PDA

Arată versiune întreagă : Constantin Brancusi



latan.elena
29.09.2014, 10:35
http://www.ziarulmetropolis.ro/wp-content/themes/ziarulmetropolis/tim.php?src=http://www.ziarulmetropolis.ro/wp-content/uploads/2015/02/brancusi_t1.jpg&w=815&h=500



"Cine nu iese din Eu, nu atinge Absolutul şi nu descifrează nici viaţa."
"O sculptură desăvârşită trebuie să aibă darul de a-l vindeca pe acela care o priveşte."
"Eliberează-te de pasiuni, eliberează-te de pofte, eliberează-te de greşeli – acestea sunt trei precepte, zale şi scut, pentru orice Spirit. Purtând această armură, eşti puternic în contra răului - devii invulnerabil."
"Simplitatea nu este un ţel în arta - dar ajungi fără voie la ea, pe măsură ce te apropii de sensul real al lucrurilor."
"Viaţa se aseamănă cu o spirală. Nu ştim în ce direcţie este ţinta ei, dar trebuie să mergem în direcţia pe care o credem cea justă."




sursa : http://www.fundatia-luceafarul.ro/article/constantin-brancusi. (http://www.fundatia-luceafarul.ro/article/constantin-brancusi)






https://www.youtube.com/watch?v=rQrIZ6BKk8k

latan.elena
29.09.2014, 11:06
http://jurnalul.ro/thumbs/article/2008/02/20/constantin-brancusi-bucuria-artistului-inima-artei-sale-18331116.jpg


Constantin Brancusi - Bucuria de a fi - YouTube (http://www.youtube.com/watch?v=Z-mc5IaRBpg)


Imagini rare cu Constantin Brâncuşi filmat la lucru - YouTube (http://www.youtube.com/watch?v=V_1a79FO-U8)






http://adela-stefanov.over-blog.com/article-constantin -brancusi-







Inedit: Brancusi Filmed (1923-1939) - Film Dailymotion (http://www.dailymotion.com/video/xxc3yt_inedit-brancusi-filmed-1923-1939_creation)

(http://www.dailymotion.com/video/xxc3yt_inedit-brancusi-filmed-1923-1939_creation)

latan.elena
29.09.2014, 11:16
Constantin Brâncuşi:Bucuria artistului, inima artei sale
http://jurnalul.ro/thumbs/article/2008/02/20/constantin-brancusi-bucuria-artistului-inima-artei-sale-18331116.jpg




Autor: Rodica Mandache (http://jurnalul.ro/autor/rodica-mandache.html)

20 Feb 2008 - 00:00

http://jurnalul.ro/thumbs/article/2008/02/20/constantin-brancusi-bucuria-artistului-inima-artei-sale-18331116.jpg
Rompres/




Astăzi este ziua de naştere a lui Constantin Brâncuşi, cel mai celebru artist pe care România l-a dat omenirii. Cuvintele sunt atât de puţine pentru a-l descrie şi pentru a vorbi despre el. Vizionaţi pe Jurnalul Online un film despre Brâncuşi realizat de regizorul Romulus Popescu. Un film deosebit, ce tratează aspecte inedite din viaţa lui Brâncuşi. • VIDEO
La 19 februarie 1876 se năştea Constantin Brâncuşi. Dacă ar fi rămas în ţară, la mâna noastră, ar fi stârnit uimire şi indig*nare, cum spunea Bla*ga, deşi este cel dintâi artist român care joacă un rol european în evoluţia artei.
"Brâncuşi este exponentul major al ge*niu*lui românesc. Unul dintre cei mai mari sculptori din toate timpurile. A deconcertat su*blim, pentru că nimeni n-a re*vo*lu*ţi*onat arta mai subtil, mai adânc şi mai autoritar. El este clasicul sculpturii moderne"
Dan Hăulică

S-A NĂSCUT LA HOBIŢA. Înfigându-şi nuiaua de drumeţ şi filozof la Tg. Jiu în 1938, după ce pe*regrinase prin India, America şi destul prin Europa apuseană, Brân*cuşi se întoarce acasă... pentru totdeauna. Trupul lui a zăbovit până în 1957, e drept, la Paris, unde s-a aşezat cuminte în ţărâna cimitirului Montparnasse. Dar sufletul lui va rămâne aici la Tg. Jiu pentru totdeauna, să se rotească în ju*rul Coloanei la infinit. Aici nu Ma*sa, Coloana şi Poarta, ci el e cel mai la el acasă, cum spune Marin Sorescu. “E o deprindere din copilărie, spunea Brâncuşi. Când mă trimitea jupânul să aduc vin din pivniţă, cântam doar pentru mine, cu jumătate de glas, să nu m-audă cei de sus. Şi aşa a ră*mas cântecul în mine ca o şoaptă.”

EVENIMENTE MINUNATE. Toţi cei care l-au cunoscut pe Brân*cuşi în atelierul său de la Paris au rămas marcaţi pe viaţă. A intra în atelierul lui Brâncuşi era ca şi cum ai fi pătruns într-o altă lume.
“În atelierul lui Brâncuşi am avut sentimentul minunat al veşniciei (Barbra Hepworth). Acolo am văzut pentru prima dată Pa*să*rea măiastră.”
Era ceva rupt din fi*in*Ţa lui. “Marea pasăre mă*ias*tră”… totul fusese dăruit acestei păsări măiestre care trebuie să se schim**be arta din trecut într-o artă nouă. Când s-a despărţit (cum*pă*ra*tă de Peggi Guggenheim – co*lec*ţionara americană) de la Pa*să*rea Măiastră “pe obrajii lui Brân*cuşi curgeau lacrimi”. Brâncuşi a trăit plenar mare bucurie a vieţii. Către sfârşitul vieţii a spus: “Viaţa mea n-a fost decât o înşiruire de evenimente miunate, iar cel mai minunat este că opera de apogeu a rămas pe pământul natal stră*bun.” Pe 17 martie 1957 a trecut în nefiinţă. “Eu sunt în faţa perdelei negre. Sunt foarte aproape acum de Dumnezeu. Nu trebuie decât să-ntind mâna şi să-l prind.”

PORTRETUL ARTISTULUI. Cum arăta? Hmm… Brâncuşi era mic de statură. Avea voce frumoasă. Bani puţini. Cam bol*nă*vi*cios. Nu lua nici droguri, nici somnifere. “Că şi aşa sunt frânt de somn, tot timpul”. A fost un om nor*mal. Şi un artist genial. S-a năs*cut în România şi a murit în Franţa. Ca român a fost un bun francez. Ca francez a rămas toată viaţa un înflăcărat român. Brân*cuşi vorbea precum cioplea: simplu şi esenţial.

MĂRTURISIRI. Iată ce spunea Brâncuşi: “Am venit să vă aduc bu*curie curată. Bucuria – pe care o poţi culege de oriunde şi oricând. Priviţi lucrurile până când o să le vedeţi, până când vi se arată bucuria lor. Eu aproape de Dumnezeu le-am văzut. (…) O pasăre fără somn care vrea să fie om. Vreau ca pasărea mea să umple tot văz*du*hul. (…) Oameni înapoi la natură, la cuminţenia pământului. La iubire. Iubirea cheamă iubire. A iubi? A zbura? Toată viaţa am cântat esenţa zborului. (…) Artiştii sunt cei care au omorât arta! În artă nu trebuie să fie străini! Lumea poate fi salvată prin artă! Pentru că ceea ce legi tu aici pe Pă*mânt se leagă şi-n Ceruri. Arta nu este întâmplare. Arta este iubire. Numai aşa îi putem mul*ţu*mi lui Dumnezeu. (…) Viaţa trebuie luată de piept. Viaţa e ca ba*nul. Trebuie să ştii cum s-o prinzi şi cum s-o risipeşti. Eu cu veselia am dus-o. Mizeria era crun*tă. Dar alunecam deasupra ei cu veselia. Eram tânăr, iubeam viaţa şi mă bu*curam. Bucuria cu care lucrează ar*tistul e inima artei sale. (…) Când încetăm la a mai fi copii suntem deja morţi. Copiii, numai co*piii, posedă acea bucurie esenţială. Asta vreau eu s-aduc cu sculpturile mele”.

MODIGLIANI ŞI BRÂNCUŞI. Mo*digliani: “Constantin, tu se*meni cu un bloc de piatră. Eu nu pot să te pictez. Nu pot să te fixez. Nu pot să te fixez. Eşti viclean ca o vul**pe, dar nu te pot picta ca o vul*pe, fiindcă ai o inimă fierbinte şi bu*nă de ţăran, dar şi una rece – eşti de*ta*şat ca un savant. Eşti un mare mân**cău, un bucătar cum n-am mai văzut, dar cum să te pic*tez aşa când te văd că postezi zile în*tregi până la înfometare, pen*tru a atinge iluminarea sfin*ţi*lor. Şi cum să te pictez ca pe un sfânt când văd cum ţi licăresc ochii de fiecare dată când aduc târfe pe aici. Ai atâtea feţe. Care o fi cea esen*ţială. Cine eşti tu? Cine? Cine?”.
Brâncuşi: “Hai să-ţi cânt un bocet din Gorj. «Doamne, nu este bine de omul frumos/ Că se duce-n pământ păcătos./ Doamne, nu este bine de omul urât,/ Fiindcă se duce cu inima ruptă-n mormânt./ Şi-o inimă zdrobită vai,/ Se vindecă greu chiar şi în Rai»“.
Modigliani: “Brâncuşi, tu eşti un năzdrăvan. Tu ai să trăieşti mult, Constantin, dar eu o să mor tânăr”.
Brâncuşi: “Modigliani, cine nu se luptă cu răul s-a predat lui. Modi, vrei să ajungi invulnerabil? Ascultă şi tu de sfaturile sfinţilor: 3 sunt zalele şi scuturile sufletului: eliberare de pofte şi dorinţă, elibe*ra*re de slăbiciuni, eliberare de va*ni*tăţi. Ţi-aduci aminte de Mi*ha*re*pa cel filozof?

Orice lucru are suflet“O pasăre a intrat odată pe fe*reas*tra deschisă a atelierului meu. Încerca să iasă, bătând în geam şi nu găsea ieşirea, căci se lovea mereu de sticlă. S-a aşezat apoi să se odihnească. A încercat din nou să iasă, bătând în geam. Şi iarăşi, şi iarăşi! Până a găsit ieşirea. Arta este la fel. Dacă vei găsi acel geam, acea ieşire, poţi să te ridici spre nori, intri în Îm*pă*ră*ţia Cerurilor. Arta este altceva decât copiere. Arta este transfi*gurare. Când priveşti un peşte, nu-ţi concentrezi atenţia asupra solzilor. Eşti atent la corpul în zvâcnire. La iuţela mişcărilor la scânteierea coloritului, la dâra luminoasă pe care o lasă-n apă. Dacă i-aş fi reprodus aripioarele, i-aş fi oprit mişcarea.
Orice lucru, fiinţă sau nefiinţă are un suflet. Eu nu dau niciodată prima lovitură până nu-mi spune piatra ce trebuie să fac”, povestea Brâncuşi.

Astăzi este ziua de naştere a lui Constantin Brâncuşi, cel mai celebru artist pe care România l-a dat omenirii. Cuvintele sunt atât de puţine pentru a-l descrie şi pentru a vorbi despre el. Vizionaţi pe Jurnalul Online un film despre Brâncuşi realizat de regizorul Romulus Popescu. Un film deosebit, ce tratează aspecte inedite din viaţa lui Brâncuşi.C

latan.elena
20.02.2015, 21:15
Întâlnirea titanilor (http://webcultura.ro/intalnirea-titanilor/)


Câteva secunde de nemurire.Singurele secunde filmate prezentând întâlnirea dintre doi titani ai neamului românesc și ai culturii mondiale: George Enescu (http://ro.wikipedia.org/wiki/George_Enescu) și Constantin Brâncuși (http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i).(Notă: secundele care vă interesează încep la minutul 0:52.)


O întâlnire care a avut loc în 1947, în sediul Ambasadei României din Paris.


http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2015/02/Enescu-Brancusi.jpg




IMAGINI RARE George Enescu şi Constantin Brâncuşi, filmaţi la Paris, în 1947, la Ambasada României. Sursa video: Raluca Stirbat/Youtube/@EnescuHouseMihaileni.
http://www.ziarulmetropolis.ro/viata-lui-brancusi-de-la-spalator-de-vase-la-Paris-la-Coloana-Infinitului

https://www.facebook.com/video.php?v=794488130637566&set=vb.346974122055638&type=2&theater

http://webcultura.ro/intalnirea-titanilor/

latan.elena
14.03.2015, 18:48
I-aţi văzut „Coloana infinitului”, „Poarta sărutului”, „Pasărea măiastră”. Dar ştiaţi că Brâncuşi era şi un foarte bun povestitor? Conversaţiile sale cu ucenicii şi cu prietenii surprind teme variate: de la arta lui Michelangelo şi satul românesc, la vinul de Drăgăşani, femei şi biserică.
Un articol de Liliana Matei (http://www.ziarulmetropolis.ro/echipa/liliana-matei/)|7 Februarie 2015

http://www.ziarulmetropolis.ro/wp-content/themes/ziarulmetropolis/tim.php?src=http://www.ziarulmetropolis.ro/wp-content/uploads/2015/02/brancusi_t1.jpg&w=815&h=500Viața lui Constantin Brâncuşi: de la spălător de vase la Paris, la Coloana Infinitului" style="margin: 0px; padding: 0px; border: none; font-size: inherit; font-style: inherit; font-variant: inherit; font-weight: inherit; font-stretch: inherit; line-height: inherit; vertical-align: baseline;"> (http://www.ziarulmetropolis.ro/viata-lui-brancusi-de-la-spalator-de-vase-la-Paris-la-Coloana-Infinitului)
În cartea publicată la Editura Vremea, „Brâncuși. Amintiri și exegeze” (http://www.edituravremea.ro/brancusi.-amintiri-si-exegeze), Petre Pandrea – care a stat de vorbă în mai multe rânduri cu Brâncuși – a cules fragmente de conversații și comentarii despre sculptor. În paragrafele de mai jos, vă povestește însuși Constantin Brâncuși:http://www.ziarulmetropolis.ro/wp-content/uploads/2015/02/Brancusi.jpg
● Plecarea de acasă: Am plecat de la 10 ani, pe jos, din Hobița-Peștișani. Tate era gospodar cu slugi în curte. […] La Craiova, am fost băiat de prăvălie la restaurantul «Spirtaru», din fața gării. Am stat șase ani și munceam câte 18 ore zilnic. La ceasurile trei dimineața, mă sculau birjarii cu ciocănitul codiriștii de la biciușcă în ușa odăiței unde dormeam.
Veneau pentru mușteriii de la trenurile matinale și cereau, înainte de a pleca încărcați de pasageri, să-i servesc cu crenvurști calzi, pelin rece și hrean iute. Am făcut școala de meserii din Craiova și școala de Belle-Arte din București. Pentru a învăța în Capitală, mi-am vândut partea de moștenire de la părinți.
● Primii ani la Paris: La Paris, am lucrat, la început, pentru a-mi câștiga existența, ca spălător de vase în restaurante. Eram un soi de paharnic. Nu turnam vin boierilor. Mă specializasem în spălatul paharelor.
Am făcut chiar o invenție pentru spălatul paharelor cu rapiditate. Până la mine, se spălau în două ape: un rând cu apă caldă și un rând cu apă rece. Eu am suprimat apa rece și utilizam numai apă fierbinte. Apa fierbinte dizolva, automat, grăsimile, era igienică și paharele se și uscau mai repede… Îmi frigeam buricele degetelor grosolane de sculptor, dar mă resemnasem.
● Prieteniile artistice: La Paris, am fost prieten cu Matisse, cu Erik Satie, cu Modigliani și, în special, cu Guillaume Apollinaire, a cărui moarte a fost un dezastru pentru arta modernă. Era un camarad minunat. Te simțeai cot la cot cu el. Am intrat ca elev în atelierul lui Mercier, unde ajunsesem la o mare dexteritate tehnică. Făceam câte o sculptură pe zi, în genul lui Rodin. Deși mă iubea, n-am mai putut trăi în preajma lui, a maestrului Mercier. «Făceam» ca și el. Pastișam, inconștient, pe Rodin, ca și Mercier, dar vedeam pastișa. Eram nenorocit. Au fost anii cei mai grei, anii căutărilor, anii de regăsire a unui drum propriu.
● Despre vin: Îndeobște, bărbatul adevărat nu bea până când nu-și înjghebează gospodăria. Cine n-a fost frumos la 20 de ani, țapăn la 30 de ani, bogat la 40 de ani și înțelept la 50 de ani, acela nu mai poate fi nici frumos, nici țapăn, nici bogat și nici filosof.
Așa spune și un proverb englez. După 60 de ani, un gorjean nu mai bea. […] Când bei, mai cazi prin șanțuri sau vorbești măscări. Nu se cuvine. […] Vinul nostru ușor de Drăgășani și din Corcova Bibeștilor este doftorie și bucurie curată, dacă-l bei cu șart. Dacă-l bei fără cap, te dă peste cap. Vinul e o slugă, un ajutor al euforiei. Din sluga ta, ajungi sluga vinului și te înhami la carul pierzaniei, împreună cu carnea ta.
● Despre biserică: Nu am niciun respect pentru legile, pentru relicvele și pentru mătăniile propriei mele biserici răsăritene în care am fost botezat. Și, totuși, îmi place să cânt în fiecare duminică în biserica românească din Paris. Fiecare confesiune creștină pretinde că posedă doctrina cea adevărată și denunță pe celelalte ca având niște doctrine ticăloase. Acest fel de religii sunt fără de Sfântul Duh, un creștinism fără Iisus și un rai fără de Iad.
● Despre cunoaștere: În fond, puțini oameni își dau seama că mai sunt și alte forme ale cunoașterii. Împrejurul nostru operează alte sfere ale existenței de care suntem separați doar prin cele mai subțiri fire. Câți dintre noi le recepționează? Nu avem acces la duhul lumii, fiindcă nu îl căutăm. Trupul omului nu este diferit de structura universului. Curentele polare ale energiei curg prin trupul nostru în același mod cum curg în univers. Forțele psihice dinlăuntrul trupului nostru ne pot otrăvi sau ne pot elibera.
http://www.ziarulmetropolis.ro/wp-content/uploads/2015/02/640px-Edward_Steichen_-_Brancusi-619x768.jpg● Într-o discuție cu Modigliani: Vă pot da o daltă și un ciocan, însă ați putea distruge această bucată de piatră calcaroasă. Eu nu dau niciodată prima lovitură până când piatra nu mi-a spus ce trebuie să fac. Aștept până când imaginea interioară s-a format în mintea mea. Câteodată durează săptămâni întregi până când piatra vorbește.Trebuie să privesc atent în interiorul pietrei. Nu mă uit la aparență.
● Despre căsătorie: Un artist nu trebuie să se însoare, fiindcă poate fi masacrat de femeia lui, care se lăbărțează, încearcă să-l subjuge și să-l transforme în eroul papucului. Bărbatul pleacă în bătălii, moare ca ostaș, se ia de piept cu viața. Femeie lui trebuie să aștepte, ca Penelopa, întoarcerea lui Ulysse.
● Despre rolul artei: Arta trebuie să odihnească și să vindece contrarietățile interioare ale omului, aceste contrarietăți din destinul omului, din tragedia lui firească sau din prostiile societății. Arta are și această misiune terapeutică. Să ne amintim numai de Katharsisul aristotelic.
Arta lui Michelangelo nu odihnește și nici nu vindecă. Ațâță rănile tragice ale omului sau îl îngrozește fără descifrare. Nu poți trăi în casă cu Moise al lui Michelangelo. Te înspăîmântă… Poți trăi în casă Venera din Milo… Îți vine chiar s-o bagi în pat. Pe vremea când grecii creau pe Venera din Milo, credeau în viață, în iubire, în zei. Michelangelo nu credea în nimic.
● Despre satul românesc: Am revenit acasă, după atâtea decenii de vagabondaj pentru realizarea artei mele, și ce-am văzut în Gorj nu-mi place. S-a distrus sentimentul comunității. Satul meu este azi segmentat sufletește în cinci felii, cărora ei le zic partide.
Preoții și învățătorii au ajuns nenorocirea satelor. De la ei pornește focarul de infecție sufletească. Nu-s vinovați personal sau ca o breaslă, ci prin breasla lor se face infecția. Este o evoluție socială urâtă. Să luăm și să analizăm pe preotul de odinioară și pe preotul de astăzi. Pe popa al meu îl vedeam primăvara la coarnele plugului, cu părul făcut coadă peste anteriu.
Popa de azi este un domn, un fel de boier, care se duce de trei ori pe săptămână la oraș pentru a face intrigi. Uneori stă acolo mai multe zile. Putrezește mortul în casă, fiindcă popa n-a venit de la târg și nu poate țăranul îngropa mortul fără popă.
● Despre arta țărănească de azi: În arta țărănească actuală din Gorj am simțit prea multă virtuozitate. Furcile de tors sunt prea migălite și prea înflorate. Înainte, crucerii și iconarii lucrau pentru plăcere și din evlavie. Aveau un meșteșug sacru: plăcerea intimă și conștiința unei misiuni. Azi, artistul popular s-a molipsit de la artistul cult și face treaba cu virtuozitate și fără evlavie.
● Despre virtuozitate: „Academiile și școlile de Belle-Arte ne învață virtuozitatea. Dar poți imita un nud viu? Minunea vieții este inexprimabilă. Pe pânză și din marmură ies numai cadavre. Arta este altceva decât redarea vieții, este transfigurarea ei. Învățăm virtuozitatea de la alții, din muzee și din școli. Ar trebui ca fiecare să fim artistul nostru, artist pentru noi, iar nu pentru alții.
În fiecare om zac energii nebănuite, asemeni diamantelor ascunse în pământ. Fiecare îți are diamantul lui. Care este rolul artistului? Artistul prelucrează diamantul brut, îl șlefuiește și îl taie în zeci de fațete, după forma pe care a vizionat-o în măruntaiele pământului și după visul interior al artistului.

Citiți în Ziarul Metropolis > http://www.ziarulmetropolis.ro/viata-lui-brancusi-de-la-spalator-de-vase-la-Paris-la-Coloana-Infinitului

latan.elena
27.03.2015, 01:37
http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2015/03/25/551323cc448e03c0fde85d9c/646x404.jpg


Brâncuşi, amantul de geniu: cum le-a atras în patul lui pe cele mai frumoase şi deştepte femei. Doar „Vrăjitoarea” l-a sedus definitiv şi i-a dăruit un copil

Citeste mai mult: adev.ro/nlru9w (http://adev.ro/nlru9w)



JOHN MOORE, fiul lui CONSTANTIN BRÂNCUŞI s-a stins din viaţă la ... (https://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwjXj6fksfLSAhWIUhQKHbmoDJEQFggYMAA&url=http%3A%2F%2Fwww.cancan.ro%2Fjohn-moore-fiul-lui-constantin-brancusi-s-a-stins-din-viata-la-82-de-ani-16063411&usg=AFQjCNEHLPcXmJ1CmVrN0oNySqVWOqgEfQ)

latan.elena
26.06.2015, 21:33
FOTO de colecţie / Sculptorul Constantin Brâncuşi a fost ipodiacon al Catedralei Ortodoxe din Paris?

http://www.activenews.ro/thumb-400?/articole/89.jpg

Brâncuşi: "Eu mă aflu acum foarte aproape de bunul Dumnezeu" (FOTO: Facebook)



TOT ARTICOLUL IN :http://www.activenews.ro/cultura-istorie/FOTO-de-colectie-Sculptorul-Constantin-Brancusi-a-fost-ipodiacon-al-Catedralei-Ortodoxe-din-Paris-89

latan.elena
31.08.2015, 18:58
Constantin Brâncuși

Constantin Brâncuși


https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f2/Edward_Steichen_-_Brancusi.jpg/220px-Edward_Steichen_-_Brancusi.jpg (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Edward_Steichen_-_Brancusi.jpg)
Constantin Brâncuși


Date personale


Nume la naștere
Constantin Brâncuși https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png (https://www.wikidata.org/wiki/Q153048#P1477)


Născut
19 februarie (https://ro.wikipedia.org/wiki/19_februarie) 1876 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1876) https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png (https://www.wikidata.org/wiki/Q153048#P569)
Hobița (https://ro.wikipedia.org/wiki/Hobi%C8%9Ba,_Gorj), România (https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia) https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png (https://www.wikidata.org/wiki/Q153048#P19)


Decedat
16 martie (https://ro.wikipedia.org/wiki/16_martie) 1957 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1957) (81 de ani)[1] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_note-602e47c6450a260bc3d6ac23775481a6-1)[2] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_note-1d86199e586c74ccc0c1181db692f5ee-2)[3] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_note-2dec738d6e38107144a97a38ddf1e17e-3) https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png (https://www.wikidata.org/wiki/Q153048#P570)
Paris (https://ro.wikipedia.org/wiki/Paris), Franța (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Ba)[4] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_note-53d68cb79d0949f5074d742c3599453e-4) https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png (https://www.wikidata.org/wiki/Q153048)


Înmormântat
Cimitirul Montparnasse (https://ro.wikipedia.org/wiki/Cimitirul_Montparnasse) https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png (https://www.wikidata.org/wiki/Q153048#P119)


Părinți
Radu Nicolae Brâncuși
Maria Deaconescu


Frați și surori
5


Cetățenie
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Flag_of_Romania.svg/22px-Flag_of_Romania.svg.png România (https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia)
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c3/Flag_of_France.svg/23px-Flag_of_France.svg.png (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_France.svg) Franța (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Ba) (15 iunie 1952)[5] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_note-5)[6] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_note-6)


Ocupație
sculptor (https://www.wikidata.org/wiki/Q1281618)

fotograf (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fotograf) https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png (https://www.wikidata.org/wiki/Q153048#P106)


Activitate


Domeniu artistic
sculptură (https://ro.wikipedia.org/wiki/Sculptur%C4%83) https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png (https://www.wikidata.org/wiki/Q153048#P101)


Studii
Școala de Arte și Meserii din Craiova (https://ro.wikipedia.org/wiki/Craiova),Școala Națională de Arte Frumoase (https://ro.wikipedia.org/wiki/Universitatea_Na%C8%9Bional%C4%83_de_Arte_Bucure%C 8%99ti) dinBucurești (https://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99ti), École Nationale Supérieure des Beaux-Arts (https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98coala_Na%C8%9Bional%C4%83_Superioar%C4%83_de _Arte_Frumoase) din Paris (https://ro.wikipedia.org/wiki/Paris)


Pregătire
Wladimir Hegel (https://ro.wikipedia.org/wiki/Wladimir_Hegel)[7] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_note-f6e13111fc2dcd00afd06b6ebbb28c02-7), Dimitrie Gerota (https://ro.wikipedia.org/wiki/Dimitrie_Gerota), Ion Georgescu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Georgescu), Antonin Mercié (https://ro.wikipedia.org/wiki/Antonin_Merci%C3%A9), Auguste Rodin (https://ro.wikipedia.org/wiki/Auguste_Rodin) https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png (https://www.wikidata.org/wiki/Q153048#P1066)


Profesor pentru
Hanna Ben Dov (https://www.wikidata.org/wiki/Q5648661)
, Milița Petrașcu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Mili%C8%9Ba_Petra%C8%99cu), Gheorghe D. Anghel (https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_D._Anghel), Alexandru Călinescu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_C%C4%83linescu_(sculptor)), Amedeo Modigliani (https://ro.wikipedia.org/wiki/Amedeo_Modigliani), Romulus Ladea (https://ro.wikipedia.org/wiki/Romulus_Ladea) https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png (https://www.wikidata.org/wiki/Q153048#P802)


Mișcare artistică
Modernism (https://ro.wikipedia.org/wiki/Modernism), Tinerimea artistică (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tinerimea_artistic%C4%83) https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png (https://www.wikidata.org/wiki/Q153048#P135)


Opere importante
Sărutul, Poarta Sărutului (https://ro.wikipedia.org/wiki/Poarta_S%C4%83rutului), Coloana Infinitului (https://ro.wikipedia.org/wiki/Coloana_Infinitului), Masa Tăcerii (https://ro.wikipedia.org/wiki/Masa_T%C4%83cerii), Rugăciunea (https://ro.wikipedia.org/wiki/Rug%C4%83ciunea),Muza Adormită (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Muza_Adormit%C4%83&action=edit&redlink=1), Domnișoara Pogany (https://ro.wikipedia.org/wiki/Domni%C8%99oara_Pogany),Pasărea Măiastră (https://ro.wikipedia.org/wiki/Pas%C4%83rea_M%C4%83iastr%C4%83), Fațǎ de Copil (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fa%C8%9B%C7%8E_de_Copil&action=edit&redlink=1)


Patronaj
Colecționarul John Quinn (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=John_Quinn&action=edit&redlink=1)


A influențat pe
Opera sa a influențat profund conceptul modern de formă în sculptură (https://ro.wikipedia.org/wiki/Sculptur%C4%83), pictură (https://ro.wikipedia.org/wiki/Pictur%C4%83) șidesen (https://ro.wikipedia.org/wiki/Desen).




https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/91/Logo_of_the_Romanian_Academy.png/33px-Logo_of_the_Romanian_Academy.png (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Logo_of_the_Romanian_Academy.png) Membru post-mortem alAcademiei Române (https://ro.wikipedia.org/wiki/Academia_Rom%C3%A2n%C4%83)

latan.elena
13.10.2015, 09:22
Constantin Brâncuși (n. 19 februarie (https://ro.wikipedia.org/wiki/19_februarie) 1876 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1876), Hobița (https://ro.wikipedia.org/wiki/Hobi%C8%9Ba,_Gorj), România (https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia) – d. 16 martie (https://ro.wikipedia.org/wiki/16_martie) 1957 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1957),[1] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_note-602e47c6450a260bc3d6ac23775481a6-1)[2] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_note-1d86199e586c74ccc0c1181db692f5ee-2)[3] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_note-2dec738d6e38107144a97a38ddf1e17e-3) Paris (https://ro.wikipedia.org/wiki/Paris), Franța (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Ba)[4] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_note-53d68cb79d0949f5074d742c3599453e-4)) a fost un sculptor (https://ro.wikipedia.org/wiki/Sculptor) român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. Constantin Brâncuși a fost ales membru postum al Academiei Române (https://ro.wikipedia.org/wiki/Academia_Rom%C3%A2n%C4%83). Francezii și americanii îl desemnează, cel mai adesea, doar prin numele de familie, pe care îl scriu fără semne diacritice, Brancusi, pronunțându-l după regulile de pronunțare ale limbii franceze (https://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_francez%C4%83).

Cuprins


1Anii de început (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#Anii_de_început)
2Opera (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#Opera)
3Ofertă respinsă (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#Ofertă_respinsă)
4Despre opera lui Brâncuși (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#Despre_opera_lui_Brâ ncuși)

4.1Anii 1897 - 1906 (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#Anii_1897_-_1906)


5Referințe critice despre Brâncuși (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#Referințe_critice_de spre_Brâncuși)
6Locul lui Brâncuși în sculptură (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#Locul_lui_Brâncuși_î n_sculptură)
7Decesul (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#Decesul)
8Constantin Brâncuși despre opera sa (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#Constantin_Brâncuși_ despre_opera_sa)
9Filatelie (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#Filatelie)
10Notafilie (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#Notafilie)
11Numismatică (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#Numismatică)
12Distincții (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#Distincții)
13Constantin Brâncuși în conștiința publică (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#Constantin_Brâncuși_ în_conștiința_publică)
14Note (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#Note)
15Bibliografie (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#Bibliografie)
16Lectură suplimentară (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#Lectură_suplimentară )
17Galerie de imagini (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#Galerie_de_imagini)
18Vezi și (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#Vezi_și)
19Legături externe (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#Legături_externe)


Anii de început[modificare (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i&veaction=edit&section=1) | modificare sursă (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i&action=edit&section=1)]Născut la 19 februarie 1876, la Hobița, Gorj (https://ro.wikipedia.org/wiki/Hobi%C8%9Ba,_Gorj), Constantin era al șaselea copil al lui Radu Nicolae Brâncuși (1833-1885) și Maria Brâncuși (1851-1919). Prima clasă primară a făcut-o la Peștișani (https://ro.wikipedia.org/wiki/Pe%C8%99ti%C8%99ani,_Gorj), apoi a continuat școala la Brădiceni (https://ro.wikipedia.org/wiki/Br%C4%83diceni,_Gorj). Copilăria sa a fost marcată de dese plecări de acasă și de ani lungi de ucenicie în ateliere de boiangerie,prăvălii (https://ro.wikipedia.org/wiki/Pr%C4%83v%C4%83lie) și birturi.
În Craiova (https://ro.wikipedia.org/wiki/Craiova), în timp ce lucra ca ucenic (https://ro.wikipedia.org/wiki/Ucenic), își face cunoscută îndemânarea la lucrul manual prin construirea unei viori (https://ro.wikipedia.org/wiki/Vioar%C4%83) din materiale găsite în prăvălie. Găsindu-se că ar fi de cuviință să dezvolte aceste abilități, el s-a înscris cu bursă la Școala de Arte și Meserii din Craiova.
După ce a urmat Școala de Arte și Meserii în Craiova (https://ro.wikipedia.org/wiki/Craiova) (1894 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1894) - 1898 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1898)) vine la București (https://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99ti) unde absolvă Școala de bellearte în 1902 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1902). În timpul studenției, chiar în primul an, în 1898, lucrarea sa Bustul lui Vitelliusobține „mențiune onorabilă”, Cap al lui Laocoon din 1900 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1900) obține medalia de bronz, iar Studiu din 1901 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1901) câștigă medalia de argint. Timp de doi ani, între 1900 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1900) și 1902 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1902), cu ajutorul doctoruluiDimitrie Gerota (https://ro.wikipedia.org/wiki/Dimitrie_Gerota), realizează Ecorșeu, un studiu pentru reprezentarea corpului omenesc, lucrare căreia i se atribuie o medalie de bronz. Precizia detaliilor acestei lucrări face ca Ecorșeul să fie folosit în școlile românești de medicină, după ce s-au făcut câteva copii; Marcel Duchamp (https://ro.wikipedia.org/wiki/Marcel_Duchamp) a inclus fotografia Ecorșeului în expoziția organizată la sfârșitul anului 1933 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1933) la Galeria Brummer din New York City (https://ro.wikipedia.org/wiki/New_York_(ora%C8%99)).

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/d/d8/Carol_Davila_-_de_Brancusi.jpg/220px-Carol_Davila_-_de_Brancusi.jpg (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Carol_Davila_-_de_Brancusi.jpg)

Carol Davila (https://ro.wikipedia.org/wiki/Bustul_generalului_Carol_Davila) - sculptură de Constantin Brâncuși din 1903, expusă din 1912 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1912) în curtea Spitalului Militar Central (https://ro.wikipedia.org/wiki/Spitalul_Militar_Central) din București


În 1903 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1903) primește prima comandă a unui monument public, bustul generalului medicCarol Davila (https://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_Davila), care a fost instalat la Spitalul Militar din București și reprezintă singurul monument public al lui Brâncuși din București (https://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99ti). Acest bust a fost comandat de un consiliu format de fostul său profesor Dimitrie Gerota, pentru a îl ajuta pe Brâncuși să plătească drumul până la Paris (https://ro.wikipedia.org/wiki/Paris). Plata pentru monument a fost împărțită în două tranșe, prima jumătate fiind plătită înainte ca să înceapă lucrul, iar a doua tranșă după ce Brâncuși a terminat bustul. Când a terminat lucrarea, aceasta a fost prezentată în fața consiliului, dar recepția a fost nesatisfăcătoare, diferite persoane din consiliu având opinii contrarii despre caracteristicile fizice ale generalului, spre exemplu cerând micșorarea nasului, și de asemenea păreri diferite în legătură cu poziționarea epoleților. Înfuriat de inabilitatea consiliului de a înțelege sculptura, Brâncuși pleacă din sala de ședințe în mirarea tuturor, fără a primi a doua jumătate a banilor necesari plecării sale spre Franța (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Ba), decizând sa parcurgă drumul către Paris pe jos.[8] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_note-tineretea_lui_brancusi-8)
Mai târziu Brâncuși a comentat acest incident astfel:
Ar fi fost o muncă ușoară, dar ca de prostituată, care mi-ar fi adus cei câțiva bani cât îmi trebuiau ca să-mi plătesc un bilet de drum de fier până la Paris. Dar ceva care se înnăscuse în mine și pe care simțeam că crește, an de an și de câțiva în rând, a izbucnit năvalnic și nu am mai putut răbda. Am făcut stânga-mprejur, fără nici un salut militar spre marea panică și spaimă a doctorului Gerota, de față... și dus am fost, pomenind de mama lor.[8] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_note-tineretea_lui_brancusi-8)Drumul din București spre Paris l-a dus mai întâi prin Hobița, unde și-a luat rămas bun de la mama sa. Și-a continuat drumul, oprindu-se în Viena (https://ro.wikipedia.org/wiki/Viena) pentru o perioadă, timp în care a lucrat la un atelier ca decorator de mobilier. În Viena a început să viziteze muzee cu opere de artă inaccesibile în România. Aici a făcut cunoștință cu sculpturile egiptene care i-au influențat opera mai târziu în viață.[8] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_note-tineretea_lui_brancusi-8)
Din Viena a plecat în 1904 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1904) spre München (https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C3%BCnchen), dar după șase luni o pornește pe jos prin Bavaria (https://ro.wikipedia.org/wiki/Bavaria) și Elveția (https://ro.wikipedia.org/wiki/Elve%C8%9Bia) și până la Langres (https://ro.wikipedia.org/wiki/Langres), înFranța (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Ba). În apropriere de Lunéville, după o ploaie torențială în care este prins, Brâncuși capătă o pneumonie (https://ro.wikipedia.org/wiki/Pneumonie) infecțioasă și, în stare critică, este primit la un spital de maici. După o perioadă de recuperare gândește că nu mai are puterile și nici timpul necesar pentru a parcurge drumul spre Paris (https://ro.wikipedia.org/wiki/Paris) pe jos, astfel că ultima bucată a drumului o parcurge cu trenul.
În 1905 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1905) reușește la concursul de admitere la prestigioasa École Nationale Supérieure des Beaux-Arts (https://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%89cole_Nationale_Sup%C3%A9rieure_des_Beaux-Arts), unde lucrează în atelierul lui Antonin Mercié (https://ro.wikipedia.org/wiki/Antonin_Merci%C3%A9) până în 1906 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1906), când, atingând limita de vârstă, părăsește școala. Refuză să lucreze ca practician în atelierul lui Auguste Rodin (https://ro.wikipedia.org/wiki/Auguste_Rodin), rostind cuvintele devenite celebre: „Rien ne pousse ŕ l’ombre des grands arbres” (La umbra marilor copaci nu crește nimic).

latan.elena
20.10.2015, 20:38
Opera[modificare (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i&veaction=edit&section=2) | modificare sursă (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i&action=edit&section=2)]


https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cd/Stamp_of_Moldova_224.gif/200px-Stamp_of_Moldova_224.gif (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Stamp_of_Moldova_224.gif)


Coloana fără sfârșit pe o marcă poștală din Republica Moldova (1998 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1998)), cu valoarea nominală de
1 leu moldovenesc (https://ro.wikipedia.org/wiki/Leu_moldovenesc).



Constantin Brâncuși a expus pentru prima dată la Société Nationale des Beaux-Arts și la Salon d'Automne din Paris (https://ro.wikipedia.org/wiki/Paris) în 1906 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1906). Creează în 1907 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1907) prima versiune a Sărutului (https://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83rutul_(Br%C3%A2ncu%C8%99i)), temă pe care o va relua sub diferite forme până în 1940 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1940), culminând cu Poarta Sărutului (https://ro.wikipedia.org/wiki/Poarta_S%C4%83rutului)parte a Ansamblului Monumental (https://ro.wikipedia.org/wiki/Ansamblul_sculptural_Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i _de_la_T%C3%A2rgu-Jiu) din Târgu-Jiu (https://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgu-Jiu). În 1907 închiriază un atelier în Rue de Montparnasse și intră în contact cu avangarda artistică pariziană, împrietenindu-se cuGuillaume Apollinaire (https://ro.wikipedia.org/wiki/Guillaume_Apollinaire), Fernand Léger (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fernand_L%C3%A9ger), Amedeo Modigliani (https://ro.wikipedia.org/wiki/Amedeo_Modigliani), Marcel Duchamp (https://ro.wikipedia.org/wiki/Marcel_Duchamp). A început lucrul la Rugăciune (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Rug%C4%83ciune_(Br%C3%A2ncu%C8%99i )&action=edit&redlink=1), o comandă pentru un monument funerar ce va fi expusă în Cimitirul „Dumbrava” de la Buzău (https://ro.wikipedia.org/wiki/Buz%C4%83u). În 1909 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1909) revine pentru scurt timp în România și participă la „Expoziția oficială de pictură, sculptură și arhitectură”. Juriul Expoziției, prezidat de Spiru Haret (https://ro.wikipedia.org/wiki/Spiru_Haret) acordă premiul II ex aequo lui Brâncuși, Paciurea, Steriadi, Petrașcu, Theodorescu-Sion. Colecționarul de artă Anastase Simu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Anastase_Simu) îi cumpără sculptura Somnul (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Somnul&action=edit&redlink=1)iar bustul în ghips al pictorului Nicolae Dărăscu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_D%C4%83r%C4%83scu) este achiziționat de Ministerul Instrucțiunii Publice.

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/9/9e/RO_GJ_Poarta_Sarutului_din_Targu_Jiu_%288%29.JPG/250px-RO_GJ_Poarta_Sarutului_din_Targu_Jiu_%288%29.JPG (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:RO_GJ_Poarta_Sarutului_din_Targu_Jiu_( 8).JPG)


Poarta Sărutului



Până în 1914 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1914), participă cu regularitate la expoziții colective din Paris (https://ro.wikipedia.org/wiki/Paris) și București (https://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99ti), inaugurând ciclurile Păsări Măiestre, Muza adormită, Domnișoara Pogany (https://ro.wikipedia.org/wiki/Domni%C8%99oara_Pogany).
În 1914 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1914), Brâncuși deschide prima expoziție în Statele Unite ale Americii (https://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americii) la Photo Secession Gallery din New York City (https://ro.wikipedia.org/wiki/New_York_City), care provoacă o enormă senzație. Colecționarul american John Quin (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=John_Quin&action=edit&redlink=1) îi cumpără mai multe sculpturi, asigurându-i o existență materială prielnică creației artistice. În același an, ministrul de interne al României respinge proiectul monumentului lui Spiru Haret (https://ro.wikipedia.org/wiki/Spiru_Haret) comandat cu un an înainte. Brâncuși va păstra lucrarea în atelier și o va intitula Fântâna lui Narcis.

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/7/7d/RO_GJ_Masa_Tacerii_%284%29.JPG/250px-RO_GJ_Masa_Tacerii_%284%29.JPG (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:RO_GJ_Masa_Tacerii_(4).JPG)


Masa Tăcerii



În 1915 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1915), începe să execute primele lucrări în lemn, printre care 2 Cariatide șiFiul risipitor. La Paris, în 1919 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1919), apare volumul „La Roumanie en images” cu cinci reproduceri după lucrări ale lui Brâncuși. Un an mai târziu, participă la expoziția grupării „La Section d'Or” în Franța, la expoziția grupării „Arta română” la invitația lui Camil Ressu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Camil_Ressu) în România, la „Festivalul Dada”, unde semnează manifestul intitulat Contre Cubisme, contre Dadaiseme. În revista Little Reviewdin New York (https://ro.wikipedia.org/wiki/New_York), apare, în 1921 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1921), primul studiu de amploare cu 24 de reproduceri din opera lui Brâncuși, semnat de poetul american Ezra Pound (https://ro.wikipedia.org/wiki/Ezra_Pound). De altfel, sculptorul avea să realizeze ulterior un celebru portret al acestuia.
Participă la o mișcare de protest contra lui André Breton (https://ro.wikipedia.org/wiki/Andr%C3%A9_Breton) și în apărarea luiTristan Tzara (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tristan_Tzara). La 30 noiembrie (https://ro.wikipedia.org/wiki/30_noiembrie) 1924 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1924), expune la Prima expoziție internațională a grupării „Contemporanul (https://ro.wikipedia.org/wiki/Contemporanul)” din București. Doi ani mai târziu, la Wildenstein Galleries, din New York, se deschide cea de-a doua expoziție personală a sa.

