lui Bathory- călăul lui Mihai Viteazu, dar asta vom vedea puțin mai īncolo.
Coaliția antiotomană, fiind astfel periclitată, Mihai Viteazu, s-a decis să infăptuiască și să continuie, visul Străbunului Burebista I-ul Unificator al tuturor neamurilor geto-dacice.
Unirea celor trei state romānești Valachia, Transilvania și Moldavia, intr-un stat de sine stătător și independent.
Pentru a pune in aplicare acest fapt de o importanță colosală și covărsitoare, in principal pentru cele trei țări romāne, cīt și pentru o Europă sfīșiată și falimentată de atītea războaie, īmpotriva neamului păgīn otoman și al imperiului acestuia, Mihai Vodă cel Viteaz, pleacă īn iulie 1599, la īmpăratul Rudolf al II-lea la Viena, să īi expună dorinta sa. Acesta īși dă īncuvințarea formală, fiind totuși un vizionar, pentru că a văzut cum imperiul turc īncepe sa se farimiteze, nu numai datorita luptei Ligii Sfinte Creștine, ci și datorită luptelor interne fraticide, pentru ocuparea tronului islamic, prevăzind deci o viitoare sfărimare a acestui imperiu păgīn.
In octombrie1599, Mihai Viteazu intră in Transilvania prin pasul Buzău și obține o victorie covīrșitoare la Șelimbăr, jud. Sibiu – 18/28 asupra răspopitului Andrey Bathoy guvernator peste Transilvania, acesta fugind pe furiș și lăsindu-și armata sa in mīinile lui Mihai Viteazu-armată alcătuită īn marea majoritate din romāni.
Preluind astfel Transilvania, mai răminea Moldova ca plan al unirii celor trei state romāne ;
Uniom trium nationum- unirea celor trei națiuni surori.
Pe data de 1 noiembrie 1599, īși face intrarea triumfătoare la Alba Iulia primind cheile fortăreţei de la episcopul Napragy.
Īn mai 1600, la Bacău Mihai Viteazul īl īnvinge și īl alungă de pe tronul Moldovei, pe Ieremia Movilă mīrșavul domn slugă a ,,boiarilor,, vīdut polonezilor si uneltitor la Inalta Poarta Otomană, vașnic schiloditor al celor mulți- talapa tării, a tăranilor pe care i-a legat de glie prin legi care īi lipseau pe aceștia de cele mai elementare forme de subzistență, luīndu-le pīnă și pămintul care acestia īl detineau din moși – stramosi pămintul străbun pe care aceștia īl munceau de la crăpatul zilei și pină in noapte, oferindu-l ,,boiarilor,, hapsīni.
Titulatura folosită in urma Unirii celor trei națiuni surori Valachia,Transilvania și Moldova, infăptuită de voievodul Mihai viteazul ultimul descendent al dinastiei Drăculeștilor, aflat sub aripa dragonului geto-dacic.a fost; IO Mihai Vodă Drăculea, Domn al Munteniei (Valahiei), a Transilvaniei (Ardeal) şi a toată Ţara Moldovei (Principatului Moldova, Voievodatului Moldova) și se īntīlea pe toate īnscrisurile legale ale domnitorului.
https://deceneuinteleptul.files.wordpress.com/2015/08/hara-principatelor-romanesti-sub-mihai-viteazul-1600.jpg?w=300&h=211 (https://deceneuinteleptul.files.wordpress.com/2015/08/hara-principatelor-romanesti-sub-mihai-viteazul-1600.jpg)
Astfel, după exact 1642 de ani, Mihai Viteazul a dus visul lui Burebista peste veacuri.
Deși teritoriile romāne, unite de Mihai Viteazu, nu erau propriu zis cele de pe timpul lui Burebista, ci doar o parte din teritoriul intra și extracarpatic stăpīnit altădată de un alt rege străbun- Decebal, Mihai Viteazu, a avut de partea sa Străbunii Neamului Ancestral Geto- Dacic.
De aici īncolo, poarta spre un viitor adevărat, al regăsirii neamului străbun, a fost deschisă.
https://www.youtube.com/watch?v=BdU833cEPJs
https://deceneuinteleptul.files.wordpress.com/2015/08/stema-lui-mihai-viteazul-dupa-unirea-tarilor-romane.jpg?w=300&h=300 (https://deceneuinteleptul.files.wordpress.com/2015/08/stema-lui-mihai-viteazul-dupa-unirea-tarilor-romane.jpg)
Mihai Viteazul și-a stabilit capitala statului unificat la Apullum-Alba Iulia.
Din acel moment, pentru romanii din generatiile care i-au urmat ‘vechea capitala a Ardealului’ va insemna capitala marii infaptuiri politice a Domnului cu nume, infatisare si fapte de arhanghel.
A construit o nouă biserică mitropolitană- Sf. Treime, nume deloc intimplator, inspirat din unirea celor trei natiuni surori.
Mitropolia, a fost dotată cu tiparniță, iar īn incinta acestei mitropolii a luat ființă și prima școală romānă.
