PDA

Arată versiune īntreagă : Īnvăţăturile Lui 15 paradoxuri rostite de Iisus



latan.elena
05.08.2015, 16:53
http://www.monitorulexpres.ro/arhiva_foto/2015/mari/killing-jesus-nation_2015041007.jpg



Autor: Camelia Onciu, 10.04.2015
• Īn Vinerea Mare, Monitorul Expres vă invită să reflectăm la cuvintele Mīntuitorului cu ajutorul preoţilor braşoveni, care ne ghidează să īnţelegem mai bine tīlcul aparentelor contradicţii

Cele mai dureroase zile din istoria creştinătăţii sīnt zilele din Săptămīna Patimilor Mīntuitorului nostru. Īn fiecare an, de-a lungul secolelor, creştinii au ţinut post şi au evocat īntīmplările de la sfīrşitul vieţii pămīntene a lui Iisus. Dar, mai ales, īn aceste zile īncercăm să nu uităm cuvintele Lui. Fie că e vorba de filme artistice, documentare, predici īn biserici sau lecturi personale, toate ne oferă ocazia de a rememora īnvăţăturile pe care ni le-a transmis Mīntuitorul. Sīnt vorbe cu profunzime, īnsă, chiar dacă sīnt folosite şi īn limbajul zilnic, nu pe toate le īnţelegem. Sau doar credem că le īnţelegem, īn felul nostru. Monitorul Expres vă reaminteşte cincisprezece citate celebre din pildele rostite de Iisus. Sīnt, poate, cele mai controversate, cele mai dificil de interpretat. De aceea, preoţii braşoveni ne vor ajuta să medităm la tīlcul spuselor Lui, ca să īnţelegem mai bine rostul venirii, morţii şi īnvierii Lui.

Biblia, izvor de īnţelepciune

Biblia este o carte cu pasaje pline de īnţelepciune. Nu e o lectură uşoară, iar uneori e nevoie s-o citim mai mult cu sufletul decīt cu mintea. Pe alocuri, e greu să descīlcim īnţelesurile, alteori lucrurile par atīt de clare īncīt folosim acele citate şi īn limbajul cotidian. Cine n-a auzit sau n-a rostit „Ultimii vor fi cei dintīi“ sau „Fericiţi cei săraci cu duhul“ sau „Toma necredinciosul“? Dar oare ştim īn ce īmprejurări a rostit Mīntuitorul aceste cuvinte şi care e mesajul lor? De ce īnţelesurile nu ni se dezvăluie la o primă lectură şi e nevoie să ne gīndim de două ori? De ce atunci cīnd ni se explică, totul se luminează? Biblia e şi un exerciţiu al minţii şi o probă a deschiderii noastre către esenţa creştinismului: iubirea. Iată cīteva dintre spusele Mīntuitorului, explicate de preoţii braşoveni.

1. „Eu nu am venit să aduc pacea, ci sabia“

Aparent, afirmaţia pare o contradicţie īntre mesajul de iubire al Mīntuitorului şi īndemnul la conflict. Am putea crede că ne īndeamnă să ne războim, să nu ne mai īnţelegem īntre noi. Totul devine mult mai simplu, dacă urmărim interpretarea părintelui Stelian Manolache, de la Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril“: „Iisus compară structura lumii vechi, cu cea a lumii noi, adusă de El. Pīnă atunci, lumea trăia sub trei semne, al erosului, al destinului şi al norocului. Cum se năşteau oamenii, aşa mureau. Mīntuitorul anunţă prin aceste cuvinte că, de acum īncolo, fiecare om poate să-şi lucreze mīntuirea. Mai nou, omul are libertatea dialogului cu el. E un altfel de religiozitate. O credinţă prin ascultare, dar orientată spre bine, spre frumos, spre adevăr. Pacea e una divină, Iisus nu e un războinic, ci un īmpăciuitor, e Adam cel nou. Aduce lupta pentru o nouă viaţă, e lupta cea bună, contra destinului, e lupta omului pentru a deveni cu adevărat om. Nu e vorba de o sabie ca armă, ci de o sabie spirituală, care taie lumea veche de cea nouă, transformatoare. Desparte perioada de dinaintea lui Hristos de cea de După Hristos“.