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e2/RO_GJ_Targu_jiu_Coloana_Infinitului_%288%29.JPG/250px-RO_GJ_Targu_jiu_Coloana_Infinitului_%288%29.JPG (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:RO_GJ_Targu_jiu_Coloana_Infinitului_(8 ).JPG)


Coloana fără sfârșit



Până în 1940 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1940), activitatea creatoare a lui Brâncuși se desfășoară în toată amploarea ei. Operele sale de seamă din ciclul Pasărea în văzduh, ciclulOvoidului precum și sculpturile în lemn datează din această perioadă. În același timp, Brâncuși participă la cele mai importante expoziții colective de sculptură din Statele Unite ale Americii (https://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americii), Franța, Elveția (https://ro.wikipedia.org/wiki/Elve%C8%9Bia), Olanda (https://ro.wikipedia.org/wiki/Olanda) și Anglia (https://ro.wikipedia.org/wiki/Anglia).
În atelierul său din Impasse Ronsin, în inima Parisului (https://ro.wikipedia.org/wiki/Paris), Brâncuși și-a creat o lume a lui, cu un cadru și o atmosferă românească. Muzeul Național de Artă Modernă din Paris (https://ro.wikipedia.org/wiki/Paris) (Centre Pompidou (https://ro.wikipedia.org/wiki/Centrul_Cultural_%E2%80%9EGeorges-Pompidou%E2%80%9D)) are un număr important de lucrări ale lui Brâncuși, lăsate prin testament moștenire României, dar acceptate cu bucurie de Franța, împreună cu tot ce se afla în atelierul său, după refuzul guvernului comunist al României anilor 1950 (https://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1950) de a accepta lucrările lui Brâncuși după moartea sculptorului.
În România, în epoca realismului socialist (https://ro.wikipedia.org/wiki/Realism_socialist), Brâncuși a fost contestat ca unul din reprezentanții formalismului burghez cosmopolit. Totuși, în decembrie 1956 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1956), la Muzeul de Artă al Republicii (https://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Na%C8%9Bional_de_Art%C4%83_al_Rom%C3%A2niei ) din București s-a deschis prima expoziție personală Brâncuși din Europa (https://ro.wikipedia.org/wiki/Europa). Abia în 1964 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1964) Brâncuși a fost „redescoperit” în România (https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia) ca un geniu național și, în consecință, ansamblul monumental de la Târgu-Jiu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Ansamblul_sculptural_Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i _de_la_T%C3%A2rgu-Jiu) cu Coloana (recunoștinței) fără sfârșit, Masa tăcerii șiPoarta sărutului a putut fi amenajat și îngrijit, după ce fusese lăsat în paragină un sfert de veac și fusese foarte aproape de a fi fost dărâmat.
Ofertă respinsă[modificare (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i&veaction=edit&section=3) | modificare sursă (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i&action=edit&section=3)]

Constantin Brâncuși i-a făcut Statului român oferta de a-i lăsa moștenire 200 de lucrări și atelierul său din Paris, Impasse Ronsin nr. 10. La 7 martie 1951, într-o ședință prezidată de Mihail Sadoveanu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Sadoveanu), Secțiunea de Știința Limbii, Literatură și Arte a Academiei Republicii Populare Române (https://ro.wikipedia.org/wiki/Academia_Rom%C3%A2n%C4%83) a luat în discuție această propunere. La ședință au participat George Călinescu (https://ro.wikipedia.org/wiki/George_C%C4%83linescu),Iorgu Iordan (https://ro.wikipedia.org/wiki/Iorgu_Iordan), Camil Petrescu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Camil_Petrescu), Alexandru Rosetti (https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Rosetti), Al. Toma (https://ro.wikipedia.org/wiki/Al._Toma), George Oprescu (https://ro.wikipedia.org/wiki/George_Oprescu), Jean Alexandru Steriadi (https://ro.wikipedia.org/wiki/Jean_Alexandru_Steriadi), Victor Eftimiu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Victor_Eftimiu), Geo Bogza (https://ro.wikipedia.org/wiki/Geo_Bogza), Alexandru Graur (https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Graur), Ion Jalea (https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Jalea), Dumitru S. Panaitescu-Perpessicius (https://ro.wikipedia.org/wiki/Perpessicius) și Krikor H. Zambaccian (https://ro.wikipedia.org/wiki/Krikor_H._Zambaccian).[9] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_note-9) Academicienii (https://ro.wikipedia.org/wiki/Academician) șiintelectualii (https://ro.wikipedia.org/wiki/Intelectual) români au respins oferta lui Brâncuși, considerându-l pe sculptor un reprezentant al burgheziei (https://ro.wikipedia.org/wiki/Burghezie) decadente[10] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_note-cp2012-05-02-10) și astfel atelierul lui Brâncuși a revenit statului francez.[10] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_note-cp2012-05-02-10)
Despre opera lui Brâncuși[modificare (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i&veaction=edit&section=4) | modificare sursă (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i&action=edit&section=4)]

Anii 1897 - 1906[modificare (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i&veaction=edit&section=5) | modificare sursă (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i&action=edit&section=5)]

La începutul carierei sale, sculpturile lui Brâncuși au constat mai ales din reprezentări clasice ale formei umane. Perioada dintre 1897 și 1907 este caracterizată de o acumulare sensibilă de cunoștințe și îndemânare, dar și de căutarea a diferite soluții de modelare a materialelor. După 1905 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1905), viziunea artistului a devenit mai clară și mai puternică. Ca o consecință imediată, transformarea structurii operei sale a suferit o evoluție rapidă, astfel încât, începând încă din 1907, reprezentările antropomorfe încep să cedeze locul sculpturilor care îl vor prefigura pe artistul Brâncuși de mai târziu, acela care va urma să intre în conștiința universală.
Din această perioadă datează operele:


1897 - Craiova (https://ro.wikipedia.org/wiki/Craiova) - Bustul lui Gheorghe Chițu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Bustul_lui_Gheorghe_Chi%C8%9Bu)
1898 - București - Bustul Vitellius (https://ro.wikipedia.org/wiki/Vitellius_(Br%C3%A2ncu%C8%99i))
1900 - București - Capul lui Laocoon
1902 - București (https://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99ti) - Ecorșeul
1902, probabil ianuarie - București - statuetă simbolizând muzica corală românească
1902, octombrie - Craiova - bustul lui Ion Georgescu-Gorjan
1903 - București - Bustul generalului Carol Davila (https://ro.wikipedia.org/wiki/Bustul_generalului_Carol_Davila)
1905 - Paris - Orgoliu
1906 - Paris - Copil - ghips
1906 - Paris - Supliciu - piatră
1906 - Paris - Cap de copil - bronz
1906 - Paris - bustul Victoriei Vaschide (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Victoria_Vaschide&action=edit&redlink=1)
1906 - Paris - bustul doctorului Zaharia Samfirescu (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Zaharia_Samfirescu&action=edit&redlink=1)
1906 - Paris (https://ro.wikipedia.org/wiki/Paris) - portretul pictorului Nicolae Dărăscu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_D%C4%83r%C4%83scu)

Referințe critice despre Brâncuși[modificare (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i&veaction=edit&section=6) | modificare sursă (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i&action=edit&section=6)]

Din 1963 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1963) până azi au apărut în toate părțile lumii peste 50 de cărți și monografii și mii de studii și articole despre Brâncuși, stabilind în mod definitiv locul lui ca artist genial și chiar ca „unul din cei mai mari creatori ai tuturor timpurilor” (Jean Cassou (https://ro.wikipedia.org/wiki/Jean_Cassou)). În 1937 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1937) cunoscutul sculptor Henry Moore (https://ro.wikipedia.org/wiki/Henry_Moore) scria: „Brâncuși a fost acela care a dat epocii noastre conștiința formei pure”. Mai aproape de noi, Frank Gehry (https://ro.wikipedia.org/wiki/Frank_Gehry) indică cu precizie influența (http://ro.wikipedia.org/wiki/Frank_Gehry#Influen.C5.A3e_conform_unui_citat_Fran k_Gehry) pe care marele sculptor român a avut-o asupra sa.
Volumul lui Radu Varia (https://ro.wikipedia.org/wiki/Radu_Varia) intitulat Brâncuși, unanim considerat drept lucrarea fundamentală consacrată marelui sculptor, a fost publicat mai întâi la New York în 1986 (Rizzoli) și a fost ales cartea anului de bibliotecarii americani și de principalele ziare și publicații din Statele Unite (https://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americii). Volumul a fost ulterior publicat la Paris în 1989 (Gallimard), și ulterior la Tokio (https://ro.wikipedia.org/wiki/T%C5%8Dky%C5%8D) în 1993 (New Art Seibu).
Locul lui Brâncuși în sculptură[modificare (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i&veaction=edit&section=7) | modificare sursă (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i&action=edit&section=7)]

Brâncuși a eliberat sculptura (https://ro.wikipedia.org/wiki/Sculptur%C4%83) de preponderența imitației mecanice a naturii, a refuzat reprezentarea figurativă a realității, a preconizat exprimarea esenței lucrurilor, a vitalității formei, a creat unitatea dintre sensibil și spiritual. În opera sa el a oglindit felul de a gândi lumea al țăranului (https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9A%C4%83ran) român. Prin obârșia sa țărănească și-a aflat rădăcinile adânci ale operei sale în tradițiile, miturile și funcția magică a artei populare românești. Brâncuși a relevat lumii occidentale dimensiunea sacră a realității.
Figură centrală în mișcarea artistică modernă, Brâncuși este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea (https://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_XX-lea). Sculpturile sale se remarcă prin eleganța formei și utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare românești cu rafinamentul avangardei pariziene. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cât și importanța acordată luminii și spațiului sunt trăsăturile caracteristice ale creației lui Brâncuși. Opera sa a influențat profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură și desen.
Decesul[modificare (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i&veaction=edit&section=8) | modificare sursă (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i&action=edit&section=8)]

În anul 1957 Brâncuși îl cheamă pe arhiepiscopul Teofil, preot la biserica ortodoxă, se spovedește și se împărtășește, apoi îi mărturisește că moare „cu inima tristă pentru că nu mă pot întoarce în țara mea”.[necesită citare (https://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor)]
La 16 martie 1957 Constantin Brâncuși se stinge din viață la ora 2 dimineața, iar la 19 martie este înmormântat la cimitirul Montparnasse din Paris.
Constantin Brâncuși despre opera sa[modificare (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i&veaction=edit&section=9) | modificare sursă (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i&action=edit&section=9)]




„Il y a des imbéciles qui définissent mon œuvre comme abstraite, pourtant ce qu'ils qualifient d'abstrait est ce qu'il y a de plus réaliste, ce qui est réel n'est pas l'apparence mais l'idée, l'essence des choses.”





„Sunt imbecili cei care spun despre lucrările mele că ar fi abstracte; ceea ce ei numesc abstract este cel mai pur realism, deoarece realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esența lucrurilor.”





„Am șlefuit materia pentru a afla linia continuă. Și când am constatat că n-o pot afla, m-am oprit; parcă cineva nevăzut mi-a dat peste mâini. - Constantin Brâncuși”

[necesită citare (https://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor)]
Filatelie (https://ro.wikipedia.org/wiki/Filatelie)[modificare (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i&veaction=edit&section=10) | modificare sursă (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i&action=edit&section=10)]


https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/10/RO031-16.jpg/200px-RO031-16.jpg (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:RO031-16.jpg)


Portretul lui Constantin Brâncuși, pe o marcă poștală românească emisă în 2016 (https://ro.wikipedia.org/wiki/2016), cu valoarea nominală de 1 leu





Serviciile poștale din Republica Socialistă România (https://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Socialist%C4%83_Rom%C3%A2nia) au emis, în 1982 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1982), la comemorarea a 25 de ani de la moartea sculptorului, o marcă poștală, cu valoarea nominală de [...] lei, care îl reprezintă pe Constantin Brâncuși.
Serviciile poștale din România (https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia) au emis, în 2016 (https://ro.wikipedia.org/wiki/2016), o marcă poștală, cu valoarea nominală de 1 leu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Leu_rom%C3%A2nesc), în seria „Geniu al sculpturii moderne universale”, care are reprodus portretul lui Constantin Brâncuși, din față.
În 1998 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1998) serviciile poștale ale Republicii Moldova (https://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Moldova) au emis o marcă poștală care reprezintă Coloana Infinitului (https://ro.wikipedia.org/wiki/Coloana_Infinitului) / Coloana fără sfârșit, de la Târgu Jiu (https://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgu_Jiu); valoarea nominală a mărcii poștale este de 1 leu moldovenesc (https://ro.wikipedia.org/wiki/Leu_moldovenesc).

Notafilie (https://ro.wikipedia.org/wiki/Notafilie)[modificare (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i&veaction=edit&section=11) | modificare sursă (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i&action=edit&section=11)]


https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2c/ROL_500_1991_obverse.jpg/200px-ROL_500_1991_obverse.jpg (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:ROL_500_1991_obverse.jpg)

Portretul lui Constantin Brâncuși pe o bancnotă cu valoarea nominală de 500 de lei (ROL), emisă în aprilie 1991




În aprilie 1991 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1991), Banca Națională a României (https://ro.wikipedia.org/wiki/Banca_Na%C8%9Bional%C4%83_a_Rom%C3%A2niei) a emis o bancnotă (https://ro.wikipedia.org/wiki/Bancnot%C4%83) cu valoarea nominală de 500 de lei (ROL (https://ro.wikipedia.org/wiki/Leu_rom%C3%A2nesc)), pe aversul căreia era reprezentat Constantin Brâncuși, din față. Pe reversul aceleiași bancnote artistul era reprezentat împreună cu câteva din operele sale. În zona părții albe a bancnotei, privind în zare, privitorul poate vede imaginea din față, a lui Constantin Brâncuși, în filigran.


https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/58/ROL_500_1992_obverse.jpg/200px-ROL_500_1992_obverse.jpg (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:ROL_500_1992_obverse.jpg)



Portretul lui Constantin Brâncuși pe o bancnotă cu valoarea nominală de 500 de lei (ROL), emisă în decembrie 1992




În decembrie 1992 (https://ro.wikipedia.org/wiki/1992), Banca Națională a României a pus în circulație o nouă bancnotă cu valoarea nominală de 500 de lei (ROL), care îl reprezintă pe Constantin Brâncuși privind spre stânga noastră, împreună cu două dintre operele sale. Pe revers, sunt reprezentate alte lucrări ale artistului. În zona părții albe a bancnotei, privind în zare, privitorul poate vedea imaginea din față, a lui Constantin Brâncuși, în filigran. Alte tiraje îl prezintă pe artist, în filigran, privind spre dreapta noastră.

Numismatică (https://ro.wikipedia.org/wiki/Numismatic%C4%83)[modificare (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i&veaction=edit&section=12) | modificare sursă (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i&action=edit&section=12)]



La 15 martie (https://ro.wikipedia.org/wiki/15_martie) 2001 (https://ro.wikipedia.org/wiki/2001), la sărbătorirea a 125 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, Banca Națională a României (https://ro.wikipedia.org/wiki/Banca_Na%C8%9Bional%C4%83_a_Rom%C3%A2niei) a pus în circulație, în atenția colecționarilor, o monedă comemorativă de aur (https://ro.wikipedia.org/wiki/Aur) cu titlul (https://ro.wikipedia.org/wiki/Titlu_(numismatic%C4%83)) de 999‰, având valoarea nominală de 5.000 de lei (ROL). Moneda are diametrul de 35 mm și greutatea de 31,103 grame. Marginea monedei este netedă și a fost emisă de calitate proof (https://ro.wikipedia.org/wiki/Proof_(numismatic%C4%83)), într-un tiraj de 500 de exemplare.

Pe avers, este reprezentată Coloana infinită (https://ro.wikipedia.org/wiki/Coloana_infinit%C4%83). În stânga coloanei, central este reprezentată stema României (https://ro.wikipedia.org/wiki/Stema_Rom%C3%A2niei) sub care este gravat milesimul emisiunii: 2001. Denumirea țării emitente, ROMANIA este gravată urmând circular. În dreapta coloanei, pe vertical, sunt așezate valoarea nominală a monedei 5000 și denumirea LEI. Pe revers, este reprezentat bustul sculptorului Constantin Brâncuși. Circular, au fost gravate inscripția CONSTANTIN BRANCUSI și datele care marchează evenimentul emisiunii 1876-2001. În stânga portretului, este reprezentată, în facsmil, semnătura sculptorului.[11] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_note-11)
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2b/MD-2001-50lei-Br%C3%A2ncu%C8%99i.png/180px-MD-2001-50lei-Br%C3%A2ncu%C8%99i.png (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:MD-2001-50lei-Br%C3%A2ncu%C8%99i.png)

Revers al unei monede comemorative de argint, cu valoarea nominală de 50 lei (https://ro.wikipedia.org/wiki/Leu_moldovenesc), emise de Banca Națională a Moldovei (https://ro.wikipedia.org/wiki/Banca_Na%C8%9Bional%C4%83_a_Moldovei) în 2001, cu efigia lui Constantin Brâncuși, alături dePoarta sărutului (https://ro.wikipedia.org/wiki/Poarta_s%C4%83rutului) și Masa tăcerii (https://ro.wikipedia.org/wiki/Masa_t%C4%83cerii), comemorând 125 de ani de la nașterea acestuia.[12] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_note-12)




La data de 5 noiembrie (https://ro.wikipedia.org/wiki/5_noiembrie) 2001 (https://ro.wikipedia.org/wiki/2001), cu prilejul sărbătoririi a 125 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, Banca Națională a Moldovei (https://ro.wikipedia.org/wiki/Banca_Na%C8%9Bional%C4%83_a_Moldovei) a pus în circulație, în atenția colecționarilor, o monedă comemorativă de argint (https://ro.wikipedia.org/wiki/Argint) cu titlul de 925‰, având valoarea nominală de 50 de lei moldovenești. Pe reversul monedei a fost gravată efigia lui Constantin Brâncuși, spre stânga, anii 1876 - 1957, alături de două dintre sculpturile sale din ansamblul monumental de la Târgu Jiu, Poarta sărutului și Masa tăcerii; circular, în partea de jos a monedei, este gravat textul: CONSTANTIN BRÂNCUȘI. Moneda este rotundă, are diametrul de 30 mm, greutatea de 16,5 grame, fiind emisă într-un tiraj de 1.000 de exemplare, întregul tiraj fiind de calitate proof.

Distincții[modificare (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i&veaction=edit&section=13) | modificare sursă (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i&action=edit&section=13)]

În 1921, Direcția generală a Artelor din Ministerul Cultelor și Artelor, a înaintat tabele cu funcționari ai săi, propuși spre decorare cu ocazia încoronării proiectate pentru acel an. La poziția 31 era înscris sculptorul Constantin Brâncuși cu propunerea „ofițer al Coroanei”.[13] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_note-13)
Constantin Brâncuși în conștiința publică[modificare (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i&veaction=edit&section=14) | modificare sursă (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i&action=edit&section=14)]


https://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/0/04/Constantin_Brancusi%2C_Parcul_Herastrau%2C_Bucures ti-_sculptor_Ion_Irimescu%2C_1967.JPG/220px-Constantin_Brancusi%2C_Parcul_Herastrau%2C_Bucures ti-_sculptor_Ion_Irimescu%2C_1967.JPG (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Constantin_Brancusi,_Parcul_Herastrau, _Bucuresti-_sculptor_Ion_Irimescu,_1967.JPG)

Statuia lui Constantin Brâncuși deIon Irimescu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Irimescu)


Cartierul și parcul Constantin Brâncuși din București îi poartă numele.[14] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_note-14)
Diverse străzi din București, Chișinău, Craiova, Râmnicu Vâlcea, Cluj, Arad, Timișoara, Oradea, Petroșani, Motru, Șelimbăr, unități de învățământ din Satu Mare, Oradea, Cluj, Târgu Mureș, Medgidia îi poartă numele.
Regizorul Mick Davis (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mick_Davis&action=edit&redlink=1) intenționează să realizeze un film biografic despre Brâncuși numit „The Sculptor”.[15] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_note-15)
În Parcul Regele Mihai I al României (https://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Regele_Mihai_I_al_Rom%C3%A2niei) din București se află statuia lui Constantin Brâncuși, dăltuită de Ion Irimescu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Irimescu).
Note[modificare (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i&veaction=edit&section=15) | modificare sursă (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i&action=edit&section=15)]



^ a (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_ref-602e47c6450a260bc3d6ac23775481a6_1-0) b (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_ref-602e47c6450a260bc3d6ac23775481a6_1-1) „Constantin Brâncuși” (https://d-nb.info/gnd/118673076), Gemeinsame Normdatei (https://ro.wikipedia.org/wiki/Gemeinsame_Normdatei), accesat în 14 mai 2016
^ a (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_ref-1d86199e586c74ccc0c1181db692f5ee_2-0) b (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_ref-1d86199e586c74ccc0c1181db692f5ee_2-1) Constantin Brancusi (http://explore.rkd.nl/en/explore/artists/12002) (în engleză), RKDartists
^ a (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_ref-2dec738d6e38107144a97a38ddf1e17e_3-0) b (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_ref-2dec738d6e38107144a97a38ddf1e17e_3-1) Constantin Brancusi (http://www.luminous-lint.com/), Luminous-Lint, accesat în 9 octombrie 2017
^ a (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_ref-53d68cb79d0949f5074d742c3599453e_4-0) b (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_ref-53d68cb79d0949f5074d742c3599453e_4-1) „Constantin Brâncuși” (https://d-nb.info/gnd/118673076), Gemeinsame Normdatei (https://ro.wikipedia.org/wiki/Gemeinsame_Normdatei), accesat în 31 decembrie 2014
^ (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_ref-5) „Altădată, pe 19 februarie” (http://www.radioromaniacultural.ro/altadata_pe_19_februarie-27462), Radioromaniacultural.ro, 6 februarie 2015, accesat în13 august 2015
^ (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_ref-6) Elisabeth Bouleanu (14 iulie 2015), „2.000 de kilometri pe jos - prețul plătit de Constantin Brâncuși pentru viziunea asupra nasului generalului Carol Davila” (http://adevarul.ro/locale/alexandria/2000-kilometri-jos-pretul-platit-constantin-brancusi-viziunea--nasului-generalului-carol-davila-1_55a3b5eaf5eaafab2c87d8a6/index.html),Adevărul, accesat în 13 august 2015
^ (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_ref-f6e13111fc2dcd00afd06b6ebbb28c02_7-0) Academia de Belle Arte din București - 150 de ani (http://www.formula-as.ro/2014/1114/mica-enciclopedie-as-27/academia-de-belle-arte-din-bucuresti-150-de-ani-17636)
^ a (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_ref-tineretea_lui_brancusi_8-0) b (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_ref-tineretea_lui_brancusi_8-1) c (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_ref-tineretea_lui_brancusi_8-2) Tinerețea lui Brâncuși, V.G. Paleologul
^ (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_ref-9) Prima execuție a lui Constantin Brâncuși la Academia Republicii Populare Române (http://www.cotidianul.ro/prima-executie-a-lui-constantin-brancusi-la-academia-republicii-populare-romane-256877/)
^ a (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_ref-cp2012-05-02_10-0) b (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_ref-cp2012-05-02_10-1) Calatorie printre anotimpuri (http://www.descopera.ro/descopera-in-romania/929225-calatorie-printre-anotimpuri), 15 mai 2007, Lucian Vasilescu, Descoperă, accesat la 2 mai 2012
^ (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_ref-11) Banca Națională a României: 125 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși (http://www.bnr.ro/EmisiuniDetails.aspx?idd=82&WebPageId=726)
^ (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_ref-12) Banca Națională a Moldovei, Constantin Brâncuși - 125 de ani de la naștere (http://www.bnm.md/md/coins_125). Accesat pe 05-II-2012.
^ (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_ref-13) Katiușa Pârvan: Opera medalistică a sculptorul Mihail Kara - mărturie a pregătirii serbărilor încoronării (http://www.mnir.ro/wp-content/uploads/PDF/publicatii/muzeul_national/Muzeul-National-XIII-2001.pdf)
^ (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_ref-14) Străzi din Capitală, denumite după operele lui Constantin Brâncuși (http://www.gandul.info/stiri/strazi-din-capitala-denumite-dupa-operele-lui-constantin-brancusi-11581474), 29 octombrie 2013, Andreea Ofițeru, Gândul, accesat la 19 septembrie 2016
^ (https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#cite_ref-15) EXCLUSIV Andy Garcia îl va juca pe Brâncuși în filmul „The Sculptor“ VIDEO (http://adevarul.ro/entertainment/film/exclusiv-andy-garcia-juca-brancusi-filmul-the-sculptor-1_57df00e95ab6550cb8c678e8/index.html), 19 septembrie 2016, Florin Ghioca, Adevărul, accesat la 19 septembrie 2016


Bibliografie[modificare (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i&veaction=edit&section=16) | modificare sursă (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i&action=edit&section=16)]



Dan Grigorescu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Dan_Grigorescu), Brâncuși și secolul său, Editura Artemis, București, 1993
Mircea Eliade (https://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Eliade), Coloana infinită, piesă de teatru
Petru Comarnescu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Petru_Comarnescu), Mircea Eliade (https://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Eliade), Ionel Jianu, Mărturii despre Brâncuși (Témoignages sur Brâncuși), Ed. *Fundației "Constantin. Brâncuși", Târgu Jiu, 1997
Bach, Teja Friedrich, Constantin Brâncuși. Metamorphosen Plasticher Form, Koln, 1987.
Brezianu, Barbu, Opera lui Constantin Brâncuși în România, Editura Academiei Române, București, 1974.
Comarnescu, Petru, Brâncuși. Surse arhetipale, Editura Junimea, Iași, 1982.
Comarnescu, Petru; Eliade, Mircea; Jianou, Ionel; Témoignages sur Brâncuși, Paris, Arted, 1982.
Giedion-Welcker, Carola, C. Brâncuși, Basel, Stuttgart, 1958.
Grigorescu, Dan, Brâncuși, Editura Meridiane, București, 1980.
Hăulică, Dan, Brâncuși ou L’anonymat du génie, Editura Meridiane, București, 1967.
Hulten, Pontus; Dumitrescu, Natalia; Istrati, Alexandra; Brâncuși, Flammarion, Paris, 1986.
Jianou, Ionel, Brâncuși, Editura Artes, Paris, 1963.
Jianou, Ionel; Noica, Constantin; Introduction a la sculpture de Brâncuși, Editura Artes, Paris, 1982.
Paleolog, Vasile Georgescu, Tinerețea lui Brâncuși, Editura Tineretului, București, 1967.
Shanes, Eric, Brâncuși, Published by Abbeyville Press, New York, 1989.
Spear, Athena T., Brâncuși’s Birds, CAA monographs XXI, NYU Press, New York, 1969.
Vainer, Nelson, Brâncuși e outros maestras da escultura Romena, Rio de Janeiro, 1968.
Radu Varia (https://ro.wikipedia.org/wiki/Radu_Varia), Brâncusi, Éditions Gallimard (https://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%89ditions_Gallimard), coll. « Livres d'art », 1989, 319 p. ISBN: 978-2070111619 (https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-2070111619)
Zervos, Christian, C.Brâncuși, Cahiers d'Art, Paris, 1957.
Fundația Culturală META, Un secol de sculptură românească (http://sculpture.ro/fisa.php?id=94). Dicționar A-D Colecția Sinteze, Editura META, 2001, pp. 77 – 82.
Vlasiu, Ioana (coord.), Dicționarul sculptorilor din România. Secolele XIX-XX, vol. I, lit. A-G (http://www.arhiva-brezianu.ro/resources/files/dictionar_a_g.pdf), Editura Academiei Române, București, 2011, pp. 83 – 92.
Deac, Mircea, Brâncuși. Surse arhetipale, Editura Junimea, Iași, 1982.
Geist, Sidney, Brâncuși. A Study of the Sculpture, U.S.A. Grossman Publishers, New York, 1968.
Mocioi, Ion, Brâncuși: Ansamblul de la Târgu-Jiu, Editura Constantin Brâncuși, Târgu Jiu, 1971.
Pogorilovschi, Ion, Comentarea capodoperei, Editura Junimea, Iași, 1999.

Lectură suplimentară[modificare (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i&veaction=edit&section=17) | modificare sursă (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i&action=edit&section=17)]



Brancusi, Radu Varia (https://ro.wikipedia.org/wiki/Radu_Varia), Random House Incorporated, 2003
Sfîntul din Montparnasse, Peter Neagoe (https://ro.wikipedia.org/wiki/Peter_Neagoe), Editura Dacia, 1977
Brâncuși și Transilvania, Constantin Zărnescu, Editura "Grinta", 2001

Galerie de imagini[modificare (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i&veaction=edit&section=18) | modificare sursă (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i&action=edit&section=18)]




https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8b/ROU_GJ_Targu_Jiu_CoA.png/80px-ROU_GJ_Targu_Jiu_CoA.png (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:ROU_GJ_Targu_Jiu_CoA.png)

Coloana Infinitului, pe Stema municipiului
Târgu Jiu



https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/RO_GJ_Hobita_4.jpg/120px-RO_GJ_Hobita_4.jpg (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:RO_GJ_Hobita_4.jpg)

Casa memorială Constantin Brâncuși din Hobița, Gorj



Vezi și[modificare (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i&veaction=edit&section=19) | modificare sursă (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i&action=edit&section=19)]



Lista sculpturilor lui Constantin Brâncuși (https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_sculpturilor_lui_Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%9 9i)
Cumințenia pământului (https://ro.wikipedia.org/wiki/Cumin%C8%9Benia_p%C4%83m%C3%A2ntului)
Casa memorială Constantin Brâncuși (https://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_memorial%C4%83_Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i)

Legături externe[modificare (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i&veaction=edit&section=20) | modificare sursă (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i&action=edit&section=20)]


https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/30px-Commons-logo.svg.png (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Commons-logo.svg)

Wikimedia Commons (https://ro.wikipedia.org/wiki/Wikimedia_Commons) conține materiale multimedia legate deConstantin Brâncuși (https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i?uselang=ro)

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Wikiquote-logo.svg/25px-Wikiquote-logo.svg.png (https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Wikiquote-logo.svg)

La Wikicitat (https://ro.wikipedia.org/wiki/Wikicitat) găsiți citate legate deConstantin Brâncuși (https://ro.wikiquote.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i).



Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – B (http://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=B)
Fundația Culturală "Casa Brâncuși - Hobița" (http://www.casabrancusi-hobita.ro/)
Camere Web Live - Ansamblul Monumental ”Calea Eroilor” din Targu Jiu (http://centrulbrancusi.ro/camere-web-live/)
Viața și operele lui Brâncuși (http://centrulbrancusi.ro/2011/03/17/biografie-constantin-brancusi/)
Site ConstantinBrancusi.ro (http://constantinbrancusi.ro/)
Susțineți Ansamblul Monumental „Calea Eroilor” pentru intrarea pe lista patrimoniului mondial UNESCO. (http://centrulbrancusi.ro/2011/03/17/brancusi-un-loc-in-patrimoniul-mondial/)
Centrul Municipal de Cultură ”Constantin Brâncuși” (http://centrulbrancusi.ro/)
Petre Țuțea - O întâlnire cu Brâncuși (http://www.filozofianuantelor.org/pagini/content/view/44/88/) (integral)
Trigemenea lui Brâncuși (http://ifilosofie.uv.ro/adriannita/Text15.htm) - Articol despre ansamblul de la Târgu Jiu
Documentar Brâncuși (http://www.cleopatra-lorintiu.com/ro/documentar/brancusi/index.html) - Eseu despre Constantin Brâncuși al Cleopatrei Lorințiu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Cleopatra_Lorin%C8%9Biu)
Un neadevar venit prin e-mail (http://www.semanatorul.ro/diaporama/Un_neadevar_venit_prin_e_mail.pps)" - O diaporamă Power Point care demontează pas cu pas un e-mail despre Constantin Brâncuși care circulă pe Internet Mai multe aici... (http://www.semanatorul.ro/brancusi/index.htm)
Brancusi - esenta tare (http://www.revistamagazin.ro/content/view/7620/7/), 17 februarie 2010, Revista Magazin
Povestea fascinantă a vieții sculptorului (http://jurnalul.ro/campaniile-jurnalul/redescoperirea-romaniei/povestea-fascinanta-a-vietii-sculptorului-516804.html), 5 august 2009, Irina Munteanu, Jurnalul Național
Exclusiv: Gorjenii erau INDIGNAȚI că Brâncuși se hotărâse să le construiască o poartă (a sărutului) (http://jurnalul.ro/special-jurnalul/gorjenii-indignati-poarta-sarutului-brancusi-639848.html), 25 martie 2013, Cristinel C. Popa, Jurnalul Național
Brâncuși autor texte poezii licențioase (http://jurnalul.ro/special-jurnalul/reportaje/brancusi-autor-texte-poezii-licentioase-639335.html), 16 martie 2013, Cristinel C. Popa, Jurnalul Național
De ce continuă România să-l ignore pe Brâncuși? (http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/dezbateri/de-ce-continua-romania-sa-l-ignore-pe-brancusi-183049.html), 13 aprilie 2010, Adrian Schiop, Manuela Golea, România liberă
Sculptorul sufletului românesc (http://ziarullumina.ro/biografii-luminoase/sculptorul-sufletului-romanesc), 17 mai 2009, Diac. Ioniță Apostolache, Ziarul Lumina
Destinul tragic al geniului românesc (http://ziarullumina.ro/istorie-si-cultura/destinul-tragic-al-geniului-romanesc), 25 iulie 2010, Pr. Prof. Univ. Dr. Ioan Teșu, Ziarul Lumina
Titulescu, față în față cu Brâncuși (http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/titulescu-fata-in-fata-cu-brancusi-241812.html), 21 octombrie 2011, Virgil Lazar, România liberă
Nașterea imaginii Americii și Brâncuși (http://www.evz.ro/nasterea-imaginii-americii-si-brancusi.html), 3 octombrie 2014, Sever Voinescu, Evenimentul zilei
Hobița, o stare de spirit - un film de Cleopatra Lorințiu (http://cleopatra-lorintiu.net/brancusi/)
O scurta istorie a arhitecturii moderne in Romania interbelica (http://www.arhitectural-deco.ro/#!arhitectura-moderna-romania-interbelica/)
en Pagina Brâncuși pe situl muzeului Noguchi (http://www.noguchi.org/brancusi.html) - Isamu Noguchi a fost asistentul lui Constantin Brâncuși în 1927
fr Reconstituirea Atelierului Brâncuși (http://www.centrepompidou.fr/education/ressources/ENS-brancusi/ENS-brancusi.htm) - Cronologie, studii și diverse materiale multimedia] pe site-ul centrului Georges Pompidou din Paris
fr "Cu pasul prin Paris" (http://parisapied.rue-du.net/) - Copia după comanda originală a lucrării "Sărutul" în cimitirul Montparnasse la Paris, divizia 22, (la stânga intrării chiar la capăt), pe mormântul unei tinere rusoaice.
it Constantin Brâncuși (http://biografieonline.it/biografia.htm?BioID=2353&biografia=Constantin+Brancusi)
en Interior al casei memoriale din Hobița (http://www.romaniaphotos.ro/2008/07/old-house-interior.html)
en In filmul Misiune pe Marte, o nava spatiala are forma unei sculpturi de C. Brancusi (http://www.imdb.com/title/tt0183523/trivia?tr1176837)
en Constantin Brâncuși (http://www.bam-portal.de/searchExpert.do?action=search&query=Constantin+Brancusi) în portalul BAM-Portal (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=BAM-Portal&action=edit&redlink=1)
de Brâncuși (http://www.deutschefotothek.de/kue70016571.html) la Deutschen Fotothek (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Deutsche_Fotothek&action=edit&redlink=1)
de Brâncuși (http://www.kunstaspekte.de/index.php?k=819&action=webpages) la Kunstaspekte
en Brâncuși (http://www.artcyclopedia.com/artists/brancusi_constantin.html) la artcyclopedia




https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/45/Nuvola_Romanian_flag.svg/28px-Nuvola_Romanian_flag.svg.png (https://ro.wikipedia.org/wiki/Portal:Rom%C3%A2nia)Portal România (https://ro.wikipedia.org/wiki/Portal:Rom%C3%A2nia)




https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ca/Nuvola_apps_kcoloredit.png/28px-Nuvola_apps_kcoloredit.png (https://ro.wikipedia.org/wiki/Portal:Art%C4%83)Portal Artă (https://ro.wikipedia.org/wiki/Portal:Art%C4%83)

latan.elena
26.10.2015, 00:08
"Voim întotdeauna să înţelegem ceva. Însă nu este nimic de înţeles. Tot ceea ce puteţi contempla aici, în Atelier, are un singur merit; că este trăit..." ‪#‎brancusi‬ (https://www.facebook.com/hashtag/brancusi?source=feed_text&story_id=973517512698146)
foto: Brâncuși în studioul domniei sale din 11 impasse Ronsin, Paris (1930).




https://scontent.fotp3-1.fna.fbcdn.net/hphotos-xla1/v/t1.0-0/q88/s526x395/12522945_973517512698146_8872993310408075261_n.jpg ?oh=1d5157fc27cd1985a90f1ed953e41c46&oe=5765AC12


Eroiiromanieichic (https://www.facebook.com/pages/Eroiiromanieichic/229031573813414?fref=photo)



"Lumea poate fi mantuita prin arta." #brancusi



(https://www.facebook.com/hashtag/brancusi)

latan.elena
27.01.2016, 09:11
Constantin Brâncuşi, zeul ţăran. Rockefeller: „Cum pot să te ajut?“ Brâncuşi: „Ia şi mătură atelierul!“

Citeste mai mult: adev.ro/nrop6b (http://adev.ro/nrop6b)






http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2015/07/17/55a8f48ff5eaafab2ca8f095/646x404.jpg

latan.elena
03.02.2016, 21:55
"Aş vrea ca lucrările mele să se ridice în parcuri şi grădini publice, să se joace copiii peste ele, cum s-ar fi jucat peste pietre şi monumente născute din pământ, nimeni să nu ştie ce sunt şi cine le-a făcut – dar toată lumea să simtă necesitatea şi prietenia lor, ca pe ceva ce face parte din sufletul Naturii."

Constantin Brâncuşi



https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xtf1/v/t1.0-9/12246980_1639503099656515_1127898072483415240_n.jp g?oh=ab1de587d1e5238489708ae7b9301ff2&oe=572ED408

latan.elena
07.02.2016, 23:59
“Eu nu creez păsări, ci zboruri” (http://webcultura.ro/eu-nu-creez-pasari-ci-zboruri/)




Cinci gânduri despre artă.



“O pasăre a intrat odată prin fereastra atelierului meu. Și încerca să iasă bătând în geam și nu găsea ieșirea – căci se lovea mereu de sticlă. S-a așezat apoi să se odihnească. Și a încercat din nou și a ieșit. Sculptura este la fel: dacă găsești acea ieșire te ridici înspre cer, intri în împărăția cerurilor…”

“Aș vrea ca lucrările mele să se ridice în parcuri și grădini publice, să se joace copiii peste ele cum s-ar fi jucat peste pietre și monumente născute din pământ, nimeni să nu știe ce sunt și cine le-a făcut – dar toată lumea să simtă necesitatea și prietenia lor, ca ceva ce face parte din sufletul Naturii.”

“Lumea poate fi salvată prin artă. Artistul face, în fond, jucării pentru oamenii mari.”

“Ce definește, oare, civilizația noastră? Viteza! Oamenii cu*ceresc timpul și spațiul, accelerând fără de încetare mijloacele de a le străbate. Viteza nu este altceva decât măsura timpului de care ai nevoie ca să poți parcurge o distanță… Și, uneori, este vorba de distanța care ne separă de moarte… Opera de artă trebuie să exprime tocmai ceea ce nu se supune morții, însă trebuie să o facă printr-o asemenea formă încât să rămână și o mărturie asupra epocii în care trăiește artistul.”

“Arta ar trebui să fie numai bucurie! De aceea, nu există “artiști”, ci numai oameni care simt nevoia să lucreze, întru bucurie. Să cânte, asemenea păsărilor!”
Constantin Brâncuși




http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2013/02/Brancusi-1933-2.jpg
Constantin Brâncuși – autoportret din 1934


SURSA: http://webcultura.ro/eu-nu-creez-pasari-ci-zboruri/

latan.elena
08.02.2016, 00:06
“Iubirea cheamă iubire” (http://webcultura.ro/iubirea-cheama-iubire/)

20 de sfaturi de viață din partea lui Constantin Brâncuși.
“Oamenii văd lumea ca pe o piramidă fatală; și se înghesuiesc înăuntru-i, pentru a ajunge cât mai sus, înspre vârfu-i; drept pentru care se și sfâșie între ei și sunt cu totul nefericiți… Pe când, dimpotrivă, dacă ar crește și s-ar împlini în chip firesc, dacă s-ar dezvolta ca și spicul de grâu pe câmpie, fiecare ar fi ceea ce trebuie să fie, sau ar putea fi…”

1. Oamenii nu își mai dau seama de bucuria de a trăi, pentru că nici nu mai știu să privească minunile Naturii.
2. Iubirea cheamă iubire. Nu este atât de important ca să fii iubit, cât să iubești tu cu toată puterea și cu toată ființa.
3. Trupul omenesc este frumos numai în măsura în care oglindește sufletul.
4. Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus, dacă vrei să poți să vezi foarte departe.
5. A «vedea» în depărtare este ceva, însă a ajunge acolo este cu totul altceva.
6. Există un scop în orice lucru. Pentru a-l atinge, trebuie să te lepezi de tine însuți.
7. Cine nu iese din Eu, n-atinge Absolutul și nu descifrează nici viața.
8. Diavolul și bunul Dumnezeu nu se află separați, în realități; și nu sunt nici aici și nici acolo, ci ei sunt… simultan și pretutindeni.
9. Cine nu se luptă în contra Răului s-a și predat deja inamicului.
10. Nu putem să-l ajungem niciodată pe Dumnezeu, însă curajul de a călători spre el rămâne important.
11. Ceea ce legi tu aici pe pământ – se leagă și în ceruri.
12. Ceea ce ne face să trăim cu adevărat este sentimentul permanentei noastre copilării în viață.
13. Când nu mai suntem copii, suntem deja morți.
14. Opiniile sunt libere, dar nu și obligatorii.
15. La umbra marilor copaci nu crește nimic.
16. Suferințele îl întăresc pe om și sunt mai necesare decât orice plăcere pentru formarea unui mare caracter.
17. Teoriile nu-s decât mostre fără de valoare. Numai fapta contează.
18. Lucrurile nu sunt greu de făcut. Greu este să te pui în starea de a le face.
19. Lumea poate fi mântuită prin artă.
20. Arta nu este o întâmplare.


“Țăranii români știu de la mic și până la mare ceea ce este bine și ceea ce este rău. Tablele lor de valori sunt cuprinse în proverbele, în datinile și în doctrina străbunilor – ca și în filosofia naturalității. (…)Se poate că poezia pură este o rugăciune, însă eu știu că rugăciunea bătrânilor noștri olteni era o formă a meditației – adică o… tehnică filosofică.”
Constantin Brâncuși
(19 februarie 1876 – 16 martie 1957)



http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2013/02/Brancusi-1922.jpg



SURSA: http://webcultura.ro/iubirea-cheama-iubire/

latan.elena
08.02.2016, 00:13
O pasare imensa in echilibru pe varful coloanei mele infinite (http://webcultura.ro/o-pasare-imensa-in-echilibru-pe-varful-coloanei-mele-infinite/)



Constantin Brâncuși visa să construiască în mijlocul orașului New York o Coloană Infinită locuită de oameni. “Mi-ar plăcea să-mi fac Coloana în Central Park (http://en.wikipedia.org/wiki/Central_Park). Ar fi mai mare decât orice altă clădire, de trei ori mai înaltă decât obeliscul vostru (http://en.wikipedia.org/wiki/Washington_Monument) din Washington, cu o lățime de bază corespunzătoare – șaizeci de metri sau mai mult. Ar fi făcută din metal. În fiecare piramidă ar fi apartamente, iar oamenii vor locui acolo. Iar chiar sus de tot aș pune pasărea mea (http://www.guggenheim.org/new-york/collections/collection-online/show-full/piece/?object=76.2553.51&search=&page=&f=Title) – o pasăre imensă în echilibru pe vârful coloanei mele infinite.”

Aceasta este mărturisirea pe care Constatin Brâncuși a făcut-o în 1926, în cadrul unui interviu, jurnalistei Flora Merrill. Un interviu publicat de acesta în data de 3 octombrie 1926 în cotidianul New York World (http://en.wikipedia.org/wiki/New_York_World) sub titlul “Brancusi, the Sculptor of the Spirit, Would Build ‘Infinite Column’ in Park”. O operă de artă de aproape 508 metri înălțime (Monumentul lui Washington (http://ro.wikipedia.org/wiki/Monumentul_Washington) are 169,294 metri) semnată de Brâncuși. Chiar și atunci când visează, un geniu are puterea de a-ți tăia răsuflarea…


http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2013/01/Polera-si-Brancusi.jpg


SURSA: http://webcultura.ro/o-pasare-imensa-in-echilibru-pe-varful-coloanei-mele-infinite/

latan.elena
08.02.2016, 22:54
Simbolism si arhitectura (http://www.svetlanasauciuc.ro/m9-10-0-ro-Simbolism-si-arhitectura)






COLOANA INFINITULUI (http://www.svetlanasauciuc.ro/m9-10-81-ro-COLOANA-INFINITULUI)



Conform unor masuratori radiestezice, Coloana Infinitului emite pe o raza de 300m


Energia cea mai benefica este emisa noaptea, pe luna noua sau luna plina. Cea mai putin benefica este energia emisa in zilele insorite

Constantin Brancusi (19.02.1876 - 16.03.1957) a creat la Targu Jiu un complex nemuritor de trei sculpturi in aer liber, unic in lume: Masa tacerii, Poarta sarutului si Coloana Infinitului. Coloana Infinitului capteaza energiile terestre pe care le emite in exterior. Energiile emanate de suprafetele Coloanei Infinitului au fost masurate pana la distanta de 200 de metri.
Date despre Coloana Infinitului Coloana Infinitului din Targu Jiu are o inaltime de 29,330 metri si o greutate de 29,173 Kg. Este construita din metal feros (placi din fonta), dupa formula 1/2 + 15 + 1/2 si dupa "legea armoniei plastice", descoperita si perfectionata de Brancusi, de forma 1 - 2 - 4, unde 1 = 45 cm (marimea laturii mici a triunghiului de piramida, de forma unui patrat), 2 = 90 cm (marimea laturii mari a trunchiului de piramida, de forma unui patrat), 4 = 180 cm, inaltimea trunchiului de piramida. Trunchiurile de piramida, goale pe dinauntru, sunt fixate cap la cap pe un miez central de otel, cu sectiune patrata, uniforma pe toata inaltimea Coloanei Infinitului. Exteriorul Coloanei a fost curatat prin sablare cu nisip special, ulterior fiind pulverizate doua straturi de praf metalic, unul de zinc si celalalt de alama, la o temperatura mai ridicata. In timpul celui de al doilea razboi mondial, Coloana Infinitului a rezistat eforturilor zadarnice de a fi doborata la pamant de tancurile nemtilor si rusilor. In urma acestui fapt, coloana prezinta o deviere la varf semnificativa, de marimea unui triunghi echilateral cu latura de 33 cm. Coloana Infinitului a devenit obiect de studiu pentru oamenii de stiinta din tara noastra. Astfel, profesorul universitar dr. ing. A. Maruta a facut anumite masuratori si a constatat ca aceasta Coloana emite radiatii de energie pe patru directii. Nu cunoastem cauza care l-a determinat pe ing. Maruta sa faca aceasta cercetare si descoperire uimitoare, dar ne permitem sa avansam urmatoarele considerente privind emanatiile de energii ale Coloanei Infinitului.