Scurta si nefericita lui domnie, in care el nu a cunoscut bucuriile, nici măcar pe cele ale vietii de familie, ci doar privatiunile si frămīntările misiunilor sale politice si militare, a fost intreruptă, in mod brutal, prin miseleasca sa ucidere de pe Campia Turzii, la 19 august 1601
Trădat fiind de cei din alianta pentru care a luptat– Liga Sfīntă Creștină, prin mīna Generalului Basta, datorită intereselor meschine și mereu schimbătoare ale aliaților săi, trist si fără nici un ban, falimentat fiind de desele războiaie, platite din banii visteriei sale, Mihai Viteazu, a luat drumul Vienei la īmpăratul Rudolf al II-lea al Austriei, care… ,, īn contextul reīnscăunării lui Sigismund Bathory pe tronul Transilvaniei, acceptă să-l susţină pe romān. Īmpreună cu generalul Basta, Mihai porneşte campania de recucerire a teritoriilor romāneşti. Prin victoria de la Guruslău (3 august 1601), voievodul valah īl īndepărtează pe Bathory din Transilvania. Continuă prin a recupera Muntenia gonindu-l pe Simion Movilă de pe tron. Īn aceste condiţii, se īntrezăreau perspectivele unei noi uniri, perspectivă cu care īmpăratul Rudolf al II-lea nu putea fi de acord. Din ordinul său, īn 9/10 august 1601, la 3 km sud de Turda, Mihai Viteazul este ucis din ordinul generalului Gheorghe Basta. Capul său este furat de unul dintre căpitanii domnitorului, adus īn Muntenia şi īnmormīntat de Radu Buzescu la Mănăstirea Dealu, līngă Tīrgovişte. Pe lespedea sa de piatră de la Mănăstirea Dealu stă scris: „Aici zace cinstitul şi răposatul capul creştinului Mihail, Marele Voievod, ce au fost domn al Munteniei, Ardealului şi Moldovei.„
https://deceneuinteleptul.files.wordpress.com/2015/08/uciderea-lui-mihai-viteazul-la-turda-gravura-realizata-la-leiden-olanda-1703.jpg?w=300&h=230 (https://deceneuinteleptul.files.wordpress.com/2015/08/uciderea-lui-mihai-viteazul-la-turda-gravura-realizata-la-leiden-olanda-1703.jpg)
(..),,Langă capul său, despărtit de trup si asezat pe stīrvul unui cal, ucigasii si cei care i-au platit au agatat un epitaf in care era numit ‘dac fioros si adevarat Nerone‘. Lasand la o parte impietatea, acestui fapt, deosebit de crud, putem constata ca autorii lui, in furia lor oarbă, fără să-si dea seama, recunosteau originea daco-romană si continuitatea poporului romān, pe vechea lui vatra etnică. Se stie că, pana la urmă, capul domnului a fost dus in Tara Romānă si depus la mīnăstirea Dealu, ctitoria familiei sale.
.
https://deceneuinteleptul.files.wordpress.com/2015/08/mormintul-capului-lui-mihai-viteazul-la-manastirea-dealu.jpg?w=210&h=280
Īn cea ce priveste corpul, se stie ca a fost ingropat pe Campia Turzii si ca, mai apoi, a fost dezgropat, transportat si reinmormantat, probabil, la Mitropolia din Balgrad. Operatiunea trebuie sa se fi facut in mare taina pentru a nu se cunoaste locul mormantului si a se evita astfel o eventuala panganire. Din lipsa de probe arheologice si documentare chestiunea ramane ipotetica, dar ar fi o minune dumnezeiasca, ca trupul trudit al viteazului Domn sa se odihneasca chiar in cetatea maretiei sale infaptuirii!
Opera politica de la 1599-1600 s-a spulberat in conditiile vitrege ale disparitiei autorului ei. Ea a ramas insa ca un far calauzitor al generatiilor care au urmat, in lupta pentru refacerea ei(…) ,,
Astfel s-a mai īncheiat īncă un capitol din marea epopee a marilor noștrii domnitori, oameni care prin sacrificiul lor suprem, au reușit ca acest Sfīnt Pămīnt Străbun, să dăinuie peste veacuri.
Pentru această īnfăptuire, ție Mihai Vodă Viteazul- Drăculea, Domn al Munteniei (Valahiei), a Transilvaniei (Ardeal) şi a toată Ţara Moldovei (Principatului Moldova, VoievodatuluiMoldova), ți se cuvine cinstea supremă, de a fi continuatorul visului, Marelui Străbun Burebista, acela de a aduna laolaltă toți cei de un Neam Străbun, īmpreuna cu teritoriile moștenite dintru īnceputuri.
Vei fi cinstit și onorat peste veacuri, Mircea Vodă Viteazul- Drăculea, adăugat fiind deja īn Cartea Vieții Neamului Străbun, pentru faptele tale demne de Erou al Neamului Străbun.
Mulțumiri, http://istoria.md/ după care m-am inspirat in acest articol, precum și preluarea unor fotografii indispensabile acestui articol.
Mulțumesc totodată site-ului http://www.referatele.com/, care de asemenea ma inspirat, pentru a
crea legături despre articol.
Mulțumesc https://www.youtube.com/channel/UC32QzRS-DvJNrBGMyR1ASkw, de la care am preluat filmulețul cu unirea.
Multumesc https://www.youtube.com/channel/UCKtgo2CzeovRTHXjEWzl5Bw, de la care am preluat filmulețul cu ,, Discurs Mihai Viteazul,, !
Mulțumesc deasemenea poporului sfīnt străbun, din care am cinstea să fac parte și pentru că am inspirația de a scrie cite ceva despre mari noștrii Ctitori de Țară- Conducători, care și-au jertfit viața lor, pentru propășirea acestui neam romān, bun și frumos, atīt de greu īncercat peste veacuri.
Rămīn aici cuvintele lui, care vă rog să le cinstiți cum se cuvine; ,,deșteptați-vă romāni, c-am durnit destul,,!
Se va observa īn cuprinsul acestui articol īnlocuirea voită a cuvintelor; romāneasca (tara), romānesc (popor), cu cuvintele; romānă și romān, fără sufix ,, esc ,, care știm din ce cauză Academia Romānă a facut această transformare.
SURSA: https://deceneuinteleptul.wordpress.com/2015/08/16/mihai-voda-viteazul-draculea/