2. „Ce e mai lesne să spui: păcatele īţi sīnt iertate sau ridică-te şi umblă?“

Iisus a pus această īntrebare celor ce se īndoiau că poate vindeca un om paralizat. L-a ridicat din patul de suferinţă, dar oare de ce nu a spus pur şi simplu că īl va vindeca şi ne-a īndemnat să reflectăm la această dilemă, să alegem īntre īmbărbătare şi minune, īntre vorbă şi faptă? Pentru că una e iertarea, care nu se vede cu ochii, şi alta este miracolul, pentru cei care au nevoie de dovezi. Iată şi explicaţia părintelui Horia Ranga de la Biserica „Sfīntul Ioan Botezătorul“ din Craiter, care ne atrage atenţia că vindecarea īncepe īn suflet: „Iisus este cel care tămăduieşte toată boala din popor, vindecă acolo unde există credinţă īn suflet. Dar Mīntuitorul nu vindecă cu forţa. El nu trece peste libertatea noastră de a accede la taina dumnezeiască. Dumnezeu ne respectă libertatea, dar conlucrează cu voinţa noastră“.

3. „Eu nu am venit pentru cei drepţi, ci pentru păcătoşi“

Citind această mărturisire a lui Iisus, ne-am putea īntreba, aşa cum pe bună dreptate s-au īntrebat şi cei care L-au cunoscut, de ce acordă mai multă atenţie păcătoşilor decīt drept-credincioşilor. Este aceasta o atitudine discriminatorie? Nu ne iubeşte oare Mīntuitorul la fel pe toţi? Părintele Aurel Colceriu de la Biserica „Sfīnta Treime“ de pe Tocile, ne explică: „Mīntuitorul anunţă că nu a venit să strice Legea, ci s-o īmplinească. Deci la această Lege trebuie aduşi toţi oamenii, inclusiv păcătoşii. Un suflet păcătos adus pe drumul cel bun e mai de preţ decīt un drept credincios. Trebuie să īnţelegem că orice suflet are valoare, Iisus nu pierde pe nimeni. Dacă Biserica e plină, toţi cei din Biserică aud cuvīntul lui Dumnezeu. Dar alţii stau īn cīrciumă. Mīntuitorul ne īndeamnă să luptăm pentru cei păcătoşi, acest sacrificiu merită pentru că bucuria izbīndei e mare. Aşa cum păstorul s-a bucurat cīnd a găsit o oaie rătăcită, chiar dacă avea o turmă numeroasă“.

4. „Toate lucrurile pe care vă spun ei să le păziţi, păziţi-le şi faceţi-le, dar după faptele lor să nu faceţi“

Romānii spun: „Să nu faci ce face popa, să faci ce zice popa“. Această vorbă din popor vine din felul cum s-a adresat Iisus fariseilor şi cărturarilor. Părintele protopop Dănuţ Benga ne lămureşte ce motiv avea Iisus să fie supărat pe preoţi: „Aici Iisus a anticipat ceea ce se va īntīmpla. Fariseii şi cărturarii se arătau īmplinitorii Legii. Dar L-au judecat īmpotriva nu numai a Legii Iudaice, ci şi a legilor romane. Trebuiau să aducă două mărturii identice asupra aceleiaşi cauze, dar n-au făcut-o. Nu aveau voie să-l judece īnainte de apusul soarelui. Nu i-au dat Mīntuitorului cuvīntul de apărare, nu i-au acordat o zi pentru aceasta. De aceea, astfel de exemple nu pot fi urmate.“