Curentul electric teluric si efectul de piramida al componentelor Coloanei Infinitului Intesitatea campului magnetic al Terrei este relativ slaba. In general, neperceptibila de om, variaza intre 0,3 gauss la Ecuator si de 0,7 gauss la poli. Dar exista locuri pe Terra unde intensitatea campului magnetic este de peste 10.000 de ori mai puternica, formand anumite anomalii magnetice. Este foarte probabil ca sub Coloana Infinitului exista o astfel de anomalie magnetica, care se poate masura.
S-a constatat ca Terra este o gigantica pila electrica alcalina, care mai primeste electricitate si din exterior. Oceanul Planetar (apa lui are un gust sarat si amar) este un veritabil electrolit alcalin care, in interactiune pemanenta cu rocile limitrofe heterogene (amestec de numeroase elemente chimice distribuite neuniform), roci ce au devenit veritabili electrozi masivi, au produs curentul electric teluric. Acest curent electric este amplificat atat de particule electrice provenite din radiatia cosmica (particule ce se inscriu in spirala pe liniile de forta ale campului geomagnetic), cat si de electrizarea prin frecare datorita vanturilor si mareelor. Consideram ca pe sub fundatia Coloanei Infinitului trece o fasie de curent electric teluric, datorita configuratiei terenului din acel loc.
Numerosi cercetatori au constatat ca piramidele prezinta energii enigmatice, care se manifesta in doua planuri verticale, perpendiculare pe laturile bazei si care se intersecteaza catre varf. Aceste energii au fost numite "radiatii de forma", iar efectul lor poarta numele de "efectul de piramida". Energia emanata de piramida este maxima intr-o zona din centrul unei sectiuni orizontale, plasata la inaltimea de 1/3 de la baza piramidei. Coloana Infinitului este formata din trunchiuri de piramida, cu baza patrata, pe toata inaltimea ei.
Energiile terestre se prezinta sub forma unor retele geobiologice, iar intersectiile lor pe directii perpendiculare formeaza, pe suprafata pamantului, noduri geopatologice. S-a constatat ca fundatia Coloanei Infinitului s-a pus in centrul unui astfel de nod, colector de energii. Deci, Coloana Infinitului capteaza energiile terestre pe care le emite in exterior. Suprafetele laterale ale acestei Coloane (de forma unor trapeze rasturnate) emit radiatii pe directii perpendiculare ale acestei suprafete, de natura magnetica si telurica, generate de factorii aratati mai sus. Energiile emanate de suprafetele Coloanei Infinitului au fost masurate pina la distanta de 200 de metri.

Citeva intrebari necesare 1. Pentru ca Brancusi sa poata amplasa Coloana infinitului in centrul unui nod geobiologic a fost oare inzestrat cu "al sasele simt", care sa-i fi permis gasirea acestui nod? 2. Brancusi stia oare atunci ca aceasta Coloana este amplasata chiar pe axul paralelei 45° latitudine nordica? 3. Brancusi cunostea la acea veme (anii 1935/1936) efectul de piramida? Coloana infinitului putea fi construita din elemente de sfere metalice, retezate la capetele unui diametru, din elemente de clepsidra, din elemente din trunchi de con etc. 4. Brancusi a fost inzestrat si cu o putere sacramentala? Indiferent cite intrebari s-ar putea formula, un lucru este sigur: aceasta Coloana a infinitului poate fi asemuita cu o scara la ceruri, o prefigurare a zborului interplanetar, un simbol al infinitului.


Pe de alta parte, un cercetator stiintific, lucrand in cadrul unui laborator de Tehnologia Metalelor si Sudura, al unui institut de cercetari energetice, fizicianul Stratulat Vasile, a efectuat masuratori radiestezice de specialitate la Complexul Brancusi din Tg. Jiu. Aceste masuratori au fost efectuate deoarece se punea problema restaurarii si punerii in valoare internationala a acestui Complex. In acest scop Coloana Infinitului trebuia demontata si trimisa in Statele Unite pentru restaurare. Tinand cont de situatia conjuncturala din acea vreme acest lucru ar fi insemnat pierderea acestui monument original. Pentru a impiedica dezmembrarea complexului Brancusi cercetatorul Vasile Stratulat a intocmit o documentatie de specialitate pentru restaurarea coloanei, fara a fi demontata, pe care a depus-o la primaria orasului Tg. Jiu si impreuna cu Lidia Birsan au editat in 1994, in editura Kogaion, o brosura cu titlul "Lacrima Brancusi" pe care au distribuit-o forurilor competente si populatiei din Tg. Jiu, in scopul impiedicarii distrugerii acestui complex. Aceasta actiune a avut drept rezultat inceperea restaurarii complexului pe plan local, fara dezmembrarea Complexului.
Iata ce se spunea, pe scurt, in aceasta carte:

latan.elena
08.02.2016, 22:57
MOTTO: O teorie trebuie verificata,
Un fapt trebuie dovedit

Un adevar trebuie trait!
ALAN SPENCE




LACRIMA BRÂNCUSI

Ansamblul de la Tg. Jiu are capacitati vindecatoare
Simbolism si ezoterism *

Sa ne imaginam urmatorul aspect : - privim la o sfera, in interiorul careia se afla un om, iar in exteriorul ei un altul. Amandoi privesc sfera. Cel dintai va afirma ca sfera este concava iar cel de-al doilea ca sfera ste convexa. Amandoi au dreptate, pentru ca fiecare priveste sfera dintr-un alt unghi de vedere. **
Sa ne imaginam, acum, ca sfera este mare cat Universul.
Omul care priveste din afara ei, este omul de stiinta cel care poate descrie, desena, analiza structura, culoarea sau forma lumii pe care o priveste. Aceasta este lumea obiectiva.
Omul care se afla in interiorul sferei, este misticul, initiatul, paranormalul, adica cel care simte lumea in interiorul careia se afla, lumea subiectiva.
Realitatea este alcatuita din cele doua ipostaze. Ele trebuiesc ingemanate, pentru a obtine imaginea corecta, reala a Intregului.
Pentru ca un Om, nu este numai o masa de oase, muschi si nervi. El este, in mod egal, o lume de simtiri, sentimente, ganduri El insusi este un Univers care respira, creeaza, traieste esecuri si bucurii, tristeti si victorii.
In interiorul acestui Univers isi desfasoara activitatea alte Universuri, cu legile lor si care, la randul lui, el insusi traieste in interiorul unui alt Univers. Intre aceste Universuri exista o stransa interdependenta si o buna comunicare si nu pot fi luate si tratate separat.
Omul este o carte deschisa o imensitate.
In randurile de mai jos noi va propunem doar o cale catre taina descifrarii lui, cale pe care Brancusi a mers toata viata lui.
Ceea ce am simtit si trait la Tg. Jiu, in fata Ansamblului Sculptural al lui Constantin Brancusi, nu poate fi descris decat ca o parte din realul lui. Este o parte din adevarul lumii profunde a sculpturilor acestui neegalat Artist, adevar pe care ni l-au confirmat, in mare parte, marturiile celor care au stiut sa vada, sa simta si sa-i asculte mesajul in tacere. Acest adevar ramane sa-l cautati si sa-l aflati prin trairea voastra personala.
Despre Opera lui Brancusi si despre el insusi, s-au scris mii de pagini. Este firesc, cand ne gandim ca tot ceea ce creeaza un om nascut cu har divin, indiferent de domeniul pe care il abordeaza, este ca o fantana insondabila, din care poti sa-ti potolesti setea de nesfarsit.

Despre Miorita, balada solara a inimii neamului romanesc, sau despre versul fara seaman al lui Eminescu, s-a scris si se va mai scrie cat vom dainui pe acest pamant. La fel se intampla si cu creatia lui Brancusi. Toti trei, Cantaretul anonim, Eminescu si Brancusi sunt fantani cu apa vie, sapate in pamantul romanesc de mana Divinitatii.
Prin randurile de mai jos dorim sa va relatam cateva din cercetarile facute de noi, din alt unghi de vedere decat cele obisnuite, cercetari care au vizat mai ales aspectele subtile, vibratorii, misterioase ale creatiei brancusiene, aspecte mai putin, poate, palpate cu ceea ce reprezinta constienta noastra, dar care opereaza sigur si precis in profunzimile subconstientului nostru.
Una din metodele pe care le-am folosit pentru a ne apropia de adevarul cuprins in opera lui Brancusi, a fost radiestezia. Pentru cei care care nu cunosc cuvantul, radiestezie inseamna : sensibilitatea fiintei umane la radiatii, la influientele care se degaja din lumea inconjuratoare. Este un mod particular de a sti sau de a percepe lucrurile, altfel decat cu cele cinci simturi obisnuite si care se bazeaza pe fenomenele rezonantei.
Si acum iata ce ne-au relevat masuratorile radiestezice facute asupra Ansamblului de la Targu-Jiu. Dupa cum se stie, Complexul monumental, asa cum l-a conceput si materializat sculptorul, cuprinde mai multe piese de sine statatoare si anume : - Masa Tacerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sarutului, Coloana Infinitului. Acestea, impreuna cu biserica existenta pe Calea Eroilor, gandita de Brancusi si luata de el in consideratie, ca facand parte din ansamblu, alcatuiesc un intreg dinamic si operant. Biserica a fost prevazuta in planurile sale, sub forma unei biserici cu o arhitectura foarte moderna, dar aceasta nu s-a putut construi din cauza lipsei de fonduri si a unor neintelegeri. Ea nu poate fi gandita ca exclusa din ansamblu si o sa vedem de ce.
Mai tarziu, dupa terminarea fixarii pieselor in ansamblu, a fost amplasata inca o masa de piatra, in parcul unde se afla Coloana Infinitului, nu in mod intamplator, de catre o persoana necunoscuta autoritatilor.
Toate piesele sunt asezate in linie dreapta, orientate pe axa est-vest, pe Calea Eroilor si traverseaza orasul Targu-Jiu.
Prin masuratori radiestezice, am stabilit ca la Masa Tacerii, o masa masiva din piatra, inconjurata de 12 scaune asemanatoare, exista niste campuri energetice polarizate diferit. Cele 12 scaune au campuri energetice polarizate, alternand semnul pozitiv cu cel negativ, iar in centrul mesei de piatra am masurat un camp rotitor cu o elongatie destul de mare, adica avand o energie usor sesizabila de catre persoanele senzitive. Campul rotitor, avand sensul de rotatie trigonometric, este generat de cele 12 scaune, ce au polaritatea alternativa. Se pare ca, prin natura lui, campul energetic rotativ este cel mai benefic camp pentru celula vie. Nu stim cati trecatori s-au asezat la Masa Tacerii, pe unul din cele 12 scaune, ca sa se odihneasca sau sa manance si au constientizat faptul ca se simt mai bine si ca oboseala le-a trecut mai repede, ca de obicei. Daca toate cele 12 scaune ar fi ocupate in acelasi timp, fenomenul ar fi si mai bine pus in evidenta. Polaritatea diferita a scaunelor, indica faptul ca la masa ar trebui sa se aseze alternativ o persoana de sex feminin si apoi o persoana de sex masculin, pe scaunele corespunzatoare polaritatii lor. Chiar daca nu este cunoscuta polaritatea primului scaun, trebuie sa se respecte alternanta persoanelor de sex masculin si a celor de sex feminin. Daca lipseste o persoana sau mai multe, polaritatile se pastreaza prin existenta scaunelor ramase neocupate.. Campul rotitor al mesei functioneaza bine daca se pastreaza alternanta amintita.
Aleea Scaunelor poate functiona ca un camp vibratoriu de sine statator, asa cum, de altfel, poate functiona fiecare din cele 5 elemente ale ansamblului.
Din electrostatica se stie ca orice denivelare sau un varf de pe o suprafata, se incarca cu sarcini electrice de sens opus suprafetei pe care se afla asezata piesa respectiva. In cazul nostru, orice denivelare de pe suprafata pamantului deal, munte sau ori ce alt ceva- se va incarca pozitiv fata de pamant, care este polarizat negativ. Deci fiecare scaun de pe Alee va avea o polaritate pozitiva.
Daca asezam doua scaune, ca sa fie alaturi unul de altul, vom observa ca unul dintre ele va avea o polaritate pozitiva, iar celalat o polaritate negativa, formand in acest fel un dipol. Dar daca mai asezam un scaun langa celelalte doua, toate trei vor avea o polaritate care se va schimba dupa urmatorul program:
· scaunul nr. 1 se va incarca pozitiv timp de 45 secunde, va deveni nul timp de 45 de sec., dupa care iar se va incarca pozitiv timp de 45 sec., s.a.m.d.
· scaunul nr. 2 se va incarca in acelasi timp cu scaunul nr. 1, dar cu sarcini negative, timp de 45 sec., dupa care se va incarca pozitiv tot timp de 45 sec., in perioada cand scaunul nr. 1 va avea campul nul.
· Scaunul nr. 3 va respecta polaritatea si ciclul primului scaun.

Deci, in timp ce scaunele 1 si 3 au o polaritate pozitiva, timp de 45 sec., scaunul din centru va avea polaritatea negativa, timp de 45 sec., iar cand scaunele 1 si 3 vor avea campul nul, scaunul nr. 2 va avea polaritatea pozitiva. Distanta dintre scaune nu schimba frecventa de oscilatie, dar marimea ei este invers proportionala cu distanta.
Acum, daca gandim ca pe Aleea Scaunelor sunt asezate, de o parte si de alta a aleei, cate 5 grupuri de scaune, fiecare grup avand 3 scaune, vom avea in final un camp rotitor central, avand sensul de rotatie trigonometric sensul spiralei vietii. E plictisitor, nu?

latan.elena
08.02.2016, 22:59
Sa trecem acum la Poarta Sarutului . Efectuand masuratorile radiestezice pe centrul portii am constatat urmatoarele oscilatii :

· timp de 60 sec. va exista o polaritate pozitiva, timp de 60 sec. va exista o oscilatie circulara, in sens trigonometric, timp de 60 sec. va avea o polaritate negativa si timp de 60 sec. va exista iar o oscilatie circulara in sens trigonometric, dupa care se va repeta ciclul de oscilatii.
Mergand mai departe, ajungem la Biserica de pe Calea Eroilor care, la randul ei, produce un camp rotitor, avand sensul trigonometric.
Ultima piesa a ansamblului este Coloana Infinitului care se compune din mai multe trunchiuri de piramida suprapuse, cap la cap. Doua trunchiuri de piramida, ce au baza mare pusa in comun, dau o polaritate negativa, iar doua trunchiuri de piramida ce au baza mica pusa in comun, dau o polaritate pozitiva.
In spatiu, Coloana fiind alcatuita din module de trunchiuri de piramida, ce formeaza niste clepsidre, suprapuse cap la cap, va avea polaritati alternative de-a lungul ei iar, la capul coloanei, campul energetic va fi nul. Sa observam ca Coloana este alcatuita dintr-un numar de 17 clepsidre.
Prin executarea de telemasuratori am constatat ca deasupra Coloanei, la distanta de un modul (1,80 m), apare un camp rotitor de valoare mica, ca rezultanta a suprapunerii tuturor modulelor.
Integrand Coloana in ansamblu, va apare in varful Coloanei o oscilatie circulara in sens trigonometric de elongatie mare, care porneste din capul Coloanei, ca un fascicol ce se duce pana la distante foarte mari, pastrandu-si dimensiunile, asemeni unei raze laser.
Dupa cum am vazut, fiecare piesa luata separat, are o actiune vibratorie specifica, personala, in spatiul in care se afla. Aceasta este un lucru firesc, daca ne gandim ca fiecare dintre elemente deseneaza in spatiu cate un simbol universal, simbol care nu este altceva decat o cheie, prin care se obtine accesul intr-o lume tangibila doar cu simturile interioare.
Dar ceea ce ni s-a parut tulburator, a fost modul in care Brancusi, sculptorul esentei, a inchegat ansamblul, ordonand energiile dupa o Lege Universala, pe care numai intuitia i-o putea releva, obtinand efecte care tin de taina si miracol.
De altfel, cand a plecat la Paris, dupa ce-a terminat Coloana, a spus locuitorilor si notabilitatilor orasului ca habar n-aveti ce va las eu aici”. Si a avut dreptate.
In epoca in care Brancusi a trait si si-a desfasurat activitatea se stiau prea putine lucruri despre televiziune si microunde, iar despre sculptor nu avem informatii cum ca ar fi avut notiuni de electronica.
Si totusi daca privim desenul de mai jos vom observa ca intregul Complex de la Targu-Jiu functioneaza ca un emitator de microunde, in care Masa Tacerii poate fi comparata cu o sursa de emisie de electroni, Aleea Scaunelor poate fi gandita ca un tun electronic accelerator de particule, Poarta Sarutului ca un modulator, Biserica jucand rolul unui amplificator puternic si, in fine, Coloana Infinitului ca o antena cu ghiduri de unde rezonatoare. Sa fie o pura intamplare? Un electronist poate recunoaste cu usurinta toate acestea si poate confirma aceasta realitate.
Lipsea din acest ansamblu acea piesa pe care electronistii o numesc reflector si spre surprinderea noastra am gasit-o. Ea a fost gandita si realizata de Brancusi, dar ea fost asezata la locul ei, dupa ce el a plecat din acest plan fizic, de catre un locuitor al orasului, acolo unde aceeasi intuitie-calauza a omului l-a indemnat si unde era chiar locul ei firesc sa stea, functional.
Este vorba de ceea ce noi numim Masa Singuratica si care se afla astazi in spatele Coloanei, la cateva sute de metri, jucand rolul de reflector.
Intamplare? Providenta? De fapt nimic nu este intamplator.
Oare, Ansamblul de la Tg. Jiu este o sursa puternica de emisie pentru distante intergalactice? Un receptor de mesaje venite din dimensiunile nestiute ale Universului? Cum poate fi el activat? Ce alte simboluri mai reprezinta?
Invitam fizicienii, extrasenzorialii, specialistii in radiestezie sa verifice si sa raspunda la intrebarile de mai sus.

* * *
Limbajul simbolistic, care este un limbaj universal, reprezinta chintesenta Intelepciunii. Plecand de la un simbol este posibil sa regasesti ideile, adevarurile pe care el le reprezinta. Iata de ce, aceia care practica contemplatia pot, privind un simbol, sa se ridice pana in planul cauzal, in lumea arhetipurilor si astfel sa aibe acces la o lume intreaga de idei si imagini care se nasc natural in jurul acelui simbol. Lumea simbolurilor este lumea vietii si pentru a descifra taina vietii trebuie sa lucrezi cu simbolurile.
Brancusi a fost un initiat, cunostea valoarea de aur pur a simbolurilor si opera cu ele in lumea noastra fizica. Asa cum natura reuseste sa rezume, intr-o singura samanta, un arbore intreg cu: radacina, tulpina, ramuri, frunze, flori, puterea lui de a creste si de a rodi mai departe, tot asa, Brancusi a sintetizat in opera sa o intreaga stiinta ezoterica, acea stiinta divina a Vietii si a Universului. Fiecare sculptura a sa este o samanta care poate rodi in cel care o priveste, un arbore magnific Arborele Vietii. De altfel, ghidul lui spiritual care il indruma din astral a fost Milarepa, dupa cum singur a afirmat.
Fiecare sculptura a sa este capabila sa te faca sa intelegi talcul adevarat al lucrurilor”, cum singur obisnuia sa spuna, caci fara esenta nimic nu poate dainui.
Sa analizam acum, din punct de vedere simbolistic, mai intai fiecare element al ansamblului, asa cum am facut-o radiestezic si apoi sa contemplam intregul.
Ganditorii tuturor timpurilor au cautat, prin meditatie, sa afle simbolul Universului, ca viziune sintetica, care sa permita sa fie perceput in unitatea sa. Acest simbol, confirmat de intreaga traditie, este cercul cu centrul sau. Cercul, este deci simbolul Universului, iar centrul reprezinta Forta Creatoare, Fiinta Suprema care il anima si il sustine.
Asa dar Masa Tacerii, este simbolul Creatorului si al Creatiei Sale, este Simbolul celui care vorbeste in Tacere. Cercul, format din cele 12 scaune, reprezinta Sufletul, Creatia Manifestata care se hraneste din punctul Central masa din piatra-, Spiritul.
Masa Tacerii te invita la o Cina de Taina, ritual sacru in care fiinta poate sa se nasca din nou, in Spirit si Duh, in limbaj Christic.
Poarta Sarutului este tot simbol al Divinitatii, dar la o alta dimensiune. Aici ne miscam intr-un nivel vibratoriu mai subtil, al Sferei, un spatiu a carei a treia dimensiune este Profunzimea. Este un alt limbaj marturisind despre acelasi unic Adevar. Poarta Sarutului este poarta care duce spre Imparatie, filtrul iubirii desavarsite, a Iubirii Calauza, cea care este Lumina pe Carare Aleea Scaunelor.
Ca sa poti face saltul catre Spirit ai nevoie de gratie, de Har.
Biserica, cu nava ei sub forma de cruce, nu a fost in mod intamplator gandita in ansamblu. Ea este cea care coboara Duhul Sfant, cel care purifica, dar te si investeste cu forta intelegerii. Ea reprezinta forta Intelepciunii Divine, a sacrificiului, dar si pavaza pe care simbolul crucii ti-o da pentru a putea urca treptele care duc catre Lumina.
In fine, ultima treapta Coloana, zborul, materia sublimata in Spirit.
Coloana fara de sfarsit este de fapt un lingam urias, simbol al Spiritului fecundator, acel AXIS MUNDI sau CARDINEX MUNDI, un laser prin lumina caruia poti cunoaste gustul Eternitatii si parfumul Desavarsirii. Despre el ar fi multe de povestit, dar ne multumim doar sa amintim de el. In carte sunt mai multe detalii.
Putem constata cu usurinta ca ansamblul monumental, asa cum a fost gandit si realizat de Brancusi, contine doua lasere. Un laser orizontal, cu axul format din Masa Tacerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sarutului, Biserica si Masa Singuratica care alcatuieste laserul inferior si Coloana Infinitului, care are forma verticala si formeaza laserul superior. Important este sa stii sa treci dela linia orizontala la cea verticala, de la materie la spirit. Iata transformarea pe care ansamblul, asa cum l-a conceput Brancusi, o opereaza in structura intima, subtila a persoanei care il parcurge pe jos de la un capat la celalalt.
Sublimarea grosierului in subtil, a intunericului in lumina, a letargiei in zbor, este darul pe care Brancusi l-a lasat urmasilor sai. Brancusi a fost un Vindecator prin Opera lui.
Puteti incerca singuri aceasta experienta parcurgand, acum avizati, ansamblul de la Masa Tacerii catre Coloana, ca si cum ati face o meditatie.
Porniti de la Masa Tacerii in pas lent, ritmat, observandu-va doar respiratia. Lasati privirea sa mangaie, pe masura ce inaintati, fiecare element al ansamblului. O sa sesizati ca privirea va este purtata de la un registru la altul, intr-un mod firesc, natural: de la registrul cel mai de jos Masa si Aleea Scaunelor, urca apoi in al doilea registru pe care il marcheaza Poarta Sarutului, pentru ca, in final, sa tasneasca pur si simplu catre Inaltul Inaltului, fiind purtata catre lumina boltii fara margini, de catre spirala Coloanei.
In timp ce privirea voastra se va inalta tot mai sus, fantastica energie care somnoleaza la baza coloanei vertebrale va incepe sa urce bland, dulce catre centrul energetic din crestetul capului.
Brancusi, prin tot ceea ce a creeat, dovedeste ca a fost un Invatator autentic.
El reuseste sa conduca cu o mana sigura pe cel care parcurge ansamblul, indiferent de nivelul spiritual la care a ajuns, iar procesul trezirii are loc firesc, natural, asemeni infloririi unui boboc de floare.
Cei care cauta sa evoluieze pe toate cele trei planuri de existenta: fizic, spiritual, divin, cei care cauta iubirea, intelepciunea, adevarul, cei care cauta forta si fericirea, trebuie sa stie ca nu vor putea gasi toate acestea, decat daca vor merge intr-o singura directie, de la obscur la lumina, de la jos la inalt, de la tacere la cantecul sferelor.
Acestea ne invata creatia lui Brancusi, aceasta este samanta divina pe care mana sculptorului o sadeste in inima celor care parcurg acest ansamblu, chiar daca putini constientizeaza fenomenul. Lucrul se face in taina, profund si precis.
Brancusi ne invata sa gasim varful muntelui, sa vibram la unison cu acest varf, caci momentul in care vom realiza aceasta, fortele extraordinare, latente, potentiale care ni s-au dat prin nastere, vor putea face miracole in viata noastra.
Brancusi este un vindecator spiritual. Simbolurile daltuite de el, activeaza in cei care le privesc, planurile profunde, intime, eliberand energiile blocate, ridicand calitatea constiintei si a iubirii neconditionate. Ca orice vindecator initiat, Brancusi a luat in consideratie aspectele multidimensionale ale omului, urmarind trezirea lui spirituala cu implicatiile binecuvantate, care decurg de aici: regasire, armonizare, reintregire. Sculpturile lui indumnezeiesc Omul prin bucuria pe care o trezeste in cel care le priveste.
Eu vreau sa sculptez forme care pot da bucurie oamenilor”, spunea el si ce altceva poate insemna Bucuria, daca nu indumnezeire, adica armonia traita pe toate planurile?
Dincolo de forma, sculpturile lui Brancusi sunt lacrimi de bucurie, pe care acesta le lasa sa cada continuu peste sufletul celui care stie sa vada. Este omagiul pe care maestrul il aduce pamantului sfant din lutul caruia, candva, intr-un an solar si unic, cantecul lui de Om s-a nascut.


BIBLIOGRAFIE:

* - LACRIMA BRÂNCUSI Ansamblul de la Targu-Jiu Simbolism si Ezoterism
Autori: Lidia Birsan si Vasile Stratulat Editura KOGAION Bucuresti 1994
- OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV Opere Complete

Materal primit de la Paul Duta si completat de mine, Bebe Stratulat, pentru a respecta meandrele istoriei.

Paul Duta, Ph.D.
Senior Scientific Researcher
Romanian Diplomatic Institute


SURSA: http://www.svetlanasauciuc.ro/m9-10-81-ro-COLOANA-INFINITULUI

latan.elena
12.02.2016, 22:40
Ce muzică asculta Constantin Brâncuşi?


http://www.cotidianul.ro/images/stiri/1213/1387729958Brancusi-Autoportret-1927.jpg



Brâncuşi era şi un meloman. Ce muzică asculta Brâncuşi? O carte publicată la Paris în 2012 cu sprijinul financiar al Institutului Cultural Român – Denys Riout, Constantin Brancusi, l’Hélice et l’Oiseau, Nouvelles Éditions Scala – este prima care pune jaloane sigure în biografia sculptorului român, un fel de schiţă pentru o viitoare cercetare de amploare. Ne rezumăm aici la a cita cîteva dovezi în legătură cu melomanul Brâncuşi. În discoteca acestuia s-a găsit şi o restrînsă colecţie de jazz: Louis Armstrong, Bennie Goodman, Duke Ellington, Kid Ory, Dizzy Gillespie, Django Reinhardt, Cab Calloway. Pe mulţi dintre ei i-a cunoscut în nenumăratele şi prelungitele sale călătorii, cînd îşi însoţea expoziţii în SUA sau călătorea pur şi simplu, şi i-a regăsit la Paris atunci cînd aceşti mari muzicieni făceau turnee în Europa. Se presupune că doi i-au fost chiar mai apropiaţi, Cab Calloway şi Django Reinhardt. Amîndoi mai puţin ascultaţi astăzi, dar celebri în anii dintre războaie.
Cab Calloway (1907-1994), inventatorul lui “Hi de hi de hi de ho”, silabe fără vreun sens anume, şi al lui “Minnie the Moocher”, a dominat, împreună cu încă vreo trei-patru muzicieni, deceniile 4 şi 5 ale secolului XX. Django Reinhardt (1910-1953) este inventatorul jazzului “ţigan”. A activat în cadrul unui cvintet compus dintr-un violonist şi un chitarist, susţinuţi de alte două chitare şi un contrabas, la Hot Club de France. Centrul Pompidou a scos un disc cu o antologie din melodiile pe care le asculta Brâncuşi după discurile care au rămas de la el în atelier. Pe lîngă jazzmeni sînt repertoriate pe CD o sîrbă de la noi, două melodii ungureşti şi alte muzici stranii de pe toate continentele. Deşi autorul francez al cărţii din colecţia “Ateliers imaginaires”, Denys Riout, cunoaşte bine viaţa lui Brâncuşi din România, cu detalii inedite privind prima sa tinereţe, povestea de dragoste fulgerătoare şi tumultuoasă cu Maria Tănase din 1938-1939 pare să-i fie necunoscută.




http://www.cotidianul.ro/images/suzana_doicescu_si_brancusi-1939.jpg



1939 – Suzana Doicescu (soția arhitectului Octav Doicescu), Constantin



http://www.cotidianul.ro/images/mtanase.jpg



Sînt celebre şi des citate aforismele şi zicerile lui Brâncuşi. Printre prietenii artistului s-a numărat şi românul Tristan Tzara, în favoarea căruia Brâncuşi a intervenit într-o dezbatere publică provocată de “Papa” suprarealiştilor, André Breton. Lîngă semnătura sa de susţinere a lui Tzara, Brâncuşi a adăugat : “În artă, nu există străini.”



TOT ARTICOLUL AICI: http://www.cotidianul.ro/ce-muzica-asculta-constantin-brancusi-228834/

latan.elena
12.02.2016, 22:46
INEDIT. Gorjenii erau INDIGNAŢI că Brâncuşi se hotărâse să le construiască o poartă (a sărutului)
http://jurnalul.ro/thumbs/big/2013/03/25/inedit-gorjenii-erau-indignati-ca-brancusi-se-hotarase-sa-le-construiasca-o-poarta-a-sarutului-18448669.jpg


TOT ARTICOLUL AICI:http://jurnalul.ro/special-jurnalul/gorjenii-indignati-poarta-sarutului-brancusi-639848.html

latan.elena
12.02.2016, 22:52
Constantin Brâncuşi - în ipostaze inedite: la chefuri, cu câinele la teatru, dansând ca un urshttp://jurnalul.ro/thumbs/big/2013/02/19/constantin-brancusi-in-ipostaze-inedite-la-chefuri-cu-cainele-la-teatru-dansand-ca-un-urs-18445138.jpg


TOT ARTICOLUL AICI: http://jurnalul.ro/stiri/observator/constantin-brancusi-ipostaze-inedite-chefuri-cainele-teatru-dans-urs-637086.html

latan.elena
12.02.2016, 22:57
Constantin Brâncuşi - în ipostaze inedite




http://jurnalul.ro/pictures/2013/02/19/18445130.jpg





http://jurnalul.ro/pictures/2013/02/19/18445131.jpg




http://jurnalul.ro/pictures/2013/02/19/18445132.jpg

latan.elena
12.02.2016, 22:58
Portret al lui Constantin #Brancusi (https://www.facebook.com/hashtag/brancusi) facut de Man Ray
Paris, anii 1930


https://scontent.fotp3-1.fna.fbcdn.net/hphotos-xfp1/v/t1.0-9/969514_483608181713930_811455002_n.jpg?oh=d4ca7acd 5e4ed40d78d72b56d94bc888&oe=57631627

latan.elena
18.02.2016, 15:54
Constantin Brâncusi
(1876-1957)

Eu nu mai sunt al acestei lumi:
sunt departe de mine însumi,
desprins de propriul meu trup –
mă aflu printre lucrurile esenţiale !

http://www.ceruldinnoi.ro/Picture/brancusiateliermic.jpg

Eu mă aflu acum foarte aproape de Dumnezeu:
şi nu îmi mai trebuie de cât să întind o mână spre El, ca să îl pipăi!...
Îl voi aştepta pe bunul Dumnezeu în Atelierul meu…

Constantin Brâncusi
(1876-1957)

Aforisme si texte


Proporţia interioară - este ultimul adevăr inerent, în absolut toate lucrurile.

*
Simplitatea este o complexitate rezolvata.

*
Eu am voit să înalţ totul dincolo de pământ.
Cocoşii mei cântă !
Şi păsările mele zboară !

*
În timpul copilăriei - am dormit în pat.
În timpul adolescenţei – am aşteptat la uşă.
În timpul maturităţii – am zburat înspre ceruri…


92
Opera de artă trebuie să fie creată ca şi o crimă perfectă - fără pată şi fără urmă de autor...
Arta (mea) este realitatea însăşi.
Arta nu este o evadare din realitate, ci o intrare în realitate
cea mai adevărată - poate
în singura realitate valabilă.
93
http://www.ceruldinnoi.ro/Picture/Pogany10.jpg
(Pentru Domnişoara Pogany) s-ar putea să mă gândesc într-o zi la o interpretare şi mai perfectă!...
Căci cine ştie dacă o operă de artă este vreodată dusă până la capăt?!...
Sculpturile mele sunt fecioarele mele!... Le gătesc ca de nuntă!...
Observaţi Dvs., această versiune Pogany a fost cea dintâi „idee". Braţele au fost modelate într-o manieră aproape precisă, părul a fost strâns într-un rulou, spre ceafă, însă faţa avea să îşi piardă toate caracteristicile sale particulare, cu excepţia ochilor şi a curbelor, în arc, ale sprâncenelor, în următoarea versiune, capul a primit forma definitivă a unui oval iar părul a devenit mai lejer strâns spre ceafă, conceput ca un desen de curbe on*dulate, în ultima versiune - care va fi oare aceea ultima? - capul, braţele, părul se unduiesc la unison; curbele îşi iau zborul ca o plantă care se ridică, ele se ondulează, astfel, de-a lungul cefei; şi îşi lasă amprenta lor pe întreaga compoziţie.
94
Pietrele (operele) pot să devină dintr-o dată... şugubeţe!...
95
„Spre imensitatea văzduhului" - aceasta este Pasărea mea.
Copil fiind, am visat totdeauna că aş fi vroit să zbor printre arbori, spre ceruri.
De 45 de ani port nostalgia visului acestuia şi continuu să creez Păsări măiestre.
Eu nu doresc să reprezint o pasăre, ci să exprim însuşirea în sine, spiritul ei: zborul, elanul...
Nu cred că voi putea izbuti vreodată...
Dumnezeirea este pre*tutindeni;
şi când uiţi cu desăvârşire de tine însuţi, şi când te simţi umil,
şi când te dăruieşti.
Divinitatea rămâne în opera ta; ea este magică...
Ei bine, o doamnă de la New York, care a simţit într-adevăr acest lucru,
a plâns şi a îngenuncheat în faţa uneia dintre Măiestrele mele.

http://www.ceruldinnoi.ro/Picture/maiastra.jpg



SURSA: http://www.ceruldinnoi.ro/pages/Brancusi%20-%20Aforisme.htm

latan.elena
18.02.2016, 15:55
http://www.ceruldinnoi.ro/Picture/maiastra.jpg




Iubesc tot ceea ce se înalţă.
96
Istovesc la Pasărea măiastră (vrăjită) din 1909 încoace şi mi se pare, iată, că nu am desăvârşit-o încă.
Eu aş vroi să reprezint imponderabilul într-o formă concretă.
97

Păsările măiestre m-au fascinat şi nu m-au mai eliberat din mreaja lor niciodată.
98

Pasărea de aur!... O lucrez încontinuu!... Insă nu am găsit-o încă!

99
Măiastră!... Ea se zbate aprig, ca tot ceea ce am realizat, până astăzi, ca să se înalţe spre ceruri.

100
Eu nu am căutat, în toată viaţa mea, decât esenţa zborului! Zborul - ce fericire!...
101
Eu văd această Pasăre de aur foarte departe - la o sută de kilometri depărtare
şi de o asemenea măreţie, încât să umple întreaga boltă cerească.
102
Pasărea măiastră este un simbol al zborului ce îl eliberează pe om din limitele materiei inerte. Aici am avut de luptat cu două mari probleme. Trebuia să arăt în formă plastică sensul spiritu*lui, care este legat de materie. Concomitent, trebuia să fuzionez toate formele - într-o unitate perfectă.
Chiar formele contra*dictorii trebuiau să se unifice într-o comuniune nouă, finală,
în filosofia mea asupra vieţii, separarea materiei de spirit şi orice soi de dualitate rămân o iluzie.
Sufletul şi lutul formează o uni*tate.
Prin acest oval al trupului Păsării măiestre, eu am separat şi am combinat două mişcări imperioase - una deasupra ovalului şi alta dedesubt. Mă întrebam singur: cum trebuie să balansez oare formele pentru a da Păsării un sens al zborului - fără efort?
După cum observaţi, am reuşit cumva să fac ca Pasărea măiastră să plutească.
103
Ce defineşte, oare, civilizaţia noastră? Viteza! Oamenii cu*ceresc timpul şi spaţiul, accelerând fără de încetare mijloacele de a le străbate. Viteza nu este altceva decât măsura timpului de care ai nevoie ca să poţi parcurge o distanţă... Şi, uneori, este vorba de distanţa care ne separă de moarte... Opera de artă trebuie să exprime tocmai ceea ce nu se supune morţii, însă trebuie să o facă printr-o asemenea formă, care să rămână şi o mărturie asupra epocii în care trăieşte artistul.
104
În vreme ce mă apropiam de New York, pe vaporul „Paris", pornind din Le Havre, în 1926, cu prilejul Procesului împotriva vamei SUA, care a interzis expunerea Păsării măiestre, pe pământ american, la Brummer Galleries, ( Josef Brummer - manager de artă, evreu româno-austro-ungar, născut la Botoşani, emigrat în America în 1912, ale cărui galerii de artă, expunând opere ale avangardei din Paris - Brâncuşi, Picasso, Marcel Duchamp etc. - au înnoit arta americană şi au devenit celebre în întreaga lume) eu am avut revelaţia să revăd-rememorez imaginea atelierului meu, la o altă dimensiune („a large scale" - devenită cu totul monumentală).

Toate acele arhitecturi (edificii, amplasamente, construcţii) şi toţi acei zgârie-nori îmi păreau fascinanţi!...
Totul mi-a rămas ca o experienţă unică, de neuitat.
Am dorit ca Măiastra mea să îşi ridice capul,
fără a exprima cumva prin această mişcare mândrie, sfidare sau orgoliu.
A fost una dintre cele mai dificile probleme şi numai după o îndelun*gată străduinţă
am izbutit să redau această mişcare - integrată în avântul zborului.

105

Eu nu creez Păsări - ci zboruri.
106
Păsările măiestre sunt o serie de obiecte diferite,
născute dintr-o căutare unică,
rămasă prin timp încontinuu aceeaşi.
Idealul realizării acestor sculpturi ar fi o mărire care să umple întreaga boltă cerească,
în ultimele două variante ale Păsărilor - cea albă şi cea neagră -
m-am apropiat cel mai profund de o dreaptă măsură -
şi am realizat acest lucru cu atât mai mult, cu cât reuşeam ca să mă detaşez de persoana mea.
107
Eu nu doresc să reprezint în sculpturile mele făpturi terestre - hamali grei -
ci fiinţe înaripate şi eliberatoare -
şi, pentru aceas*ta, nu ar trebui să glorificăm nicidecum munca în sine sau dificultatea efortului.
Acestea rămân cele mai nenorocite dintre lucruri
şi nu sunt, în definitiv, decât un mijloc,
însă până şi Creatorul le-a împrumutat, în drumul său.
108
O pasăre a intrat, odată, prin fereastra Atelierului meu.
Şi încerca să iasă bătând în geam şi nu găsea ieşirea - căci se lovea mereu de sticlă.
S-a aşezat apoi să se odihnească. Şi a încercat din nou şi a ieşit.
Sculptura este la fel: dacă găseşti acel geam (acea ieşire), te ridici înspre cer, intri în împărăţia cerurilor...

latan.elena
18.02.2016, 15:56
109
Păsările de aur, Măiestrele şi Coloana fără de sfârşit... sunt nişte proiecte care,
o dată mărite (agrandies), ar putea să umple toată bolta cerească şi să o susţină.
Ţelul sculpturii rămâne o nobilă simplitate şi o grandoare caldă.
110
Între timp, trec zilele, trec anii. Iar eu caut acea formă definitivă, nepipăibilă, alunecoasă.
111
Încă nu am avut, până astăzi, nici un fel de artă!... Arta de-abia acuma începe!...
112
Eu vă vorbesc numai despre acea sculptură care posedă viaţa ei proprie;
iar nu despre una care ar avea vreo formă asemă*nătoare vieţii.
De altfel, întotdeauna: teoriile simple şi pure sunt eşantioane fără de valoare;
numai acţiunea contează.
113
Desăvârşirile mele datează de cincisprezece ani;
şi sunt în stare să proiectez o sculptură nouă în fiecare zi.
Însă când sfârşesc oare cu adevărat lucrul meu...
114
Înălţimea în sine a unei opere nu vrea să vă spună nimic.
Este întocmai ca lungimea unei bucăţi muzicale.
Insă proporţiile interioare ale obiectului - acelea vă spun Totul.
115
Măsurătoarea este vătămătoare, tocmai pentru că există în lucruri...
Ele se pot înălţa până la ceruri şi se pot coborî din nou, pe pământ, fără să îşi poată schimba proporţiile.
116
Există în toate lucrurile o măsură, un adevăr ultim.
117
Prin artă, te vei detaşa de tine însuţi. Iar măsura şi numărul de aur te vor apropia de absolut.
118
Proporţia interioară - este ultimul adevăr inerent, în absolut toate lucrurile.
119
Atâta vreme cât obiectele (sculpturile) nu există decât printr-o opoziţie faţă de tine însuţi,
nu ai să poţi niciodată să îţi dai perfect seama de adevărata lor esenţă.
Pentru a ajunge la esenţă, trebuie să te detaşezi de tine însuţi,
proiectându-te în acele obiecte, care, astfel, vor putea vorbi în locul tău.
120
Nu mai avem nici un acces la spiritul Lumii, poate fiindcă nici nu îl căutăm;
însă trupul omenesc nu este nici el diferit de structura universului.
Statuile mele sunt ocaziuni ale meditaţiei.

Templele şi bisericile au fost şi au rămas întotdeauna lăcaşuri ale meditaţiei.
121
http://www.ceruldinnoi.ro/Picture/Poarta_Sarutului.jpg
O sculptură desăvârşită trebuie să aibă darul de a-l vindeca pe acela care o priveşte.
122
Să dai senzaţiile realităţii, astfel cum ni le procură Natura însăşi,
fără însă a reproduce sau a imita,
este astăzi cea mai vastă problemă a Artei.
A crea un obiect care îţi dă prin propriul său organism ceea ce natura face prin miracolul ei etern,
este ceea ce arta îşi doreşte.
Şi a realiza aceasta, înseamnă a intra în spi*ritul universal al lucrurilor
şi nu a te limita la imitarea imaginii lor.
O operă de artă astfel concepută va tinde către echilibrul absolut;
iar echilibrul absolut rămâne perfecta expresie a Fru*mosului.
123
În timpurile cele vechi, credinţa clădea forme adecvate senti*mentului religios.
Astăzi însă arta creează conştient forme pure
care exprimă principiile unor legi universale.
Noi nu ştim totuşi să apreciem destul de bine calităţile sculpturale ale Naturii.
Fru*mosul în natură rămâne încă închis cunoaşterii noastre.
Singură Arta ne mai poate procura, în aceste vremuri, cheia înţelegerii şi perceperii frumosului.
124
De la formele microcosmosului către cele ale macrocosmosului,
varietatea Naturii, în concepţie sculpturală, ne pare a fi infinită,
însă, în infinitatea formelor ei, Natura se ghidează după o lege constantă şi invariabilă.
Căci fiecare dintre aceste forme şi volume rămâne o creaţie vie -
un individ cu o viaţă indepen*dentă şi cu un caracter inevitabil personal.
125
Antropomorfismul l-a făcut pe om să încerce să producă şi să exprime naturalul şi supranaturalul prin sine însuşi; şi, astfel, omul a neglijat viaţa materiei... În chiar primele timpuri ale artei creştine, artistul avusese percepţia posibilităţilor plastice ale pietrei. Sculpturile sale cele mai mari, catedralele, au fost sculp*turi abstracte, nereprezentative, dar cu un sens definitiv şi con*cret. Reprezentările (ilustraţiile) apăreau în catedrale, în forma umană, animalieră şi de floră, însă toate acestea au fost adoptate pietrei; şi au devenit detalii ale unei mari unităţi şi ale unui mare echilibru al ansamblului. Aceşti fanatici exaltaţi şi vizionari doriseră să redea în chip vizibil armonia universală; iar monu*mentele lor abstracte includeau (pe lângă toate acestea) şi ilus*traţia ritului lor, pentru o mai bună înţelegere; şi iarăşi, piatra era aceea care comanda şi dirija formele acelor ilustraţii.
Însă, în clipa în care dispăru artistul (de valoare), iar arta religioasă deveni o aşa-numită... „oglindă a naturii",
imitaţia împinse arta spre un soi de decrepitudine.
133
Din toată lumea - numai românii şi africanii au ştiut cum să sculpteze în lemn.
134

Gândeşte-te că stejarul din faţa ta este un bunic înţelept şi sfătos.
Vorba daltei tale trebuie să fie respectuoasă şi iubitoare:
numai astfel îi poţi mulţumi.

latan.elena
18.02.2016, 15:57
135
Natura zămisleşte o vegetaţie vânjoasă care creşte drept în sus, de la pământ înspre ceruri.
Iată, Coloana mea fără sfârşit trăieşte într-o grădină frumoasă - din România...
De jos şi până sus, ea are aceeaşi formă şi nu îi trebuie nici piedestal şi nici soclu - ca să se sprijine;
iar vântul nu o va dezrădăcina niciodată, căci Ea va rezista pe propriile-i puteri...
136
Coloana infinirii va fi una dintre minunile lumii...

137
Eu cred că o formă adevărată, în plastică, ar trebui să ne sugereze infinirea.
Suprafeţele ar trebui să arate, atunci,
ca şi cum ar înainta, încontinuu,
ca şi cum ar pleca, din acea masă,
într-o existenţă cu totul desăvârşită şi completă...
138
Eu forma o caut în tot ceea ce creez!...


139
Însă sculptura nu este altceva decât apă. Apa însăşi!...
140
http://www.ceruldinnoi.ro/Picture/coloana_fara_sfarsit.jpg
Du-te! îmbrăţişează Columna infinirii cu palmele mâinilor deschise.
Apoi, înălţându-ţi ochii, priveşte-o - şi vei cunoaşte,
astfel, într-adevăr, sinele cerului...
141

Elementele Coloanelor mele infinite nu sunt altceva decât
însăşi respiraţia omului,
propriul ei ritm...
142
Coloana infinirii se aseamănă şi cu o plantă exotică -
la care vor să viseze (veşnic) adolescenţii.
Sau cu însuşi pendulul tim*pului, răsturnat.
143

Coloana fără de sfârşit este negarea Labyrintului.
144
O sculptură nu se sfârşeşte niciodată în postamentul său,
ci se continuă în cer, în piedestal - şi în pământ.
145
Un monument depinde întotdeauna de locul anumit pe care îl alegi
şi de cum va răsări sau va apune soarele deasupra lui,
de însăşi materia înconjurătoare...
De abia atunci, având aceste date (perspective, fotografiate la diverse ore şi luate din diferite un*ghiuri),
îţi poţi alege materialele şi poţi să îi studiezi formele
- care vor trebui să se lege perfect cu Natura -
şi să îi fixeze monu*mentalitatea.
146
Nu vedeţi, oare, aceşti ochi?...
Profilul acestor doi ochi (uniţi - în Templul sărutului)?...
Aceste emisfere reprezintă Iubirea.
Ce rămâne oare (din noi) în amintirea celorlalţi, după moarte?...
— Numai amintirea ochilor! şi a privirilor! cu care ne-am revelat dragostea,
pentru oameni şi pentru lume.
Ei bine, aceste profiluri ale Porţii sărutului reprezintă
contopirea, prin dragoste, între bărbat şi femeie.
147
Coloanele Templului sărutului, sunt rodul unor îndelungi ani de căutări.
La început, am tăiat direct în piatră grupul celor două fiinţe înlănţuite.
Iar apoi, după mai multă vreme (peste 30 de ani), m-a purtat, constant, gândul
spre eternizarea unei înalte Porţi..., a unei Porţi prin care se poate trece dincolo...
Eu nu sunt nici suprarealist, nici baroc, nici cubist; şi nici alt*ceva de soiul acesta;
eu, cu noul meu, vin din ceva care este foarte vechi...
148
http://www.ceruldinnoi.ro/Pict_afo/masa_tacerii.jpg
Acum, la bătrâneţe, văd că, în fond, Masa tăcerii este o altă, o nouă Cina cea de taină...
Linia Mesei tăcerii... vă sugerează curbu*ra închisă a cercului, care adună, uneşte şi apropie...
149
Această sculptură (operă de o viaţă întreagă) va aparţine tuturor timpurilor,
din pricină că am despuiat forma esenţială de toate trăsăturile
care ar putea să vă povestească de vreo anu*mită epocă sau de vreo perioadă de ani.

