PDA

Arată versiune întreagă : Semnul crucii este o rugăciune fără cuvinte



latan.elena
10.08.2015, 10:15
http://www.ganduridinierusalim.com/wp-content/uploads/2015/05/rugaciune_foto-oana_nechifor_29_1-590x394.jpg




De la botez până în mormânt, credinciosul este purtat de crucea pe care o ţine la gât, pe trupul lui: îi apără şi îi încununează trupul, care este, de altfel, „templul Duhului Sfânt” (1 Corinteni VI, 19). Această cruciuliţă este cea mai mare avere a lui pe pământ: ea îi aduce aminte mereu al cui este şi pe cine slujeşte.


De dragul acestei cruciuliţe, mulţi au mers în mormânt; ea mărturiseşte: „Sunt creştin!”. Cu mâna îşi însemnează credinciosul trupul său întreg: acest semn este o rugăciune fără cuvinte şi o lăsare în mâinile lui Dumnezeu cel biruitor: „întru acest semn vei birui”.
(Tito Colliander, Credinţa şi trăirea ortodoxiei, traducere de Părintele Dan Bădulescu


http://www.ganduridinierusalim.com/semnul-crucii-este-o-rugaciune-fara-cuvinte/

latan.elena
10.08.2015, 10:18
Cum să facem o rugăciune puternică? (http://www.ganduridinierusalim.com/cum-sa-facem-o-rugaciune-puternica/)

http://www.ganduridinierusalim.com/wp-content/uploads/2015/03/In-biserica-590x391.jpg


Puterea rugăciunii se găsește nu în înfățișarea exterioară, ci în conținut, în duhul ei.


Străduiți-vă să trăiți rugăciunea! Este exact ceea ce trebuie. (…)Cineva l-a întrebat pe un pustnic: „Cum să stau la rugăciune?”. Și acela i-a răspuns: „Să stai ca la Judecată, cu privirea ațintită la buzele Domnului, Care în următorul moment – așa să crezi – va pronunța ultima sentință pentru tine: „Vino la Mine!” sau „Pleacă departe de la Mine!”. Și să strigi: „Doamne, miluiește!”.Cred însă că rugăciunea lui Iisus este cea mai bună sau mai puternică rugăciune pentru orice situație, numai că nu trebuie s-o rostim mecanic, fără simțire, ci cu participarea minții și a inimii.
(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Călăuzire către viața duhovnicească, traducere de Preot Victor Manolache, Editura Egumenița, pp. 64-65)


http://www.ganduridinierusalim.com/cum-sa-facem-o-rugaciune-puternica/

latan.elena
10.08.2015, 10:27
Cum să mă rog ? Nu știu cum să mă rog… – ne răspunde Părintele Rafail Noica (http://www.ganduridinierusalim.com/cum-sa-ma-rog-nu-stiu-cum-sa-ma-rog-ne-raspunde-parintele-rafail-noica/)
http://www.ganduridinierusalim.com/wp-content/uploads/2015/02/Pr.-rafail-Noika-590x445.jpg
Părintele Rafail Noica



Ziceam la început că rugăciunile noastre frumoase pe care ni le-a dat Biserica: acatiste, paraclise, toate slujbele noastre, culmea culturii noastre – Liturghia, în care ne întâlnim cu Însuşi Dumnezeu, Însuşi Hristos in forma Acelui Trup şi Sânge pe care noi Le-am jertfit şi pe care El ni Le dă, ca să ne mântuim de păcatul de a-L jertfi – toate rugăciunile sunt vrednice. Dar, tot pe post de “filocalie”, v-aş propune rugăciunea cea mai simplă care poate – şi trebuie – să devină starea noastră constantă. Când am zis cuvântul ăsta, cândva într-o întrunire cu tinerii în Anglia, la sfârşit o femeie m-a întrebat: “Totuşi, eu cum să mă rog? Eu nu ştiu cum să mă rog!“. Şi mi-a venit răspunsul ăsta pe care vi-l zic şi vouă: “Pai, spune asta lui Dumnezeu“. Şi e rugăciune. Nu ştii cum să te rogi? Spune-I lui Dumnezeu: “Doamne nu ştiu cum să mă rog! Tu spune-mi” Şi pe “baza” asta continuaţi voi. Continuaţi voi: ce vă doare, ce năzuinţe aveţi…Spuneam deunăzi cuiva: diferenţa dintre rugăciune şi cârtire este că în cârtire îl lăsăm pe Dumnezeu în afară. Dacă ai cârti spunând “Doamne, de ce aşa şi pe dincolo?“, deja ar deveni rugăciune. Poate Dumnezeu o să-ţi împăciuiască inima îndurerată pentru care cârteşti şi păcătuieşti şi atunci o să poţi să-I spui lui Dumnezeu: “Mulţam, Doamne, acuma iartă-mă că am cârtit, dar mulţumesc că m-ai impaciuit!” Şi continuaţi aşa!(…) Uneori, spune şi Sfântul Pavel, [este câte] o rugăciune în care noi nu ştim ce să cerem sau pentru ce să ne rugăm şi Duhul Lui Dumnezeu ne ajută cu suspinuri negraite. Suspinuri pe care noi înşine nu ştim de ce [le avem]: ceva doare, de ceva avem nevoie… Făcătorul nostru ştie ce vrem!Aşa cum mama cu pruncul nou născut ştie… M-am uimit de multe ori [când] tinerele de vârsta mea deveneau mame şi, cu pruncul în braţe – pruncul plângea, “zbiera”… Şi la un moment dat mama zice: “A, i-e foame, iertaţi-mă”. Pleacă şi hrăneşte pruncul, îl alăptează. După care, iar “zbiara” pruncul, şi mama: “Il doare ceva!” Şi-l întoarce pe faţă, pe dos, nu-stiu-ce, pana la urma, ii “ghioraia” stomacul – si… se potoleste pruncul. Şi pe după aia, iar zbiera pruncul. Şi zice mama: “A, vezi! Face capricii!” O, mămică, de unde ştii tu toate astea? Eu n-aud decat un prunc care zbiara! Dar poate c-o inteleg mai mult acum pe mama, ca de când m-am făcut duhovnic am devenit şi eu mamă într-un fel. Dar Dumnezeu dă intuiţie mamei sa inteleaga. Pruncul nu stie decat sa “să zbiere” când nu i-e bine. Si mama stie ce trebuie sa faca. N-are nevoie ca pruncul să facă un tratat de filozofie ca să ştie cum să acţioneze.Dumnezeu care a făcut mama, Dumnezeu care “a inventat” mama, El este mai… Mama decat orisicine… Si suspinurile noastre negrăite, ba şi… nesuspinurile noastre, le aude Dumnezeu şi le adună în vistieriile Lui. Si ştie să ne răspundă! “Filocalia” este: Hai, să facem aceste suspinuri conştiente, să conştientizăm din ce in ce mai mult…
Fragment din conferinta de la Bucuresti din nov. 2002 a parintelui Rafail, “Pentru ce ne pregateste Filocalia“ Sursa: cuvantul-ortodox.ro


http://www.ganduridinierusalim.com/cum-sa-ma-rog-nu-stiu-cum-sa-ma-rog-ne-raspunde-parintele-rafail-noica/