5. „Cine vrea să-şi salveze viaţa, o va pierde“

Dacă am lua această frază īn īnţelesul ei fatalist, am crede că Iisus ne transmite să nu īncercăm să ne salvăm viaţa, să ne resemnăm, să nu īntreprindem nimic, ce ne e scris, aşa va rămīne. Dar oare e vorba de viaţa biologică? Iată lămuririle părintelui Călin Comşa, de la Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ din Ghimbav: „Mīntuitorul vorbeşte aici despre suflet, scoţīnd apoi īn evidenţă faptul că sufletul īnseamnă chiar viaţa. «Căci cine va voi să-şi scape sufletul īl va pierde, iar cine va pierde sufletul pentru Mine şi pentru Evanghelie, acela īl va scăpa.» Domnul nostru Iisus Hristos nu a venit numai pentru a īndrepta lumea, ci şi pentru a o restabili, pentru a o aduce la viaţă nouă. Trebuie să īnţelegem din acest citat că acela care īncearcă să păstreze sufletul cel vechi, asemenea sufletului lui Adam, mīncat şi putrezit de păcat, īl va pierde, pentru că Dumnezeu nu va primi un asemenea suflet alături de El şi tot ceea ce nu se află īnaintea feţei lui Dumnezeu este ca şi cum nu are viaţă. Cel ce īşi pierde sufletul său cel vechi, acela īşi va scăpa sufletul cel nou. Cine se va strădui să cīştige viaţa sa cea fără de moarte prin Hristos, o va primi şi o va păstra īn veşnicie, cu toate că īşi va pierde viaţa sa cea vremelnică, supusă morţii“.

6. „Mulţi dintre cei dintīi vor fi ultimii, şi ultimii, cei dintīi“

Promisiunea este īncurajatoare, dacă eşti printre ultimii, dar dacă eşti īn faţă, de ce Iisus te trimite printre codaşi? Prof. dr. preot Vasile Oltean de la Muzeul „Prima Şcoală Romānească“ ne īndeamnă să īnţelegem că intrarea īn Īmpărăţia Cerurilor este deschisă pentru toţi: „Cel ce se pocăieşte va ajunge īn Īmpărăţia Cerului şi chiar īnaintea celor care sīnt deja convertiţi. Aşa spune El, dar a şi dovedit că e adevărat. De exemplu, Maria Magdalena, care a ajuns prima īn Īmpărăţia Cerurilor. Cu alte cuvinte, trebuie să īnţelegem că niciodată nu e prea tīrziu, pentru nimeni“.

7. „Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi!“

Am tot auzit acest īndemn, dar oare cum īl văd judecătorii, jurnaliştii, bloggerii, cei care asta fac: judecă oamenii, societatea, vremurile? Preotul Costin Butnar de la Biserica „Īnălţarea Domnului“ din Teliu ne ajută să tălmăcim acest aparent paradox: „Trebuie să avem īn vedere o regulă de bază a citirii Sfintei Scripturi: cea a contextului. Acesta este textul complet: «Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi. Căci cu judecata cu care judecaţi, veţi fi judecaţi, şi cu măsura cu care măsuraţi, vi se va măsura». Unui creştin nu īi este īngăduit să judece pe cel de līngă el īn sensul de critică, de condamnare, pentru că judecătorul este unul singur, Dumnezeu. Īn sensul acesta, judecarea aproapelui se īnlocuieşte cu iubirea. Pe de altă parte, cuvīntul judecată este foarte des folosit īn Biblie. Lucrurile se clarifică astfel: pe de o parte, Dumnezeu este Creatorul, deci şi Judecătorul, oamenii fiind egali īntre ei, dar pe de altă parte, chiar Biserica, societatea sau familia ne impun să facem o judecată, pentru că există legi care trebuie īndeplinite. Aceasta nu īnseamnă că noi ne considerăm superiori, ci doar că sīntem īntr-o poziţie īn care trebuie să īmplinim o rīnduială, īnsă cu dragoste şi blīndeţe, urmărind nu īnjosirea celui de līngă noi, ci sprijinirea lui pentru a se īndrepta. Faptul acesta este evident, de exemplu, īn cazul unui preot care spovedeşte, dar şi īn cazul unui judecător care aplică o sentinţă pentru a īndrepta o persoană sau o situaţie, dar şi pentru a păstra buna rīnduială īn societate. Īntr-o lume ideală, īn care singura lege ar fi cea a iubirii, lucrurile ar fi mult mai simple şi nu ar mai fi nevoie de judecată sau judecători“.