150
Duceţi-vă la noi, în România, să vedeţi oamenii, costumele, locurile (spaţiul românesc...).
Duceţi-vă să vedeţi ceea ce am putut să realizez eu - la Târgu-Jiu !
151
Ceea ce fac eu astăzi, mi-a fost dat ca să fac!...
Căci am venit pe lume cu o menire!
152
Prefer să creez aceste sculpturi şi să greşesc;
decât să nu gre*şesc şi să recreez pe Venus din Milo -
căci Venus din Milo a mai fost creată odată şi este, vai,
insuportabil de bătrână.
153
Eu nu fac decât să împing graniţele Artelor şi mai adânc - în necunoscut.
154
India!... Mă simt în India ca la mine acasă.
Ceea ce îmi place în India este vitalitatea enormă, vitalitatea copleşitoare,
obişnui*tă poate numai negrilor şi asiaticilor. (...)
În India, am găsit înţe*lepciunea mea milenară păstrată sub ploile Occidentului şi ale tuturor stupidităţilor;
am găsit la paix et la joie!...
Am găsit dem*nitate fără de trufie şi amabilitate - fără de slugărnicie.

latan.elena
18.02.2016, 15:58
155
Eu am ajuns un commis-voyageur în branşa artelor plastice mondiale.
156
Nu am făcut niciodată nimic pentru vâlvă (...).
Dimpotrivă, am înăbuşit cu încăpăţânare, pe cât mi-a stat în putinţă, orice soi de spectacol (...).
Fiindcă gloria este poate cea mai mare înşelătorie pe care au inventat-o oamenii.
Oamenii se iau pe ei înşişi chiar prea în serios.
Ei vor mai întotdeauna să fie cineva!...
Însă această glorie îşi bate joc de noi, atunci când ne tot ţinem după ea,
iar de îndată ce îi întoarcem spatele, ea este cea care... aleargă
în urma noastră.
157
În prezent, eu nu mai visez - iar aşa ceva nu este deloc bine!...
158
Am schimbat deja albastrul veştmintelor mele cu albul şi galbenul - drept urmare a unei vârste înaintate.
159
Trăiesc, acum, ca într-un deşert - singuratic, cu animalele mele.
160
Aşteptaţi până când voi muri - şi veţi putea vedea numai cum vulturii se vor aduna împrejurul meu.
161
Vedeţi, situaţia Broaştei ţestoase îmi pare a fi cu totul dificilă.
Căci stând mereu lipită de pământ, ea este foarte aproape de Sa*tana.
Iar când îşi scoate capul afară din carapace, riscă să fie strivită de însăşi Creaţiunea...
Nu putem să îl ajungem niciodată pe Dumnezeu - însă curajul de a călători înspre el rămâne important.
162
Sculptura mea Cocoşul nu mai este cocoş; iar Pasărea măiastră nu mai este o pasăre: au devenit simboluri.
Eu am căutat mereu naturalul, frumosul primar şi direct, nemijlocit şi etern!...
Doresc ca Păsările şi Cocoşii mei să umple odată întreg Universul şi să exprime marea Eliberare!...
Păsările măiestre zboară, însă Cocoşii cântă!...
163
http://www.ceruldinnoi.ro/Pict_afo/cocosul.jpg
Cocoşul sunt eu.
164
Deviza mea (de artă şi de viaţă) a fost: totul sau nimic.
165
Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus, dacă vrei să poţi să vezi foarte departe...
Şi merită să încerci să faci totul, în speranţa că vei putea odată să intri în împărăţia sferelor celor înalte.
166
Eu am făcut piatra să cânte - pentru Umanitate.
167
Nebuni sunt toţi aceia care consideră sculpturile mele drept abstracte.
Ceea ce cred ei că este abstract, este tot ceea ce poate fi mai realist,
căci realul nu însemnează forma exterioară a lucru*rilor -
ci ideea şi esenţa fenomenelor.
168
De câte ori m-am apucat de vreo operă,
eu aveam sentimentul că un absolut se exprimă prin mine -
şi atunci, nu mai contam ca individ şi nu mai aveam nici un fel de importanţă.
Aceasta ar trebui să rămână relaţia fiecărui artist faţă cu Lumea.
169
Nici nu vă puteţi da seama de ceea ce vă las Eu.
Căutarea primitivului în artele plastice se îngemănează cu o căutare a Simplităţii.
Pentru ca acea Coloană fără sfârşit să se poată înălţa înspre ceruri,
trebuia să fie jertfit cineva.
Daedalus, după ce a construit Labyrinthul,
încercând să evadeze din el, a inventat aripile,
iar fiul său, Icarus, s-a prăbuşit.
Am dat din nou peste Labyrinth pe când mă străduiam să-mi închid Păsările măiastre
sub bolta unui templu indian,
nemaiînţelegând cum să ademenesc, peste ele, lumina.
Amintindu-mi de Coloana fără sfârşit din România
şi de astrele care se roteau deasupra ei, chemându-i zborul,
am renunţat, în concepţia mea, la bolta de marmură, care trebuia să copleşească Măiestrele...
Aceste opere, ca să poată să se înalţe, implorau o libertate deplină;
şi, atunci, am avut revelaţia a cum să evadez din La*byrinth...
M-am sacrificat întotdeauna pe mine însumi.
Mi-am lăsat dalta şi ciocanul - şi am şlefuit materia cu propriile-mi mâini.
Mi-am lăsat sculpturile să se joace cu cerul şi cu oamenii,
dove*dind lumii că este cu putinţă o sculptură a focului.
Libere - ele erau mereu altfel iubite de oameni, ele însele mereu altfel iubind.
Dar operele nu ajung niciodată la o desăvârşire completă,
pentru că însăşi materia nu este desăvârşită.



170
Un înţelept face din veninul său interior remediu pentru sine;
sau precept de tămăduire pentru semeni (...)
Însă cine nu se luptă în contra Răului, s-a şi predat deja inamicului.
171
În durere există, întotdeauna, un fior de plăcere.
172
Diavolul şi bunul Dumnezeu nu se află separaţi, în realităţi;
şi nu sunt nici aici şi nici acolo,
ci ei sunt... simultan şi pre*tutindeni.
173
Istoria unei înşelătorii.
Toate acestea s-au petrecut în acele timpuri foarte, foarte îndepărtate, când oamenii nu îşi dădeau încă seama cum de au apărut animalele pe lume.
Intr-o zi a vremurilor acelora foarte vechi, un om a întâlnit în calea sa o păsăruică ce-şi clocea liniştită ouăle sale. Şi, cum în epocile acelea primare, animalele şi oamenii se înţelegeau încă între ei şi îşi puteau vorbi, el a întrebat-o... ce este lucrul acela tăinuit pe care îl săvârşeşte ea?!... Iar cum păsările erau gentile, amabile, pentru că în vremurile de demult animalele purtau un profund respect pentru oameni, o, chiar un foarte profund res*pect, în comparaţie cu ceea ce este astăzi, ea s-a ridicat imediat, pentru a nu ţine înainte-i un om; şi pentru a-i putea explica... Şi i-a tot explicat, i-a tot explicat lungă vreme, ah, într-atât de lungă vreme, încât atunci când s-a reaşezat pe ouăle sale - sărmanele ouă erau deja moarte şi reci...
Iată de ce, şi în zilele noastre, păsările care îşi clocesc ouăle se fac că le plesnesc ochii de o spaimă mută,
atunci când oamenii se apropie de cuiburile lor!...
174
Eliberează-te de pasiuni, eliberează-te de pofte, eliberează-te de greşeli – acestea sunt trei precepte, zale şi scut, pentru orice Spirit.
Purtând această armură, eşti puternic în contra răului - devii invulnerabil.
175
Toate dilemele se rezolvă prin unificarea contrariilor.
176
Împăcarea de sine se instaurează în sufletul tău - atunci când te priveşti
ca un inel dintr-un lanţ nesfârşit, al înaintaşilor;
şi când nu calci nici măcar cu o iotă prescripţiile naturalităţii eterne.
177
Se poate că poezia pură este o rugăciune, însă eu ştiu că
rugăciunea bătrânilor noştri olteni era o formă a meditaţiei -
adică o... tehnică filosofică.
178
Ţăranii români ştiu de la mic şi până la mare ceea ce este bine şi ceea ce este rău.
Tablele lor de valori sunt cuprinse în prover*bele, în datinile şi în doctrina străbunilor -
ca şi în filosofia naturalităţii.
179
Nici o energie morală nu se pierde, în zadar, în Univers.
180
Noi ne jucăm cu gama tuturor pasiunilor, aşa cum se joacă unii copii de-a stafiile,
pentru a-şi izgoni spaima de strigoi.
182
Când o societate nu mai cunoaşte, sau amestecă binele cu răul,
ea se află deja pe povârnişul pierzaniei.

*

Oamenii văd lumea ca pe o piramidă fatală; şi se înghesuiesc înăuntru-i, pentru a ajunge cât mai sus, înspre vârfu-i;
drept pentru care se şi sfâşie între ei şi sunt cu totul nefericiţi (nemulţumiţi)…
Pe când, dimpotrivă, dacă ar creşte şi s-ar împlini în chip firesc, dacă s-ar dezvolta ca şi spicul de grâu pe câmpie,
fiecare ar fi ceea ce trebuie să fie, sau ar putea fi…

(Constantin Zărnescu – Aforismele şi textele lui Brâncuşi,
Editura CARTIMPEX Cluj, 1998)
Mult mai mult despre Brâncusi aici: http://carmen-maftei.blogspot.ro/2013/05/constantin-brincusi-eu-nu-mai-apartin.html



SURSA: http://www.ceruldinnoi.ro/pages/Brancusi%20-%20Aforisme.htm

latan.elena
19.02.2016, 00:25
https://scontent.fomr1-1.fna.fbcdn.net/hphotos-xpt1/v/t1.0-9/12112359_1092366597442855_7342431022087704535_n.jp g?oh=18c998f8bab5030d7f94c0179bc7be76&oe=57647038



Eu n-am cerut sa fiu roman! am avut noroc (https://www.facebook.com/Romaniminunati/photos/a.360789943933861.97739.351007021578820/1092366597442855/?type=3&fref=nf)11 Octombrie 2015 ·




"Tot timpul mă gândesc la tine şi la tandreţea cu care ai avut grijă de mine. Mi-ar fi plăcut să-ţi dau la fel de multă bucurie câtă mi-ai dăruit tu mie." Margit Pogany
În 1913 Brâncuşi expune în Statele Unite lucrarea Domnişoara Pogany. Sculptura are un succes fabulos. Ochii enormi, celeşti şi capul ovoid au stârnit controverse însă sensibilitatea lucrării a învins. Povestea sculptată a domnişoarei cu mâinile împreunate şi chipul fin ascunde o dragoste care a durat 26 de ani.
Brâncuşi a cunoscut-o pe Margit Pogany, pictoriţa unguroaică, în 1909, când tânăra i-a devenit model. "Am pozat pentru el de mai multe ori. De fiecare dată, începea şi termina un nou bust. Fiecare era frumos, minunat de real deşi capul nu avea niciuna din trăsăturile mele. Era tot numai ochi. Eu îl rugam să-l păstreze ca variantă finală, dar el izbucnea mereu în râs şi arunca bustul înapoi, în lada cu lut din colţul atelierului spre marea mea dezamăgire". 19 lucrări intitulate „Domnişoara Pogany” a realizat Brâncuşi, într-un interval de 20 de ani.

Tânăra Margit s-a iubit nebuneşte cu Brâncuşi, după război, unguroaica a emigrat în Australia unde timp de 30 de ani a ţinut o corespondenţă superbă cu maestrul. Iar ceea ce fusese o pasiune de tinereţe a devenit o prietenie epistolară sinceră

latan.elena
19.02.2016, 12:05
Ziua Brâncuși



http://www.agerpres.ro/agerpres/imageResize?path=%2Fmedia%2Fimages%2F2016-02%2F02190738-264381476.jpg&size=6



Ziua Brâncuși se sărbătorește, începând cu anul 2016, la 19 februarie, amintind de data nașterii marelui sculptor român, respectiv 19 februarie 1876.



http://www.agerpres.ro/media/images/2016-02/02190742-264172898.jpg




MAI MULT :http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2016/02/19/ziua-brancusi-07-43-13



(http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2016/02/19/ziua-brancusi-07-43-13)

latan.elena
19.02.2016, 12:08
DOCUMENTAR: Constantin Brâncuși, artistul care ne-a dăruit "bucurie curată" (140 de ani de la naștere)


Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX, s-a născut la 19 februarie/2 martie 1876, la Hobița, județul Gorj, fiind cel mai mic dintre cei cinci copii ai Mariei și ai lui Nicolae Brâncuși.




http://www.agerpres.ro/agerpres/imageResize?path=%2Fmedia%2Fimages%2F2016-02%2F02190742-264156929.jpg&size=6
Sculptorul Constantin Brâncuși
Sursa foto: REPRODUCERE / Arhiva istorică AGERPRES



MAI MULT: http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2016/02/19/documentar-constantin-brancusi-artistul-care-ne-a-daruit-bucurie-curata-140-de-ani-de-la-nastere--07-50-28

latan.elena
19.02.2016, 22:33
https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xfp1/v/t1.0-9/10994441_1633428126885256_5153968142755732374_n.jp g?oh=f965aa96f29b080a3f891ad10e9d36b5&oe=5763F6AC



''Dumnezeu este pretutindeni și simți asta când uiți cu desăvârșire de tine însuți, când te simți umil și când te dăruiești. Eu mă aflu acum foarte aproape de bunul Dumnezeu și nu îmi mai trebuie decât să întind o mână înspre El, ca să Îl pipăi! Nu mai sunt demult al acestei lumi. Sunt departe de mine însumi, desprins de propriul meu trup... mă aflu printre lucrurile esențiale. Îl voi aștepta pe bunul Dumnezeu în Atelierul meu.'' "Mor cu inima întristată pentru că nu mă pot întoarce în țara mea.''




https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xfp1/v/t1.0-0/p235x165/10994441_1633428126885256_5153968142755732374_n.jp g?oh=62cb2350eee03084d1dd87b5f3183e05&oe=5723B49A

Diana Serbanoiu (https://www.facebook.com/diana.serbanoiu.31?fref=photo) - HOBIŢA (https://www.facebook.com/media/set/?set=a.1633428123551923.1073741944.100006542523382&type=3).


Casa memorială Constantin Brâncuși se află în localitatea sa natală, satul Hobița, din comuna Peștișani, județul Gorj.



https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xpf1/v/t1.0-9/10955786_1633428166885252_7147424775531485522_n.jp g?oh=14c100d70b16c01cac0677679fb53865&oe=572BEF72




https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xfp1/v/t1.0-9/1560759_1633428163551919_8844161080072847278_n.jpg ?oh=f73a21e2188fe266b28dcb2cea82b215&oe=5756DB4B




https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xaf1/v/t1.0-9/10987329_1633428270218575_8158559746682628042_n.jp g?oh=ad5dbda85be42f088b073d8510d33a1a&oe=572AC07A





https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xfa1/v/t1.0-9/10387398_1633428393551896_4650758519238631522_n.jp g?oh=abb5a1ddd230ede570cddf17bb342c1a&oe=5769D260




https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xft1/v/t1.0-9/10984035_1633428160218586_7659051954256309197_n.jp g?oh=7225774fbcaa7af5bf3c852d1b488d29&oe=572DCD77




https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xfa1/v/t1.0-9/10993446_1633428186885250_8488655228740248964_n.jp g?oh=95e098ed5bf33ddee48bc7f3aa147584&oe=572B801B





https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xfa1/v/t1.0-9/10991271_1633428350218567_3278384386588445741_n.jp g?oh=420d8707a05e9a36f71a22580f5b8b19&oe=575958BE

latan.elena
19.02.2016, 22:43
https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hprofile-xat1/v/t1.0-1/c0.0.50.50/p50x50/1560478_744550768903549_1632501936_n.jpg?oh=387d4c 54b47541425efb73bd8ca5460e&oe=575CE318Brâncuși - sculptorul ideilor

https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xpt1/v/t1.0-9/12027802_1147451345280154_5948916822400928234_n.jp g?oh=c500e3774db335a6a2d2c7dbef40b8c6&oe=572CE2CC




(https://www.facebook.com/Br%C3%A2ncu%C8%99i-sculptorul-ideilor-637304992961461/?fref=photo)https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hprofile-prn2/v/t1.0-1/c21.21.265.265/s50x50/246652_10150203304041030_6384854_n.jpg?oh=e7acda78 a0e0efe5c42bf056a0bc679f&oe=576DF81E (https://www.facebook.com/Eternul-Brancusi-373513041029/?fref=photo)
Eternul Brancusi


https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xap1/v/t1.0-9/58795_10151433451671030_884817752_n.jpg?oh=4c516d1 876762434c8bea9909fe2eb27&oe=576DFAC2 (https://www.facebook.com/Eternul-Brancusi-373513041029/?fref=photo)

(https://www.facebook.com/Br%C3%A2ncu%C8%99i-sculptorul-ideilor-637304992961461/?fref=photo)

Brâncuși din eternitat (https://www.facebook.com/BrancusiMovie/)



Constantin Brancusi (https://www.facebook.com/Constantin-Brancusi-18398808394/)

latan.elena
19.02.2016, 23:50
https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xpf1/v/t1.0-9/12733511_893729937412008_7517737601919332727_n.jpg ?oh=d329b6d44a2abf37893e6b299befc413&oe=57281AF3

Bucovina Te Iubesc (https://www.facebook.com/BucovinaTEiubesc/) a distribuit fotografia (https://www.facebook.com/LaBlouseRoumaine10/photos/a.286820234769651.68861.286810884770586/893729937412008/?type=3) postată de La Blouse Roumaine (https://www.facebook.com/LaBlouseRoumaine10/) — la Bucovina Te Iubesc (https://www.facebook.com/BucovinaTEiubesc/).


La Blouse Roumaine (https://www.facebook.com/LaBlouseRoumaine10/?fref=photo)







La mulţi ani infiniţi, Constantin Brâncuși!
#19februarie (https://www.facebook.com/hashtag/19februarie) #Brancusi140 (https://www.facebook.com/hashtag/brancusi140)

România şi întreaga lume îţi mulţumeşte!

latan.elena
20.02.2016, 09:45
Brancusi week (https://www.facebook.com/brancusiweek/?fref=photo)

Pagină apreciată · 17 ore · editat (https://www.facebook.com/brancusiweek/photos/a.1536726653267494.1073741829.1536485326624960/1666468003626691/?type=3&theater#) ·



„«Poarta eroilor» sau «Poarta sărutului» sau poarta tuturor lucrurilor şi fiinţelor lumii este solitară ca un sfinx pe care fiinţe inefabile au scrijelat hieroglifa lor secretă.
Motive vechi, semne ale unui străvechi alfabet românesc împodobesc lada de zestre a unui tânăr care intră prin această piatră de orizont.
Sferele care echilibrează piatra în dreapta şi stânga, sfere tăiate şi aşezate faţă în faţă ca două faciesuri, ca două haotice organe care se caută pentru a fi unul singur, ca două jumătăţi de perfecţiune care nu poate exista niciodată, sau ca nostalgia unei dogme divine cu neputinţă de realizat.”

Nichita Stanescu

foto: http://web.mit.edu/mircea/www/Poarta-sarutului.jpg

#Brancusi140



(https://www.facebook.com/hashtag/brancusi140)
(https://www.facebook.com/hashtag/brancusi140)https://scontent.fomr1-1.fna.fbcdn.net/hphotos-xlf1/v/t1.0-9/12742049_1666468003626691_4899860686510163519_n.jp g?oh=67e828b43f1e6a46afd9eda9ee799019&oe=57645E16




(https://www.facebook.com/hashtag/brancusi140)

latan.elena
20.02.2016, 17:21
https://scontent.fotp3-1.fna.fbcdn.net/hphotos-xfl1/v/t1.0-9/12741919_1120312921320392_8438384303222398702_n.jp g?oh=75b096a08d00649ce3629c27b5994e07&oe=5767F82F

latan.elena
25.02.2016, 14:56
Patru lucruri mai puțin cunoscute despre cele mai cunoscute sculpturi din România (http://webcultura.ro/patru-lucruri-mai-putin-cunoscute-despre-cele-mai-cunoscute-sculpturi-din-romania/)

1. Știați că Poarta Sărutului, Masa tăcerii și Coloana Infinitului – celebrele sculpturi ale lui Brâncuși – își datorează existența mișcării feministe din România?
Mai exact: la începutul secolului XX, mișcarea de emancipare a femeii a prins avânt și pe plaiurile Mioriței. Iar una dintre cele mai active organizații feministe a fost Liga Femeilor Gorjene, condusă de către Arethia Tătărescu (soția lui Gheorghe Tătărescu (http://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_T%C4%83t%C4%83rescu)). Arethia este cea care l-a convins pe Brâncuși să realizeze ansamblul monumental de la Târgu-Jiu, iar lucrările au fost finanțate, în întregime, de către Liga Femeilor Gorjene.



http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2013/02/Brancusi-si-Arethia.jpg


(http://webcultura.ro/patru-lucruri-mai-putin-cunoscute-despre-cele-mai-cunoscute-sculpturi-din-romania/brancusi-si-arethia/)



1937, Târgu-Jiu: Constantin Brâncuși alături de câteva dintre membrele Ligii Femeilor Gorjene. Pe rândul de sus, în mijloc, Arethia Tătărescu. 2. Stiați că Masa tăcerii este inspirată dintr-o masă de piatră de pe timpul lui Ștefan cel Mare? Masa cu pricina poate fi și astăzi admirată în curtea bisericii din Pătrăuți (http://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83tr%C4%83u%C5%A3i) (județul Suceava).



http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2013/02/Masa-din-Patrauti.jpg (http://webcultura.ro/patru-lucruri-mai-putin-cunoscute-despre-cele-mai-cunoscute-sculpturi-din-romania/masa-din-patrauti/)

3. Știți care sunt adevăratele denumiri pe care Brâncuși le-a dat sculpturilor de la Târgu-Jiu? Masa tăcerii – Masa apostolilor neamului; Coloana infinitului – Coloana sacrificiului infinit; Poarta sărutului – Monumentul Întregirii Neamului.


http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2013/02/Brancusi-Targu-Jiu.jpg (http://webcultura.ro/patru-lucruri-mai-putin-cunoscute-despre-cele-mai-cunoscute-sculpturi-din-romania/brancusi-targu-jiu/)


27 octombrie 1938: Brâncuși la festivitatea de inaugurare a ansamblului de la Târgu-Jiu.

4. Știți că fiecare sculptură din ansamblul de la Târgu-Jiu conține un mesaj ascuns? Coloana Infinitului (Coloana sacrificiului infinit) – numărul modulelor din care este alcătuită (16 la număr) reprezintă anul în care România a intrat în Primul Război Mondial; Masa tăcerii (Masa apostolilor neamului) – este compusă din 12 scaune, reprezentând apostolii, în mijloc aflându-se Iisus Hristos; Poarta Sărutului (Monumentul Întregirii neamului) – este compusă din doi stâlpi, fiecare dintre ei fiind alcătuit din alți patru, uniți în partea de sus cu o grindă. Cei 8 stâlpi reprezintă cele 8 regiuni care se alipiseră patriei mamă, România, iar sărutul reprezintă unirea.


http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2013/02/Coloana-Infinitului.jpg (http://webcultura.ro/patru-lucruri-mai-putin-cunoscute-despre-cele-mai-cunoscute-sculpturi-din-romania/coloana-infinitului/)


Coloana Infinitului în 1938


SURSA: http://webcultura.ro/patru-lucruri-mai-putin-cunoscute-despre-cele-mai-cunoscute-sculpturi-din-romania/coloana-infinitului/

latan.elena
02.05.2016, 20:51
“Oamenii văd lumea ca pe o piramidă fatală; și se înghesuiesc înăuntru-i, pentru a ajunge cât mai sus, înspre vârfu-i; drept pentru care se și sfâșie între ei și sunt cu totul nefericiți… Pe când, dimpotrivă, dacă ar crește și s-ar împlini în chip firesc, dacă s-ar dezvolta ca și spicul de grâu pe câmpie, fiecare ar fi ceea ce trebuie să fie, sau ar putea fi…”
1. Oamenii nu își mai dau seama de bucuria de a trăi, pentru că nici nu mai știu să privească minunile Naturii.
2. Iubirea cheamă iubire. Nu este atât de important ca să fii iubit, cât să iubești tu cu toată puterea și cu toată ființa.
3. Trupul omenesc este frumos numai în măsura în care oglindește sufletul.
4. Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus, dacă vrei să poți să vezi foarte departe.
5. A «vedea» în depărtare este ceva, însă a ajunge acolo este cu totul altceva.
6. Există un scop în orice lucru. Pentru a-l atinge, trebuie să te lepezi de tine însuți.
7. Cine nu iese din Eu, n-atinge Absolutul și nu descifrează nici viața.
8. Diavolul și bunul Dumnezeu nu se află separați, în realități; și nu sunt nici aici și nici acolo, ci ei sunt… simultan și pretutindeni.
9. Cine nu se luptă în contra Răului s-a și predat deja inamicului.
10. Nu putem să-l ajungem niciodată pe Dumnezeu, însă curajul de a călători spre el rămâne important.
11. Ceea ce legi tu aici pe pământ – se leagă și în ceruri.
12. Ceea ce ne face să trăim cu adevărat este sentimentul permanentei noastre copilării în viață.
13. Când nu mai suntem copii, suntem deja morți.
14. Opiniile sunt libere, dar nu și obligatorii.
15. La umbra marilor copaci nu crește nimic.
16. Suferințele îl întăresc pe om și sunt mai necesare decât orice plăcere pentru formarea unui mare caracter.
17. Teoriile nu-s decât mostre fără de valoare. Numai fapta contează.
18. Lucrurile nu sunt greu de făcut. Greu este să te pui în starea de a le face.
19. Lumea poate fi mântuită prin artă.
20. Arta nu este o întâmplare.
“Țăranii români știu de la mic și până la mare ceea ce este bine și ceea ce este rău. Tablele lor de valori sunt cuprinse în proverbele, în datinile și în doctrina străbunilor – ca și în filosofia naturalității. (…)Se poate că poezia pură este o rugăciune, însă eu știu că rugăciunea bătrânilor noștri olteni era o formă a meditației – adică o… tehnică filosofică.”


Constantin Brâncuși




http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2013/02/Brancusi-1922.jpg

latan.elena
22.06.2016, 22:11
"Creează ca un Dumnezeu, poruncește ca un rege, muncește ca un sclav." Constantin Brâncuși


https://scontent.fotp3-2.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/13407255_1816691348558932_4316228311623992351_n.jp g?oh=b9a8138da0eb308dee4324f9bdaedb90&oe=57FDDD8E

latan.elena
26.06.2016, 21:56
Istoria fascinantă a lui Constantin Brâncuşi – GALERIE
FOTO (http://www.europafm.ro/istoria-fascinanta-a-lui-constantin-brancusi/)




http://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2016/02/constantin-brancusi.jpg



Constantin Brâncuşi nu a fost doar unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii, ci şi un mare gânditor.

El a fost cel care a introdus filosofia în sculptură, susținând că „sculptorul este un gânditor, iar nu un fotograf al unor aparenţe derizorii, multiforme şi contradictorii”.
Unii îl numesc „Titanul”, alții „părintele sculpturii moderne”. Oricum ar fi numit, creatorul genial, recunoscut de întreaga planetă, s-a născut, a crescut și a plecat din Gorj, din satul Hobița, la doar 25 de kilometri distanţă de Târgu Jiu. Astăzi, operele lui se vând cu zeci de milioane de euro.
Constantin Brâncuşi s-a născut pe 19 februarie 1876 la Hobiţa. Tatăl său a fost Nicolae Radu Brâncuşi, cioplitor în lemn, iar mama, Maria, casnică. Geo Bogza spunea că „Brâncuşi s-a născut la Hobiţa şi va muri niciodată”.



TOT ARTICOLUL AICI:http://www.europafm.ro/istoria-fascinanta-a-lui-constantin-brancusi/



http://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2016/02/coloana-800x532.jpg


clipul video (https://www.facebook.com/Romania.roo/videos/1510932772266294/?hc_ref=NEWSFEED) postat de România (https://www.facebook.com/Romania.roo/?hc_ref=NEWSFEED).


https://www.facebook.com/Romania.roo/videos/vb.334708743222042/1510932772266294/?type=2&theater

latan.elena
20.10.2016, 08:21
Enigma Coloanei Infinitului – un scurtmetraj de Daniel Roxin

http://www.cunoastelumea.ro/wp-content/uploads/2015/10/Banner4-620x264.jpg



O țară de o frumusețe rară, cu tradiții pierdute în negura timpului, România este încărcată de taine. Oare câte dintre secretele acestor pământuri i se revelaseră și lui Brâncuși?









Răspunzându-i Creatorului, care l-a făcut pe om din țărână, Constantin Brâncuși a muncit din răsputeri pentru a descoperi esența lucrurilor, suflul de viață ascuns în pântecele materiei. Căutările lui l-au dus, în mod implacabil, către tradițiile românilor, către simbolurile milenare păstrate de un popor cu rădăcinile în Munții Carpați. Puțini știu că semnificațiile Coloanei Infinitului ar trebui căutate cu mult timp înainte de geto-daci… E uimitor să descoperim că tradiția precreștină a stâlpului funerar care a inspirat Coloana Infinitului, încă se păstrează vie în Transilvania, după mii de ani. Forța tradiției face ca astăzi, să descoperim în cimitirul creștin ortodox al satului Loman din județul Alba, peste 50 de stâlpi funerari cu origini precreștine. Ceea ce surpinde cel mai mult este faptul că există morminte fără cruci, doar cu stâlpi funerari, și că familiile de aici păstrează și acum această tradiție de înmormântare. Printre stâlpii funerari pe care i-am cercetat în cimitirul din satul Loman am descoperit cu uimire unul aproape identic cu opera lui Brâncuși. Să se fi inspirat marele sculptor și de aici, după cum spun oamenii locului? Înălțându-se spre cer, ca o scară pentru sufletul plecat din această lume, stâlpul funerar, transformat de Brâncuși în Coloană a Infinitului, ne vorbește despre veșnicia sufletului, cea în care au crezut și geto-dacii!
Vizionare cu folos!


Daniel Roxin

http://daniel-roxin.ro/





https://www.youtube.com/watch?v=Nq6b3wL6ir0

latan.elena
02.11.2016, 21:52
Constantin Brâncuși (https://www.facebook.com/dordebrancusi/)








Mâinile lui Brâncuși - mâinile care au făurit Infinitul

Fotografie de Wayne Miller (Magnum), 1946





https://scontent.fomr1-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/14947397_546589055537221_718338828174362230_n.jpg? oh=d54c933703dd9716203b5cc2d6b3c29a&oe=58D30C2C

latan.elena
06.11.2016, 12:53
Constantin Brâncuşi, simplitatea tăieturii de aur


„Simplitatea nu este un scop în artă dar se ajunge la simplitate fără voie, apropiindu-ne de sensul real al lucrurilor”, este un citat din marele sculptor. Am găsit comentarii de genul: „Domnişoara Pogany a lui Brâncuşi este prea simplă”. Tocmai în asta constă frumuseţea şi perfecţiunea, comentatorii găsindu-le cumva inconştient. În asta constă frumuseţea unei opere de artă, să-i admiri simplitatea!
Domnişoara Pogany a fost un timp muza şi iubita lui Brâncuşi. Începând din 1913 el a realizat mai multe variante ale acestei lucrări, intitulate toate Mademoiselle Pogany, varianta I, II, etc, şi toate respectă o anumită geometrie, şi anume cea legată de tăietura de aur.

http://www.catchy.ro/wp-content/uploads/2012/09/Fig-1.-dra-Pogany.png (http://www.catchy.ro/wp-content/uploads/2012/09/Fig-1.-dra-Pogany.png)





MAI MULT :http://www.catchy.ro/constantin-brancusi-simplitatea-taieturii-de-aur/31588

latan.elena
06.11.2016, 16:02
Constantin Brâncuși (https://www.facebook.com/dordebrancusi/)








”Poate că poezia pură este rugăciune, dar știu că rugăciunea bătrânilor noștri olteni era o formă a meditației, adică o tehnică filosofică.” (Așa grăit-a Brâncuși, Sorana Georgescu-Gorjan)

În atelier. Autoportret, ca. 1922 (C) Centre Pompidou #brancusi140



(https://www.facebook.com/hashtag/brancusi140)
(https://www.facebook.com/hashtag/brancusi140)https://scontent.fomr1-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/14955903_548336208695839_4382069712669132445_n.jpg ?oh=104ef94b99e1495a9ce0b97b2202048e&oe=58CFA817








(https://www.facebook.com/hashtag/brancusi140)

latan.elena
14.11.2016, 22:26
Constantin Brâncuși (https://www.facebook.com/dordebrancusi/?hc_ref=NEWSFEED&fref=nf)



Man Ray fotografiat de Brâncuși și Brâncuși fotografiat de Man Ray (1930)






https://scontent.fomr1-1.fna.fbcdn.net/t31.0-8/15110415_551831385012988_8225020518741430766_o.jpg

latan.elena
15.11.2016, 14:31
Constantin Brâncuși (https://www.facebook.com/dordebrancusi/)







Pe Axă

Foto: Adrian Urbanek - cu Adrian Urbanek (https://www.facebook.com/adrian.urbanek1).



https://scontent.fotp3-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/15079102_552131324982994_7085810921227584907_n.jpg ?oh=9c6c5a5144d9d7c286601ab0a4546bdb&oe=588EC4A7

latan.elena
04.12.2016, 01:02
Constantin Brâncuși (https://www.facebook.com/dordebrancusi/?hc_ref=NEWSFEED)





https://scontent.ftsr1-1.fna.fbcdn.net/t31.0-8/15235626_560393534156773_1095804797267160267_o.jpg

latan.elena
13.12.2016, 09:34
Constantin Brâncuși (https://www.facebook.com/dordebrancusi/)







Adam și Eva /
Adam and Eve /
Adam et Eve, ca. 1916-1921





https://scontent.fotp3-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/15541227_565103393685787_5443672264759052594_n.jpg ?oh=f9c1d5bc71a501173ae5ae9731c0776b&oe=58BAFD57

latan.elena
02.01.2017, 18:51
http://4.bp.blogspot.com/-egga8eNnNxU/UZtTzRfxZpI/AAAAAAAAKuo/FUDaecOnojM/s320/brincusi20.gif

colajele lui CarmenM: Constantin Brânc (https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwjq-vH19KPRAhXBvhQKHVJABdAQjhwIBQ&url=http%3A%2F%2Fcarmen-maftei.blogspot.com%2F2013%2F05%2Fconstantin-brincusi-eu-nu-mai-apartin.html&bvm=bv.142059868,d.d24&psig=AFQjCNHcfbU5IzHN-ZWt2lWmQdtq_rFWaQ&ust=1483461785937824)





https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/08/Constantin-brancusi-arethia-tatarescu.gif

File:Constantin-brancusi-arethia-tatare (https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwiD0ci19aPRAhWFvxQKHSuhAmoQjhwIBQ&url=https%3A%2F%2Fcommons.wikimedia.org%2Fwiki%2FF ile%3AConstantin-brancusi-arethia-tatarescu.gif&bvm=bv.142059868,d.d24&psig=AFQjCNHcfbU5IzHN-ZWt2lWmQdtq_rFWaQ&ust=1483461785937824)




http://www.verticalonline.ro/wp-content/uploads/2010/03/constantin-brancusi.gif

Gorjeni la Academia Română | Vertical (https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwjsqu7L9aPRAhUExRQKHcH4DcIQjhwIBQ&url=http%3A%2F%2Fwww.verticalonline.ro%2Fgorjeni-la-academia-romana&bvm=bv.142059868,d.d24&psig=AFQjCNHcfbU5IzHN-ZWt2lWmQdtq_rFWaQ&ust=1483461785937824)

latan.elena
13.01.2017, 15:39
Constantin Brâncuși (https://www.facebook.com/dordebrancusi/?hc_ref=NEWSFEED) a adăugat o fotografie nouă în albumul Le Prince Paysan (https://www.facebook.com/media/set/?set=a.121991507996980.1073741828.121643021365162&type=3).




Eugen Ionescu despre Brâncuși
”[...] Brâncuși era mai tare decât toți doctorii. Era cunoscătorul cel mai avizat al problemelor de artă. Asimilase întreaga istorie a sculpturii pe care o dominase, o depășise, o respinsese, o regăsise, o purificase, o reinventase. Îi desprinsese esența. [...]." ( Eugen Ionesco - Notes et Contre-notes, 1962, traducerea, Emilia Marinescu)




https://scontent.fotp3-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/15895137_578106289052164_5050197158847316886_n.jpg ?oh=f5b9b87501d7adf8904e7a8b0a1c0670&oe=59240ACC

latan.elena
19.01.2017, 08:33
Constantin Brâncuși (https://www.facebook.com/dordebrancusi/)








"Printre sculptorii care au marcat epoca, nu-i niciunul care să poarte în sine atât de vie substanța patriei sale." ( Carola Giedion-Welcker, Constantin Brâncuși)


https://scontent.fotp3-2.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/15977220_580944782101648_3674551337857498498_n.jpg ?oh=cad32edec239f4147c229209235c2bb4&oe=59081D49

latan.elena
21.01.2017, 17:46
https://scontent.fomr1-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/16174559_1815571885382968_3233193811292817772_n.jp g?oh=382f817244f9469d258203e91c2f18e2&oe=591F146B






Brancusi week (https://www.facebook.com/brancusiweek/?hc_ref=NEWSFEED&fref=nf)



Brâncuși. The King of Cool from 1926.
Great photo colorization by Jecinci

(https://www.facebook.com/jecinci/)

Constantin Brâncuși
(https://www.facebook.com/dordebrancusi/)
February 19, 1876 – March 16, 1957
"Romanian sculptor, painter and photographer who made his career in France. Considered a pioneer of modernism, one of the most influential sculptors of the 20th-century, Brâncuși is called the patriarch of modern sculpture. As a child he displayed an aptitude for carving wooden farm tools. Formal studies took him first to Bucharest, then to Munich, then to the École des Beaux-Arts in Paris from 1905 to 1907. His art emphasizes clean geometrical lines that balance forms inherent in his materials with the symbolic allusions of representational art. Brâncuși sought inspiration in non-European cultures as a source of primitive exoticism, as did Paul Gauguin, Pablo Picasso, André Derain and others. But other influences emerge from Romanian folk art traceable through Byzantine and Dionysian traditions."

Jecinici


Brâncuși. Regele de cool din 1926.

Poză minunată, colorit de Jecinci (https://www.facebook.com/jecinci/)

Constantin Brâncuși
(https://www.facebook.com/dordebrancusi/)
19 februarie, 1876 martie, 16, 1957
" Sculptor, pictor român şi fotograful care a făcut carieră în Franţa. Considerat un pionier al modernism, una dintre cele mai influente sculptori din secolul al 20-lea, Brâncuși este numit patriarhul moderne de sculptură. Ca un copil a afişat o aptitudine pentru sculptură în lemn unelte agricole. Studii Formale l-au dus mai întâi la Bucureşti, apoi la Munchen, apoi la ecole des beaux-Arts în Paris de la 1905 la 1907. Arta lui subliniază curat acest echilibru linii geometrice forme inerente materialele sale cu aluzii reprezentare simbolică de artă . Brâncuși căutat inspiraţie în culturi non-Europene, ca o sursă de exotism primitive, aşa cum a făcut Paul Gauguin, Pablo Picasso, andré derain şi alţii. Dar apar alte influenţe de Artă Populară românească trasabile prin dionisiana bizantine şi tradiţiile."

Jecinici

latan.elena
22.01.2017, 08:36
Constantin Brâncuși (https://www.facebook.com/dordebrancusi/)




Autoportret în atelier cu "Fetişcana sofisticată" (Portretul lui Nancy Cunard), aprox. 1932

De remarcat suprapunerea "Cocoșului" peste imaginea maestrului. "Cocoșul sunt eu.", spunea Brâncuși.




https://scontent.fotp3-2.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/16174975_582188678643925_4339751740891353214_n.jpg ?oh=65b303d1bbd1e7c41e3fd2470082024d&oe=591CE143

latan.elena
28.01.2017, 12:18
Constantin Brâncuși (https://www.facebook.com/dordebrancusi/)








Brâncuși cu Stoor (câinele lui Edward Steichen), pe puntea vaporului care avea să-l ducă în prima sa călătorie peste ocean, la New York (1926).




https://scontent.ftsr1-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/16195072_585111291684997_7993274873274772345_n.jpg ?oh=4646614a9a48b72aff2ba7bc5c67c070&oe=5917B2A8

latan.elena
30.01.2017, 21:45
Constantin Brâncuși


(https://www.facebook.com/dordebrancusi/)
(https://www.facebook.com/dordebrancusi/)"La Paris am dus-o greu la început. Uneori mă țineam de pereți să nu cad. De foamne, de boală.
Îmi atârnasem deasupra patului pancarte pe care îmi scrisesem sfaturile ce mi le dam singur în clipe de îndoială."
Unul din sfaturi era : "Nu uita ca ești artist! Nu-ți pierde curajul, nu-ți fie teamă de nimic, vei ajunge la țel! Să creezi ca un zeu, să poruncești ca un rege și să muncești ca un sclav!"
"...oltenismul nostru cobilițar m-a salvat de la inaniție pe străzile Parisului." (Ion Mocioi, "Brâncuși- viața")

Foto: Constantin în 1905, la puțin timp de la sosirea sa în capitala Franței.



(https://www.facebook.com/dordebrancusi/)




https://scontent.fomr1-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/16266018_586255064903953_7226161264325790081_n.jpg ?oh=6cefc15e22e4257172a006a452f41256&oe=59178CC0

latan.elena
31.01.2017, 20:34
Constantin Brâncuși (https://www.facebook.com/dordebrancusi/?hc_ref=NEWSFEED) a adăugat o fotografie nouă în albumul Le Prince Paysan (https://www.facebook.com/media/set/?set=a.121991507996980.1073741828.121643021365162&type=3).




Montajul de probă al Coloanei fără sfârșit în atelierul de construcții metalice al Atelierelor Centrale Petroșani. Octombrie, 1937. (Foto: Ştefan Georgescu-Gorjan, inginerul Coloanei fără sfârșit)
Test assembly of the Endless Column in the Metal Structures Department of the Petroșani Central Workshops. October, 1937 (Photo: Ştefan Georgescu-Gorjan, the engineer of the Endless Column)




https://scontent.fomr1-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/16427532_586665994862860_8663542994672202235_n.jpg ?oh=7c139f87ad71abd2c883fd675ca78271&oe=5945B52A

latan.elena
31.01.2017, 22:36
Constantin Brâncuși (https://www.facebook.com/dordebrancusi/?hc_ref=NEWSFEED&fref=nf)




"...Nu a uitat niciodată că e român, țăran român. Brâncuși e omul epocii noastre, e prototipul revoluției, al cauzei generațiilor noastre, este afirmarea în sculptură a căutării noastre spirituale. Între a ajunge tehnic pe lună și a căuta să dăm viață posibilităților noastre spirituale nu există decât o diferență de modalitate, nu de esență. Scupltura lui Brâncuși cuprinde un adevăr primordial grăit în piatră...” Henriette Yvonne Stahl



Lucrând la o Coloană fără sfârșit . Autoportret, 1924




https://scontent.fomr1-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/16387383_586744711521655_4467673991348506966_n.jpg ?oh=0f040345986e6c3f8c8983a2316e3896&oe=590234DB

latan.elena
06.02.2017, 21:27
Constantin Brâncuși (https://www.facebook.com/dordebrancusi/?hc_ref=NEWSFEED) a adăugat o fotografie nouă în albumul Le Prince Paysan (https://www.facebook.com/media/set/?set=a.121991507996980.1073741828.121643021365162&type=3).