8. „Am venit īn lumea asta ca aceia ce nu văd să vadă şi cei ce văd să ajungă orbi“

Prima parte a citatului este lesne de īnţeles, trebuie să deschidem ochii şi inima şi să-l primim pe Dumnezeu. Dar de ce cei care-l văd deja ar trebui să devină orbi? Să urmărim răspunsul părintelui Constantin Puia, de la Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ din Braşovul Vechi: „Pare un paradox, o gīlceavă īn termeni. Dar totul e simplu. Iisus a vrut să spună că dacă nu vezi, nu cunoşti, iar dacă vezi, e mai bine să devii orb, dacă vezi doar neadevăruri. Atunci cīnd interpretăm un text biblic, trebuie să ţinem cont de versiunile prezente īn toate Evangheliile, de context, adică să urmărim ideea care poate fi o continuare a versetelor anterioare şi trebuie să ţinem cont şi de teologie. De aceea există īntotdeauna mai multe interpretări. Īn viaţă vezi ce vrei să vezi. Sīntem diferiţi. Gīndim, iubim, mīncăm diferit, īn funcţie de educaţie, fire, vremuri, preocupări. Dar īn acest citat trebuie să īnţelegem că se face referire la adevăr. Sīntem orbi la adevăr, la esenţă. Tocmai de aceea, atunci cīnd Pilat īl īntreabă pe Mīntuitor ce e adevărul, El nu răspunde. Era chiar īn faţa guvernatorului, căci El e adevărul, Calea şi Viaţa. Īnsă Pilat nu-l vedea. Iisus nu răspunde pentru că ne lasă pe noi să aflăm ce e adevărul. Petre Ţuţea spunea «Adevărul nu trebuie aflat, el există, trebuie doar primit». Adevărul e unul singur: iubirea“.

9. „Domnul vă va cere socoteală pentru darurile ce vi le-a dat“

Nu prea ne place să auzim că trebuie să īnapoiem ceva. Ne aşteptăm ca Dumnezeu, īn mărinimia Lui, să ne ofere fără să ceară nimic īn schimb. Iată cum trebuie să īnţelegem acest citat, după īndrumarea părintelui Stelian Manolache, o interpretare care ne dezvăluie că pīnă şi īnapoierea datoriei e tot īn favoarea noastră: „Fiecărui om, fiecărui popor, Dumnezeu i-a dat ceva, un dar cu care īşi poate desăvīrşi mīntuirea. Dar darul nu trebuie ascuns, ci dezvoltat şi permanent autoevaluat. Tot omul e chemat spre autodesăvīrşire. Sigur că vom răspunde pentru acest lucru, pentru că, Mīntuitorul ne-a mīntuit pe toţi, dar după Īnălţare, el a devenit Judecătorul. Trebuie să fim mai buni. Marea artă nu e să fii corect doar pentru tine, ci şi pentru celălalt. Dar noi am uitat cum se ajunge la inima celuilalt“.

10. „Fiţi īnţelepţi ca şerpii!“

Īndemnul nu ne poate lăsa indiferenţi, atīta timp cīt şarpele este simbolul Satanei, cel care a ademenit-o pe Eva. De ce oare Mīntuitorul īi īndeamnă pe apostoli să īmprumute din īnţelepciunea şerpilor? Admiră El oare inteligenţa Diavolului? Părintele Corneliu Gārbacea, de la Biserica „Sfinţii Īmpăraţi Constantin şi Elena“ din Răcădău, ne īndeamnă să corelăm expresia cu partea a doua a frazei. Astfel, „El spune mai departe să fim şi blīnzi ca porumbeii, aşadar să avem īnţelepciune īn acţiune, dar īmbinată cu cumpătarea şi blīndeţea“. Ca să fie şi mai clar, părintele Ioan Coroiu de la Biserica „Izvorul Tămăduirii“ de la Stejeriş ne atrage atenţia că: „Nu este vorba de şarpele din Geneză, care e, īntr-adevăr, o personalizare a Diavolului. Mīntuitorul face referire chiar la şarpe, animalul abil care ştie unde şi cum să atace, ştie să se deghizeze, ştie care e momentul oportun pentru a se ascunde. Iisus a folosit deseori metafore, făcīnd comparaţii cu aspecte comune ale vieţii cotidiene, palpabile, pentru ca apostolii şi oamenii să īnţeleagă mai bine“.

11. „Nu vă īngrijiţi de ziua de mīine“

Ar fi bine să nu ne pese cu ce ne plătim facturile, dar cu siguranţă, Iisus nu ne-a īndemnat să trăim fără a ne īndeplini sarcinile, indolenţi şi fără responsabilităţi faţă de noi şi ceilalţi. Mai clar, acest īndemn ne e tălmăcit de părintele Stelian Raicu, de la Biserica „Sfīntul Gheorghe“: „Sīntem trup şi suflet. Avem timp pentru necesităţi, plăceri, dar pentru suflet n-avem timp. Īn realitate, trebuie să avem grijă de trup ca pentru toată viaţa, iar de suflet ca şi cum ar trăi o singură zi. Trebuie să găsim echilibrul īntr-o lume dezechilibrată. E greu, dar acest īndemn ne spune că Dumnezeu va avea grijă de noi. Caută să faci totul pentru sufletul tău, dar caută şi să munceşti. Dar nu pentru a strīnge averi şi lux, ci doar pentru a te hrăni şi a te īmbrăca. Restul, să lăsăm īn grija lui Dumnezeu“.

12. „Nu poţi avea doi stăpīni: Dumnezeu şi banii“

Tot părintele Stelian Raicu ne ajută să īnţelegem că avem nevoie de bani, ca suport material al existenţei noastre, dar nu ca scop al vieţii. Prea mulţi bani ne vinde sufletul şi ne īndepărtează de la Dumnezeu. Cu alte cuvinte, Lui nu-i sīnt pe plac īmbuibaţii. Iată ce spune părintele: „Īn Biblie scrie «Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sīnt un Dumnezeu gelos». Evident, Dumnezeu e unicul care trebuie să aibă loc īn inima noastră, el stă numai pe locul īntīi, fiindcă aduce tot ce e bine şi bun pentru noi. Pe oricine altcineva ai iubi īn afară de EL, este o iubire imperfectă. Banii īnseamnă Diavolul. Nu-l putem īmpărţi de Dumnezeu cu Satana. Pe de altă parte, tot Iisus spune «Să dai Cezarului ce-i al Cezarului». Deci banii fac parte din viaţa noastră, trebuie să muncim ca să-i avem. Grija pentru bani este firească, dar nu peste măsură. Dreapta socotinţă e măsura“.

13. „Eu şi Tatăl Meu una sīntem“

Această afirmaţie dă bătăi de cap oricărui creştin, fiindcă e greu de īnţeles cum putem pune semnul egalităţii īntre două persoane, fie ele şi divine, fără să obţinem un nonsens. Nici explicaţia nu e simplă, īnsă dacă o urmărim cu atenţie, aşa cum ne-o spune părintele protopop Dănuţ Benga, putem descoperi că totul are logică: „Este vorba de unitatea de fiinţă, de dumnezeire. Dumnezeu adevărat e şi unul şi celălalt. Iar fiinţa le e comună cu a Duhului Sfīnt. Şi lucrarea e tot una. Tatăl lucrează prin Fiul, cu Duhul Sfīnt. Nu există să facă unul ceva fără celălalt. Ca trei lumini, dar e una singură, nu se disting, nu se separă, dar au aceleaşi proprietăţi. Tocmai de aceea zicem īn Crez «Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat». Tocmai de aceea zicem «Lumină din Lumină». Putem lua oricīţi această lumină fără să o ştirbim pe cea originară“.

14. „Cine scoate sabia, de sabie va pieri“

Dacă ar fi să ne oprim doar la īnţelesul primar al acestui citat, am putea crede că niciodată nu avem voie să ne revoltăm. Trebuie să tăcem, să īndurăm. Atunci, cum se explică răscoalele, grevele? Sīnt aceste acte de protest social nişte păcate? Oare nu e supărat Iisus pe poporul evreu care l-a salvat de la moarte pe războinicul Baraba? Părintele protopop Flavius Leonard Florea, de la Biserica Romānă Unită cu Roma, Greco- Catolică, ne reaminteşte că venirea lui Iisus pe pămīnt are drept scop trecerea către Legea Iubirii: „Tot ceea ce ne īnvaţă Iisus este că trebuie să fim altcumva decīt au fost cei care au crezut īn Legea Talionului. El aduce un mesaj de pace, după cum observaţi, nu īndeamnă la violenţă. Īn Univers există o armonie, o ordine, pe care le putem obţine stīnd fiecare la locul lui şi īmplinindu-şi menirea, respectīnd rīnduielile. Asta nu īnseamnă că trebuie să tolerăm războiul, corupţia, nedreptatea. Iisus, de fapt, ne spune să băgăm sabia īn teacă şi să adoptăm cealaltă formă de a rezolva problema: dialogul“.