"Când mă gândesc la vicistitudinile locuitorilor Daciei până azi, constat că în istoria românilor nu a existat o bătălie eclatantă ca la Valmy, Austerlitz sau Verdun, dar românașii noștri au fost invincibili prin vitejie, prin tenacitate și ductilitate diplomatică." (Așa grăit-a Brâncuși, Sorana Georgescu-Gorjan)
Brâncuși în 1938, în pridvorul conacului familliei Tătărescu de la Poiana-Rovinari, Gorj.





https://scontent-frt3-1.xx.fbcdn.net/v/t1.0-9/16427617_589680611228065_3011865535728071411_n.jpg ?oh=16d43cf6845576b2a7248d9f3b6bb11d&oe=59486852

latan.elena
15.02.2017, 13:40
CENTRUL DE CERCETARE , DOCUMENTARE SI PROMOVARE CONSTANTIN BRANCUSI


http://centrulbrancusi.ro/

latan.elena
19.02.2017, 21:27
Gheorghe Zamfir Official (https://www.facebook.com/GheorgheZamfirOfficial/?hc_ref=ADS&fref=nf&ft[tn]=kC&ft[qid]=6388902263448158505&ft[mf_story_key]=9083956592800779533&ft[ei]=AI%405396cf03b7ce3d0f39ef580a0f12888e&ft[top_level_post_id]=1251507291598554&ft[fbfeed_location]=1&ft[insertion_position]=1&__md__=0)



Tacut a deschis o Poarta catre suflet proiectand Infinitul pentru o Pasare Maiastra. Constantin Brancusi, Universalul nostru artist, a facut piatra sa cante! Sa-l pastram in memorie asa cum merita si cum si-a dorit. Sa nu ne respingem valorile, pentru ca gena lor se afla Inca aici! Romania conteaza si este remarcata si prin astfel de varfuri a le culturii mondiale. Gheorghe #Zamfir (https://www.facebook.com/hashtag/zamfir?source=feed_text&story_id=1251507291598554&ft[tn]=*NK&ft[type]=104&ft[qid]=6388902263448158505&ft[mf_story_key]=9083956592800779533&ft[ei]=AI%405396cf03b7ce3d0f39ef580a0f12888e&ft[top_level_post_id]=1251507291598554&ft[fbfeed_location]=1&ft[insertion_position]=1&__md__=0) #Brancusi (https://www.facebook.com/hashtag/brancusi?source=feed_text&story_id=1251507291598554&ft[tn]=*NK&ft[type]=104&ft[qid]=6388902263448158505&ft[mf_story_key]=9083956592800779533&ft[ei]=AI%405396cf03b7ce3d0f39ef580a0f12888e&ft[top_level_post_id]=1251507291598554&ft[fbfeed_location]=1&ft[insertion_position]=1&__md__=0) #Romania




https://www.youtube.com/watch?v=JD4EkT4EiLE
(https://www.facebook.com/hashtag/romania?source=feed_text&story_id=1251507291598554&ft[tn]=*NK&ft[type]=104&ft[qid]=6388902263448158505&ft[mf_story_key]=9083956592800779533&ft[ei]=AI%405396cf03b7ce3d0f39ef580a0f12888e&ft[top_level_post_id]=1251507291598554&ft[fbfeed_location]=1&ft[insertion_position]=1&__md__=0)

latan.elena
19.02.2017, 21:32
https://www.youtube.com/watch?v=oD3Kil0ZLdQ

latan.elena
19.02.2017, 21:34
https://www.youtube.com/watch?v=30bZhY7jbN0

latan.elena
20.02.2017, 07:47
https://scontent.fotp3-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/1618454_759524694058950_425096870_n.jpg?oh=c5977fb 42ca30ca49067979ae5d347fb&oe=59473C53


"Eu nu creez Păsări - ci zboruri", Constantin Brâncuși.

http://www.tvrplus.ro/editie-blestemul-lui-brancusi-90238


(http://www.tvrplus.ro/editie-blestemul-lui-brancusi-90238)clipul video (https://www.facebook.com/fanTVR1/videos/961148147229936/) postat de TVR1 (https://www.facebook.com/fanTVR1/).
(http://www.tvrplus.ro/editie-blestemul-lui-brancusi-90238)

latan.elena
20.02.2017, 14:13
Constantin Brâncuși (https://www.facebook.com/dordebrancusi/?hc_ref=ADS&fref=nf&ft[tn]=kC&ft[qid]=6389162074473337044&ft[mf_story_key]=-6788565440570387551&ft[ei]=AI%4046fa3373e996cef8a59d950456aa0cc7&ft[top_level_post_id]=595285817334211&ft[fbfeed_location]=1&ft[insertion_position]=1&__md__=0)



„Ceea ce fac mi-a fost dat să fac. Am venit pe lume cu o menire.” (Sorana Georgescu-Gorjan - Așa grăit-a Brâncuși)
Acum 141 de ani, se năștea Constantin Brâncuși și nu mai murea niciodată.
#brancusi141 (https://www.facebook.com/hashtag/brancusi141?source=feed_text&story_id=595285817334211&ft[tn]=*NK&ft[type]=104&ft[qid]=6389162074473337044&ft[mf_story_key]=-6788565440570387551&ft[ei]=AI%4046fa3373e996cef8a59d950456aa0cc7&ft[top_level_post_id]=595285817334211&ft[fbfeed_location]=1&ft[insertion_position]=1&__md__=0) #constantinbrancusi (https://www.facebook.com/hashtag/constantinbrancusi?source=feed_text&story_id=595285817334211&ft[tn]=*NK&ft[type]=104&ft[qid]=6389162074473337044&ft[mf_story_key]=-6788565440570387551&ft[ei]=AI%4046fa3373e996cef8a59d950456aa0cc7&ft[top_level_post_id]=595285817334211&ft[fbfeed_location]=1&ft[insertion_position]=1&__md__=0) #brancusi (https://www.facebook.com/hashtag/brancusi?source=feed_text&story_id=595285817334211&ft[tn]=*NK&ft[type]=104&ft[qid]=6389162074473337044&ft[mf_story_key]=-6788565440570387551&ft[ei]=AI%4046fa3373e996cef8a59d950456aa0cc7&ft[top_level_post_id]=595285817334211&ft[fbfeed_location]=1&ft[insertion_position]=1&__md__=0) #19februarie



(https://www.facebook.com/hashtag/19februarie?source=feed_text&story_id=595285817334211&ft[tn]=*NK&ft[type]=104&ft[qid]=6389162074473337044&ft[mf_story_key]=-6788565440570387551&ft[ei]=AI%4046fa3373e996cef8a59d950456aa0cc7&ft[top_level_post_id]=595285817334211&ft[fbfeed_location]=1&ft[insertion_position]=1&__md__=0)
(https://www.facebook.com/hashtag/19februarie?source=feed_text&story_id=595285817334211&ft[tn]=*NK&ft[type]=104&ft[qid]=6389162074473337044&ft[mf_story_key]=-6788565440570387551&ft[ei]=AI%4046fa3373e996cef8a59d950456aa0cc7&ft[top_level_post_id]=595285817334211&ft[fbfeed_location]=1&ft[insertion_position]=1&__md__=0)https://scontent.fomr1-1.fna.fbcdn.net/v/t31.0-8/16819394_595285817334211_1704271528268787706_o.jpg ?oh=5c85eb709214c70dcdc81323082c6079&oe=59286D89
(https://www.facebook.com/hashtag/19februarie?source=feed_text&story_id=595285817334211&ft[tn]=*NK&ft[type]=104&ft[qid]=6389162074473337044&ft[mf_story_key]=-6788565440570387551&ft[ei]=AI%4046fa3373e996cef8a59d950456aa0cc7&ft[top_level_post_id]=595285817334211&ft[fbfeed_location]=1&ft[insertion_position]=1&__md__=0)

latan.elena
20.02.2017, 22:25
Constantin Brâncuși (https://www.facebook.com/dordebrancusi/?hc_ref=NEWSFEED&fref=nf)



"Operele lui [Brâncuși] sunt figuri esențiale, imaginile concrete ale unor idei, expresia unui real universal antiabstract. Nimic nu e mai concret decât pasărea sa în zbor, forma dinamică palpabilă a dinamismului." (Eugen Ionescu) (via http://1001arte.ro (http://1001arte.ro/))
#brancusi141 (https://www.facebook.com/hashtag/brancusi141?source=feed_text&story_id=595935493935910) #constantinbrancusi (https://www.facebook.com/hashtag/constantinbrancusi?source=feed_text&story_id=595935493935910) #brancusi




(https://www.facebook.com/hashtag/brancusi?source=feed_text&story_id=595935493935910)


https://scontent.fotp3-2.fna.fbcdn.net/v/t31.0-8/16797135_595935493935910_9020086429500144327_o.jpg ?oh=d03cd56a7e4b5de6dc37c29f838b3017&oe=5932B4CD
(https://www.facebook.com/dordebrancusi/photos/a.125619980967466.1073741833.121643021365162/595935493935910/?type=3)
(https://www.facebook.com/dordebrancusi/photos/a.125619980967466.1073741833.121643021365162/595935493935910/?type=3)

latan.elena
21.02.2017, 16:00
Constantin Brâncuși (https://www.facebook.com/dordebrancusi/?hc_ref=NEWSFEED) a distribuit fotografia (https://www.facebook.com/RCINY/photos/a.1301774559866280.1073742200.111964525513962/1301775529866183/?type=3&hc_ref=NEWSFEED) postată de Romanian Cultural Institute New York (https://www.facebook.com/RCINY/?hc_ref=NEWSFEED).



Domnișoara Pogany văzută prin ochiul lui Socrate



https://scontent.fomr1-1.fna.fbcdn.net/v/t31.0-8/16797952_1301775529866183_4896399162181176126_o.jp g?oh=e6e1cb3ad57890ecee2bc39a3aa25e72&oe=593DFE6A



Romanian Cultural Institute New York (https://www.facebook.com/RCINY/?hc_ref=NEWSFEED) la MoMA The Museum of Modern Art (https://www.facebook.com/MuseumofModernArt/?hc_ref=NEWSFEED).15 februarie la 22:38 · New York, Statele Unite ale Americii (https://www.facebook.com/pages/New-York-ora%C8%99/108424279189115) ·

latan.elena
22.02.2017, 21:42
Constantin Brâncuși (https://www.facebook.com/dordebrancusi/?hc_ref=NEWSFEED&fref=nf)



"Lemnul nu e pregătit să devină operă de artă? E suficient să-l tai cum trebuie ca să-l transformi într-o sculptură." (Sorana Georgescu-Gorjan - Așa grăit-a Brâncuși)
#brancusi141 (https://www.facebook.com/hashtag/brancusi141?source=feed_text&story_id=596659407196852) #brancusi



(https://www.facebook.com/hashtag/brancusi?source=feed_text&story_id=596659407196852)https://scontent-otp1-1.xx.fbcdn.net/v/t31.0-8/16836554_596659407196852_6416233991979387356_o.jpg ?oh=932213ee2703928a2706176be85f3608&oe=59474E8E
(https://www.facebook.com/hashtag/brancusi?source=feed_text&story_id=596659407196852)

latan.elena
23.02.2017, 20:06
Constantin Brâncuși (https://www.facebook.com/dordebrancusi/?hc_ref=PAGES_TIMELINE) a adăugat o fotografie nouă în albumul Drumurile Gorjului (https://www.facebook.com/media/set/?set=a.151222165073914.1073741837.121643021365162&type=3).




"M-am născut în România, în regiunea subcarpatică numită Oltenia.
Pe atunci viața era frumoasă și armonioasă.
De mii de ani oamenii trăiau fericiți într-un fel patriarhal.
La adunări bătrânii cu lungi plete, întotdeauna așezați în jurul unei mese, luau hotărârile importante, iar tinerii, în picioare în spatele lor, îi ascultau cu respect și în tăcere.(Sorana Georgescu-Gorjan - Așa grăit-a Brâncuși)
Femei din Tismana, Gorj (1938). Fotografie de Kurt Hielscher.
In același an, la Târgu-Jiu se inaugura Ansamblul Eroilor. #brancusi141


(https://www.facebook.com/hashtag/brancusi141?source=feed_text&story_id=597011430494983)
(https://www.facebook.com/hashtag/brancusi141?source=feed_text&story_id=597011430494983)https://scontent.fomr1-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/16864585_597011430494983_760879645351725837_n.jpg? oh=313ce345febd853c65a2c60788c3647a&oe=5947897C
(https://www.facebook.com/hashtag/brancusi141?source=feed_text&story_id=597011430494983)

latan.elena
23.02.2017, 20:08
Constantin Brâncuși (https://www.facebook.com/dordebrancusi/)




"În sufletul meu n-a fost loc nici pentru invidie, nici pentru ură, ci numai bucurie pe care o poți culege de oriunde și oricând." (Așa grăit-a Brâncuși, Sorana Georgescu-Gorjan)

Autoportret în atelier, 1922 (C) Centre Pompidou, Paris



https://scontent.fomr1-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/16730303_592661247596668_3597008083138678093_n.jpg ?oh=58b91ce1a4b7d84f15018a5787b890e4&oe=59335ACC

latan.elena
23.02.2017, 20:09
Constantin Brâncuși (https://www.facebook.com/dordebrancusi/)







"Câteodată ședeam la o cină prelungită în bucătăria lui Brâncuşi; scotea puiul fript din cuptorul de fabricație proprie, pe care îl udam cu Asti Spumante; uneori putea să fie un picior de miel. Brâncuşi era un bucătar fantastic. Tot ce făcea avea gust, era din plin și nu era complicat. La el acasă, apetitul ți se ridica doar prin vitalitatea care o avea față de mâncare."- spunea un oaspete care a avut privilegiul să-i calce pragul. (Brâncuşi - O biografie, de Al. Buican)

Brâncuşi luând masa în atelier cu bunul său prieten, fotograful american, Man Ray. #brancusi141


(https://www.facebook.com/hashtag/brancusi141)https://scontent.fomr1-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/16830820_596362933893166_6066738976345392813_n.jpg ?oh=580df79593b8bcbf9e5f92fdf7552e2a&oe=593DF84A
(https://www.facebook.com/hashtag/brancusi141)

latan.elena
23.02.2017, 20:10
Constantin Brâncuși (https://www.facebook.com/dordebrancusi/)








„Făceam câte o sculptură pe zi. Făceam ca el [Rodin]. Pastișam inconștient, dar vedeam pastișa. Eram nenorocit. Au fost anii cei mai grei, anii căutărilor, anii de regăsire a unui drum propriu. Am plecat de la Rodin, l-am supărat, dar trebuia să-mi caut calea mea. Am ajuns la simplicitate, pace și bucurie.” (Sorana Georgescu-Gorjan - Așa grăit-a Brâncuși)

Fotogramă dintr-o filmare de Man Ray, ca. 1933



https://scontent.fomr1-1.fna.fbcdn.net/v/t31.0-8/16707235_594572507405542_7841340432148244747_o.jpg ?oh=713e59eaa45b7ffbfff5a6e73f02f599&oe=59282157

latan.elena
24.02.2017, 09:37
Constantin Brâncuși (https://www.facebook.com/dordebrancusi/?hc_ref=NEWSFEED&fref=nf)



”[...] Am voit să pomenesc nu numai amintirea acestui cuplu unic, ci pe aceea a tuturor perechilor care s-au iubit pe pământ mai înainte de a-l părăsi.” (Sorana-Georgescu-Gorjan - Așa grăit-a Brâncuși)
#brancusi141 (https://www.facebook.com/hashtag/brancusi141?source=feed_text&story_id=597261447136648) #brancusi (https://www.facebook.com/hashtag/brancusi?source=feed_text&story_id=597261447136648) #thekiss



(https://www.facebook.com/hashtag/thekiss?source=feed_text&story_id=597261447136648)https://scontent.fotp3-1.fna.fbcdn.net/v/t31.0-8/16819504_597261447136648_5685059769032424056_o.jpg ?oh=6b846a006fb2701af9325cbdfee6048a&oe=59323147
(https://www.facebook.com/hashtag/thekiss?source=feed_text&story_id=597261447136648)

latan.elena
04.03.2017, 14:22
Constantin Brâncuși (https://www.facebook.com/dordebrancusi/?hc_ref=NEWSFEED) a adăugat o fotografie nouă în albumul Le Prince Paysan (https://www.facebook.com/media/set/?set=a.121991507996980.1073741828.121643021365162&type=3).




O întâlnire emoționantă : doctorul Dimitrie Gerota și fostul său student, Constantin Bâncuși.
Începând din 1897, Gerota predă anatomia la Școala Națională de Arte Frumoase din București, unde il are student pe Constantin Brâncuși.
"Ecorşeul" sau "Jupuitul" este rodul muncii celor doi. Gerota va pastra un exemplar până la sfârșitul vieții.
A crezut mereu în talentul studentului său, drept pentru care l-a ajutat pe Brâncuși să ajungă la Paris. Mai mult, inimosul doctor i-a oferit chiar un venit lunar.
Foto după Barbu Brezianu - Brâncuși în România
#brancusi (https://www.facebook.com/hashtag/brancusi?source=feed_text&story_id=600225033506956) #constantinbrancusi (https://www.facebook.com/hashtag/constantinbrancusi?source=feed_text&story_id=600225033506956) #dimitriegerota (https://www.facebook.com/hashtag/dimitriegerota?source=feed_text&story_id=600225033506956) #ecorseu



(https://www.facebook.com/hashtag/ecorseu?source=feed_text&story_id=600225033506956)https://scontent.fotp3-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/17103761_600225033506956_1588585808047546246_n.jpg ?oh=80f82a603c8810729f18ae6721157583&oe=592A6E3D
(https://www.facebook.com/hashtag/ecorseu?source=feed_text&story_id=600225033506956)

latan.elena
06.03.2017, 19:22
Constantin Brâncuși (https://www.facebook.com/dordebrancusi/?hc_ref=NEWSFEED&fref=nf)



"Pasărea măiastra" este întruchiparea în duh călător a celui mai adânc dor. (Sorana Georgescu-Gorjan - Așa grăit-a Brâncuși) #brancusi (https://www.facebook.com/hashtag/brancusi?source=feed_text&story_id=601541436708649) #constantinbrancusi (https://www.facebook.com/hashtag/constantinbrancusi?source=feed_text&story_id=601541436708649) #maiastra (https://www.facebook.com/hashtag/maiastra?source=feed_text&story_id=601541436708649) #dor



(https://www.facebook.com/hashtag/dor?source=feed_text&story_id=601541436708649)
(https://www.facebook.com/hashtag/dor?source=feed_text&story_id=601541436708649)https://scontent-otp1-1.xx.fbcdn.net/v/t31.0-8/17192589_601541436708649_1177949878073335549_o.jpg ?oh=fc91b7c6cb43ff75b676cce9b8cc4a13&oe=593081C4
(https://www.facebook.com/hashtag/dor?source=feed_text&story_id=601541436708649)

latan.elena
07.03.2017, 13:15
Constantin Brâncuși (https://www.facebook.com/dordebrancusi/?hc_ref=NEWSFEED) a adăugat o fotografie nouă în albumul Le Prince Paysan (https://www.facebook.com/media/set/?set=a.121991507996980.1073741828.121643021365162&type=3).




Cea care i-a pozat lui Brâncuşi pentru lucrările : "Femeie privindu-se în oglindă" (stânga, sus și jos) și "Prințesa X" (dreapta, sus și jos), a fost prințesa Marie Bonaparte, nepoata lui Pierre Napoleon Bonaparte, la rându-i, nepot al lui Napoleon I.
"Prințesa X" a stârnit un imens scandal în 1919, când a fost expusă la Grand Palais, în Paris, fiind considerată o lucrare pornografică.
Un an mai târziu, Brâncuși declara unui jurnalist de la revista "L' čre nouvelle":
"Statuia mea, înțelegeți domnule, este femeia, sinteza însăși a femeii, eternul feminin al lui Goethe redus la esență (…)
Cinci ani am lucrat, și am simplificat, am făcut materia sa spună ceea ce nu se poate rosti. Și ce este în fond femeia? Un zâmbet între dantele și fard pe obraji? (…) Nu asta este femeia!
Pentru a degaja această entitate, pentru a aduce în domeniul sensibilului acest tip etern de forme efemere, timp de cinci ani am simplificat, am finisat lucrarea. Și cred că, biruind în cele din urmă, am depășit materia.
De fapt e chiar păcat să strici frumusețea unei materii sfredelind mici găuri pentru ochi, (sculptând) părul, urechile. Și materia mea e atât de frumoasă prin liniile acestea sinuoase, strălucind ca aurul curat și care rezumă într-un singur arhetip toate efigiile feminine de pe pământ “. #brancusi (https://www.facebook.com/hashtag/brancusi?source=feed_text&story_id=601908196671973) #constantinbrancusi (https://www.facebook.com/hashtag/constantinbrancusi?source=feed_text&story_id=601908196671973) #princesseX (https://www.facebook.com/hashtag/princessex?source=feed_text&story_id=601908196671973) #mariebonaparte (https://www.facebook.com/hashtag/mariebonaparte?source=feed_text&story_id=601908196671973) #princessX




(https://www.facebook.com/hashtag/princessx?source=feed_text&story_id=601908196671973)https://scontent-otp1-1.xx.fbcdn.net/v/t31.0-8/17157377_601908196671973_5008449385511181387_o.jpg ?oh=d10143f1d90fc4498bf0523eb169563c&oe=592A9576
(https://www.facebook.com/hashtag/princessx?source=feed_text&story_id=601908196671973)

latan.elena
08.03.2017, 23:58
Constantin Brâncuși (https://www.facebook.com/dordebrancusi/?hc_ref=NEWSFEED&fref=nf)



"Cumințenia Pământului" a fost pentru mine ceea ce este în mai adânc femeia dincolo de psihologia voastră. (Sorana Georgescu-Gorjan - Așa grăit-a Brâncuși)
#brancusi (https://www.facebook.com/hashtag/brancusi?source=feed_text&story_id=602403453289114) #constantinbrancusi (https://www.facebook.com/hashtag/constantinbrancusi?source=feed_text&story_id=602403453289114) #cuminteniapamantului



(https://www.facebook.com/hashtag/cuminteniapamantului?source=feed_text&story_id=602403453289114)
(https://www.facebook.com/hashtag/cuminteniapamantului?source=feed_text&story_id=602403453289114)https://scontent.fotp3-2.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/17156210_602403453289114_5533639374419880481_n.jpg ?oh=3ae816c0abd096cf905d23877c31812a&oe=5934042A
(https://www.facebook.com/hashtag/cuminteniapamantului?source=feed_text&story_id=602403453289114)

latan.elena
09.03.2017, 10:40
Constantin Brâncuși (https://www.facebook.com/dordebrancusi/?hc_ref=NEWSFEED&fref=nf)



Eu nu sunt nici sur-realist, nici cubist, nici baroc, nici altceva de soiul ăsta. Eu, cu noul meu, vin din ceva foarte vechi. (Așa grăit-a Brâncuşi - Sorana Georgescu-Gorjan) #brancusi (https://www.facebook.com/hashtag/brancusi?source=feed_text&story_id=602818723247587) #constantinbrancusi (https://www.facebook.com/hashtag/constantinbrancusi?source=feed_text&story_id=602818723247587) #cuminteniapamantului (https://www.facebook.com/hashtag/cuminteniapamantului?source=feed_text&story_id=602818723247587) #ganditoruldelahamangia (https://www.facebook.com/hashtag/ganditoruldelahamangia?source=feed_text&story_id=602818723247587)






https://scontent.fotp3-2.fna.fbcdn.net/v/t31.0-8/17191995_602818723247587_5890241835666091486_o.jpg ?oh=80e7eb34748fc805c04e11eae67280e3&oe=59335DFA
(https://www.facebook.com/dordebrancusi/photos/a.125619980967466.1073741833.121643021365162/602818723247587/?type=3)

latan.elena
09.03.2017, 15:14
Constantin Brâncuși (https://www.facebook.com/dordebrancusi/?hc_ref=NEWSFEED) a adăugat o fotografie nouă în albumul Le Prince Paysan (https://www.facebook.com/media/set/?set=a.121991507996980.1073741828.121643021365162&type=3).




Femeia, muză

#brancusi (https://www.facebook.com/hashtag/brancusi?source=feed_text&story_id=602398513289608) #constantinbrancusi (https://www.facebook.com/hashtag/constantinbrancusi?source=feed_text&story_id=602398513289608)






https://scontent.fotp3-2.fna.fbcdn.net/v/t31.0-8/17097259_602398513289608_5354782318818934113_o.jpg ?oh=f71aebf9d80bd197ad09fd17384721cb&oe=59271402

latan.elena
10.03.2017, 14:34
Constantin Brâncuși (https://www.facebook.com/dordebrancusi/?hc_ref=NEWSFEED&fref=nf)



Leda, 1926, Centre Pompidou, Paris
"Îți amintești povestea din mitologie, despre un zeu care s-a transformat în lebădă, iar Leda s-a îndrăgostit de acea pasăre?
Ei bine, eu n-am crezut niciodată așa ceva. Vezi, nu mi-am putut închipui vreodată ca un bărbat se schimbă în lebădă, o femeie, însă da, foarte ușor.

O poți recunoaște în această pasăre? Stă în genunchi, aplecat în spate. Acum vezi? Aceste lumini intense au fost sânii ei, capul ei...dar s-au transformat în formele păsării.
Pe măsură ce se rotesc, se transformă de-a pururi în viață nouă, ritm nou...simți asta?" (Așa grăit-a Brâncuşi - Sorana Georgescu-Gorjan)
#brancusi (https://www.facebook.com/hashtag/brancusi?source=feed_text&story_id=603338569862269) #constantinbrancusi (https://www.facebook.com/hashtag/constantinbrancusi?source=feed_text&story_id=603338569862269) #leda (https://www.facebook.com/hashtag/leda?source=feed_text&story_id=603338569862269) #centrepompidou




(https://www.facebook.com/hashtag/centrepompidou?source=feed_text&story_id=603338569862269)
(https://www.facebook.com/hashtag/centrepompidou?source=feed_text&story_id=603338569862269)https://scontent.ftsr1-1.fna.fbcdn.net/v/t31.0-8/17212210_603338569862269_3464309500248977983_o.jpg ?oh=4057c57c7a6cb34c9125c406c8ee7543&oe=5972C892



(https://www.facebook.com/hashtag/centrepompidou?source=feed_text&story_id=603338569862269)
(https://www.facebook.com/hashtag/centrepompidou?source=feed_text&story_id=603338569862269)https://scontent.ftsr1-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/17103341_603330709863055_3077021801330047218_n.jpg ?oh=db95b6c68bccb1c442d666c90c24146e&oe=592AB2B3
(https://www.facebook.com/hashtag/centrepompidou?source=feed_text&story_id=603338569862269)

latan.elena
15.03.2017, 21:28
Constantin Brâncuși (https://www.facebook.com/dordebrancusi/?hc_ref=NEWSFEED) a adăugat o fotografie nouă în albumul Le Prince Paysan (https://www.facebook.com/media/set/?set=a.121991507996980.1073741828.121643021365162&type=3).






Brâncuși cu Louvre, câinele prietenului său, Edward Steichen, în timpul demontării Coloanei fără sfârșit, din grădina acestuia de la Voulangis, ca. 1927. (C) Centre Pompidou
#brancusi (https://www.facebook.com/hashtag/brancusi?source=feed_text&story_id=605288146333978) #constantinbrancusi (https://www.facebook.com/hashtag/constantinbrancusi?source=feed_text&story_id=605288146333978) #endlesscolumn (https://www.facebook.com/hashtag/endlesscolumn?source=feed_text&story_id=605288146333978) #colonnesansfin (https://www.facebook.com/hashtag/colonnesansfin?source=feed_text&story_id=605288146333978) #coloanafarasfarsit (https://www.facebook.com/hashtag/coloanafarasfarsit?source=feed_text&story_id=605288146333978) #voulangis



(https://www.facebook.com/hashtag/voulangis?source=feed_text&story_id=605288146333978)
(https://www.facebook.com/hashtag/voulangis?source=feed_text&story_id=605288146333978)https://scontent.fomr1-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/17309178_605288146333978_1961355044272895864_n.jpg ?oh=3d64694ec33a8e2de6abf411424bc441&oe=595B5C72

(https://www.facebook.com/hashtag/voulangis?source=feed_text&story_id=605288146333978)

latan.elena
16.03.2017, 19:42
Constantin Brâncuși (https://www.facebook.com/dordebrancusi/?hc_ref=NEWSFEED&fref=nf)



„Noi vom rămâne pe vecie neconsolați, pentru că Brâncuși ne-a părăsit de două ori: o dată când a luat-o spre apus, să-și caute norocul, pe care, de fapt îl purta în desagă - și a doua oară, acum, nu prea demult, când a fost chemat să execute niște lucrări în cer.
Poate e chiar deasupra noastră - instalat în atelierul lui și trebăluind de zor. Căci trebuie să existe în continuare pentru noi, un Brâncuși al săracilor, care face pietre de râu și le dă drumul mai ales pe râurile de munte, și din ele, abia dacă mai netezite puțin cu podul palmei, scoate domnișoare și muze adormite și cocoși măeștri fluierând a veșnică pagubă.” (Marin Sorescu - Insomnii)
Foto: Dana Oniga
#brancusi60 (https://www.facebook.com/hashtag/brancusi60?source=feed_text&story_id=605986076264185) #brancusi (https://www.facebook.com/hashtag/brancusi?source=feed_text&story_id=605986076264185) #constantinbrancusi (https://www.facebook.com/hashtag/constantinbrancusi?source=feed_text&story_id=605986076264185) #endlesscolumn (https://www.facebook.com/hashtag/endlesscolumn?source=feed_text&story_id=605986076264185) #coloanafarasfarsit (https://www.facebook.com/hashtag/coloanafarasfarsit?source=feed_text&story_id=605986076264185) #marinsorescu



(https://www.facebook.com/hashtag/marinsorescu?source=feed_text&story_id=605986076264185)https://scontent-otp1-1.xx.fbcdn.net/v/t31.0-8/17239766_605986076264185_3707830486678808633_o.jpg ?oh=de3e8dd8f4359a3a3139e2222cf647c8&oe=59660728
(https://www.facebook.com/hashtag/marinsorescu?source=feed_text&story_id=605986076264185)

latan.elena
17.03.2017, 14:15
Constantin Brâncuși (https://www.facebook.com/dordebrancusi/?hc_ref=NEWSFEED) a adăugat o fotografie nouă în albumul Bucurie fără sfârșit (https://www.facebook.com/media/set/?set=a.122038917992239.1073741830.121643021365162&type=3).




„Coloana lui Brâncuși dacă vă uitați bine, e orizontală. E infinită pe orizontală, sau pe spirală, paralelă cu pământul, ca o bară de fier pusă să oprească presiunea mortală a cosmosului. Fără coloana lui, cerul s-ar lăsa mai repede pe noi.” (Marin Sorescu - Insomnii)



Foto: Dana Oniga (https://www.facebook.com/dana.joliee)
#brancusi (https://www.facebook.com/hashtag/brancusi?source=feed_text&story_id=606474729548653) #constantinbrancusi (https://www.facebook.com/hashtag/constantinbrancusi?source=feed_text&story_id=606474729548653) #coloanafarasfarsit (https://www.facebook.com/hashtag/coloanafarasfarsit?source=feed_text&story_id=606474729548653) #endlesscolumn (https://www.facebook.com/hashtag/endlesscolumn?source=feed_text&story_id=606474729548653) #brancusi60 (https://www.facebook.com/hashtag/brancusi60?source=feed_text&story_id=606474729548653) #marinsorescu




(https://www.facebook.com/hashtag/marinsorescu?source=feed_text&story_id=606474729548653)https://scontent.ftsr1-1.fna.fbcdn.net/v/t31.0-8/17388959_606474729548653_1202969336377587060_o.jpg ?oh=973e2311826f6dab8bf88fa2dc0906b9&oe=595D8C68
(https://www.facebook.com/hashtag/marinsorescu?source=feed_text&story_id=606474729548653)

latan.elena
12.07.2017, 20:03
Constantin Brâncuși (https://www.facebook.com/dordebrancusi/?hc_ref=ARTgzz1gkUMCeMsnyhIkTMZ8W1xCKnk-_Vd1tFYu31oqnTm2lYLWs8z7atgSaEWZ0MM&fref=nf)



Brâncuși ridică pentru prima dată o „Coloană infinită” în 1926, la Voulangis, în grădina prietenului său, Edward Steichen (https://www.facebook.com/pages/Edward-Steichen/107794125910644?fref=mentions).
Era din lemn de plop și avea 9 module întregi.
Coloana va fi secționată și mutată în atelierul sculptorului, la puțin timp după.
Momentul a fost imortalizat pe peliculă de Man Ray și transformat într-un scurt film documentar.
Foto (C) Centre Pompidou, Sucssesion Brancusi
#constantinbrancusi (https://www.facebook.com/hashtag/constantinbrancusi?source=feed_text&story_id=666653280197464) #brancusi (https://www.facebook.com/hashtag/brancusi?source=feed_text&story_id=666653280197464) #coloanafarasfarsit (https://www.facebook.com/hashtag/coloanafarasfarsit?source=feed_text&story_id=666653280197464) #endlesscolumn (https://www.facebook.com/hashtag/endlesscolumn?source=feed_text&story_id=666653280197464) #colonnesansfin (https://www.facebook.com/hashtag/colonnesansfin?source=feed_text&story_id=666653280197464) #coloanainfinita (https://www.facebook.com/hashtag/coloanainfinita?source=feed_text&story_id=666653280197464) #manray (https://www.facebook.com/hashtag/manray?source=feed_text&story_id=666653280197464) #voulangis (https://www.facebook.com/hashtag/voulangis?source=feed_text&story_id=666653280197464) #edwardsteichen (https://www.facebook.com/hashtag/edwardsteichen?source=feed_text&story_id=666653280197464)

latan.elena
14.07.2017, 08:26
Constantin Brâncuși (https://www.facebook.com/dordebrancusi/?hc_ref=ART_r3C-ZIyP5LW5bQwqldzn7pRY9G0R6IFpc4JJG-9GE11Wfe2_SAL13_Zg5b64Ddc) a adăugat o fotografie nouă în albumul Le Prince Paysan (https://www.facebook.com/media/set/?set=a.121991507996980.1073741828.121643021365162&type=3).




Brâncuși și muzica



Brâncuși îl întâlnește în 1919 pe compozitorul francez Erik Satie care îi devine cel mai bun prieten.
De asemenea a legat o frumoasă prietenie cu Marcel Mihalovici, compozitorul român care îi dedică multe din compozițiile sale în 1924.
Prin muzică, Brâncuși găsește un bun mijloc de a-şi satisface pasiunea pentru alte culturi ale lumii. Colecția sa de discuri se îmbogățește constant. Dovedește ingeniozitate, folosind sisteme de sonorizare create de el din aparate disecate și apoi reasamblate. Sonoritatea rezultată fiind excelentă.
In afara interesului constant pentru folclorul Europei centrale, al lumii de fapt, Brâncuși se lasă inițiat de prietenul său Şaliapin, în foarte fecunda muzică rusă post-revoluționară.
Este interesat deopotrivă de demersul etno-muzical al lui Bela Bartok, jazz-ul lui Count Basie și Louis Armstrong cât și de rock’n roll-ul lui Bill Haley.

În colecția sa muzicală s-au găsit atât discuri de Bach, Gold Diggers of 1933, muzică balineză, folclor transdanubian, Mussorgski, Monteverdi, folclor țigănesc, Erik Satie, folclor sud-american, ş.a.
Să nu uităm că Brâncuși, însuși, cânta la vioară și la fluier. Avea de asemenea o voce foarte bună care i-a permis să facă parte din coruri bisericești, atât în România cât și în Paris.
Autoportret, 1922 (C) Centre Pompidou, Succession Brancusi



#constantinbrancusi (https://www.facebook.com/hashtag/constantinbrancusi?source=feed_text&story_id=667399273456198) #brancusi (https://www.facebook.com/hashtag/brancusi?source=feed_text&story_id=667399273456198)

latan.elena
22.07.2017, 07:31
Constantin Brâncuși (https://www.facebook.com/dordebrancusi/?hc_ref=ARRLFrn4UdMwX7DlAhf5_V5BNfDxKkD4LwD4luU3yC uzuRyyjcpCi4lNZzXDbBhq3yM) a adăugat o fotografie nouă în albumul Le Prince Paysan (https://www.facebook.com/media/set/?set=a.121991507996980.1073741828.121643021365162&type=3).




"Cina la Brâncuși - splendidă. Faimosul său pure rece de fasole cu oțet și usturoi. Cotletele sale la grătar. El e pretutindeni, gătind, servind, făcând de toate. Acolo - Syb, Booth, Satie, Serge. Sunt acolo două viori. Brâncuși, Satie și Booth fac cu schimbul ca să cânte în duet și se tachinează între ei. Ne dor falcile de râs. Un galop între membrele inferioare. Agilitatea lui Brâncuși. Lume drăguță și oameni mari : el și Satie."- mărturisește scriitorul francez Henri-Pierre Roché (https://www.facebook.com/pages/Henri-Pierre-Roch%C3%A9/113833931960188?fref=mentions). (Brâncuși - O biografie de Al. Buican).



Autoportret cu Coloana Sărutului, ca. 1930 ( C ) Centre Pompidou, Sucssesion Brancusi



#constantinbrancusi (https://www.facebook.com/hashtag/constantinbrancusi?source=feed_text&story_id=671328959729896) #brancusi (https://www.facebook.com/hashtag/brancusi?source=feed_text&story_id=671328959729896) #colonnedubaiser (https://www.facebook.com/hashtag/colonnedubaiser?source=feed_text&story_id=671328959729896) #autoportret (https://www.facebook.com/hashtag/autoportret?source=feed_text&story_id=671328959729896)

zamfir_catalin
02.02.2018, 15:37
http://romania-misterioasa.blogspot.ro/2016/02/secretele-si-revelatiile-unui-geniu.html

Secretele si revelatiile unui geniu : Brancusi
11:19:00 Istoria secreta a Romaniei , Personalitati romanesti

Nu uitati sa distribuiti materialele care va plac, contribuiti astfel la mentinerea in viata a acestui site. Va multumim !

Începînd din acest an, în fiecare 19 februarie, îl vom sărbători pe Constantin Brâncuşi. Această zi a fost declarată sărbătoare naţională. Era şi timpul să avem o „Zi Brâncuşi“, numele sculptorului figurează de mult în calendarul cultural universal. Se împlinesc 140 de ani de la naşterea acestui geniu. Ţăranul român care a intrat în istoria artei punînd bazele sculpturii moderne a avut o viaţă şi o moarte plină de semne de întrebare. Dar cele mai multe mistere s-au adunat în jurul operelor sale, cărora nu li s-au descoperit toate înţelesurile. De altfel, cînd a plecat la Paris, după ce-a terminat Coloana, Brâncuşi a spus: „habar n-aveţi ce vă las eu aici“. Nici astăzi nu ştim cu adevărat care este moştenirea pe care ne-a lăsat-o, deşi privind Coloana Fără Sfîrşit, Masa Tăcerii şi Poarta Sărului, vedem simbolurile străbunilor noştri.

Pe jos, pînă la Paris

Constantin Brâncuşi s-a născut pe 19 februarie 1876, la Hobiţa, judeţul Gorj, ca al şaselea copil al lui Radu Nicolae Brâncuşi (1833-1885) şi Maria Brâncuşi (1851-1919). Prima clasă primară a făcut-o la Peştişani, apoi a continuat şcoala la Brădiceni. În copilărie a ucenicit în ateliere de boiangerie, prăvălii şi birturi. Primul obiect sculptat de el a fost o vioară, din materiale găsite în prăvălia unde lucra. S-a înscris cu bursă la Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova. Apoi s-a înscris la Şcoala de bellearte din Bucureşti.

Chiar în primul an, în 1898, a obţinut cîteva premii. „Bustul lui Vitellius“ a fost distins cu „menţiune onorabilă“, „Capul lui Laocoon“ a primit medalia de bronz, iar „Studiu“ medalia de argint. A realizat şi un studiu asupra corpului omenesc, folosit în şcolile româneşti de medicină. În 1903 a realizat bustul generalului medic Carol Davila, aflat şi azi în curtea Spitalului Militar din Bucureşti. Consiliul care a făcut recepţia monumentului a fost nemulţumit de lungimea nasului. Brâncuşi a ieşit furios din sala de şedinţe, renunţînd la ultima tranşă de bani. Nemaiavînd cu ce să îşi ia bilet pentru Paris, a pornit la drum pe jos către marea capitală. „Ar fi fost o muncă uşoară, dar ca de prostituată, care mi-ar fi adus cei cîţiva bani cît îmi trebuiau ca să-mi plătesc un bilet de drum de fier pînă la Paris. Dar nu am mai putut răbda. Am făcut stînga-mprejur, fără nici un salut militar spre marea panică şi spaimă a doctorului Gerota, de faţă, şi dus am fost, pomenind de mama lor“, avea să povestească mai tîrziu celebrul artist.

A refuzat să lucreze cu Auguste Rodin

Înainte de a pleca la Paris, Brâncuşi a trecut pe acasă, în Hobiţa, ca să-şi ia rămas bun de la mamă. Următoarea oprire a fost la Viena, unde a lucrat la un atelier ca decorator de mobilier, ca să strîngă bani de drum. În acest timp a vizitat muzeele, unde a descoperit sculpturile egiptene care i-au influenţat opera de mai tîrziu. Din Viena a plecat în 1904 spre München, dar după şase luni, a călătorit din nou pe jos prin Bavaria şi Elveţia, pînă la Langres, în Franţa. În apropiere de Lunéville, după o ploaie torenţială, s-a îmbolnăvit grav de pneumonie. A fost tratat la un spital de maici, singurul care l-a primit. Slăbit, Brâncuşi a ajuns la Paris cu trenul, chiar de Ziua Naţională a Franţei, 14 iulie, ceea ce i s-a părut şi s-a dovedit de bun augur. În 1905, a reuşit la prestigioasa École Nationale Supérieure des Beaux-Arts. S-a întreţinut spălînd vase la restaurante.

Regina Elisabeta a României l-a rugat pe Auguste Rodin să-l primească pe Brâncuşi ca practician în atelierul lui, dar românul a refuzat spunînd: „La umbra marilor copaci nu creşte nimic“. A expus pentru prima dată la Société Nationale des Beaux-Arts şi la Salon d’Automne din Paris în 1906. În 1907, a ieşit din mîinile lui prima versiune a „Sărutului“, temă pe care o va relua sub diferite forme pînă în 1940, cînd a apărut „Poarta Sărutului“. În 1907, a închiriat un atelier în Rue de Montparnasse, al cărui prag l-au călcat artişti importanţi parizieni. A început „Rugăciunea“, o comandă pentru un monument funerar din Buzău. În 1909, a participat la o expoziţie din România, unde n-a obţinut decît locul doi, la egalitate cu Paciurea, Steriadi, Petraşcu, Theodorescu-Sion. Dar măcar a reuşit să vîndă ceva, sculptura „Somnul“. La întoarcere s-a îmbolnăvit de tifos.

Americanii au confundat-o pe Pogany cu un ou

În 1912 a realizat prima „Măiastră“. În 1914, Brâncuşi a trecut Oceanul şi a inaugurat prima expoziţie în SUA, la Photo Secession Gallery din New York. A fost un succes care a dat peste cap toată America, după ce „Domnişoara Pogany“ a fost confundată cu un ou. Colecţionarul John Quin i-a cumpărat mai multe sculpturi şi astfel Brâncuşi şi-a asigurat existenţa materială. În 1915, a început să lucreze şi în lemn. În 1919, apărut la Paris, volumul „La Roumanie en images“ menţiona cinci reproduceri după lucrări ale lui Brâncuşi. Americanii îl pomenesc şi ei în revista Little Review din New York, în 1921, cu 24 de reproduceri comentate şi lăudate de poetul american Ezra Pound.




Pînă la izbucnirea războiului, Brâncuşi a avut o perioadă incredibil de prolifică. Marile lui opere s-au născut atunci. Cele din ciclul „Pasărea în văzduh“, ciclul „Ovoidului“ precum şi sculpturile în lemn au apărut în atelierul cumpărat în strada Impasse Ronsin 8, atelier mobilat cu mobilă sculptată de el. Aici au ucenicit mulţi artişti români, dar şi marele Modigliani. Brâncuşi nu şi-a plătit ucenicii, convenţia fiind ca în schimb să-i înveţe meserie. Creaţiile lui au fost expuse în SUA, Franţa, Elveţia, Olanda şi Anglia. În 1923 a fost decorat de Regele Ferdinand I cu Steaua României. În 1929 a realizat mai multe portrete ale scriitorului James Joyce. A terminat şi „Piatra de hotar“ pentru cele două ţări surori separate: România şi Basarabia.

Sticla de Dubonnet

A rămas toată viaţa celibatar, dar a iubit mai multe femei, printre care şi pe cîntăreaţa Maria Tănase, dar şi pe unguroaica Pogany, care se pare că l-a respins din cauza diferenţei de vîrstă. Cu pianista Vera Moore a avut un fiu, născut pe 15 septembrie 1934, pe care nu l-a recunoscut. Ultima idilă a lui Brâncuşi a fost Peggy Guggenheim care-şi pierduse tatăl (celebrul colecţionar de artă Solomon Guggenheim), în tragedia Titanicului. După 1950, a cerut cetăţenie franceză, ceea ce a stîrnit reacţii dure ale regimului bolşevic din România. A fost atacat de George Călinescu, Iorgu Iordan, Alexandru Graur şi apărat timid de Geo Bogza, Camil Petrescu, colecţionarul Zambaccian şi sculptorul Ion Jalea. În 1955, şi-a rupt piciorul împiedicîndu-se în baston. Iar peste un an şi-a făcut testamentul şi şi-a cumpărat loc de veci.

În 1957, Brâncuşi l-a chemat pe arhiepiscopul Teofil, s-a spovedit şi s-a împărtăşit, spunînd că moare „cu inima tristă pentru că nu mă pot întoarce în ţara mea“. S-a stins din viaţă pe 16 martie 1957, la ora 2 dimineaţa, iar la 19 martie a fost înmormîntat la cimitirul Montparnasse din Paris, în coşciug, deşi ceruse să-i fie lăsat corpul în pămînt. La ceremonie, au sosit coroane din partea Franţei, USA. Reprezentanţii Ambasadei României au fost huiduiţi. Rămîne un mare mister de ce Brâncuşi a murit din cauza unui picior rupt. Apropiaţii spun că nu obişnuia să consume alcool, îi era chiar teamă de alcool. Cu toate acestea, primea cadou lăzi întregi, iar în ultima lui zi, a băut singur o sticlă întreagă de vin. Nu se ştie cine i-a dat acel Dubonnet fatal.

Comuniştilor nu le plăcea Coloana

Moştenirea Brâncuşi s-a împrăştiat. O mare parte a lucrărilor şi întreg atelierul artistului român se află la Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris (Centre Pompidou). Operele fuseseră lăsate României, dar guvernul comunist din anii ’50 le-a refuzat. De altfel, regimul comunist din ţara natală a acestui geniu nu l-a iertat că a părăsit România, considerîndu-l un burghez cosmopolit. Totuşi, în decembrie 1956, la Muzeul de Artă al Republicii din Bucureşti s-a deschis prima expoziţie personală Brâncuşi din Europa. Abia în 1964 Brâncuşi a fost recunoscut de compatrioţi ca geniu naţional şi astfel ansamblul monumental de la Tîrgu-Jiu cu „Coloana (Recunoştinţei) fără sfîrşit“, „Masa tăcerii“ şi „Poarta sărutului“ a putut fi amenajat şi îngrijit, după ce fusese lăsat în paragină un sfert de veac şi ameninţat cu demolarea.

În aprilie 1991, Banca Naţională a României a emis o bancnotă cu valoarea nominală de 500 de lei, pe aversul căreia era reprezentat Constantin Brâncuşi, din faţă. Pe reversul aceleiaşi bancnote artistul era reprezentat împreună cu cîteva din operele sale. În zona părţii albe a bancnotei, privind în zare, privitorul poate vedea imaginea din faţă, a lui Constantin Brâncuşi, în filigran. Între anii 1998 şi 2000, Coloana Infinită a fost restaurată prin intermediul unei colaborări dintre Guvernul României, Fondul Mondial al Monumentelor, Banca Mondială şi alte asociaţii româneşti.

Mai multe proiecte în lume, o singură Coloană

În 1926, la Salonul de la Tuileries, Brâncuşi a expus pentru prima oară Coloana. Erau doar două module identice în formă de romb din ceea ce avea să se numească mai tîrziu Coloana fără Sfîrşit. În scurt timp, Coloana a avut 9 metri şi a fost expusă în curtea unui prieten, adică exact acolo unde o voia autorul, în natură. Zece ani mai tîrziu, în 1937-1938, atunci cînd i s-a propus proiectul coloanei sub forma unui monument în memoria soldaţilor căzuţi în Primul Război Mondial pe Valea Jiului, Brâncuşi s-a gîndit din nou la ea. Coloana Infinitului de la Tîrgu-Jiu a fost construită din fontă, turnată în septembrie 1937 la Atelierele Centrale din Petroşani. E compusă din 15 module octaedrice întregi şi două jumătăţi de module, pe care Brâncuşi le numea mărgele. Are o înălţime de aproape 30 de metri. Nu există niciun document care să confirme prezenţa lui Brâncuşi la inaugurarea ansamblului monumental de la Tîrgu-Jiu, din 27 octombrie 1938, probabil din cauza situaţiei politice tensionate de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial.

Artistul a vrut să facă o Coloană şi mai mare, imediat după ce a fost instalată cea din România. În timpul unei vizite la Chicago în 1939, şi-a imaginat Coloana pe malul lacului Michigan, înaltă de 400 de metri, mai mare decît Empire State Building din New York. Fabricată din oţel inoxidabil, coloana ar fi trebuit să fie o clădire cu apartamente. Proiectul a fost sprijinit de Barnet Hodes, un fost consilier al oraşului Chicago, dar nu s-a materializat niciodată. Coloana sau alte lucrări brâncuşiene ar fi trebuit să se concretizeze în dimensiuni gigantice şi lîngă Philadelphia, în faţa clădirii Seagram din New York, în faţa clădirii UNESCO din Paris, în Parcul Central din New York, în Bucureşti şi India. Nu se ştie de ce niciunul din aceste proiecte nu s-a mai realizat.

Numărul de aur al egiptenilor

Coloana a fost rezultatul căutării echilibrului perfect în formele simple. E formată dintr-o structură simplă care se repetă la nesfîrşit. Tocmai această simplitate geometrică, ce urcă spre cer sfidătoare, într-un echilibru perfect, i-a pus pe gînduri pe căutătorii de simboluri şi mistere. Autorul descria sculptura astfel: „Realitatea pe care Stîlpul, laolaltă cu celelalte două semne de piatră ale mele, o întrupează este avîntul, conştiinţa nunţii ce o sărbătorim cu nesfîrşitul univers, dorul ce-i însufleţeşte pe eroi spre absolut“. După ce Brâncuşi a părăsit această lume, operele sale au fost măsurate şi cîntărite cu precizie. Coloana are o înălţime de 29,33 metri şi o greutate de 29,173 Kg. Fundaţia din beton ajunge la adîncimea de 5m.

Trunchiurile de piramidă, goale pe dinăuntru, sînt fixate cap la cap pe un miez central de oţel, cu secţiune pătrată, uniformă pe toată înălţimea. Exteriorul Coloanei a fost curăţat prin sablare cu nisip special, ulterior fiind pulverizate două straturi de praf metalic, unul de zinc şi celălalt de alamă, la o temperatură mai ridicată. Formula lui Brâncuşi ar fi: 1-2-4, unde 1=45 cm. Nicolae Oancea a calculat că monumentul înglobează 512 Triunghiuri de Aur (Sacre, la egipteni), adică 8 x 8 x 8. Însuşi Brâncuşi spunea că „eu, cu noul meu, vin din ceva foarte vechi“. De altfel, se spune despre Coloana Infinită că este singura sculptură a timpurilor moderne care poate fi comparată cu marile monumente ale Egiptului, ale Greciei sau ale Renaşterii. Perfecţiunea Coloanei a fost afectată de încercarea de demolare din anii ’50, în 1984 vîrful prezentînd o deviaţie de aproape 25 cm.




Efectul Brâncuşi

Specialiştii români consideră că monumentul este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului României. Însă mulţi cred că, dincolo de simbol, Coloana înglobează şi alte mesaje. Misterul e întreţinut şi de faptul că sculptorul lucra în secret şi nu explica nimic. Dădea doar precizări vagi: „Aceluia care nu găseşte cheia, eu nu am cum să i-o ofer“. Sau „ceea ce fac eu astăzi, mi-a fost dat să fac. Căci am venit pe lume cu o misiune“. Sau „Nu îmi doresc să fiu la modă. Tot ceea ce este la modă, dispare apoi odată cu moda. Nu contează dacă, din contră, munca ta este contestată în prezent. Pentru că atunci cînd într-un final va fi înţeleasă, ea va exista în eternitate“. Prof.dr. ing. A. Măruţă a făcut anumite măsurători şi a constatat că această Coloană emite radiaţii de energie pe patru direcţii.

El crede că sub Coloana Infinitului există o anomalie magnetică, care se poate măsura. Că ar fi un fel de piramidă egipteană care emite energii misterioase, resimţite pînă la 300 de metri, un fel de efect de piramidă. Nici amplasarea Coloanei nu e întîmplătoare, ea stă chiar pe axul paralelei 450 latitudine nordică. Radiaţiile emise de sculptură au fost confirmate şi cu măsurători radiestezice. Cea mai benefică energie ar fi cea emisă noaptea, pe Lună Nouă sau Plină, iar cea mai puţin benefică se manifestă în timpul zilelor însorite. Mai mult, amatorii de teorii controversate au lansat ipoteza că energiile Coloanei sînt tămăduitoare.

„Nenumăratele pulsaţii ale universurilor“

Rezultate surprinzătoare au apărut şi la Masa Tăcerii. Măsurătorile radiestezice au arătat că, la cele 12 scaune de piatră există nişte cîmpuri energetice polarizate diferit, „alternînd semnul pozitiv cu cel negativ, iar în centrul mesei de piatră am măsurat un cîmp rotitor cu o elongaţie destul de mare, adică avînd o energie uşor sesizabilă de către persoanele senzitive“. Se pare că, aşa cum susţine cercetătorul Paul Duţă, acest cîmp este benefic celulei vii. Aşa s-ar explica de ce persoanele care se aşază pe aceste scaune se simt deodată mai liniştite. Autorul susţine că efectul e şi mai vizibil dacă toate cele 12 scaune sînt ocupate de femei şi bărbaţi, alternativ.

Măsurătorile radiestezice pe centrul Porţii Sărutului au arătat o alternanţă a polarităţii, mai precis, timp de 60 de secunde, aceasta e pozitivă, alte 60 secunde, devine negativă. În fine, există şi o categorie de conspiraţionişti care consideră că Brâncuşi avea înalte cunoştinţe de fizică, pe care le-a înglobat în ansamblul de la Tîrgu-Jiu. Astfel, monumentele ar fi o sursă puternică de emisie pe distanţe intergalactice şi receptor de mesaje extraterestre. Însă nu se ştie cum poate fi activat.

Ipoteza comunicării cu stelele se bazează pe ceea ce spunea însuşi Brâncuşi: „o coloană care, mărită, ar putea sprijini bolta cerească“, „Într-o zi şi Stîlpul meu va prinde în jurul lui hora lumilor din cosmos“ şi „Oare ritmul său lăuntric, din clepsidră în clepsidră, nu înfăţişează oare şi nenumăratele pulsaţii ale universurilor, care necontenit explodează şi se contractă?“. Că sculptura ar adăposti chiar o tehnologie avansată se deduce din spusele autorului: „Acesta este mesajul Stîlpului meu, străjuit de Masă şi de Poartă. Să arzi ca o flacără. Să te prefaci în fulger legînd cerul cu pămîntul“. Cert e că Brâncuşi ne-a lăsat o operă care oglindeşte miturile, spiritualitatea, tradiţia din România, combinate cu rafinamentul avangardei pariziene. De la el, sculptura, pictura, desenul nu au mai fost aceleaşi.

Trei monumente, zeci de nume

• Pentru cele trei monumente brâncuşiene de la Tîrgu-Jiu au existat mai multe propuneri de denumiri, conform biografilor marelui sculptor.

- „Masa rotundă“ este denumită astfel în actele oficiale din 1937-38, la propunerea chiar a sculptorului. Tot el ar fi înlocuit-o mai tîrziu cu „Masa flămînzilor de spirit“, „Masa omeniei“, „Masa pomenirii“, „Masa tăcerii“. Alte variante: „Masa familiei“, „Masa cinei nupţiale“, „Masa cinei cea de taină“, „Masa apostolilor“, „Masa dacică“, „Masa căpitanilor“, „Masa de piatră şi cele 12 scaune“.

- „Poarta sărutului“ sau „Monumentul sărutului“ au fost nume date de Brâncuşi, dar constructorii îi spuneau „Portal“. „Portal de piatră“ şi „Portalul din grădina publică“ au fost denumiri oficiale cînd monumentele au fost donate primăriei. Alte denumiri: „Poarta eroilor“, „Poarta“, „Arc de triumf“, „Poartă de triumf“.

- „Coloana Recunoştinţei Fără Sfîrşit“ este denumirea dată de localnici, lucrători şi unii cercetători. Brâncuşi folosea expresiile „Coloana fără Sfîrşit“ şi „Coloana Infinită“. Alte variante: „Monumentul Recunoştinţei“, „Coloana Recunoştinţei“, „Monumentul Păcii“, „Monumentul Eroilor“, „Coloana Eroilor“, „Turnul Eroilor“, „Coloana Infinitului“, „Columna Dorului“.

161,8 - numărul lui Brâncuşi

• Cercetătorul Gyorgy Tozser crede că Brâncuşi ne-a lăsat indicii care ne pot ghida către descifrarea mesajului ascuns al sculpturilor lui. El consideră că întreaga lui operă se constituie într-un veritabil Cod al lui Brâncuşi. Pavel Floresco a înmulţit numărul elementelor (15) cu înălţimea acestora (aproximativ 10,8 metri) şi a obţinut 161,8 - exact cifrele din care este constituit numărul de aur, PHI, 1,618 (seria lui Fibonacci). În „Poarta Sărutului“ acelaşi număr s-ar ascunde în raportul dintre semilungimea grinzii şi grosimea acesteia. Mai mult, pe fiecare latură mare a părţii inferioare a coloanei sînt inscripţionate cîte 16 săruturi înşiruite. Dacă la acestea le adunăm pe cele două de pe stîlpi se ajunge la cifra 18. Deci cele două numere, 16 şi 18, trimit din nou la PHI. Iar sărutul propriu-zis, cele două semicercuri sînt, de fapt, un cerc barat, reprezentare artistică a simbolului grecesc FI, prin care matematicienii antichităţii îl exprimau pe 1,618.

latan.elena
12.08.2018, 22:09
COLOANA INFINITULUI



https://totceimaibun.files.wordpress.com/2013/05/tablou-fosforescent-triunghi-coloana-infinitului.jpg?w=500 (https://totceimaibun.files.wordpress.com/2013/05/tablou-fosforescent-triunghi-coloana-infinitului.jpg)
Energia cea mai benefica este emisa noaptea, pe luna noua sau luna plina. Cea mai putin benefica este energia emisa, in zilele insorite.
Constantin Brâncuşi (19.02.1876 – 16.03.1957) a creat la Târgu Jiu un complex nemuritor de trei sculpturi în aer liber, unic în lume: Masa tăcerii, Poarta sărutului şi Coloana Infinitului. Coloana Infinitului captează energiile terestre pe care le emite în exterior. Energiile emanate de suprafeţele Coloanei Infinitului au fost măsurate până la distanţa de 200 de metri.
Date despre Coloana InfinituluiColoana Infinitului din Târgu Jiu are o înălţime de 29,330 metri şi o greutate de 29,173 Kg. Este construită din metal feros (plăci din fontă), după formula 1/2 + 15 + 1/2 şi după “legea armoniei plastice”, descoperită şi perfecţionată de Brâncuşi, de forma 1 – 2 – 4, unde 1 = 45 cm (mărimea laturii mici a triunghiului de piramidă, de forma unui pătrat), 2 = 90 cm (mărimea laturii mari a trunchiului de piramidă, de forma unui pătrat), 4 = 180 cm, înălţimea trunchiului de piramidă. Trunchiurile de piramidă, goale pe dinăuntru, sunt fixate cap la cap pe un miez central de oţel, cu secţiune pătrată, uniformă pe toată înălţimea Coloanei Infinitului. Exteriorul Coloanei a fost curăţat prin sablare cu nisip special, ulterior fiind pulverizate două straturi de praf metalic, unul de zinc şi celălalt de alamă, la o temperatură mai ridicată.În timpul celui de al doilea război mondial, Coloana Infinitului a rezistat eforturilor zadarnice de a fi doborâtă la pământ de tancurile nemţilor şi ruşilor. În urma acestui fapt, coloana prezintă o deviere la vârf semnificativă, de mărimea unui triunghi echilateral cu latura de 33 cm.
https://totceimaibun.files.wordpress.com/2013/05/28-coloana-infinitului-la-apus.jpg?w=300&h=199 (https://totceimaibun.files.wordpress.com/2013/05/28-coloana-infinitului-la-apus.jpg)Coloana Infinitului a devenit obiect de studiu pentru oamenii de ştiinţă din ţara noastră. Astfel, profesorul universitar dr. ing. A. Măruţă a făcut anumite măsurători şi a constatat că această Coloană emite radiaţii de energie pe patru direcţii. Nu cunoaştem cauza care l-a determinat pe ing. Măruţă să facă această cercetare şi descoperire uimitoare, dar ne permitem să avansăm următoarele considerente privind emanaţiile de energii ale Coloanei Infinitului.
Curentul electric teluric şi efectul de piramidă al componentelor Coloanei InfinituluiIntesitatea câmpului magnetic al Terrei este relativ slabă. În general, neperceptibilă de om, variază între 0,3 gauss la Ecuator şi de 0,7 gauss la poli. Dar există locuri pe Terra unde intensitatea câmpului magnetic este de peste 10.000 de ori mai puternică, formând anumite anomalii magnetice. Este foarte probabil că sub Coloana Infinitului există o astfel de anomalie magnetică, care se poate măsura.S-a constatat că Terra este o gigantică pilă electrică alcalină, care mai primeşte electricitate şi din exterior. Oceanul Planetar (apa lui are un gust sărat şi amar) este un veritabil electrolit alcalin care, în interacţiune pemanentă cu rocile limitrofe heterogene (amestec de numeroase elemente chimice distribuite neuniform), roci ce au devenit veritabili electrozi masivi, au produs curentul electric teluric. Acest curent electric este amplificat atât de particule electrice provenite din radiaţia cosmică (particule ce se înscriu în spirală pe liniile de forţă ale câmpului geomagnetic), cât şi de electrizarea prin frecare datorită vânturilor şi mareelor. Considerăm că pe sub fundaţia Coloanei Infinitului trece o fâşie de curent electric teluric, datorită configuraţiei terenului din acel loc.
https://totceimaibun.files.wordpress.com/2013/05/coloana_infinitului.jpg?w=199&h=300 (https://totceimaibun.files.wordpress.com/2013/05/coloana_infinitului.jpg)Numeroşi cercetători au constatat că piramidele prezintă energii enigmatice, care se manifestă în două planuri verticale, perpendiculare pe laturile bazei şi care se intersectează către vârf. Aceste energii au fost numite “radiaţii de formă”, iar efectul lor poartă numele de “efectul de piramidă”. Energia emanată de piramidă este maximă într-o zonă din centrul unei secţiuni orizontale, plasată la înălţimea de 1/3 de la baza piramidei. Coloana Infinitului este formată din trunchiuri de piramidă, cu baza pătrată, pe toată înălţimea ei.Energiile terestre se prezintă sub forma unor reţele geobiologice, iar intersecţiile lor pe direcţii perpendiculare formează, pe suprafaţa pământului, noduri geopatologice. S-a constatat că fundaţia Coloanei Infinitului s-a pus în centrul unui astfel de nod, colector de energii. Deci, Coloana Infinitului captează energiile terestre pe care le emite în exterior.Suprafeţele laterale ale acestei Coloane (de forma unor trapeze răsturnate) emit radiaţii pe direcţii perpendiculare ale acestei suprafeţe, de natură magnetică şi telurică, generate de factorii arătaţi mai sus. Energiile emanate de suprafeţele Coloanei Infinitului au fost măsurate pînă la distanţa de 200 de metri.Cateva întrebări necesare1. Pentru ca Brâncuşi să poată amplasa Coloana infinitului în centrul unui nod geobiologic a fost oare înzestrat cu “al şasele simţ”, care să-i fi permis găsirea acestui nod?2. Brâncuşi ştia oare atunci că această Coloană este amplasată chiar pe axul paralelei 45° latitudine nordică?3. Brâncuşi cunoştea la acea veme (anii 1935/1936) efectul de piramidă? Coloana infinitului putea fi construită din elemente de sfere metalice, retezate la capetele unui diametru, din elemente de clepsidră, din elemente din trunchi de con etc.4. Brâncuşi a fost înzestrat şi cu o putere sacramentală? Indiferent cîte întrebări s-ar putea formula, un lucru este sigur: această Coloană a infinitului poate fi asemuită cu o scară la ceruri, o prefigurare a zborului interplanetar, un simbol al infinitului.Pe de alta parte, un cercetator stiintific, lucrand in cadrul unui laborator de Tehnologia Metalelor si Sudura, al unui institut de cercetari energetice, fizicianul Stratulat Vasile, a efectuat masuratori radiestezice de specialitate la Complexul Brancusi din Tg. Jiu. Aceste masuratori au fost efectuate deoarece se punea problema restaurarii si punerii in valoare internationala a acestui Complex. In acest scop Coloana Infinitului trebuia demontata si trimisa in Statele Unite pentru restaurare.https://totceimaibun.files.wordpress.com/2013/05/coloana-1.jpg?w=500 (https://totceimaibun.files.wordpress.com/2013/05/coloana-1.jpg)
Tinand cont de situatia conjuncturala din acea vreme acest lucru ar fi insemnat pierderea acestui monument original. Pentru a impiedica dezmembrarea complexului Brancusi cercetatorul Vasile Stratulat a intocmit o documentatie de specialitate pentru restaurarea coloanei, fara a fi demontata, pe care a depus-o la primaria orasului Tg. Jiu si impreuna cu Lidia Birsan au editat in 1994, in editura Kogaion, o brosura cu titlul “Lacrima Brancusi” pe care au distribuit-o forurilor competente si populatiei din Tg. Jiu, in scopul impiedicarii distrugerii acestui complex. Aceasta actiune a avut drept rezultat inceperea restaurarii complexului pe plan local, fara dezmembrarea Complexului.
Iata ce se spunea, pe scurt, in aceasta carte:MOTTO:
O teorie trebuie verificată,
Un fapt trebuie dovedit
Un adevăr trebuie trăit!
ALAN SPENCEhttps://totceimaibun.files.wordpress.com/2013/05/brancusi.jpg?w=500 (https://totceimaibun.files.wordpress.com/2013/05/brancusi.jpg)
Ansamblul de la Tg. Jiu are capacitati vindecatoareSă ne imaginăm următorul aspect : privim la o sferă, în interiorul căreia se află un om, iar în exteriorul ei un altul. Amândoi privesc sfera. Cel dintâi va afirma că sfera este concavă iar cel de-al doilea că sfera ste convexă. Amândoi au dreptate, pentru că fiecare priveşte sfera dintr-un alt unghi de vedere.Să ne imaginăm, acum, că sfera este mare cât Universul.Omul care priveşte din afara ei, este omul de ştiinţă – cel care poate descrie, desena, analiza structura, culoarea sau forma lumii pe care o priveşte. Aceasta este lumea obiectivă.Omul care se află în interiorul sferei, este misticul, iniţiatul, paranormalul, adică cel care simte lumea în interiorul căreia se află, lumea subiectivă.Realitatea este alcătuită din cele două ipostaze. Ele trebuiesc îngemănate, pentru a obţine imaginea corectă, reală a Întregului.
Pentru că un Om, nu este numai o masă de oase, muşchi şi nervi. El este, în mod egal, o lume de simţiri, sentimente, gânduri. El însuşi este un Univers care respiră, creează, trăieşte eşecuri şi bucurii, tristeţi şi victorii.În interiorul acestui Univers îşi desfăşoară activitatea alte Universuri, cu legile lor şi care, la rândul lui, el însuşi trăieşte în interiorul unui alt Univers. Între aceste Universuri există o strânsă interdependenţă şi o buna comunicare şi nu pot fi luate şi tratate separat.Omul este o carte deschisă. O imensitate.https://totceimaibun.files.wordpress.com/2013/05/masa-tacerii-brancusi.jpg?w=500 (https://totceimaibun.files.wordpress.com/2013/05/masa-tacerii-brancusi.jpg)
În rândurile de mai jos noi vă propunem doar o cale către taina descifrării lui, cale pe care Brâncuşi a mers toată viaţa lui.Ceea ce am simţit şi trăit la Tg. Jiu, în faţa Ansamblului Sculptural al lui Constantin Brâncuşi, nu poate fi descris decât ca o parte din realul lui. Este o parte din adevărul lumii profunde a sculpturilor acestui neegalat Artist, adevăr pe care ni l-au confirmat, în mare parte, mărturiile celor care au ştiut să vadă, să simtă şi să-i asculte mesajul în tăcere. Acest adevăr rămâne să-l cautaţi şi să-l aflaţi prin trăirea voastră personală.Despre Opera lui Brâncuşi şi despre el însuşi, s-au scris mii de pagini. Este firesc, când ne gândim că tot ceea ce creează un om născut cu har divin, indiferent de domeniul pe care îl abordează, este ca o fântână insondabilă, din care poţi să-ţi potoleşti setea de nesfârşit.
Despre Mioriţa, balada solară a inimii neamului românesc, sau despre versul fără seamăn al lui Eminescu, s-a scris şi se va mai scrie cât vom dăinui pe acest pământ. La fel se întâmplă şi cu creaţia lui Brâncuşi. Toţi trei, Cântăreţul anonim, Eminescu şi Brâncuşi sunt fântâni cu apă vie, săpate în pământul românesc de mâna Divinităţii.Prin rândurile de mai jos dorim să vă relatăm câteva din cercetările făcute de noi, din alt unghi de vedere decât cele obişnuite, cercetări care au vizat mai ales aspectele subtile, vibratorii, misterioase ale creaţiei brâncuşiene, aspecte mai puţin, poate, palpate cu ceea ce reprezintă conştienţa noastră, dar care operează sigur şi precis în profunzimile subconştientului nostru.Una din metodele pe care le-am folosit pentru a ne apropia de adevărul cuprins în opera lui Brâncuşi, a fost radiestezia. Pentru cei care care nu cunosc cuvântul, radiestezie înseamnă : sensibilitatea fiinţei umane la radiaţii, la influienţele care se degajă din lumea înconjurătoare. Este un mod particular de a şti sau de a percepe lucrurile, altfel decât cu cele cinci simţuri obişnuite şi care se bazează pe fenomenele rezonanţei.
https://totceimaibun.files.wordpress.com/2013/05/poarta-sarutului.jpg?w=300&h=225 (https://totceimaibun.files.wordpress.com/2013/05/poarta-sarutului.jpg)Şi acum iată ce ne-au relevat măsurătorile radiestezice făcute asupra Ansamblului de la Târgu-Jiu. După cum se ştie, Complexul monumental, aşa cum l-a conceput şi materializat sculptorul, cuprinde mai multe piese de sine stătătoare şi anume : – Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului, Coloana Infinitului. Acestea, împreună cu biserica existentă pe Calea Eroilor, gândită de Brâncuşi şi luată de el în consideraţie, ca făcând parte din ansamblu, alcătuiesc un întreg dinamic şi operant. Biserica a fost prevăzută în planurile sale, sub forma unei biserici cu o arhitectură foarte modernă, dar aceasta nu s-a putut construi din cauza lipsei de fonduri şi a unor neînţelegeri. Ea nu poate fi gândită ca exclusă din ansamblu şi o să vedem de ce.Mai târziu, după terminarea fixării pieselor în ansamblu, a fost amplasată încă o masă de piatră, în parcul unde se află Coloana Infinitului, nu în mod întâmplător, de către o persoană necunoscută autorităţilor.Toate piesele sunt aşezate în linie dreaptă, orientate pe axa est-vest, pe Calea Eroilor şi traversează oraşul Târgu-Jiu.Prin măsurători radiestezice, am stabilit că la Masa Tăcerii, o masă masivă din piatră, înconjurată de 12 scaune asemănătoare, există nişte câmpuri energetice polarizate diferit. Cele 12 scaune au câmpuri energetice polarizate, alternând semnul pozitiv cu cel negativ, iar în centrul mesei de piatră am măsurat un cămp rotitor cu o elongaţie destul de mare, adică având o energie uşor sesizabilă de către persoanele senzitive. Câmpul rotitor, având sensul de rotaţie trigonometric, este generat de cele 12 scaune, ce au polaritatea alternativă. Se pare că, prin natura lui, câmpul energetic rotativ este cel mai benefic câmp pentru celula vie. Nu ştim câţi trecători s-au aşezat la Masa Tăcerii, pe unul din cele 12 scaune, ca să se odihnească sau să mănânce şi au conştientizat faptul că se simt mai bine şi că oboseala le-a trecut mai repede, ca de obicei. Dacă toate cele 12 scaune ar fi ocupate în acelaşi timp, fenomenul ar fi şi mai bine pus în evidenţă. Polaritatea diferită a scaunelor, indică faptul că la masă ar trebui să se aşeze alternativ o persoană de sex feminin şi apoi o persoană de sex masculin, pe scaunele corespunzătoare polarităţii lor. Chiar dacă nu este cunoscută polaritatea primului scaun, trebuie să se respecte alternanţa persoanelor de sex masculin şi a celor de sex feminin. Dacă lipseşte o persoană sau mai multe, polarităţile se păstrează prin existenţa scaunelor rămase neocupate.. Câmpul rotitor al mesei funcţionează bine dacă se păstrează alternanţa amintită.https://totceimaibun.files.wordpress.com/2013/05/aleea-scaunelor-masa-taceri-brancusi.jpg?w=300&h=199 (https://totceimaibun.files.wordpress.com/2013/05/aleea-scaunelor-masa-taceri-brancusi.jpg)
Aleea Scaunelor poate funcţiona ca un câmp vibratoriu de sine stătător, aşa cum, de altfel, poate funcţiona fiecare din cele 5 elemente ale ansamblului.Din electrostatică se ştie că orice denivelare sau un vârf de pe o suprafaţă, se încarcă cu sarcini electrice de sens opus suprafeţei pe care se află aşezată piesa respectivă. În cazul nostru, orice denivelare de pe suprafaţa pământului – deal, munte sau ori ce alt ceva- se va încărca pozitiv faţă de pământ, care este polarizat negativ. Deci fiecare scaun de pe Alee va avea o polaritate pozitivă.Dacă aşezăm două scaune, ca să fie alături unul de altul, vom observa că unul dintre ele va avea o polaritate pozitivă, iar celălat o polaritate negativă, formând în acest fel un dipol. Dar dacă mai aşezăm un scaun lângă celelalte două, toate trei vor avea o polaritate care se va schimba după următorul program:. scaunul nr. 1 se va încărca pozitiv timp de 45 secunde, va deveni nul timp de 45 de sec., după care iar se va încărca pozitiv timp de 45 sec., ş.a.m.d.. scaunul nr. 2 se va încărca în acelaşi timp cu scaunul nr. 1, dar cu sarcini negative, timp de 45 sec., după care se va încărca pozitiv tot timp de 45 sec., în perioada când scaunul nr. 1 va avea câmpul nul.. Scaunul nr. 3 va respecta polaritatea şi ciclul primului scaun.Deci, în timp ce scaunele 1 şi 3 au o polaritate pozitivă, timp de 45 sec., scaunul din centru va avea polaritatea negativă, timp de 45 sec., iar când scaunele 1 şi 3 vor avea câmpul nul, scaunul nr. 2 va avea polaritatea pozitivă. Distanţa dintre scaune nu schimbă frecvenţa de oscilaţie, dar mărimea ei este invers proporţională cu distanţa.Acum, dacă gândim că pe Aleea Scaunelor sunt aşezate, de o parte şi de alta a aleei, câte 5 grupuri de scaune, fiecare grup având 3 scaune, vom avea în final un câmp rotitor central, având sensul de rotaţie trigonometric – sensul spiralei vieţii. E plictisitor, nu?Să trecem acum la Poarta Sărutului . Efectuând măsurătorile radiestezice pe centrul porţii am constatat următoarele oscilaţii :. timp de 60 sec. va exista o polaritate pozitivă, timp de 60 sec. va exista o oscilaţie circulară, în sens trigonometric, timp de 60 sec. va avea o polaritate negativă şi timp de 60 sec. va exista iar o oscilaţie circulară în sens trigonometric, după care se va repeta ciclul de oscilaţii.
https://totceimaibun.files.wordpress.com/2013/05/poarta-sarutului-aleea-scaunelor_9c454420a799ca-3.jpg?w=300&h=225 (https://totceimaibun.files.wordpress.com/2013/05/poarta-sarutului-aleea-scaunelor_9c454420a799ca-3.jpg)
Mergând mai departe, ajungem la Biserica de pe Calea Eroilor care, la rândul ei, produce un câmp rotitor, având sensul trigonometric.Ultima piesă a ansamblului este Coloana Infinitului care se compune din mai multe trunchiuri de piramidă suprapuse, cap la cap. Două trunchiuri de piramidă, ce au baza mare pusă în comun, dau o polaritate negativă, iar două trunchiuri de piramidă ce au baza mică pusă în comun, dau o polaritate pozitivă.În spaţiu, Coloana fiind alcătuită din module de trunchiuri de piramidă, ce formează nişte clepsidre, suprapuse cap la cap, va avea polarităţi alternative de-a lungul ei iar, la capul coloanei, câmpul energetic va fi nul. Să observăm că Coloana este alcătuită dintr-un număr de 17 clepsidre.Prin executarea de telemăsurători am constatat că deasupra Coloanei, la distanţa de un modul (1,80 m), apare un cămp rotitor de valoare mică, ca rezultantă a suprapunerii tuturor modulelor.Integrând Coloana în ansamblu, va apare în vârful Coloanei o oscilaţie circulară în sens trigonometric de elongaţie mare, care porneşte din capul Coloanei, ca un fascicol ce se duce până la distanţe foarte mari, păstrându-şi dimensiunile, asemeni unei raze laser.După cum am văzut, fiecare piesă luată separat, are o acţiune vibratorie specifică, personală, în spaţiul în care se află. Aceasta este un lucru firesc, dacă ne gândim că fiecare dintre elemente desenează în spaţiu câte un simbol universal, simbol care nu este altceva decât o cheie, prin care se obţine accesul într-o lume tangibilă doar cu simţurile interioare.
https://totceimaibun.files.wordpress.com/2013/05/coloana_infinitului_by_magic_photos-d32uuss1.jpg?w=206&h=300 (https://totceimaibun.files.wordpress.com/2013/05/coloana_infinitului_by_magic_photos-d32uuss1.jpg)Dar ceea ce ni s-a părut tulburător, a fost modul în care Brâncuşi, sculptorul esenţei, a închegat ansamblul, ordonând energiile după o Lege Universală, pe care numai intuiţia i-o putea releva, obţinând efecte care ţin de taină şi miracol.De altfel, când a plecat la Paris, după ce-a terminat Coloana, a spus locuitorilor şi notabilităţilor oraşului că “habar n-aveţi ce vă las eu aici”. Şi a avut dreptate.În epoca în care Brâncuşi a trăit şi şi-a desfăşurat activitatea se ştiau prea puţine lucruri despre televiziune şi microunde, iar despre sculptor nu avem informaţii cum că ar fi avut noţiuni de electronică.Şi totuşi dacă privim desenul de mai jos vom observa că întregul Complex de la Târgu-Jiu funcţionează ca un emiţător de microunde, în careMasa Tăcerii poate fi comparată cu o sursă de emisie de electroni, Aleea Scaunelor poate fi gândită ca un tun electronic accelerator de particule,Poarta Sărutului ca un modulator, Biserica jucând rolul unui amplificator puternic şi, în fine, Coloana Infinitului ca o antenă cu ghiduri de unde rezonatoare. Să fie o pură intâmplare? Un electronist poate recunoaşte cu uşurinţă toate acestea şi poate confirma această realitate.Lipsea din acest ansamblu acea piesă pe care electroniştii o numesc reflector şi spre surprinderea noastră am găsit-o. Ea a fost gândită şi realizată de Brâncuşi, dar ea fost aşezată la locul ei, după ce el a plecat din acest plan fizic, de către un locuitor al oraşului, acolo unde aceeaşiintuiţie-călăuză a omului l-a îndemnat şi unde era chiar locul ei firesc să stea, funcţional.Este vorba de ceea ce noi numim Masa Singuratică şi care se află astăzi în spatele Coloanei, la câteva sute de metri, jucând rolul de reflector.Întâmplare?. Providenţă?. De fapt nimic nu este întâmplător.https://totceimaibun.files.wordpress.com/2013/05/coloana-infinitului-1_9632dbbab8bc43.jpg?w=300&h=224 (https://totceimaibun.files.wordpress.com/2013/05/coloana-infinitului-1_9632dbbab8bc43.jpg)
Limbajul simbolistic, care este un limbaj universal, reprezintă chintesenţa Înţelepciunii. Plecând de la un simbol este posibil să regăseşti ideile, adevărurile pe care el le reprezintă. Iată de ce, aceia care practică contemplaţia pot, privind un simbol, să se ridice până în planul cauzal, în lumea arhetipurilor şi astfel să aibe acces la o lume întreagă de idei şi imagini care se nasc natural în jurul acelui simbol. Lumea simbolurilor este lumea vieţii şi pentru a descifra taina vieţii trebuie să lucrezi cu simbolurile.Brâncuşi a fost un iniţiat, cunoştea valoarea de aur pur a simbolurilor şi opera cu ele în lumea noastră fizică. Aşa cum natura reuşeşte să rezume, într-o singură sămânţă, un arbore întreg cu: rădăcină, tulpină, ramuri, frunze, flori, puterea lui de a creşte şi de a rodi mai departe, tot aşa, Brâncuşi a sintetizat în opera sa o întreagă ştiinţă ezoterică, acea ştiinţă divină a Vieţii şi a Universului. Fiecare sculptură a sa este o sămânţă care poate rodi în cel care o priveşte, un arbore magnific – Arborele Vieţii. De altfel, ghidul lui spiritual care îl îndruma din astral a fost Milarepa, după cum singur a afirmat.Fiecare sculptură a sa este capabilă să te facă să înţelegi “tâlcul adevărat al lucrurilor”, cum singur obişnuia să spună, căci fără esenţă nimic nu poate dăinui.Să analizăm acum, din punct de vedere simbolistic, mai întâi fiecare element al ansamblului, aşa cum am făcut-o radiestezic şi apoi să contemplăm întregul.Gânditorii tuturor timpurilor au căutat, prin meditaţie, să afle simbolul Universului, ca viziune sintetică, care să permită să fie perceput în unitatea sa. Acest simbol, confirmat de întreaga tradiţie, este cercul cu centrul său. Cercul, este deci simbolul Universului, iar centrul reprezintă Forţa Creatoare, Fiinţa Supremă care îl animă şi îl susţine.Aşa dar Masa Tăcerii, este simbolul Creatorului şi al Creaţiei Sale, este Simbolul celui care vorbeşte în Tăcere. Cercul, format din cele 12 scaune, reprezintă Sufletul, Creaţia Manifestată care se hrăneşte din punctul Central -masa din piatră-, Spiritul.
https://totceimaibun.files.wordpress.com/2013/05/coloana-infinitului.gif?w=200&h=300 (https://totceimaibun.files.wordpress.com/2013/05/coloana-infinitului.gif)Masa Tăcerii te invită la o Cină de Taină, ritual sacru în care fiinţa poate să se nască din nou, în Spirit şi Duh, în limbaj Christic.Poarta Sărutului este tot simbol al Divinităţii, dar la o altă dimensiune. Aici ne mişcăm într-un nivel vibratoriu mai subtil, al Sferei, un spaţiu a cărei a treia dimensiune este Profunzimea. Este un alt limbaj mărturisind despre acelaşi unic Adevăr. Poarta Sărutului este poarta care duce spre Împărăţie, filtrul iubirii desăvârşite, a Iubirii Călăuză, cea care este Lumina pe Cărare – Aleea Scaunelor.
Ca să poţi face saltul către Spirit ai nevoie de graţie, de Har.
Putem constata cu uşurinţă că ansamblul monumental, aşa cum a fost gândit şi realizat de Brâncuşi, conţine două lasere. Un laser orizontal, cu axul format din Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului, Biserica şi Masa Singuratică – care alcătuieşte laserul inferior şi Coloana Infinitului, care are forma verticală şi formează laserul superior. Important este să ştii să treci dela linia orizontală la cea verticală, de la materie la spirit. Iată transformarea pe care ansamblul, aşa cum l-a conceput Brâncuşi, o operează în structura intimă, subtilă a persoanei care îl parcurge pe jos de la un capăt la celălalt.
Sublimarea grosierului în subtil, a întunericului în lumină, a letargiei în zbor, este darul pe care Brâncuşi l-a lăsat urmaşilor săi. Brâncuşi a fost un Vindecător prin Opera lui.
Puteţi încerca singuri această experienţă parcurgând, acum avizaţi, ansamblul de la Masa Tăcerii către Coloană, ca şi cum aţi face o meditaţie.
Porniţi de la Masa Tăcerii în pas lent, ritmat, observându-vă doar respiraţia. Lăsaţi privirea să mângâie, pe măsură ce înaintaţi, fiecare element al ansamblului. O să sesizaţi că privirea vă este purtată de la un registru la altul, într-un mod firesc, natural: de la registrul cel mai de jos – Masa şi Aleea Scaunelor, urcă apoi în al doilea registru pe care îl marchează Poarta Sărutului, pentru ca, în final, să ţâşnească pur şi simplu către Înaltul Înaltului, fiind purtată către lumina bolţii fără margini, de către spirala Coloanei.
În timp ce privirea voastră se va înălţa tot mai sus, fantastica energie care somnolează la baza coloanei vertebrale va începe să urce blând, dulce către centrul energetic din creştetul capului.
Brâncuşi, prin tot ceea ce a creeat, dovedeşte că a fost un Învăţător autentic.https://totceimaibun.files.wordpress.com/2013/05/aleea-scaunelor.jpg?w=300&h=200 (https://totceimaibun.files.wordpress.com/2013/05/aleea-scaunelor.jpg)
El reuşeşte să conducă cu o mână sigură pe cel care parcurge ansamblul, indiferent de nivelul spiritual la care a ajuns, iar procesul trezirii are loc firesc, natural, asemeni înfloririi unui boboc de floare.Cei care caută să evoluieze pe toate cele trei planuri de existenţă: – fizic, spiritual, divin, cei care caută iubirea, înţelepciunea, adevărul, cei care caută forţa şi fericirea, trebuie să ştie că nu vor putea găsi toate acestea, decât dacă vor merge într-o singură direcţie, de la obscur la lumină, de la jos la înalt, de la tăcere la cântecul sferelor.Acestea ne învaţă creaţia lui Brâncuşi, aceasta este sămânţa divină pe care mâna sculptorului o sădeşte în inima celor care parcurg acest ansamblu, chiar dacă puţini conştientizează fenomenul. Lucrul se face în taină, profund şi precis.Brâncuşi ne învaţă să găsim vârful muntelui, să vibrăm la unison cu acest vârf, căci momentul în care vom realiza aceasta, forţele extraordinare, latente, potenţiale care ni s-au dat prin naştere, vor putea face miracole în viaţa noastră.Brâncuşi este un vindecător spiritual. Simbolurile dăltuite de el, activează în cei care le privesc, planurile profunde, intime, eliberând energiile blocate, ridicând calitatea conştiinţei şi a iubirii necondiţionate. Ca orice vindecător – iniţiat, Brâncuşi a luat în consideraţie aspectele multidimensionale ale omului, urmărind trezirea lui spirituală cu implicaţiile binecuvântate, care decurg de aici: regăsire, armonizare, reîntregire. Sculpturile lui îndumnezeiesc Omul prin bucuria pe care o trezeşte în cel care le priveşte.https://totceimaibun.files.wordpress.com/2013/05/coloana_infinitului3.jpg?w=201&h=300 (https://totceimaibun.files.wordpress.com/2013/05/coloana_infinitului3.jpg)
“Eu vreau să sculptez forme care pot da bucurie oamenilor”, spunea el şi ce altceva poate însemna Bucuria, dacă nu îndumnezeire, adică armonia trăită pe toate planurile?Dincolo de formă, sculpturile lui Brâncuşi sunt lacrimi de bucurie, pe care acesta le lasă să cadă continuu peste sufletul celui care ştie să vadă. Este omagiul pe care maestrul îl aduce pământului sfânt din lutul căruia, cândva, într-un an solar şi unic, cântecul lui de Om s-a născut.Nori de ploaie se adună
Dinspre Cluj spre Odorhei.
Unii vor să ne impună
Să jucăm cum cântă ei.
Minţile au luat-o razna;
Umblă zvonul deşănţat
Că-n Harghita şi Covasna
Vor să facă “stat” în Stat !
S-a udat de lacrimi pragul;
În Cristuru e prăpăd!
Imnul românesc şi steagul
Nu se-aud şi nu se văd !
Crişul, Mureşul , Târnava
Poartă jalea în aval.
Nesfârşită e gâlceava;
Nu e linişte-n Ardeal.
Munţii stau să răbufnească;
Fierbe galbenul podiş!
Vatra sfântă strămoşească
E tăiată-n curmeziş.
Se anunţă o furtună
Cu efect devastator:
Impostorii vor să pună
Pe cultură sigla lor.
Atmosfera prevesteşte
Un pericol iminent!
Tot ce sună româneşte
Capătă un alt accent.
Graiul nostru plâns pe vetre,
Legănat de cărărui,
E lovit mereu cu pietre
Ca un pom al nimănui…
Nu lăsaţi ca vorbitorii
Altor limbi pe-acest pământ,
Să ne umble prin istorii
Şi să muşte din cuvânt!
Neamul Românesc nu piere;
Dacii încă mai trăiesc!
Scoateţi steagul la vedere
Şi-n Ţinutul Secuiesc!
De pe stâncile străbune
Decebal ne dă curaj!
Faceţi imnul să răsune
Peste Mureş, pân-la Blaj!
Nu permitem celor care
Se pretind aici stăpâni,
Să ne calce în picioare
Demnitatea de români!


Sursa:https://totceimaibun.wordpress.com/2013/05/18/coloana-infinitului/

latan.elena
12.08.2018, 22:16
https://www.youtube.com/watch?v=Nq6b3wL6ir0

latan.elena
19.08.2018, 15:42
https://www.youtube.com/watch?v=xAXBWxd9vOI

latan.elena
19.08.2018, 15:42
https://www.youtube.com/watch?v=l9v9fKX3mq0

latan.elena
22.08.2018, 11:07
Ziua în care Brâncuși a dat în judecată Statele Unite. Și a câștigat (http://webcultura.ro/ziua-in-care-brancusi-a-dat-in-judecata-statele-unite-si-a-castigat/)





“Brâncuși vs. SUA” – un proces care a redefinit înțelegerea artei.


Octombrie 1926: la o săptămână de la îmbarcarea lor din Franța, cutiile din lemn în care se aflau o serie de sculpturi ale lui Brâncuși ajungeau, în sfârșit, la New York. Plecaseră din Paris însoțite de Marcel Duchamp (http://ro.wikipedia.org/wiki/Marcel_Duchamp), un apropiat al sculptorului român, și urmau a fi expuse în Galeria Brummer, una dintre galeriile renumite pentru promovarea avangardismului.

“Chestia asta e… o pasăre?!”

http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2013/05/Pasarea-in-spatiu.jpg

La vamă, funcționarii au desfăcut cutiile și, spre surprinderea lor, au descoperit 20 de “obiecte ciudate” – în formă de discuri, ouă sau flăcări – confecționate din lemn, metal sau marmură. Dintre toate, unul avea să-i lase perplecși: o structură subțire și galbenă din bronz strălucitor, înaltă de aproape 1,5 metri, puțin umflată la mijloc, purtând numele de “Pasărea în spațiu”. Cum lucrul acela nu arăta absolut deloc ca o pasăre, vameșii au refuzat să o considere operă de artă și, prin urmare, să o scutească de taxe. Așa că au taxat-o cu 40% din valoarea ei de vânzare, obligându-l pe Brâncuși ca, în cazul în care dorește să reintre în posesia sculpturilor, să plătească 240 de dolari (sumă care astăzi ar echivala cu aproximativ 2.500 de dolari).

La categoria “ustensile de bucătărie și echipament spitalicesc”

Firește, Brâncuși – care în acel moment se afla deja în SUA pentru a pregăti expoziția – a fost indignat. La fel și Duchamp și Edward Steichen (http://en.wikipedia.org/wiki/Edward_Steichen), fotograful american care cumpărase sculptura și care spera că, după ce aceasta va fi expusă, să poată intra în posesia ei. În scurt timp, în rubricile de artă ale unor ziare au prins să apară articole care înfierau “sculpturile fără sens” ale lui Brâncuși. Însă cum Brâncuși era deja cunoscut în SUA (de la expoziția la care participase în 1913) și avea deja mulți prieteni și admiratori, “cealaltă parte a presei” a prins a-i lua apărarea și a condamna ignoranța funcționarilor vamali. Și astfel, sub presiunea media și a admiratorilor lui Brâncuși, vameșii au catalogat sculpturile drept “ustensile de bucătărie și echipament spitalicesc” și au făcut astfel posibilă expunerea lor în cadrul galeriei Brummer din New York, iar apoi în cadrul Clubului Artei din Chicago.Ambele expoziții au fost un succes. Cu toate acestea, în februarie 1927, evaluatorul vamal F.J.H. Kracke avea să întărească primele încadrări ale colegilor săi și să decidă că orice sculptură vândută de Brâncuși în SUA va fi supusă taxelor:
“Mai multe persoane foarte respectate în lumea artei au fost rugate să-și exprime opiniile și astfel să ajute Guvernul în această privință… Una dintre aceste persoane ne-a declarat că «dacă asta este artă, atunci eu sunt zidar». Iar o alta ne-a spus că «punctele și liniuțele sunt la fel de artistice ca orice lucrare a lui Brâncuși». Opinia generală a fost că Brâncuși a lăsat prea multe pe seama imaginației.” (F.J.H. Kracke, în cadrul unui interviu publicat de New York Evening Post, februarie 1927)
Iar acestea fiind spuse, mai multe lucrări ale lui Brâncuși au fost luate în custodia vămii, urmând să stea acolo până când vor fi plătite taxele cuvenite “obiectelor”.