15. „Fericiţi cei săraci cu duhul, că a acelora este Īmpărăţia Cerurilor“

Auzim şi folosim mereu această zicătoare atunci cīnd ne referim la oameni naivi, care pricep mai greu, sensul expresiei „sărac cu duhul“ fiind de „slab de duh“. La polul opus, cei ageri la minte sīnt „oameni cu duh“. Īnseamnă că Iisus a rezervat Īmpărăţia Cerurilor celor greoi la minte? Părintele Robert Tătulea ne īndrumă cu un răspuns clar: „Expresia e folosită greşit īn limbaj popular. Sărac cu duhul īnseamnă blīnd, iertător, bun īn sens biblic, paşnic, generos. Dar să nu īnţelegem că Īmpărăţia Cerurilor e numai pentru cei săraci cu duhul, ci şi pentru păcătoşi, pentru că Dumnezeu vrea īndreptarea lor, vrea să-i primească şi pe cei răi“.

Ultimele şapte fraze rostite de Iisus

1. Părinte, iartă-le lor, căci nu ştiu ce fac!
2. Adevărat grăiesc ţie, astăzi vei fi cu mine īn rai
3. Femeie, iată fiul tău! Fiule, iată mama ta!
4. Mi-e sete
5. Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?
6. Săvīrşitu-s-a!
7. Părinte, īn mīinile Tale īncredinţez duhul Meu!

Expresii uzuale provenite din Biblie

• Multe cuvinte şi expresii din vorbirea cotidiană īşi au originea īn Biblie. Iuda e simbolul trădării, fariseul e sinonim cu făţarnic, să-ţi porţi crucea face referirea la greutăţile destinului fiecărui om, să te speli pe mīini aminteşte de alegerea lui Pilat de a scăpa de povara condamnării lui Iisus, să dai orzul pe gīşte este acelaşi lucru cu aruncatul mărgăritarelor la porci, gardul vopsit are sens de morminte văruite. Iată şi alte zicale provenite din Biblie:
- Cine seamănă vīnt, va culege furtună. Īn Vechiul Testament, pasajul face referire la israeliţii care au ales să se īnchine la idoli părăsindu-L pe Dumnezeu şi au ajuns ulterior īn robie.
- Dacă tăceai, filosof rămīneai. Īn Biblie scrie: „Chiar şi un prost ar trece de īnţelept dacă ar tăcea, şi de priceput, dacă şi-ar ţine gura“.
- Cine sapă groapa altuia cade singur īn ea. Īn Biblie: „Cine sapă groapa altuia cade el īn ea, şi piatra se īntoarce peste cel ce o prăvăleşte“.
- Zilele īţi sīnt numărate. Profetul Daniel spune regelului Babilonului că Dumnezeu i-a cīntărit faptele, l-a judecat şi acum zilele īi sīnt numărate.
- Mană cerească. A fost hrana poporului israelian, condus de Moise īn timpul exodului prin pustiul Sinai. Azi folosim expresia īn sensul de surpriză aducătoare de belşug.
- La sīnul lui Avram. Īn Evanghelia lui Luca, se spune că sufletul lui Lazăr a fost aşezat de un īnger īn sīnul lui Avram, respectiv a ajuns īn paradis.
- De la Anna la Caiafa. Iisus a fost trimis spre judecată la Marele Preot Anna, care l-a retrimis īnapoi, la Caiafa.
- Poţi muta munţii. Iisus a spus: „Dacă veţi avea credinţă cīt un grăunte de muştar, veţi zice muntelui acestuia: Mută-te de aici dincolo, şi se va muta, şi nimic nu va fi vouă cu neputinţă“.



SURSA :http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=mozaic&s_id=145634