Proba nr. 1: împricinata “Pasăre în spațiu”

http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2013/02/Brancusi-1922.jpg

O lună mai târziu, în martie 1927, Edward Steichen a depus actele prin care Brâncuși contesta în instanță decizia reprezentaților guvernamentali ai Statelor Unite. Și astfel începea procesul Brâncuși vs Statele Unite. Un proces care arta avea să fie judecată. La tribunal, în mod oficial.Dezgustat de circul mediatic în care fusese târât, Brâncuși a reuzat să apară la proces: a preferat să rămână în atelierul său din Paris și a lăsat soarta procesului în mâinile lui Edward Steichen, ale avocatului Maurice Speiser, un iubitor de artă care acceptase cazul fără a solicita vreun onorariu și al lui Charles Lane, avocatul personal al lui Vanderbilt Whitney, cea care mai târziu avea să fondeze renumitul Whitney Museum of American Art (http://en.wikipedia.org/wiki/Whitney_Museum_of_American_Art).Prima înfățișare a avut loc pe 21 octombrie 1927. Iar în fața judecătorilor George Young și Byron Waite aveau să se prezinte, pentru a pleda cauza lui Brâncuși, unii dintre cei mai respectați oameni de cultură americani din acea perioadă: sculptorul Jacob Epstein (http://en.wikipedia.org/wiki/Jacob_Epstein); Forbes Watson, redactor al publicației The Arts; Frank Crowninshield, redactor la Vanity Fair; William Henry Fox, directorul Muzeului de Artă din Brooklyn și criticul de artă Henry McBride (http://en.wikipedia.org/wiki/Henry_McBride_(art_critic)). Din partea guvernului american au depus mărturie sculptorii Robert Aitken (http://en.wikipedia.org/wiki/Robert_Ingersoll_Aitken) și Thomas Jones (http://en.wikipedia.org/wiki/Thomas_Hudson_Jones), doi artiști care astăzi sunt uitați de mult, dar care în epocă se bucurau de o mare recunoaștere academică.În sala de judecată era prezentă, de asemenea și ea, îm pricinata, “Pasărea în spațiu”. Așezată pe o masă și denumită, profesionist, “proba nr. 1”, aruncându-și lucirile de bronz galben spre tavan în timp ce avocații dezbăteau dacă au de a face cu o “sculptură originală” sau cu “un obiect sau articol metalic care nu intră sub incidența legii din 1922 privind scutirea de taxe vamale”.

“Dacă ai fi văzut-o în pădure, ai fi ghicit că este o pasăre?”

Pentru ca Pasărea să se poată încadra sub incidența legii americane, avocații trebuiau să demonstreze că Brâncuși este un sculptor profesionist, că Pasărea este o lucrare de artă, că era o lucrare originală și că nu avea o întrebuințare practică. În 1927, după patru expoziții personale la New York, nu exista niciun dubiu că Brâncuși, pe atunci în vârstă de 51 de ani, era un sculptor profesionist. Sigur, se putea spune că este un artist controversat, dar, în același timp, era un artist deja foarte cunoscut. De asemenea, nu exista niciun dubiu asupra faptului că Pasărea nu avea nici o utilitate practică, deși vameșii o trecuseră în categoria “ustensile de bucătărie și echipament spitalicesc”.Probleme erau în a demonstra că este o lucrare originală de vreme ce Brâncuși, doar la expoziția de la galeria Brummer, expusese alte patru versiuni ale sculpturii. Și, de asemenea, mai erau probleme în a dovedi că este o lucrare de artă de vreme ce nimeni până atunci nu mai văzuse ceva asemănător.În timpul audierilor, judecătorii Young și Waite au pus un mare accent pe denumirea lucrării: chiar dacă legea din 1922 nu specifica faptul că lucrările de artă ar trebui să fie realiste, exista o decizie a Curții (dintr-un proces din 1916, care astfel devenea un precedent) în care se specifica faptul că o sculptură se încadrează în categoria operelor de artă doar dacă este o “imitație dăltuită sau cioplită a unui obiect natural, și mai ales dacă reprezintă un corp uman, în proporțiile sale naturale”. Prin urmare, tactica judecătorilor a fost de a pune presiune pe Steichen.
Waite: Cum numești acest lucru?
Steichen: Folosesc același termen pe care l-a folosit și sculptorul: «oiseau» – pasăre.
Waite: Ce te determină să o numești pasăre? Seamănă cu o pasăre?
Steichen: Nu seamănă cu o pasăre. Dar simt că este o pasăre. Și este caracterizată de artist ca fiind o pasăre.
Waite: Simplul fapt că el a numit-o pasăre o face să fie pasăre pentru tine?
Steichen: Da, onorată instanță.
Waite: Dacă ai fi văzut-o pe stradă, nici nu ți-ar fi trecut prin minte să o numești pasăre, nu-i așa?
Steichen:…
Young: Dacă ai fi văzut-o în pădure, ai fi ghicit că este așa ceva?
Steichen: Nu, onorată instanță.


“Dacă aceasta este o pasăre, împușcați-o!”

http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2013/05/Jupuitul.jpg

În pledoariile lor, avocații au arătat că, la începutul carierei sale Brâncuși sculptase anatomic. Că Jupuitul (sculptura din imagine; da, este un Brâncuși!), ecorseul pe care artistul l-a realizat în 1900 – 1902 , era atât de realist încât Spiru Haret (http://ro.wikipedia.org/wiki/Spiru_Haret), ministrul român al Educației, îl cumpărase pentru a fi expus în școli. Că Brâncuși urmase faimoasa Școală de Arte Frumoase din Paris și că însuși mareleRodin (http://ro.wikipedia.org/wiki/Rodin) îl invitase să lucreze în atelierul său și că artistul român refuzase politicos, motivând că “nimic nu crește în umbra marilor copaci”.Firește, presa savura întregul proces: în timp ce The New York Mirror titra “Dacă aceasta e o pasăre, împușcați-o” și publica o fotografie a sculpturii întrebându-se dacă nu cumva este vorba de o pasăre pe care judecătorii au stropșit-o u ajutorul unui ziar împăturit, Warren Times Observer ironiza judecătorii în cadrul unui articol cu titlul “Unchiul Sam nu reușește să o vadă”, afirmând că, potrivit acestora, “cea mai perfectă operă de artă este mulajul din ghips al unui picior pe care medicii îl pot folosi drept proteză”.La rândul lor, apărătorii lui Brâncuși au argumentat că denumirea lucrării este un lucru “minor și irelevant din punct de vedere al calității artistice” și că mult mai importante sunt “armonia proporțiilor” și “minunatul simț artistic”. Însă, de partea cealaltă, Thomas Jones, pe atunci Universitatea Columbia a afirmat că Pasărea este “prea abstractă și reprezintă o folosire eronată a termenului de sculptură”, iar Robert Aitken, celălalt martor guvernamental, a spus că “arta ar trebui să stârnească o reacție emoțională și simțul estetic”, reacții pe care, “în mod evident, Pasărea nu a reușit să le stârnească”.

“Rodul muncii mele legitime”

În același timp, originalitatea sculpturii a fost pusă la îndoială, judecătorul Waite suspectând faptul că toate cele cinci variante expuse de Brâncuși în cadrul expoziției din Galeria Brummer erau identice sau copii ale aceleiași creații. Ca răspuns la aceste acuze, Brâncuși -a scris o scrisoare lui Duchamp:
“Funcționarii vamali fac eroare de a crede că toate Păsările pe care le-am expus sunt la fel toate și doar titlul diferă. Pentru a sfârși cu acestă eroare ar trebui să le expunem public pe toate, iar abia atunci își vor da seama ce greșeală fac. Vor realiza atunci că acestea sunt rodul muncii mele legitime și că scopul meu nu a fost acela de a produce articole de serie pentru a face profit”.
La rândul lui, Steichen a depus mărturie în fața Curții că știe că Brâncuși lucra la acest concept de peste 20 de ani, că îl văzuse lucrând în atelierul său exact la lucrarea aflată în discuție și că “nu exista nicio o altă lucrare în bronz de aceeași formă și dimensiune”. În plus, în cadrul unei mărturii trimise Consulatului American pentru a fi folosită în proces, Brâncuși declara următoarele:
“Am avut pentru prima dată ideea acestei forme din bronz în 1910, iar de atunci am reflectat pe marginea ei, şi am studiat-o îndelung. Am conceput-o ca o creație în bronz, şi am făcut un model în ipsos. L-am dat apoi la turnat, împreună cu formula pentru aliajul de bronz și alte indicații necesare. Când am primit forma turnată, a trebuit să astup găurile de aer și miezul, să corectez defectele de turnare și să șlefuiesc bronzul cu pila și cu un șmirghel foarte fin. Toate acestea le-am făcut singur, manual; finisajul artistic presupune foarte mult timp și este similar cu a lua totul de la început. Nu am permis nimănui să facă finisajul, deoarece acest bronz era propria mea creație specială și nimeni în afară de mine nu ar fi putut să-l facă suficient de bine încât să mă mulțumească”.


Verdictul unui proces care a redefinit înțelegerea artei

Și, chiar dacă Marcus Higginbotham, unul dintre avocații Vămii a încercat să spună că “Brâncuși este un minunat șlefuitor al bronzului, dar această calitate nu îl transformă într-un sculptor”, în data de 26 noiembrie 1928, judecătorul Byron Waite avea să citească verdictul. Un verdict în favoarea lui Brâncuși:
“Obiectul luat acum în discuție este frumos și simetric în formele sale și, chiar dacă pot exista unele dificultăți în asocierea sa cu o pasăre, nu este mai puțin plăcut de privit și de apreciat din punct de vedere ornamental, iar acum că avem dovezile că este produsul original al unui sculptor profesionist și că, de fapt, este o sculptură și o operă de artă în conformitate cu declarațiile persoanelor mai sus menționate, susținem protestul și decidem că are dreptul la intrarea în țară fără a se supune taxelor vamale. (…)Școala numită «de artă modernă» se dezvoltă pe tendința de a reprezenta idei abstracte în loc de a încerca să imite natura. Indiferent dacă suntem sau nu de acord cu aceste idei noi și școlile pe care le reprezintă, noi credem că existența lor și influența lor asupra lumii artistice trebuie recunoscute de către instanțele de judecată”.
“Brâncuși vs SUA” a fost extrem de important pentru istoria artei de vreme ce a fost primul care a început să schimbe formele prin care era legiferată arta modernă. Este procesul care a influențat decisiv creșterea interesului pentru investițiile în artă, chiar dacă a fost doar un prim pas dintr-un drum destul de anevoios: de pildă, în 1931, o serie de tapiserii au fost taxate de către vameșii americani pentru că erau confecționate din lână; iar în 1971, șase sculpturi din lemn destinate împodobirii unor uși dintr-o biserică au fost taxate pentru că, dacă urmau a fi încastrate în uși, înseamnă că erau “obiecte utilitare”.În cele din urmă, așa cum avea să declare Steichen după proces, “Pasărea însăși a fost cel mai bun martor al său. A fost singurul lucru cu adevărat neprihănit din curtea de judecată. Și strălucea ca un giuvaer.”Cât despre Brâncuși…

25 de ani mai târziu avea să-i fie contestată din nou calitatea de artist. De această dată în România, propria țară (http://webcultura.ro/cum-a-fost-batjocorit-brancusi-in-propria-tara/).

http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2013/02/Brancusi-1925-2.jpg

(surse: 1 (http://www.guggenheim.org/new-york/collections/collection-online/artwork/669), 2 (http://www.medicalstudent.ro/publicatii/dimitrie-gerota-si-jupuitul-lui-brancusi.html), 3 (http://fr.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i#Brancusi_contre_les_ .C3.89tats-Unis), 4 (http://www.reds.msh-paris.fr/publications/revue/html/ds034/ds034-09.htm), 5 (http://www.legalaffairs.org/issues/September-October-2002/story_giry_sepoct2002.msp), 6 (http://www.artline.ro/80_de_ani_de_la_procesul_Br_ncu_i_vs_Statele_Unite-9713-1-n.html))

Sursa:http://webcultura.ro/ziua-in-care-brancusi-a-dat-in-judecata-statele-unite-si-a-castigat/

latan.elena
11.11.2018, 22:42
https://www.youtube.com/watch?v=zn0ghT4Jdeg
https://www.youtube.com/watch?v=AZ0h9ZZ5J4k (https://www.youtube.com/watch?v=AZ0h9ZZ5J4k)

https://i.ytimg.com/vi/Z-mc5IaRBpg/maxresdefault.jpg

Constantin Brancusi: Bucuria de a fi


CONSTANTIN BRANCUSI(19 februarie 1876 – 16 martie 1957)

”In sufletul meu nu a fost niciodata loc pentru invidie, nici pentru ura, ci numai pentru acea bucurie, pe care o poti culege de oriunde si oricand.

Consider ca ceea ce ne face sa traim cu adevarat, este sentimentul permanentei noastre copilarii in viata.

Trupul omenesc este frumos, numai in masura in care oglindeste sufletul.

Cine nu iese din Eu, nu atinge Absolutul si nu descifreaza nici viata.

Ceea ce legi tu aici pe pamant – se leaga si in ceruri.

In timpul copilariei, am dormit in pat. In timpul adolescentei, am asteptat la usa. In timpul maturitatii, am zburat inspre ceruri…

Sa creezi ca un zeu, sa poruncesti ca un rege, sa muncesti ca un rob!

Simplitatea nu este un tel in arta – dar ajungi fara voie la ea, pe masura ce te apropii de sensul real al lucrurilor.

Nu trebuie sa silim materialele sa vorbeasca in limba noastra, ci trebuie sa le aducem pana la acel punct, unde altii vor intelege limba lor.

As vrea ca lucrarile mele sa se ridice in parcuri si gradini publice, sa se joace copiii peste ele, cum s-ar fi jucat peste pietre si monumente nascute din pamant, nimeni sa nu stie ce sunt si cine le-a facut – dar toata lumea sa simta necesitatea si prietenia lor, ca ceva ce face parte din sufletul Naturii.

Sunt imbecili cei care spun despre lucrarile mele ca ar fi abstracte; ceea ce ei numesc abstract este cel mai pur realism, deoarece realitatea nu este reprezentata de forma exterioara, ci de ideea din spatele ei, de esenta lucrurilor.

Eu am pornit, intotdeauna, de la o idee, de la Natura.

Nu vom fi niciodata destul de recunoscatori fata de pamantul care ne-a dat totul.Iubirea cheama iubire.

Nu este atat de important sa fii iubit, cat sa iubesti tu cu toata puterea si cu toata fiinta.

Cand nu mai suntem copii, suntem deja morti.

Noi nu intelegem, nu vedem viata reala, decat prin rasfrangerile, prin stralucirile ei!

Cand creezi, trebuie sa te confunzi cu Universul si cu elementele. Si pentru ca sa realizezi ceva, nu trebuie sa nu fii tu insuti si sa te distrugi. Si trebuie sa cauti mereu sa scapi de maestri. Nu ajunge sa posezi idei.

Eu nu dau niciodata prima lovitura, pana cand piatra nu mi-a spus ceea ce trebuie sa ii fac. Astept pana cand imaginea interioara s-a format bine in mintea mea. Cateodata dureaza saptamani intregi, pana cand piatra imi vorbeste. Trebuie sa privesc foarte atent inlauntrul ei. Nu ma uit la vreo aparenta. Ma departez cat mai mult posibil de aparente.

Simplitatea este in sine o complexitate – si trebuie sa te hranesti cu esenta, ca sa poti sa ii intelegi valoarea.

Prietenia ramane oglindirea in alter-ego…

Exista un scop in orice lucru. Pentru a-l atinge, trebuie sa te lepezi de tine insuti.

Elibereaza-te de pasiuni, elibereaza-te de pofte, elibereaza-te de greseli – acestea sunt trei precepte, zale si scut, pentru orice Spirit. Purtand aceasta armura, esti puternic in contra raului – devii invulnerabil.

Viata se aseamana cu o spirala. Nu stim in ce directie este tinta ei, dar trebuie sa mergem in directia pe care o credem cea justa.Oamenii vad lumea ca pe o piramida fatala si se inghesuiesc inauntru-i, pentru a ajunge cat mai sus, inspre varfu-i; drept pentru care, se si sfasie intre ei si sunt cu totul nefericiti (nemultumiti)… Pe cand, dimpotriva, daca ar creste si s-ar implini in chip firesc, daca s-ar dezvolta ca si spicul de grau pe campie, fiecare ar fi ceea ce trebuie sa fie, sau ce ar putea fi…

Toate dilemele se rezolva prin unificarea contrariilor.

Imi este cu mult mai usor sa prind radacini si sa fac sa creasca in mine forme noi, decat sa le cioplesc in marmura.

Nu mai sunt demult al acestei lumi; sunt departe de mine insumi, desprins de propriul meu trup – ma aflu printre lucrurile esentiale.

Arta – poate cea mai desavarsita – a fost conceputa in timpul copilariei omenirii. Caci omul primitiv uita de grijile cele domestice si lucra cu multa voiosie. Copiii poseda aceasta bucurie primordiala. Eu as vrea sa redestept sentimentul acesta, in sculpturile mele.

Lucrurile nu sunt greu de facut. Greu este sa te pui in starea de a le face.

Teoriile nu-s decat mostre fara de valoare.

Numai fapta conteaza.

Frumosul este echitatea absoluta.

Nu cred in suferinta creatoare.

Nu mai avem niciun acces la spiritul Lumii, poate fiindca nici nu il cautam; insa trupul omenesc nu este nici el diferit de structura universului.

Din toata lumea, numai romanii si africanii au stiut cum sa sculpteze in lemn.

Lectura-viciu si conversatia-sporovaiala ne impiedica si meditatia, si visarea. Lectura-viciu, fara de studiu, nu ar trebui sa ramana nepedepsita.

Pasarea de aur!… O lucrez incontinuu!… Insa nu am gasit-o inca!”

https://lh3.googleusercontent.com/-uwp54Pgu8_Y/VJWiErEHtdI/AAAAAAAADDs/NY7DuJX9NJg/w530-h257-n/brancusi.png

https://radioromaniacultural.ro/wp-content/uploads/2018/02/momentul-zero-1024x600.jpg

latan.elena
04.12.2018, 08:14
https://www.youtube.com/watch?v=BpJK9zRSgTI

latan.elena
12.02.2019, 13:51
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/50395064_1882068081915113_8153537503517736960_n.jp g?_nc_cat=100&_nc_eui2=AeEzt_Cc927lIB_W9jPfbK22Gakzr7xyqsiPgdjhr CuxYkxf_lgrCKvPFcV6pid8MhU6W5yYm1uy26uAG6jo7nn9YAy Gk9fgp280ef-NW6Yi9w&_nc_ht=scontent.fcra1-1.fna&oh=63e7f92034eee07c341082e66285a05f&oe=5CFFAFAE

“Şi popa ăla de ne înjura gorjeneşte era Brâncuşi…” - I.D.Sîrbu
Ion Desideriu Sîrbu, ilustrul scriitor , supraviețuitor al temnițelor comuniste, omul din al cărui dramatic destin s-a inspirat Marin Preda atunci când l-a creat pe Victor Petrini, personajul principal al romanului “Cel mai iubit dintre pamânteni”, este autorul tulburătoarei povestiri ce va urma. Asupra acestei întâmplări s-a întors de mai multe ori în timp și a expus-o de fiecare dată în alte nuanțe cromatice. Mulţumiri domnului Toma Velici, ( omul care i-a rămas credincios prieten lui I.D.Sîrbu pâna în ultimele sale clipe, care postum s-a îngrijit de opera sa, fapt pentru care i-au fost acordate premiile Perpessicius şi Titu Maiorescu), pentru ajutorul ce mi l-a oferit, prin materialele ce mi le-a pus la dispoziție ! Mai jos am îtrepătruns şi îmbinat aducerile aminte ale marelui scriitor, ce zugrăvite în maniere diferite de-a lungul timpului, completându-se, dezvăluie fiecare dintre ele, cel puţin un detaliu distinct. “Prin 1937, foștii colegi de ucenicie mi-au propus să lucrez cu ei, în acord, la o muncă specială. De după-masă. Era vorba de niște forme trapezoidale, mai mari, mai mici, ieșeau de la turnătorie, trebuiau curățite lună de praful și sârmele de după turnare. D-l magazioner Lampe era foarte zgârcit cu periile de sârmă. Frecam, frecam, ne ieșeau ochii frecând. Din când în când venea însuși directorul, ing.-șef al Atelierului, domnul Georgescu-Gorjan (mai târziu și-a fondat o editură proprie), însoțit de un fel de popă, mic, bărbos și repezit. Să nu rămână fir de praf – ziceau ei – figurile acestea intră la zincografie, vor fi acoperite cu un strat subțire de aramă. Îmi părea rău că mă angajasem la această corvoadă, Degetele îmi erau zdrelite, aş fi plecat, nu puteam : nu se mai terminau trapezele acelea, popa cel mic venea şi ne înjura mărunt şi într-o oltenească repezită, el una știa: suprafețele să fie curate, lise, fără fir de praf. Nimeni nu ştia la ce servesc, nici nu ne interesa…Mai târziu, în război, având eu o febră mare, după un tifos exantematic, tot asta visam: că sosesc suprafețele de la turnătorie, vine popa ăla afurisit, trebuie să frecăm, să tot frecăm să nu rămâie niciun fir de praf undeva. În 1965 […], fiind secretar literar al Teatrului Național din Craiova, a trebuit să însoțesc, ca ghid-interpret, un grup de colegi (actori, regizori, secretari literari) din R.D.G. I-am dus și la Târgu-Jiu, să vadă monumentele lui Brâncuși. Îmi făcea plăcere acest drum. Colegii mei germani erau veseli, vroiau să afle și să știe totul despre viața și opera marelui nostru sculptor. Eram pregătit teoretic. La Craiova, am ținut câteva conferințe despre semnificația operei sale. Dar, din decență sau din prudență – nu le-am mărturisit că, spre rușinea mea, deși orașul Târgu-Jiu este în drumul meu spre casa părintească, n-am coborât niciodată să văd de aproape acele monumente […]. Era frumos și liniște în parcul de lângă Jiu. Am stat mult în jurul acelei Mese a Tăcerii. Un fior de taină și vrajă ne încerca, ne copleșea. La Poarta Sărutului, a fost mai ușor: simbolurile ei păreau mai explicite atât pentru mine, cât și pentru musafirii noștri…Am vizitat apoi biserica din centru, am luat masa și abia pe seară, însoțiți de astădată de gazdele noastre din acest oraș, am pornit-o încet spre ultimul monument. Am trecut linia ferată […]. Deodată, în lumina calmă a înserării, am zărit Coloana Infinită. Ceva ca o spaimă ca o mână înfiptă în gâtlej m-a obligat să tac. Tremuram. Coloana se înălța în cântarea ei spre cerul înstelat. Din adâncimile amintirilor mele pierdute urca un țipăt; o presimțire și un țipăt. Și abia când mi-am lipit palmele de obrazul rece al coloanei, am aflat, am știut în sfârșit la ce și pentru cine a folosit chinul acelor luni – în care – ignorant și nenorocit – am lucrat la șlefuirea acestei minuni. Şi Popa ăla, de ne înjura gorjeneşte, era Brâncuşi… Întâmplarea aceasta nu are nevoie de comentarii. Așa cum nu are importanță faptul că a doua zi am cumpărat o perie de sârmă și, de astădată – în loc să simt în asprimea ei, asprimea unor dureroase apercepții – mi s-a părut blândă și înduioșătoare. „Dacă mi s-ar fi explicat atunci – îmi ziceam – dacă știam ce vor deveni acele plăci de fontă, poate că viața mea…“. I.D.Sîrbu ( La cumpăna apelor : Mirabila Sămânţă, revista Teatru, 1974 - scrisoare către Virgil Nemoianu, 1983 - Caiet jurnal, 1989, manuscris )
( Ţîrlea Ion (https://www.facebook.com/targu.jiu.odinioara?__tn__=KH-R&eid=ARDxfPJlIcGuC9xUyyXT-mvQHTTLLu12BGDLpZT5HbB9uWk-uI0TYoljvBlhkPkRa6KpyELqYAhno2Tj&fref=mentions&__xts__%5B0%5D=68.ARAnyHMW7F-1JB9KkAEQcw1TamxlUO7PwpHNGd68FACJH2LkSgRbgxcRtzFvV v0ULm2beLmmjFGRKex2GSkpEm4KG3cpy4rL3my4lBTxQxNHmGc tQlEIsvWyb0MuI0C5EzogLuhYwnOyJnM-PsTyD7y_1acshDzAIlqGk8CuK5quTGJA7lRf8cW7o1M1rNqvfZ CTuhLULC7LDB0ibaE_V2JlNmRhcBv3fCyRMFshwE-7Bsg8ewXnebAKityM_RGaPBxnvK9mzq2U1KSk1oyBvrM5qF66j Fce0XGncJyxOYOtUL8wy1Mi2Bcfjnc51s-q0dq95OmpZHIBhjFAG4Qrh1yT6g) – Targu Jiu Odinioara (https://www.facebook.com/Targu-Jiu-Odinioara-842417982519011/?__tn__=KH-R&eid=ARBH8d9YKhW1uJUTnVca_X5h-tPWmOSeqFlA-Rv6UpYruMFV7E_1NMVKE5eL2d_JzCPZJ9VVlOzMk7P2&fref=mentions&__xts__%5B0%5D=68.ARAnyHMW7F-1JB9KkAEQcw1TamxlUO7PwpHNGd68FACJH2LkSgRbgxcRtzFvV v0ULm2beLmmjFGRKex2GSkpEm4KG3cpy4rL3my4lBTxQxNHmGc tQlEIsvWyb0MuI0C5EzogLuhYwnOyJnM-PsTyD7y_1acshDzAIlqGk8CuK5quTGJA7lRf8cW7o1M1rNqvfZ CTuhLULC7LDB0ibaE_V2JlNmRhcBv3fCyRMFshwE-7Bsg8ewXnebAKityM_RGaPBxnvK9mzq2U1KSk1oyBvrM5qF66j Fce0XGncJyxOYOtUL8wy1Mi2Bcfjnc51s-q0dq95OmpZHIBhjFAG4Qrh1yT6g) )

latan.elena
13.02.2019, 14:32
„ Patria mea este pământul care se-nvârteşte, briza vântului, norii care trec.”

https://external.fotp3-3.fna.fbcdn.net/safe_image.php?d=AQB6JlNxldCkd08T&w=540&h=282&url=https%3A%2F%2Fcdn.historia.ro%2Fimg%2Farticles %2Fcovers%2F43523-l.jpg%3F1549786932&cfs=1&upscale=1&fallback=news_d_placeholder_publisher&_nc_hash=AQAJreM71QyT5_ux (https://www.historia.ro/sectiune/portret/articol/viata-infinitului-constantin-brancusi-dupa-ce-ai-vazut-una-din-pasarile-lui-brancusi-nu-mai-poti-vedea-o-pasare-in-zbor-ca-inainte?fbclid=IwAR0ilPhskwB6t4u__GxJ2N8MAJzHrVbYj khlQW1ZSLwZIphGV_PmopaC2xg)

(https://www.historia.ro/sectiune/portret/articol/viata-infinitului-constantin-brancusi-dupa-ce-ai-vazut-una-din-pasarile-lui-brancusi-nu-mai-poti-vedea-o-pasare-in-zbor-ca-inainte?fbclid=IwAR0ilPhskwB6t4u__GxJ2N8MAJzHrVbYj khlQW1ZSLwZIphGV_PmopaC2xg)
HISTORIA.RO


Brâncuşi: N-aveam unde dormi pe vreme rea. Am întâlnit un vagabond care m-a îndrumat la un adăpost.. (https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.historia.ro%2Fsectiune%2 Fportret%2Farticol%2Fviata-infinitului-constantin-brancusi-dupa-ce-ai-vazut-una-din-pasarile-lui-brancusi-nu-mai-poti-vedea-o-pasare-in-zbor-ca-inainte%3Ffbclid%3DIwAR2-q6mVKn6iC0ABz5I_6JZNuvP5an8ZcY2mGtXi_bhOZ95qzYAC8z ufj58&h=AT2ZfG2L6Vjyh7wIWizkNecN8acSXdSQNUtrDc6i5rDlpQ_g-woX6bL2yg23ULfWrJ-X1ON-CZCEsA-Yyur8_XRrkJX85rAII08d515_plVkwpIgpD9urQjRgGTRpxXkR Ku0FBEw6nnWwNHQXU3QbCGjb73cxqznpkXn1MWglete4GjoQDs fTZ2_GECMRfLhwyiGVSnG-ALM_Uh6R8WaWxrxtrUMNTmm5J_GI09AOzm08-cVwUs-IvOY1mMgtJhaxi9-2gnpGEIW0hLGCAgvAqOnkybOeIPh2iJ5b0x-lJjGHJnm0eGgtGhf9y1uzbAvtZf6HTO9KRFzV2RGd1L2WwqFjr 8_FrMuvzGnOVtWH9EL0XV3VUJn2SFRDi0OPYZF2JbduYRmqtbN 3mz6lJqkLbZ6bU92ca86nuDNaPZBSERyd3Pj217UVUgfIQoYx6 hkytML5v_3o9ydlOGXaLeVhOIuF7rXccOaCZjS1A_TRodphBf6-Z4m18RfrjIZIRYbksjqV3swhdLB7jhozKB8pF5r8jcDbDTg3gS 7hvS7pi7CqFb0k2SDG-45J2a8eRKb_o7qqhQhUaHCt7owtm9ktFqJBmHkZt36Lr2tR4n-aCp91hIW4586j1MzE66W7lbcd8UxFEDUE7yoMkTDptazdEbzsi 6DuefkWQ8-a68WuNLHF-Y2Qg)

latan.elena
19.02.2019, 09:11
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/51852496_2845989865426285_8898410915704078336_n.jp g?_nc_cat=107&_nc_eui2=AeGHa-xs5IXTirpZf77YrwRfFf47FpgZvfXYc1Ay_uFXi_tRS_7RVC-mS5T7I9VJ8cEtrULhXcpcOjFPlyhjfbMIn3Rv_iKIs4zpMmZUC 8yKfA&_nc_ht=scontent.fcra1-1.fna&oh=93b6aa43778f31ef58e46dd93f7c429e&oe=5CF30E26

Brâncuși - sculptorul ideilor (https://www.facebook.com/gorjBrancusi/?__tn__=kC-R&eid=ARDtRbTbVcMCQvH4kXtEA2d2lLxBo8sdW76P8_tKrlVaZy woyoZlxKD8hA4tfASi3cXMMLX579axCVyQ&hc_ref=ARTIyiPhlB82e-2x-bavHyNMtR5MMnZiebtn8xXgeRUV5lCX13H1ELKJco7crY_OGCw&fref=nf&__xts__%5B0%5D=68.ARBPB97SSdaz3FDdaZvjdYKxOL45TcjV _bVvcZTBc0rIhakOHVQV9wFW5naqU7bfiF_e_jIPeofwMSGFMl cAmW8WYMIS_3Dwaj5mEMBRNTz-aUKwGZwvRs8MjYs4mk_ZKBSuilHxg-cE_UAgKpp57KfoOC6_GVUrsM9gnDidf1xcpDg1LVTdzQpFuoZj nk134pl5Py---0W2-yoD4VTcvgxxG6dBQMvFGTSWhP-DnECTDe77HAB-Ig4jm9i8HllHvc__hd6DwtjKY_VbKmVdKygfFmKLR66nGfrgEx dXgcp8VGH4EHNa1XNpEn0heW2sOooyajWnx7pRUUlVOe9rab5U 4LEo-qvd48f10rfxpnm9wvnV7WeknKE)

Astăzi se împlinesc 143 de ani de la nașterea lui Brâncuși

“Brâncuși a fost un faur și îmblânzitor al stihiilor firii… Brâncuși răzbise și evoluase singur, ajungând să fie considerat nu numai un sculptor care depășise – nu o spunem noi – pe maestrul Auguste Rodin, dar și unul dintre cei mai renumiți meșteșugari pe tărâmul artelor plastic: arta statuată – scria de pildă poetul André Salmon – nu are un mai bun lucrător decât pe Brâncuși. Nimeni altul nu știe ca el să cioplescă și să șlefuiască. Este bântuit, stăpânit ți pustiit de patima formelor pure.. Din zori și până la asfințitul zilei auzi unealta acestui sculptor tot ciocănind mereu”. .. Mâinile lui Brâncuși erau, afirmă sculptorița Barbara Hepworth: mâini care gândesc, descoperind gândurile materiei”. articol de Barbu Brezianu
”Opera lui Brâncuși a exercitat o mare influență asupra lumii artistice de astăzi, nu numai în sculptură, dar și în arhitectură și în desenul industrial, observa sculptorul American William Zorach. Forma aerodinamică a automobilelor, inmovațiile în desenul de mobile, silueta zveltă a noilor catedrale, curbele și parabolele construcțiilor modern, realizările în drăznețe ale arhitecturii contemporane vădesc constiința aceasta a formei pure pe care Bâncuși a presimțit-o. Gândirea lui era bogată pentru că era profundă. Era simplă pentru că era autentică. Era adevărată pentru că-și trăgea forța chiar de la izvorul vieții. Arta lui Brâncuși a putut să fie definită ca o nouă metodă pur sculptural de a gândi lumea. Dar este o gândire animată de o mare generozitate, care sfârșește totdeauna printr-un sentiment profund uman. El nu ajunge la abstracțiune, să băgăm de seamă, ci la spiritualizarea materiei, creînd propria sa geometrie, scria Paul Fierens. Structurilor pe care le realizează, li se adaugă elanul spiritului, li se asociază o viață într-un fel organic: totul palpită, se pare că se deschid aripi și se aude bătând o inimă. Inima lumii.” Articol de Ionel Jianu – Inima lumii 1963.
foto: internet contrabasist pe prispa casei părintești din Hobița

latan.elena
19.02.2019, 09:19
Brâncuși - sculptorul ideilor (https://www.facebook.com/gorjBrancusi/?__tn__=kC-R&eid=ARD1rsIB98Wp7P-7W55eO_GblywseLm1v5cVkemk9t-PC2ko5C0TyJGEa5dNl5HVvj3McrUtMVxuTGwp&hc_ref=ARSLeWNXwUTNP-7nlY2hxnOq6nEGWDs30cDzQ4l6X9tfD3mKl2FVTTMURC_9W79V sJw&__xts__%5B0%5D=68.ARBmkyM1PqcoU20Yd7uyIvPtIvrYEwPu PYxBD-FVpggajJgJQ5LtY91O_FF6jwrDxwJ-rV3nMKr0RUzW_ZydW9zUQtfGcJR3L2ZJfl9-ZoJSeJzfK39rDZD3TohDI2jjmMJXDSIx3Jx8kB4gFkn47v4OlK 7VbDR8wPkTisQZE3Pg8yI8eIowfydOEiRFoZ9YiSz_zph59ARm wTdRxFyr0o2pPXWs1O5M8kGcs8biwVy94VjUi_2DexESPvKWEA fm4iXWprcMd6yc0g6KWeI4MeRrMK0XjMw0FLVB-5eQORsFuDPhygW__JAzReaXtmBC7QwpFllEXAhR0aFUb7yAtl1 0bt0o6Cv94-xnJvX02iKqv2zGJsxMD_-71p5mfyxhOsYjcXuKJm79w-fFGRrB5v6Kbt-wsEfNjqdVrR05o3J5V2etZRLgXUFCVw93PP6bDzYK2xTWCHC-cm0G-E5Rnhf93sFnBg71CeBnJZFhpWVHl5NmFio) a distribuit un album (https://www.facebook.com/media/set/?set=a.651365911555369&type=3&__xts__%5B0%5D=68.ARBmkyM1PqcoU20Yd7uyIvPtIvrYEwPu PYxBD-FVpggajJgJQ5LtY91O_FF6jwrDxwJ-rV3nMKr0RUzW_ZydW9zUQtfGcJR3L2ZJfl9-ZoJSeJzfK39rDZD3TohDI2jjmMJXDSIx3Jx8kB4gFkn47v4OlK 7VbDR8wPkTisQZE3Pg8yI8eIowfydOEiRFoZ9YiSz_zph59ARm wTdRxFyr0o2pPXWs1O5M8kGcs8biwVy94VjUi_2DexESPvKWEA fm4iXWprcMd6yc0g6KWeI4MeRrMK0XjMw0FLVB-5eQORsFuDPhygW__JAzReaXtmBC7QwpFllEXAhR0aFUb7yAtl1 0bt0o6Cv94-xnJvX02iKqv2zGJsxMD_-71p5mfyxhOsYjcXuKJm79w-fFGRrB5v6Kbt-wsEfNjqdVrR05o3J5V2etZRLgXUFCVw93PP6bDzYK2xTWCHC-cm0G-E5Rnhf93sFnBg71CeBnJZFhpWVHl5NmFio&__tn__=-UC-R) — înComuna Peștișani, Gorj (https://www.facebook.com/pages/Comuna-Pe%C8%99ti%C8%99ani-Gorj/112152195469331?__tn__=kC-R&eid=ARBdivK4i0vdwN3YxMQmoHV-vgPozzaC8YSxEGlZACD13oHXsb1t9URPfa99NAtcj1rHBCOk6A Ru7dx_&hc_ref=ARSLeWNXwUTNP-7nlY2hxnOq6nEGWDs30cDzQ4l6X9tfD3mKl2FVTTMURC_9W79V sJw&fref=tag&__xts__%5B0%5D=68.ARBmkyM1PqcoU20Yd7uyIvPtIvrYEwPu PYxBD-FVpggajJgJQ5LtY91O_FF6jwrDxwJ-rV3nMKr0RUzW_ZydW9zUQtfGcJR3L2ZJfl9-ZoJSeJzfK39rDZD3TohDI2jjmMJXDSIx3Jx8kB4gFkn47v4OlK 7VbDR8wPkTisQZE3Pg8yI8eIowfydOEiRFoZ9YiSz_zph59ARm wTdRxFyr0o2pPXWs1O5M8kGcs8biwVy94VjUi_2DexESPvKWEA fm4iXWprcMd6yc0g6KWeI4MeRrMK0XjMw0FLVB-5eQORsFuDPhygW__JAzReaXtmBC7QwpFllEXAhR0aFUb7yAtl1 0bt0o6Cv94-xnJvX02iKqv2zGJsxMD_-71p5mfyxhOsYjcXuKJm79w-fFGRrB5v6Kbt-wsEfNjqdVrR05o3J5V2etZRLgXUFCVw93PP6bDzYK2xTWCHC-cm0G-E5Rnhf93sFnBg71CeBnJZFhpWVHl5NmFio).

143 de ani, de când pe aceste meleaguri, într-un mic sat gorjenesc, la Hobița, s-a născut un alt Luceafăr al românilor, Luceafărul sculpturii moderne universale, Constantin Brâncuși.


https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-0/p526x296/1150143_651365998222027_497735061_n.jpg?_nc_cat=10 7&_nc_eui2=AeFWGRAjQqGkYyc6IN-fApvajn26uCaHnmHuxJaAzd6mVV9GuUtGZNHe-XUaTwpVXPWMbHXp0wCMm3qs2Zb-TF7Re3RUSP27nAod931oRJPXNg&_nc_ht=scontent.fcra1-1.fna&oh=9a5c0821ab0179c56ef3bc5a512a62ca&oe=5CDE2521
(https://www.facebook.com/gorjBrancusi/photos/a.651365911555369/651365998222027/?type=3&__tn__=HH-R&eid=ARDGx_3oZs5HvcNlufqwCj99-JqK3DG368g8VHXpk5FSxKiodFpnZwDYEgQ6Gn23vVvpoPlhN3B 9VQhu&__xts__%5B0%5D=68.ARBmkyM1PqcoU20Yd7uyIvPtIvrYEwPu PYxBD-FVpggajJgJQ5LtY91O_FF6jwrDxwJ-rV3nMKr0RUzW_ZydW9zUQtfGcJR3L2ZJfl9-ZoJSeJzfK39rDZD3TohDI2jjmMJXDSIx3Jx8kB4gFkn47v4OlK 7VbDR8wPkTisQZE3Pg8yI8eIowfydOEiRFoZ9YiSz_zph59ARm wTdRxFyr0o2pPXWs1O5M8kGcs8biwVy94VjUi_2DexESPvKWEA fm4iXWprcMd6yc0g6KWeI4MeRrMK0XjMw0FLVB-5eQORsFuDPhygW__JAzReaXtmBC7QwpFllEXAhR0aFUb7yAtl1 0bt0o6Cv94-xnJvX02iKqv2zGJsxMD_-71p5mfyxhOsYjcXuKJm79w-fFGRrB5v6Kbt-wsEfNjqdVrR05o3J5V2etZRLgXUFCVw93PP6bDzYK2xTWCHC-cm0G-E5Rnhf93sFnBg71CeBnJZFhpWVHl5NmFio)
(https://www.facebook.com/gorjBrancusi/photos/a.651365911555369/651365998222027/?type=3&__tn__=HH-R&eid=ARDGx_3oZs5HvcNlufqwCj99-JqK3DG368g8VHXpk5FSxKiodFpnZwDYEgQ6Gn23vVvpoPlhN3B 9VQhu&__xts__%5B0%5D=68.ARBmkyM1PqcoU20Yd7uyIvPtIvrYEwPu PYxBD-FVpggajJgJQ5LtY91O_FF6jwrDxwJ-rV3nMKr0RUzW_ZydW9zUQtfGcJR3L2ZJfl9-ZoJSeJzfK39rDZD3TohDI2jjmMJXDSIx3Jx8kB4gFkn47v4OlK 7VbDR8wPkTisQZE3Pg8yI8eIowfydOEiRFoZ9YiSz_zph59ARm wTdRxFyr0o2pPXWs1O5M8kGcs8biwVy94VjUi_2DexESPvKWEA fm4iXWprcMd6yc0g6KWeI4MeRrMK0XjMw0FLVB-5eQORsFuDPhygW__JAzReaXtmBC7QwpFllEXAhR0aFUb7yAtl1 0bt0o6Cv94-xnJvX02iKqv2zGJsxMD_-71p5mfyxhOsYjcXuKJm79w-fFGRrB5v6Kbt-wsEfNjqdVrR05o3J5V2etZRLgXUFCVw93PP6bDzYK2xTWCHC-cm0G-E5Rnhf93sFnBg71CeBnJZFhpWVHl5NmFio)https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-0/s235x165/946353_651365984888695_1374146044_n.jpg?_nc_cat=11 1&_nc_eui2=AeFcxC1tBoXt86gvuIbAytd0wbJk_4YaOW5Woj9rq D6E1jTDUf1klfFXLiqh7cV_8rS1RZbCKVgIyqksJqDt7gGbvtk 1kFek1I5Y3Wzf0yBf7g&_nc_ht=scontent.fcra1-1.fna&oh=c9230b682008e2380fd5cb824b7db0a5&oe=5CF3AA65
(https://www.facebook.com/gorjBrancusi/photos/a.651365911555369/651365984888695/?type=3&__tn__=HH-R&eid=ARCQDNkNTtIeW1-K1IZHPiPtonXsroe45ILrCcQ5qTEnkdqqNiTIKbccUrH3qgh6W aQuAtvuP_JCHYWV&__xts__%5B0%5D=68.ARBmkyM1PqcoU20Yd7uyIvPtIvrYEwPu PYxBD-FVpggajJgJQ5LtY91O_FF6jwrDxwJ-rV3nMKr0RUzW_ZydW9zUQtfGcJR3L2ZJfl9-ZoJSeJzfK39rDZD3TohDI2jjmMJXDSIx3Jx8kB4gFkn47v4OlK 7VbDR8wPkTisQZE3Pg8yI8eIowfydOEiRFoZ9YiSz_zph59ARm wTdRxFyr0o2pPXWs1O5M8kGcs8biwVy94VjUi_2DexESPvKWEA fm4iXWprcMd6yc0g6KWeI4MeRrMK0XjMw0FLVB-5eQORsFuDPhygW__JAzReaXtmBC7QwpFllEXAhR0aFUb7yAtl1 0bt0o6Cv94-xnJvX02iKqv2zGJsxMD_-71p5mfyxhOsYjcXuKJm79w-fFGRrB5v6Kbt-wsEfNjqdVrR05o3J5V2etZRLgXUFCVw93PP6bDzYK2xTWCHC-cm0G-E5Rnhf93sFnBg71CeBnJZFhpWVHl5NmFio)
(https://www.facebook.com/gorjBrancusi/photos/a.651365911555369/651365984888695/?type=3&__tn__=HH-R&eid=ARCQDNkNTtIeW1-K1IZHPiPtonXsroe45ILrCcQ5qTEnkdqqNiTIKbccUrH3qgh6W aQuAtvuP_JCHYWV&__xts__%5B0%5D=68.ARBmkyM1PqcoU20Yd7uyIvPtIvrYEwPu PYxBD-FVpggajJgJQ5LtY91O_FF6jwrDxwJ-rV3nMKr0RUzW_ZydW9zUQtfGcJR3L2ZJfl9-ZoJSeJzfK39rDZD3TohDI2jjmMJXDSIx3Jx8kB4gFkn47v4OlK 7VbDR8wPkTisQZE3Pg8yI8eIowfydOEiRFoZ9YiSz_zph59ARm wTdRxFyr0o2pPXWs1O5M8kGcs8biwVy94VjUi_2DexESPvKWEA fm4iXWprcMd6yc0g6KWeI4MeRrMK0XjMw0FLVB-5eQORsFuDPhygW__JAzReaXtmBC7QwpFllEXAhR0aFUb7yAtl1 0bt0o6Cv94-xnJvX02iKqv2zGJsxMD_-71p5mfyxhOsYjcXuKJm79w-fFGRrB5v6Kbt-wsEfNjqdVrR05o3J5V2etZRLgXUFCVw93PP6bDzYK2xTWCHC-cm0G-E5Rnhf93sFnBg71CeBnJZFhpWVHl5NmFio)https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-0/p168x128/1175599_651365968222030_507653426_n.jpg?_nc_cat=10 6&_nc_eui2=AeEwp_NAsebv5aoVNbBsH9oknq3Id-HCA0JsyubCKlD2IhlL97LnSh_KzlGcyxmxKo0j7yH6difbA1Mj bcX4P5I_wzmQ6prrxvDeSKdUuQ1gNg&_nc_ht=scontent.fcra1-1.fna&oh=20b9e047ba2efffa95b6602dfa08eace&oe=5CEBE093
(https://www.facebook.com/gorjBrancusi/photos/a.651365911555369/651365968222030/?type=3&__tn__=HH-R&eid=ARAKcXAuKezZrRbhR2fIf68VDAFu6-Yi7H3phzHEM01eWhsZS8jFP1TslJGSFlBEklIYnD14IpoMqlk8&__xts__%5B0%5D=68.ARBmkyM1PqcoU20Yd7uyIvPtIvrYEwPu PYxBD-FVpggajJgJQ5LtY91O_FF6jwrDxwJ-rV3nMKr0RUzW_ZydW9zUQtfGcJR3L2ZJfl9-ZoJSeJzfK39rDZD3TohDI2jjmMJXDSIx3Jx8kB4gFkn47v4OlK 7VbDR8wPkTisQZE3Pg8yI8eIowfydOEiRFoZ9YiSz_zph59ARm wTdRxFyr0o2pPXWs1O5M8kGcs8biwVy94VjUi_2DexESPvKWEA fm4iXWprcMd6yc0g6KWeI4MeRrMK0XjMw0FLVB-5eQORsFuDPhygW__JAzReaXtmBC7QwpFllEXAhR0aFUb7yAtl1 0bt0o6Cv94-xnJvX02iKqv2zGJsxMD_-71p5mfyxhOsYjcXuKJm79w-fFGRrB5v6Kbt-wsEfNjqdVrR05o3J5V2etZRLgXUFCVw93PP6bDzYK2xTWCHC-cm0G-E5Rnhf93sFnBg71CeBnJZFhpWVHl5NmFio)
(https://www.facebook.com/gorjBrancusi/photos/a.651365911555369/651365968222030/?type=3&__tn__=HH-R&eid=ARAKcXAuKezZrRbhR2fIf68VDAFu6-Yi7H3phzHEM01eWhsZS8jFP1TslJGSFlBEklIYnD14IpoMqlk8&__xts__%5B0%5D=68.ARBmkyM1PqcoU20Yd7uyIvPtIvrYEwPu PYxBD-FVpggajJgJQ5LtY91O_FF6jwrDxwJ-rV3nMKr0RUzW_ZydW9zUQtfGcJR3L2ZJfl9-ZoJSeJzfK39rDZD3TohDI2jjmMJXDSIx3Jx8kB4gFkn47v4OlK 7VbDR8wPkTisQZE3Pg8yI8eIowfydOEiRFoZ9YiSz_zph59ARm wTdRxFyr0o2pPXWs1O5M8kGcs8biwVy94VjUi_2DexESPvKWEA fm4iXWprcMd6yc0g6KWeI4MeRrMK0XjMw0FLVB-5eQORsFuDPhygW__JAzReaXtmBC7QwpFllEXAhR0aFUb7yAtl1 0bt0o6Cv94-xnJvX02iKqv2zGJsxMD_-71p5mfyxhOsYjcXuKJm79w-fFGRrB5v6Kbt-wsEfNjqdVrR05o3J5V2etZRLgXUFCVw93PP6bDzYK2xTWCHC-cm0G-E5Rnhf93sFnBg71CeBnJZFhpWVHl5NmFio)https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-0/s235x165/1234513_651366034888690_912703187_n.jpg?_nc_cat=10 4&_nc_eui2=AeHpFztweombiD7zLWw6lcBUjbMPWe1aTEYB0FzyG 7aTnjPRGdlbk5Qf2NQ3ynjtSZgEl9T35Hs0Npfdalv0b5fz0X2 838fbP8jM1F3QwLlguQ&_nc_ht=scontent.fcra1-1.fna&oh=2e0062f2557d12ee3a5443ecd9438328&oe=5CF126B7
(https://www.facebook.com/gorjBrancusi/photos/a.651365911555369/651366034888690/?type=3&__tn__=HH-R&eid=ARA5ZARJkGpiY9OAfzBbjgpmTibFywEZN4xe5MoFvAvK8V cssYhCtcHRS87GrYpEXbiuCMr390Mf0lbK&__xts__%5B0%5D=68.ARBmkyM1PqcoU20Yd7uyIvPtIvrYEwPu PYxBD-FVpggajJgJQ5LtY91O_FF6jwrDxwJ-rV3nMKr0RUzW_ZydW9zUQtfGcJR3L2ZJfl9-ZoJSeJzfK39rDZD3TohDI2jjmMJXDSIx3Jx8kB4gFkn47v4OlK 7VbDR8wPkTisQZE3Pg8yI8eIowfydOEiRFoZ9YiSz_zph59ARm wTdRxFyr0o2pPXWs1O5M8kGcs8biwVy94VjUi_2DexESPvKWEA fm4iXWprcMd6yc0g6KWeI4MeRrMK0XjMw0FLVB-5eQORsFuDPhygW__JAzReaXtmBC7QwpFllEXAhR0aFUb7yAtl1 0bt0o6Cv94-xnJvX02iKqv2zGJsxMD_-71p5mfyxhOsYjcXuKJm79w-fFGRrB5v6Kbt-wsEfNjqdVrR05o3J5V2etZRLgXUFCVw93PP6bDzYK2xTWCHC-cm0G-E5Rnhf93sFnBg71CeBnJZFhpWVHl5NmFio)

+44


(https://www.facebook.com/gorjBrancusi/photos/a.651365911555369/651366034888690/?type=3&__tn__=HH-R&eid=ARA5ZARJkGpiY9OAfzBbjgpmTibFywEZN4xe5MoFvAvK8V cssYhCtcHRS87GrYpEXbiuCMr390Mf0lbK&__xts__%5B0%5D=68.ARBmkyM1PqcoU20Yd7uyIvPtIvrYEwPu PYxBD-FVpggajJgJQ5LtY91O_FF6jwrDxwJ-rV3nMKr0RUzW_ZydW9zUQtfGcJR3L2ZJfl9-ZoJSeJzfK39rDZD3TohDI2jjmMJXDSIx3Jx8kB4gFkn47v4OlK 7VbDR8wPkTisQZE3Pg8yI8eIowfydOEiRFoZ9YiSz_zph59ARm wTdRxFyr0o2pPXWs1O5M8kGcs8biwVy94VjUi_2DexESPvKWEA fm4iXWprcMd6yc0g6KWeI4MeRrMK0XjMw0FLVB-5eQORsFuDPhygW__JAzReaXtmBC7QwpFllEXAhR0aFUb7yAtl1 0bt0o6Cv94-xnJvX02iKqv2zGJsxMD_-71p5mfyxhOsYjcXuKJm79w-fFGRrB5v6Kbt-wsEfNjqdVrR05o3J5V2etZRLgXUFCVw93PP6bDzYK2xTWCHC-cm0G-E5Rnhf93sFnBg71CeBnJZFhpWVHl5NmFio)


Brâncuși - sculptorul ideilor (https://www.facebook.com/gorjBrancusi/?__tn__=kCH-R&eid=ARClD1oxTtNtVysWiEGNnAvzhkq4uq_iTxeUoJGw6J2Mg1 lDMLfa1krcpiZsqM8l8BnBbuj-r9Wal4ib&hc_ref=ARQHb2AnuAGdOg4nvaBfhGImbdi7wm_ivAiwKPoaLpA favRbGsZSzY1lIZhEcyPbh2U&__xts__%5B0%5D=68.ARBmkyM1PqcoU20Yd7uyIvPtIvrYEwPu PYxBD-FVpggajJgJQ5LtY91O_FF6jwrDxwJ-rV3nMKr0RUzW_ZydW9zUQtfGcJR3L2ZJfl9-ZoJSeJzfK39rDZD3TohDI2jjmMJXDSIx3Jx8kB4gFkn47v4OlK 7VbDR8wPkTisQZE3Pg8yI8eIowfydOEiRFoZ9YiSz_zph59ARm wTdRxFyr0o2pPXWs1O5M8kGcs8biwVy94VjUi_2DexESPvKWEA fm4iXWprcMd6yc0g6KWeI4MeRrMK0XjMw0FLVB-5eQORsFuDPhygW__JAzReaXtmBC7QwpFllEXAhR0aFUb7yAtl1 0bt0o6Cv94-xnJvX02iKqv2zGJsxMD_-71p5mfyxhOsYjcXuKJm79w-fFGRrB5v6Kbt-wsEfNjqdVrR05o3J5V2etZRLgXUFCVw93PP6bDzYK2xTWCHC-cm0G-E5Rnhf93sFnBg71CeBnJZFhpWVHl5NmFio) a adăugat 47 de fotografii noi în albumul Hobița - locul unde s-a născut Brâncuși (https://www.facebook.com/media/set/?set=a.651365911555369&type=3&__xts__%5B0%5D=68.ARBmkyM1PqcoU20Yd7uyIvPtIvrYEwPu PYxBD-FVpggajJgJQ5LtY91O_FF6jwrDxwJ-rV3nMKr0RUzW_ZydW9zUQtfGcJR3L2ZJfl9-ZoJSeJzfK39rDZD3TohDI2jjmMJXDSIx3Jx8kB4gFkn47v4OlK 7VbDR8wPkTisQZE3Pg8yI8eIowfydOEiRFoZ9YiSz_zph59ARm wTdRxFyr0o2pPXWs1O5M8kGcs8biwVy94VjUi_2DexESPvKWEA fm4iXWprcMd6yc0g6KWeI4MeRrMK0XjMw0FLVB-5eQORsFuDPhygW__JAzReaXtmBC7QwpFllEXAhR0aFUb7yAtl1 0bt0o6Cv94-xnJvX02iKqv2zGJsxMD_-71p5mfyxhOsYjcXuKJm79w-fFGRrB5v6Kbt-wsEfNjqdVrR05o3J5V2etZRLgXUFCVw93PP6bDzYK2xTWCHC-cm0G-E5Rnhf93sFnBg71CeBnJZFhpWVHl5NmFio&__tn__=-UCH-R).26 august 2013 (https://www.facebook.com/media/set/?set=a.651365911555369&type=3&__xts__%5B0%5D=68.ARBmkyM1PqcoU20Yd7uyIvPtIvrYEwPu PYxBD-FVpggajJgJQ5LtY91O_FF6jwrDxwJ-rV3nMKr0RUzW_ZydW9zUQtfGcJR3L2ZJfl9-ZoJSeJzfK39rDZD3TohDI2jjmMJXDSIx3Jx8kB4gFkn47v4OlK 7VbDR8wPkTisQZE3Pg8yI8eIowfydOEiRFoZ9YiSz_zph59ARm wTdRxFyr0o2pPXWs1O5M8kGcs8biwVy94VjUi_2DexESPvKWEA fm4iXWprcMd6yc0g6KWeI4MeRrMK0XjMw0FLVB-5eQORsFuDPhygW__JAzReaXtmBC7QwpFllEXAhR0aFUb7yAtl1 0bt0o6Cv94-xnJvX02iKqv2zGJsxMD_-71p5mfyxhOsYjcXuKJm79w-fFGRrB5v6Kbt-wsEfNjqdVrR05o3J5V2etZRLgXUFCVw93PP6bDzYK2xTWCHC-cm0G-E5Rnhf93sFnBg71CeBnJZFhpWVHl5NmFio&__tn__=H-R)

Satul Hobița se află la 24 km de Târgu-Jiu și la 3 km de drumul național Târgu Jiu–Tismana, din Peștișani.
Prima atestare documentară este din 30 aprilie 1518 (7026), prin care Neagoe Basarab confirmă lui Datco și altora stăpînirea peste cinci părți de ocină din Ohabița.
foto: Cristina Lăpădat

latan.elena
19.02.2019, 14:46
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/16830901_825237880950098_7359381203787431860_n.jpg ?_nc_cat=102&_nc_eui2=AeEEHDkRDxdJk62fqGDKWPKfH_On-lgj-Dv9tb9WrdXhEUuYevWlLgF0cyhJ_jlJ-XDxwa7WbUZG49-SSSNCOskDuVbrygBMKHkbUuY3x-cPOQ&_nc_ht=scontent.fcra1-1.fna&oh=bde21cad09ff463f51cb315dd5b5d269&oe=5CDA2A7B


În 1876, astăzi, s-a născut în satul hobita / România Marele Constantin Brancusi
Fotografie de florence homolka
1948

latan.elena
19.02.2019, 15:33
https://www.youtube.com/watch?v=JMB62ex6hXo

latan.elena
19.02.2019, 15:45
http://www.ziarulmetropolis.ro/wp-content/themes/ziarulmetropolis/tim.php?src=http://www.ziarulmetropolis.ro/wp-content/uploads/2015/02/brancusi_t1.jpg&w=815&h=500

Dialog uimitor intre Constantin Brancusi si John Davison Rockefeller, membru al Iluminatilor ! Rockefeller: "Cum pot sa te ajut?" Brancusi: "Ia si matura atelierul!" (http://www.dzr.org.ro/dialog-uimitor-intre-constantin-brancusi-si-john-davison-rockefeller-membru-al-iluminatilor/)




TOT ARTICOLUL AICI:http://www.dzr.org.ro/dialog-uimitor-intre-constantin-brancusi-si-john-davison-rockefeller-membru-al-iluminatilor/

latan.elena
19.02.2019, 15:46
Enigma Coloanei Infinitului – un scurtmetraj de Daniel Roxin




http://www.cunoastelumea.ro/wp-content/uploads/2015/10/Banner4-620x264.jpg



O țară de o frumusețe rară, cu tradiții pierdute în negura timpului, România este încărcată de taine. Oare câte dintre secretele acestor pământuri i se revelaseră și lui Brâncuși?
Răspunzându-i Creatorului, care l-a făcut pe om din țărână, Constantin Brâncuși a muncit din răsputeri pentru a descoperi esența lucrurilor, suflul de viață ascuns în pântecele materiei.Căutările lui l-au dus, în mod implacabil, către tradițiile românilor, către simbolurile milenare păstrate de un popor cu rădăcinile în Munții Carpați.Puțini știu că semnificațiile Coloanei Infinitului ar trebui căutate cu mult timp înainte de geto-daci…E uimitor să descoperim că tradiția precreștină a stâlpului funerar care a inspirat Coloana Infinitului, încă se păstrează vie în Transilvania, după mii de ani. Forța tradiției face ca astăzi, să descoperim în cimitirul creștin ortodox al satului Loman din județul Alba, peste 50 de stâlpi funerari cu origini precreștine. Ceea ce surpinde cel mai mult este faptul că există morminte fără cruci, doar cu stâlpi funerari, și că familiile de aici păstrează și acum această tradiție de înmormântare.Printre stâlpii funerari pe care i-am cercetat în cimitirul din satul Loman am descoperit cu uimire unul aproape identic cu opera lui Brâncuși. Să se fi inspirat marele sculptor și de aici, după cum spun oamenii locului?Înălțându-se spre cer, ca o scară pentru sufletul plecat din această lume, stâlpul funerar, transformat de Brâncuși în Coloană a Infinitului, ne vorbește despre veșnicia sufletului, cea în care au crezut și geto-dacii!Vizionare cu folos!


Daniel Roxin



https://www.youtube.com/watch?v=Nq6b3wL6ir0


SURSA: http://www.cunoastelumea.ro/enigma-coloanei-infinitului-un-scurtmetraj-de-daniel-roxin (http://www.cunoastelumea.ro/enigma-coloanei-infinitului-un-scurtmetraj-de-daniel-roxin/)

latan.elena
19.02.2019, 15:47
https://www.youtube.com/watch?v=V_1a79FO-U8

latan.elena
19.02.2019, 21:40
I-aţi văzut „Coloana infinitului”, „Poarta sărutului”, „Pasărea măiastră”. Dar ştiaţi că Brâncuşi (născut pe 19 februarie 1876) era şi un foarte bun povestitor? Conversaţiile sale cu ucenicii şi cu prietenii surprind teme variate: de la arta lui Michelangelo şi satul românesc, la vinul de Drăgăşani, femei şi biserică.

https://www.ziarulmetropolis.ro/viata-lui-brancusi-de-la-sp… (https://www.ziarulmetropolis.ro/viata-lui-brancusi-de-la-spalator-de-vase-la-Paris-la-Coloana-Infinitului?fbclid=IwAR3Yifo4oeTmMda3i9SLcMsd4vYrE 6aaUzDG-WvYvWWK_rgHGIW2snUwX90)

https://external.fcra1-1.fna.fbcdn.net/safe_image.php?d=AQBgmFiHKNdNigd1&w=540&h=282&url=https%3A%2F%2Fwww.ziarulmetropolis.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2015%2F02%2Fbrancusi_t1.jpg&cfs=1&upscale=1&fallback=news_d_placeholder_publisher&_nc_eui2=AeEpmeG6vbD0G4i5-VPCqHH1WemZ9p-STbOIq55tK_sqCB0s4IUQBHgQ7tcZKp2vgZ_CP5LxH9cUsqDHj IQ9RPgMMFApu4PoB_IqH9JMEyMnWg&_nc_hash=AQArGrPUzUi_S9aN
(https://www.ziarulmetropolis.ro/viata-lui-brancusi-de-la-spalator-de-vase-la-Paris-la-Coloana-Infinitului?fbclid=IwAR3ami4WQ_6L0j-3Dk9CgDJM8S1DVJdbIFKJy3ET39LSmWHGntPDKOzIBcU)
ZIARULMETROPOLIS.RO

Viața lui Constantin Brâncuşi: de la spălător de vase la Paris, la Coloana Infinitului | Ziarul Metropolis (https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.ziarulmetropolis.ro%2Fvi ata-lui-brancusi-de-la-spalator-de-vase-la-Paris-la-Coloana-Infinitului%3Ffbclid%3DIwAR1QOPz6VCj4xP2t19Sp_IxXF FbSYZTCfQPvFkaB0FgrpXoJovVGUG_f56o&h=AT2vZARoxtxtn0j2wKatRq15c8PzlIohxwSoWjvkRoImqdNA OgBQ8HBkFwU-1PiefzmzTnK4hHPWVPPPWEutz3lnkutC-lr9ScuR9L_GfzLNsXHExf6CpvGPZmVjaqNNmqttFkWdOWOhs0d HSdE5TLqLZYovi1-Cqj8rcYrtMnCaZU6reB962qLFFglGSGpIonpNyC9cVbjp5x92l 748ePMZbYC2JUlNYkN5A_i_9BAVmxTjDcjP4GUX1O7MLfpbK75 VKVlD94HqwSqNb823OtsJJVE4zwgD0XbNUaJC5uXrgoxnXHpW3 fJpO-L6RolAIDdf1j-rj-ijcGBFxzJjPivAVtaM5vIOccOvYeuBvmnc04ZVWxAfO8UtDrDb s3hPO7PUltL0-X6T2UmBJFo2I15EPloi9oUoaYzyLsv2sw7l7RHfNltRj-WCBVbH46GPYJ5uZp3phOvLx2FVqbVkqzgbg_F6vbdtLVuBI0k5 YPL2WGd_J0UXBQPeo_i4uCMh4-WgjKP6Tl-7T5QK6OVkJjk9wAbBQP2MPEWuvPpkIVKfbh_LdYoHKcVqkK4xI yFF4-70d1k0VwivQOgUVpXf4DXherIdFZ8gc9LZbTalU30UC1P2inKK WNMY8a-p623uzLuSBYqU9PuopqEAtJgVh7dmUCKe-WbrIHnAOWCXkQ)

Constantin Brancusi - sculptorul. Dar ce parere aveti despre Brancusi-povestitorul?

latan.elena
20.02.2019, 14:28
https://scontent.fotp3-3.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/1618454_759524694058950_425096870_n.jpg?_nc_cat=10 3&_nc_ht=scontent.fotp3-3.fna&oh=2008b8a416d2e25a888706649d3aa231&oe=5D240153

"Eu nu creez Păsări - ci zboruri", Constantin Brâncuși.
http://www.tvrplus.ro/editie-blestemul-lui-brancusi-90238 (http://www.tvrplus.ro/editie-blestemul-lui-brancusi-90238?fbclid=IwAR0EOoXv7ZvG2BFfgUYRQSAYrBllHz-b42GiCUv_IZwD_rAoARMF3bc3iXg)

latan.elena
20.02.2019, 17:22
„«Poarta eroilor» sau «Poarta sărutului» sau poarta tuturor lucrurilor şi fiinţelor lumii este solitară ca un sfinx pe care fiinţe inefabile au scrijelat hieroglifa lor secretă.
Motive vechi, semne ale unui străvechi alfabet românesc împodobesc lada de zestre a unui tânăr care intră prin această piatră de orizont.
Sferele care echilibrează piatra în dreapta şi stânga, sfere tăiate şi aşezate faţă în faţă ca două faciesuri, ca două haotice organe care se caută pentru a fi unul singur, ca două jumătăţi de perfecţiune care nu poate exista niciodată, sau ca nostalgia unei dogme divine cu neputinţă de realizat.”

Nichita Stanescu



https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/52698908_992250204319584_3404070111055708160_n.jpg ?_nc_cat=110&_nc_ht=scontent.fcra1-1.fna&oh=5a4551181d6e12b08cf1ceab618c56b6&oe=5D29041A



https://scontent.fotp3-3.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/12741919_1120312921320392_8438384303222398702_n.jp g?_nc_cat=101&_nc_ht=scontent.fotp3-3.fna&oh=b03280fa8d546befeba55b76a713f322&oe=5D1F592F

latan.elena
20.02.2019, 22:22
Constantin Brâncuși (https://www.facebook.com/dordebrancusi/?__xts__%5B0%5D=68.ARDt6hVTxaBwDhY23BuDVOtLwVBvWWY-tVcc73voQf6u3bh5S7bO_iPb76pbvAe_uh7ogEZNvGgbvJyQCx Qgxtm0rCH5HPvzIgQy4UsA5Ef5qjNjtvN6sY9XPsifzjI1UwxR 8mSW5mn2fkvzHZL43ySeLTjq5BqLVi80UkitaAcvbDa4Kl0CaW fclvz6Kl503k4Z1jrv-nWtNZyTMs0rd48sPBjixOM9EcMeZI1j1nJVxliEHRcTtTkKrKk p0V3iQfgiX4_bEBgHp80b_vwcaGDsxNqruebhQsxO82dExrD5Z YKcMXQviz_cOn2mqbzogWZS7XwisOp6eNgFtNPMy3xl5ptde9w gINuvoWA8VsasRxzR76166w&__tn__=k%2AF&tn-str=k%2AF)

https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/13450309_493755987487195_8242272150302815431_n.jpg ?_nc_cat=1&_nc_ht=scontent.fcra1-1.fna&oh=a344390c29e9729197e465a9c2776d90&oe=5CE61DD0

latan.elena
16.03.2019, 17:34
Liftul lui Brâncuși
de Cristina Chirvasie


https://www.literaturadeazi.ro/wp-content/uploads/2016/03/brancusi_5-e1457714559228.png (https://www.literaturadeazi.ro/rubrici/timpul-patrat/liftul-lui-brancusi-8100/attachment/brancusi_5)

Uneori mă gândesc dacă cineva, cândva, va putea descoperi un ceva cu care să poți filma visele. Nu mi se pare imposibil. Probabil că văzându-le, treji fiind, ne-am putea cunoaște, mai lesne, sinele. Așa, marea majoritate dintre aceia pe care îi interesează lăuntrul lor (vai, tot mai puțini în ultima vreme), se pot doar… bănui, chiar dacă instrumentarul introspecției e unul simplu și mereu la îndemână. Și fac ce fac și iar ajung la mirabila bucurie pe care o punem la zidul uitării, căci de aflat sigur am aflat-o măcar pentru o scurtă perioadă, în copilărie. Bucuria aceea primordială pe care copiii o posedă involuntar și în care mișună germenii artei. Arta care te face să fii tu, arta primitivă, arta voioasă care deșteaptă mirările și ostoiește chemările. Arta aceea care poate salva lumea, cum spunea omul-catedrală, maestrul Brâncuși. Căci ce este altceva arta decât putința (care include și știința) de a face jucării pentru oameni mari?

Se spune că, atâta vreme cât se raportează la ceilalți, în fiecare om zace un sâmbure teatral (la unii, e drept, rod al unei împreunări histrionice). Raportarea aceasta este o provocare la care răspundem voit sau nevoit într-o manieră pur teatrală. Teatrală nu în sensul de artificială sau nesinceră, ci de spectaculară. Or, spectacularul înseamnă, în primul rând, gest. Iar gestul este esența artei. Gestul acesta ar trebui să rodească din bucurie. Din bucuria care trăiește în sinele tău și care spune lumii cine ești, ce ai de dat și ce aștepți să primești. Pe bucurie nu poți pune mâna, așa cum nu poți mângâia un gând, dar ea ține de realitate. De realitatea ta și de ideea din spatele ei. Bucuria aceasta este rețeta înmulțirii talanților cu care venim, fiecare dintre noi, de la vlădică la opincă. În fața acestei bucurii ar trebui să fim egali, așa cum suntem în fața vieții și a morții.

Suntem în Anul Brâncuși. Pe mulți dacă îi scuturi îți vor spune că suntem în anul Maimuței. Sau, ce mare lucru a făcut Brâncuși ăsta atâta vreme cât pot să trăiesc și fără el? Așa cum pot să trăiesc foarte bine și fără Eminescu și fără Enescu. Aceia care răspund așa (și nu puțini) nu știu nici cine a inventat internetul… fără de care nu pot trăi. Nu vreau să le răspund. În fața unora dintre ei mai stau pentru o vreme profesori de la care ar putea afla, dacă ar face minimul gest al ascultării.

https://www.literaturadeazi.ro/wp-content/uploads/2016/03/brancusi_7-e1457714716973.png

Suntem așadar în Anul Brâncuși. Probabil că nu și-ar fi dorit să-i fie omagiată personalitatea, ci doar sărbătorită opera. Sărbătorită în sensul de a ne bucura de ea. Din fericire, Brâncuși a fost darnic cu posteritatea, lăsând nu numai o operă unică, ci și un belșug de cuvinte care alcătuiesc crezul lui artistic și uman. Cred însă că a spus totul despre el într-o simplă frază: „Aș vrea ca lucrările mele să se ridice în parcuri și în grădini publice, să se joace copiii peste ele, cum s-ar fi jucat peste pietre și monumente născute din pământ, nimeni să nu știe ce sunt și cine le-a făcut – dar toată lumea să simtă necesitatea și prietenia lor, ca ceva ce face parte din sufletul Naturii”.

https://www.literaturadeazi.ro/wp-content/uploads/2016/03/brancusi_4-e1457714599258.png

Am aflat deunăzi că ICR Madrid pregătește un eveniment inedit (care la data apariției acestor rânduri se va fi petrecut deja). Mi-a atras atenția titlul: Brâncuși (se) filmează. În 1957, ultimul său an de viață, maestrul a donat statului francez peste 560 de fotograme și mai mult de 1000 de fotografii care astăzi se află în visteria vestitului Centre Georges Pompidou din Paris. O sumă de fotografii în alb și negru surprinzătoare (unele dintre ele “bunice” de selfie), zeci de imagini mute filmate de el… cu el, în anii ’20, iar altele realizate de celebrul fotograf, regizor și plastician american, Man Ray, care i-a fost prieten și care i-a dăruit o cameră de filmat cu care a putut să intre pe tărâmul imposibil până atunci al artei în mișcare. Și aparatul de fotografiat și camera de filmat l-au fascinat ca pe un copil care găsește o comoară-n pod.


https://www.literaturadeazi.ro/wp-content/uploads/2016/03/Zeiss-Ikon-Kinamo-tipul-de-camera-cu-care-a-filmat-Brancusi-e1457714637666.jpg
Zeiss Ikon Kinamo, tipul de cameră cu care a filmat Brâncuși


Mi-am amintit de cele 59 de minute pe care le-am văzut mai demult pe Youtube, toate adunate într-un calup filmic sub titlul Brancusi filmed. O asemenea arhivă de bruturi (cum li se spune în televiziune) are o valoare documentară colosală nu numai pentru că îl putem vedea pe artist la lucru, în atelierul său din Paris sau îi putem vedea înregistrările făcute în timpul instalării ansamblului monumental de la Târgu Jiu, ci mai cu seamă pentru că știm că, în marea majoritate a imaginilor, omul din spatele camerei era chiar el. Un om care se bucura că poate cuprinde și astfel realitatea în căutarea lui de a ajunge la esența lucrurilor. Se întâlnise până atunci cu lemnul, cu bronzul și cu piatra. Acum se intersecta cu minunea în mișcare. Cred că această înlănțuire de imagini este cel mai bun film mut pe care l-am văzut vreodată și asta pentru că rezonează la modul ideal cu creatorul său. Motivul pentru care fotografia sau filma nu a fost unul care să țină strict de nevoia de a se arăta lumii pe sine, ci mai degrabă de a-și documenta opera cu ajutorul ochiul obiectiv al camerei de filmat, cu alte cuvinte de-a urmări stadiile de creație ale unei lucrări, dându-și răgaz să o gândească și din perspectiva mesajului vizual obiectiv pe care îl transmite.

Dacă vrei să vezi foarte departe, trebuie să încerci să urci foarte sus, spunea Brâncuși, adept fervent al simplității în artă și în viață. Dacă vrei să exiști trebuie să fii dispus să urci pe culmile acelea de unde vei putea vedea departe. Din fericire, avem un lift pentru a urca mai rapid. Liftul acesta este bucuria pe care o veți regăsi în filmul cu Brâncuși, în regia lui… Constantin Brâncuși.


https://www.youtube.com/watch?time_continue=2&v=FnVVNc29JQc



Sursa:https://www.literaturadeazi.ro/rubrici/timpul-patrat/liftul-lui-brancusi-8100?fbclid=IwAR0n5xbsdMB0TIh-CVXRIH0-sgtivnLwJQlAt4KyK3CkDk-Byq4I1TkXxFY

latan.elena
17.03.2019, 16:28
„Ţine, Leano, curu' zvelt!”. Ironia usturătoare pe fondul căreia Maria Tănase a plecat cu inima frântă de lângă Constantin Brâncuși, deși l-a iubit veșnic

https://img.digitalag.ro/?u=https%3A%2F%2Fa1.ro%2Fuploads%2Fmodules%2Fnews% 2F0%2F2019%2F2%2F20%2F844102%2F1550666299fdf06e7e. jpg&w=800 (https://a1.ro/galerie/ironia-pe-fondul-careia-maria-tanase-sa-despartit-de-brancusi-id844102-play0.html)

La vârsta de doar 25 de ani, Maria Tănase s-a îndrăgostit nebunește de Constantin Brâncuși, cu 37 de ani mai în vârstă decât ea. Tânăra „Pasăre măiastră” a lăsat baltă un recital, alegând să petreacă două zile și două nopți în atelierul marelui sculptor, fără să aibă habar atunci că el avea să îi frângă inima cu insulte usturătoare.

Pentru Constantin Brâncuși, Maria Tănase avea să fie doar una dintre „femeile-perle” care l-au iubit, de-a lungul timpului, după cum a precizat Petre Pandrea, într-o carte dedicată sculptorului – „Brâncuşi. Amintiri şi exegeze", publicată în 1961.

De altfel, Brâncuși nu a făcut nicio sculptură având-o ca muză pe Maria Tănase, așa cum s-a întâmplat în cazul altor povești de dragoste trăite de el. De exemplu, pentru pictorița Margit Pogany, Brâncuși a sculptat, în mai multe versiuni, celebra sa operă „Domnişoara Pogany", pentru americanca de origine irlandeză Eileen Lane, el a făcut lucrarea „Eileen Lane", iar pentru miliardara americană Peggy Guggenheim, pe care a iubit-o vreme de două decenii, el a sculptat opera „Pasărea în văzduh”.







Însă, beatitudinea pe care o sugerează această declarație nu a durat veșnic. Foarte curând, Constantin Brâncuși a început să fie nemulțumit de Maria Tănase, impunându-i un mod diferit de a cânta. El voia să o vadă pe marile scene ale lumii, în spectacole grandioase de operă, depășind nivelul unei simple interprete de restaurant.
Ironia usturătoare cu ecou, pe fondul căreia relația lor s-a încheiat
În anul 1939, intensitatea iubirii lui Constantin Brâncuși pentru Maria Tănase era pe o pantă descendentă.

Maria Tănase, în prezența lui Constantin Brâncuși, i-a cântat preşedintelui american de la acea vreme, Franklin Roosevelt, la Expoziţie Internaţională din New York. Marele sculptor a fost nemulțumit de melodia cu care s-a prezentat artista – „Ţine, Leano, cu Roosevelt!", un cântec de petrecere și nu unul autentic românesc.
În țară, a apărut imediat ironia că Maria Tănase îi cântase preşedintelui american melodia „Ţine, Leano, curu' zvelt!”.

https://img.digitalag.ro/?u=https%3A%2F%2Fa1.ro%2Fuploads%2Fmodules%2Fnews% 2F0%2F2019%2F2%2F20%2F844102%2F15506663197f3fd232. jpg (https://a1.ro/galerie/ironia-pe-fondul-careia-maria-tanase-sa-despartit-de-brancusi-id844102-play1384729.html)

În acelaşi an, Maria Tănase a pus punct relaţiei ei cu Constantin Brâncuşi, deși a continuat să îl iubească pentru tot restul vieții. Sculptorul ajunsese să o considere pe Maria Tănase o „bocitoare”, nu „o cântăreață”, „o plângătoare profesionistă, ajunsă bună pentru zaiafeturi de trântori”.

„Nu-i o cântăreață, bă, ci o bocitoare! Locul ei predestinat se află la înmormântări, iar nu la ospețe. Să încerce să cânte la Opera cea Mare din Paris sau la Opera din București”, se confesa Brâncuși cunoscuților.

Constantin Brâncuși a oferit și o explicație legată de relației lui cu Maria Tănase. „A venit la momentul oportun (iubirea, n.r.) şi a durat exact cât trebuia, până când ne-am plictisit unul de celălalt", a spus marele sculptor.

„Un artist nu trebuie să se însoare, fiindcă poate fi masacrat de femeia lui, care se lăbărțează, încearcă să-l subjuge și să-l transforme în eroul papucului. Bărbatul pleacă în bătălii, moare ca ostaș, se ia de piept cu viața. Femeia lui trebuie să aștepte, ca Penelopa, întoarcerea lui Ulysse”, le-a mai spus Brâncuși unor cunoscuți.
Nu că ar avea vreo legătură cu felul în care s-au desfășurat lucrurile, dar cu puțin timp înainte de a-și începe povestea de dragoste cu Brâncuși, Maria Tănase a auzit blestemul de dragoste „Cine iubește și lasă”, cules în anul 1929 de Harry Brauner, etnomuzicolog român, de la lelea Hirea, o văduvă din satul Drăguș (județul Brașov). Artista l-a înregistrat în 1937, la casa de discuri Columbia.

Influența lui Brâncuși asupra Mariei Tănase și gestul incredibil făcut de artistă după moartea lui
La ceva timp după despărțirea de Constantin Brâncuși, în anul 1944, Maria Tănase s-a hotărât să cânte operetă, renunţând la spectacolele organizate în restaurantele din Bucureşti – așa cum își dorea sculptorul.
Însă, succesul s-a lăsat așteptat. Recitalurile Mariei Tănase nu s-au ridicat la aşteptările publicului, așa că artista a renunţat la ideea de a cânta muzică cultă.

https://img.digitalag.ro/?u=https%3A%2F%2Fa1.ro%2Fuploads%2Fmodules%2Fnews% 2F0%2F2019%2F2%2F20%2F844102%2F1550666314a49487c4. jpg (https://a1.ro/galerie/ironia-pe-fondul-careia-maria-tanase-sa-despartit-de-brancusi-id844102-play1384728.html)

Pe 16 martie 1957, Constantin Brâncuși a murit, la Paris, la vârsta de 81 de ani.
Deși se căsătorise, în decembrie 1950, cu juristul Clery Sachelarie (Clearch Raul Victor Pappadopulo-Sachelarie), Maria Tănase l-a plâns „cu lacrimi fierbinți și în bocete adevărate”.
Ea a fost atât de marcată de moartea sculptorului, încât a luat hotărârea să se stabilească în Târgu Jiu.
Ea intenționa să înființeze o școală de muzică, pentru noi generații de interprete de muzică populară, la Târgu Joi, acolo unde Constantin Brâncuşi ridicase Poarta Sărutului. Acest vis a rămas nerealizat. Artista a fost diagnosticată cu cancer pulmonar, în primăvara anului 1963.
Pasărea măiastră a fost răpusă de boala nemiloasă pe 22 iunie 1963. Avea doar 49 de ani, aproape dublul vârstei la care și-a întâlnit marea iubire.
Solista nu şi-a putut îndeplini acest vis, pentru că, în primăvara anului 1963, este diagnosticată cu cancer pulmonar. Boala a avansat rapid, iar la 22 iunie 1963, Maria Tănase se stinge din viaţă, la Spitalul Fundeni din Bucureşti.


Sursa:https://a1.ro/premium/ironia-pe-fondul-careia-maria-tanase-sa-despartit-de-brancusi-id844102.html?fbclid=IwAR1yIjMfSV8nalxAvgw-gUICrPkUz18wzMb_gJR4mllQ7bYFbZtS9kRV2OY

latan.elena
04.04.2019, 15:05
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/56323697_1923156951118454_806988406042132480_n.jpg ?_nc_cat=109&_nc_eui2=AeH-d2-alOe_fXJF5nBshsIe16vNJ8SBjHD7-xy8kfTdyHP7OIX12sQYTXKoGSUdOcIxbu9VSr8ffT6ZiY3SNsm UBnLdprzWPzEOqJCeJ273rw&_nc_ht=scontent.fcra1-1.fna&oh=7dd175144097aa6a1a866d1610dc65f5&oe=5D4F99B9

https://scontent.ftsr1-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/56558644_1923156967785119_2814248175055929344_n.jp g?_nc_cat=101&_nc_eui2=AeGt9hzLJqmY1DhAdc8Alk63vcYUEFtJGFbTtYNXf WoYqvsk8BQXX5d9EWVWApQSuvw-WWuPTK6CT-5Q1Mao3r5Ujzo1Dt2kuuYABZIXS7KROA&_nc_ht=scontent.ftsr1-1.fna&oh=088a913fe2dfbafee4b83afbdd1682b9&oe=5D4D855F

https://scontent.ftsr1-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/56225950_1923156881118461_3967166286638612480_n.jp g?_nc_cat=108&_nc_eui2=AeE8-obZ_K5KcIbblmNPh8Ao56toOWWD6EXJsjMPmMKLp1ZyPgBNHoX FscFXiPoZBfZ3ozBT208_tecJpiELCusmoaxDJeI3yYUQEGMr-hoh1g&_nc_ht=scontent.ftsr1-1.fna&oh=002cd28d47f8a4dfa8d4d3b7697b4105&oe=5D4FF05B

https://scontent.fotp3-3.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/55949795_1923157014451781_3948271016106524672_n.jp g?_nc_cat=103&_nc_eui2=AeE-UjpzYeLJRmxF6bejOtw-zNer4uTnhCM2TfZ5JEshr2e65VqBSEaz_-7FJgnKVmS8CgvXmIJ4lS-3-gfeQKESWK5rASfS9flhC5Yw2NysaA&_nc_ht=scontent.fotp3-3.fna&oh=fe41fbf122984890b6d32ce59213bdd7&oe=5D0777E9

latan.elena
09.04.2019, 13:41
Brâncuși - sculptorul ideilor (https://www.facebook.com/gorjBrancusi/?__tn__=kC-R&eid=ARAg_vzstKV0fNNubDl5dU8NMoi8dT03E4dYUI1XzYqwcH MWv91BgS0PhXhrRnCc5_StB0aRGxfh-e4h&hc_ref=ARTjpf3t-bOv0fRflKrC2TCupi26C-oIZWnemRAhp2caoeQ71DmHzfvJrYwWUjpmH7I&__xts__%5B0%5D=68.ARCiuf0A-xe4WxsG7cqA6OiJmRio5-hHWVxYu22hoiAREsyhP6x0wyBtjcmAVQiPXS5076DN1xPzaLow V6F15nNsbW3AfxM88a6bqtKt37mueaicGnfTSfiuPsIKDgJz_8 b9V1NCjDNhLKdtGnmqbIGKu4jZXmWIuP1jjD3TakPyatibCsiu T_ZPGjLuJaClYVB55DuVJyibQC3SjoZMCB7TjqEJOQPY_tyNPn qaS7P0UDCFn4M3MOCykomrC6AVkrH78ag0jiVtEG2mt9_Ea6QO jNjdAmsJpaJqSvSDGgSFnpQJRj59lWO47cmeNNBwUDG1XOwgXB VZzgVYRb_nDVKiG0ppfx90kSYpMb13egXnc1DuAmhlY_NV)

https://external.fotp3-3.fna.fbcdn.net/safe_image.php?d=AQBdjJeAukotVly3&w=160&h=160&url=https%3A%2F%2Fdoorofperception.com%2Fwp-content%2Fuploads%2Fdoorofperception.com-constantin_brancusi-2-250x250.jpg&cfs=1&upscale=1&fallback=news_d_placeholder_publisher_square&_nc_eui2=AeGWGRVfLomJoUYVdw74e0A5FMXdYoF_zXJtcqt3r mgQccyG7EAcbPN52rLZOel0bo0_IZncrwiEJaEFuDB_WQCTJmx S8ERLVT8-NBeV2y6cbQ&_nc_hash=AQCcs9xNS95FNE0N
(https://doorofperception.com/2016/06/constantin-brancusi/?fbclid=IwAR2z-K1uPOk6WF4LxZUMd2hXWK8cyLqz_XVuCjEazzMm76QvHeP0l_Z dDUA)
DOOROFPERCEPTION.COM

Constantin Brâncuşi — The Serenity of Essence (https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fdoorofperception.com%2F2016% 2F06%2Fconstantin-brancusi%2F%3Ffbclid%3DIwAR014MJzBrLpX2YEByz84vo_z j7L7o62r9y57TgvoYXxWlGurBgFM2nvvGs&h=AT2s8ie2v7iiQUPuNuBypYZ62S_PmbB4liGI8SxoJcR-9ehuy-d3tMRNTeV8tehQ4AHjIVccUlB6vRdm-ZsEjGDVthuOSkzCZly53NvM9_DwVPms9tnJ_mIdDwvKht7DsF3 OdwycYCTqP7K6Dj9OehPZ0CVjjynSX4U_gM9-TdVsoZd_KAwXlGRGA4NkMYuTFOUPUoRAAlawkgAZojitNxOjDh NImoDnfSQn-3w50rk6ZM5ucJCVdI01tA5x9MCEIu50LtAMKEylQE8rnJnK79w cdYxxNJHhUe7MjawdXc-Q3pyzyOKmxDxkHWB7FDJVwVa-JaMRmBHhVHkCtyoCG1_9G_f-h6Qx7X5vi-wz5wbm0NXUQTWwM37z31YcerILJrLD5HJSCElqpN3p6IOIu2nk 1UjkJ9SPeq5q73sXIp228oWe-XBRqRJ-UJ96ebLqPLgb73VFowivuonamHS08OQKjZlyWNP5iU8pZnrQEe nbEwdmHLlBUWQml8eZrFdpwPVpM9Sl-Feuhruxc-zeWXwDz__EveGJynCFY1NRRu3gzfw0F1InyG60Wn7KQ_HZ1E-yn4FjQwGQlJF-CjVwcuUw2I5LZ9rn3e2IpNjTk61t42M-kqO5dmvgSdbsnQevoXycMM4RWYXS7vYbmWpvUBMtAy4d2vLM5O h0MdZ9xXn3tAe6fyw)
When I look at the sculptures of Constantin Brâncuşi I feel a deep serenity. It is the revelation of the essence, the archetypal idea behind the…

DOP (https://doorofperception.com/)THE DOOR OF PERCEPTION
06—21—2016
CONSTANTIN BRÂNCUŞI
THE SERENITY OF ESSENCE
When I look at the sculptures of Constantin Brâncuşi (https://en.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i) I feel a deep serenity. It is the revelation of the essence, the archetypal idea behind the thing instead of its ever-changing form. Pause for a moment and taste the spiritual potency of these objects.


They are imbeciles who call my work abstract;
that which they call abstract is the most realistic,
because what is real is not the exterior form
but the idea, the essence of things.
CONSTANTIN BRANCUSI


https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-1-840x1140.jpg (https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-1.jpg)
https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-2-840x611.jpg (https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-2.jpg)
https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-3-840x797.jpg (https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-3.jpg)
https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-6-840x1236.jpg (https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-6.jpg)
https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-4.jpg (https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-4.jpg)
https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-10-840x1116.jpg (https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-10.jpg)
https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-35-840x852.jpg (https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-35.jpg)
https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-22-840x1227.jpg (https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-22.jpg)
https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-5-840x1130.jpg (https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-5.jpg)
https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-8.jpg (https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-8.jpg)
https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-7-840x1308.jpg (https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-7.jpg)
https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-9-840x1055.jpg (https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-9.jpg)
https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-11-840x1280.jpg (https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-11.jpg)
https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-12-840x1011.jpg (https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-12.jpg)

latan.elena
09.04.2019, 13:52
https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-13b-840x840.jpg (https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-13b.jpg)
https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-14-840x560.jpg (https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-14.jpg)
https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-15-840x560.jpg (https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-15.jpg)
https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-16-840x1260.jpg (https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-16.jpg)
https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-17-840x1260.jpg (https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-17.jpg)
https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-18-840x1097.jpg (https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-18.jpg)
https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-19-840x1230.jpg (https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-19.jpg)
https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-34-840x1096.jpg (https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-34.jpg)
https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-28.jpg (https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-28.jpg)
https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-20-840x1102.jpg (https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-20.jpg)
https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-27.jpg (https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-27.jpg)
https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-29-840x1258.jpg (https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-29.jpg)
https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-26-840x1131.jpg (https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-26.jpg)
https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-21-840x1271.jpg (https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-21.jpg)

latan.elena
09.04.2019, 13:52
https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-23-840x500.jpg (https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-23.jpg)
https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-25.jpg (https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-25.jpg)
https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-24.jpg (https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-24.jpg)
https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-32-840x527.jpg (https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-32.jpg)
https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-33.jpg (https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-constantin_brancusi-33.jpg)



TOPICSABSTRACT (https://doorofperception.com/tags/abstract/) ART (https://doorofperception.com/tags/art/) MEDITATION (https://doorofperception.com/tags/meditation/) SCULPTURE (https://doorofperception.com/tags/sculpture/) STONE (https://doorofperception.com/tags/stone/)
SHARE THIS POST

latan.elena
09.04.2019, 13:54
RELATED POSTS



KIRLIAN PHOTOGRAPHY
THE BLAZE OF THE FORCE (https://doorofperception.com/2015/08/kirlian-photography/)
https://doorofperception.com/wp-content/uploads/doorofperception.com-kirlian_photography-4-320x316.jpg